3 - Dreptul Familiei (Dacian Dragos)

8/6/2019 3 - Dreptul Familiei (Dacian Dragos)

1/60

ELEMENTE DE DREPTUL FAMILIEI I ACTE

DE STARE CIVIL

Lect. univ. dr. Daniel Buda

Anul II

SEMESTRUL I

Cluj-Napoca

2008

ELEMENTE DE DREPTUL FAMILIEI SI ACTE DE STARE CIVILA


2/60

MODULUL I- Casatoria, notiune, caractere juridice, trasaturi, conditiile de valabilitate, cazurile de nulitat

Noiunea de castorie1

1. Noiunea de cstorie desemneaz actul juridic al cstoriei, adica acel act juridic prin care, pe temeiul

consimmntului viitorilor soti, constatat de ofierul strii civile, acetia ntemeiaz o familie.

2. Noiunea de cstorie desemneaz starea (statutul) juridic dobndit prin ncheierea actului juridic al cstorie

adic ansamblul drepturilor, ndatoririlor ce iau natere n persoana firecruia dintre soi ca urmare a ncheier

cstoriei.

3. Sens doctrinar : prin cstorie se desemneaz instituia cstoriei, adic totalitatea normelor juridice referitoa

la actul juridic, precum i statutul juridic al soilor.

Casatoria-caracterele juridice ale acesteia2;

1. Caracterul laic- reiese din faptul ca incheierea si inregistrarea casatoriei sunt de competenta exclusiva

autoritatii de stat. De asemenea celebrarea religioasa a casatoriei este permisa numai dupa casatoria civila ; in ccontrar preotul sau reprezentantul oricarui cult religios, indreptatit a oficia cununia religioasa poate fi sanction

contraventional;

2. Caracterul solemn- reiese din faptul ca actul juridic al casatoriei este valabil numai daca viitorii soti respec

anumite cerinte de forma cum ar fi : consimtamantul trebuie exprimat in fata ofiterului de stare civila, personal,

prezenta a doi martori ;

3. Caracterul bilateral - reiese din faptul ca actul juridic al casatoriei are la baza cele doua vointe liber exprima

a viitorilor soti ;

Trasaturile casatoriei;

Starea de persoana casatorita are la baza actul juridic al casatoriei care genereaza drepturi si indatoriri pentru amb

soti, expres prevazute de lege si carmuite de principiul egalitatii depline intre soti.

Avand la baza principiul ca orice casatorie se incheie in scopul intemeierii unei familii, pe viata, deci fara a

afectata de vreun termen sau vreo conditie, putem aprecia ca aceasta are un caracter, in principiu, perpetuu

Totodata, desfacerea casatoriei, este permisa, si se realizeaza numai pe cale judiciara.

De asemenea se mai poate distinge si caracterul monogam al casatoriei.

Conditiile de valabilitate ale actului juridic al casatoriei 3;

1 A se vedea Emese Florian,Dreptul familiei, Ed. C.H.Beck, Bucuresti, 2006, pag. 13;2 Ibidem.3 Ibidem


3/60

Pentru ca actul juridic al casatoriei sa fie incheiat in mod valabil, este necesara indeplinirea cumulativa a dou

categorii de conditii : conditii de fond, respectiv conditii de forma ;

Conditiile de fond sunt:

1. Consimtamantul la casatorie ;

2. Varsta matrimoniala;

3. Comunicarea reciproca de catre viitorii soti a starii sanatatii lor ;

Consimtmntul viitorilor soi la ncheierea cstoriei: pentru a fi valabil, consimtmntul la cstorie al viitoril

soi trebuie s existe, s fie liber, neviciat5, exprimat n scopul ncheierii cstoriei.

Lipsa consimtmntului poate fi:

-material: unul dintre ei spune NU;

-psihic: poate fi determinat de boli, de starea de beie, hipnoz n care s-ar afla unul dintre soi, vrji, descntec

afecteaz consimmntul n momentul cstoriei;

Consimmntul la cstorie trebuie s fie neviciat.

Viciile de consimmnt sunt:

1. Eroarea : constituie viciu de consimmnt i poate atrage desfiinarea cstoriei doar dac privete identitate

fizic a celuilalt sot ;( exp: dou surori gemene);

2. Dolul : are o arie de cuprindere mult mai larg. Dolul este tot o eroare, dar nu spontan, ci una provocat c

bun tiin prin mijloace viclene. Aceste mijloace viclene pot fi: comisive atunci cnd unul din viitorii soi indu

o anumit calitate pentru a determina pe cellalt so s consimt la ncheierea actului juridic al cstoriei,

omisive atunci cnd unul dintre viitorii soi ascunde un anumit aspect sau o anumit stare care, dac ar fi cunoscu

de celalalt, acesta nu ar mai consimi la ncheierea cstoriei; trebuie s fie vorba de elemente eseniale pentr

cellalt, care dac le-ar cunoaste nu s-ar mai cstori.

De exemplu starea de graviditate are o forma comisiva (o spune intenionat); forma omisiv este n situatia n ca

ascunde soului c este gravid tiind c altfel soul nu s-ar mai cstori cu ea;

Ne aflm n prezena dolului i atunci cand viitorii soi i ascund starea sntii lor sau existena unor malad

care ar mpieta asupra relaiilor de familie. Nu este vorba de boli incurabile, ci de boli care ar presupune un efo

sporit din partea celuilalt so (diabetul zaharat, o afeciune cardiac). In aceast categorie nu se includ bo

trectoare.Tot aici trebuie specificat faptul c sifilisul interzice cstoria, n schimb SIDA nu impiedic cstoria.

Violenta anularea cstoriei mai poate fi cerut atunci cnd consimmntul la cstorie a fost smuls pr

violena fizic sau moral.

5


4/60

Astfel, dac unul dintre aceste vicii afecteaz consimmntul unuia sau ambilor soi la ncheierea cstoriei, atun

acesta este lovit de nulitate relativ.

De asemenea, o cstorie se poate ncheia valabil numai ntre dou persoane de sex diferit, n caz contrar es

lovit de nulitate absolut.

Varsta matrimoniala4. Potrivit art. 4 din Codul familiei in redactarea data prin Legea nr. 288/2007, varsta minim

de casatorie este de 18 ani. Pentru motive temeinice, minorul care a implinit varsta de saisprezece ani se poat

casatori in temeiul unui aviz medical, cu incuviintarea parintilor sai ori, dupa caz, a tutorelui si cu autorizare

directiei generalle de asistenta socila si protectie a copilului in a carei raza teritoriala isi are domiciliul.

Daca unul dintre parinti este decedat sau se afla in imposibilitatea de a-si manifesta vointa, incuviintare

celuilalt parinte este suficienta. Daca nu exista nici parinti nici tutore care sa poata incuviinta casatoria, es

necesara incuvintarea persoanei sau a autoritatii care a fost abilitata sa exercite drepturile parintesti.

Fata de reglementarea anterioara, se constata urmatoarele elemente de noutate:

- se prevede aceeasi varsta matrimoniala minima atat pentru femeie cat si pentru barbat, si anume 18 ani, iar exceptie, pentru motive temeinice 16 ani. Anterior, se facea distinctie intre barbat si femeie, in sensul

barbatul se putea casatori numai daca a implinit 18 ani, iar femeia numai daca a implinit 16 ani. Se preved

de asemenea posibilitatea incuviintarii pentru motive temeinice si in temeiul unui aviz dat de un med

oficial, a casatoriei femeii care a implinit cincisprezece ani.Incuviintarea trebuia data de presedinte

consiliului judetean sau , dupa caz, de primarul general al Municipiului Bucuresti.

- Astfel, varsta matrimoniala coincide cu majoratul civil; se prezuma ca de la aceasta varsta, o persoana a

discernamant maturizat, fiind capabile sa inteleaga importanta si semnificatia actelor juridice pe care

incheie, inclusiv actul juridic al casatoriei.

- Regula o constituie casatoria la varsta de 18 ani, exceptia o reprezinta casatoria minorului (atat femeia cat

barbatul) care a implinit 16 ani, pentru motive temeinice, in temeiul unui aviz medical, cu incuviintare

ocrotitorilor legali si cu avizarea directiei generale de asistenta sociala si protectia copilului in a carei raz

teritoriala isi are domiciliul minorul care doreste sa se casatoreasca.

In literatura juridica de specialitate si in practica, anterior modificarilor aduse de Legea 288/2007, au fo

considerate motive temeinice pentru acordarea dispensei de varsta pentru femeia care a implinit cincisprezece an

in urmatoarele imprejurari: starea de graviditate a femeii sau nasterea unui copil de catre aceasta, boala grava

unuia dintre viitorii soti, starea anterioara de concubinaj. Avand in vedere ca Legea 288/2007 mentine condit

existentei unor motive in cazul in care cel putin unul dintre soti este minor, respectiv a implinit 16 ani, formulare

ramanand aceeasi cu cea din redactarea anterioara a art. 4 din Codul familiei, precizarile din doctrina referitoare

interpretarea acestei sintagme legale sunt, in continuare, pe deplin valabile.

4 A se vedea Flavius Baias, Marieta Avram, Cristina Nicolescu Modificarile aduse Codului familiei prin Legea 288/2007, n Dreptunr. 3/2008, pag. 9 - 29


5/60

Conditii de forma5:

Aceste condiii se impart in:

1. Formalitati premergatoare incheierii cstoriei;

2. Formalitati concomitente incheierii cstoriei;

1. Formalitati premergatoare incheierii cstoriei:

A.Declaratia de cstorie ;

B.Atributiile delegatului de stare civila dupa primirea si inregistrarea declaratiei de cstorie ;

A.Declaratia de cstorie:

Prima formalitate pe care viitorii soi trebuie sa o indeplineasca este declaratia de cstorie, care este manifestar

neechivoca a intentiei viitorilor soi de a se cstori. Aceasta trebuie facuta personal de catre viitorii soi la Oficiu

de Stare Civila unde urmeaza a se incheia cstoria. Daca unul dintre soi nu se afla in localitatea unde urmeazase incheia cstoria, acesta va putea face declaratia de cstorie la Oficiul de Stare Civila din localitatea respectiv

care va fi trimisa imediat si fara intarziere oficiului unde se va incheia cstoria.

Daca unul dintre soi nu se poate deplasa la Oficiul de Stare Civila pentru a face declaratia de cstorie, aceasta

va lua de catre ofiterul de stare civila la locul unde se afla persoana.

Declaratia de cstorie cuprinde:

a). manifestarea dorintei neindoielnice de a se cstori ;

b). faptul ca viitorii soi au luat la cunostinta starea sanatatii lor ;

c). au fost respectate condiiile de fond privind ncheierea cstoriei si nu exista impedimente;

d). o mentiune importanta se refera la numele din timpul cstoriei; viitorii soi trebuie sa se hotarasc

asupra numelui pe care il vor purta in timpul cstoriei, acest lucru se poate face si ulterior declaratiei de cstor

printr-un inscris care se anexeaza acesteia. Viitorii soi au la indemana, trei variante si anume: -fiecare ramane c

numele sau;

-soii vor avea un nume comun, al ei sau al lui;

-soii vor adopta ca si nume comun numele lor reunite;

Odata cu declaratia vor fi prezentate si actele cerute de lege prin care se atesta indeplinirea condiiilor d

fond.Delegatul de stare civila este obligat sa verifice daca s-au respectat condiiile de fond.

Declaratia de cstorie este semnata de fiecare dintre soi si de catre delegatul de stare civila. Din moment

inregistrarii declaratiei incepe sa curga termenul de 10 zile la expirarea caruia poate fi incheiat actul juridic

cstoriei;

5 Ibidem


6/60

B. Atributiile si delegatului de stare civila dupa primirea si inregistrarea declaratiei de cstorie6:

Dupa primirea declaratiei de cstorie delegatul de stare civila este obligat sa efectueze cercetari cu privire

indeplinirea condiiilor de fond si lipsa impedimentelor la cstorie. Pe langa declaratia de cstorie, viito

soi trebuie sa prezinte actele de identitate precum si unele inscrisuri care atesta indeplinirea condiiilor de fon

Termenul de 10 zile reprezinta ragazul delegatului de stare civila de a cerceta indeplinirea condiiilor de fond.

Termenul de 10 zile are urmatorul scop:

1. Permite tertilor sa faca opozitie la cstorie ;

2. Permite delegatului de stare civila sa efectueze cercetari ;

3. Le creeaza posibilitatea viitorilor soi de a reflecta asupra deciziei de a se cstori ;

Pentru motive temeinice,( viitorul sot este militar in permisie, viitoarea soie urmeaza sa nasca) primarul localitat

in care va fi incheiata cstoria poate incuviinta reducerea termenului.

Competenta ofiterului de stare civila7:Competenta teritoriala:presupune faptul ca ofiterul de stare civila nu are competenta de a oficia casatorii in afar

limitelor teritoriale ale localitatii unde functioneaza ;

Competenta personala: presupune faptul ca ofiterul de stare civila nu este competent sa celebreze casatoria

doua persoane, daca nici una din ele nu isi are domiciliul sau resedinta in raza teritoriala a localitatii und

functioneaza ;

Competenta materiala : este determinata de insasi calitatea de ofiter de stare civila a celui care celebreaz

casatoria ;

Opozitia la cstorie:

Orice persoana interesata poate face sesizari privind neindeplinirea unor cerinte sau prezenta unor impedimen

prin care se aduce la cunostinta delegatului de stare civila existenta unei imprejurari de natura sa impiedic

ncheierea cstoriei.Actul trebuie facut in scris si sa indice dovezile pe care se sprijina opozitia la cstorie

totodata sa se incadreze in termenul de 10 zile.Verificand relevanta celor aratate delegatul de stare civila poa

adopta una din urmatoarele situatii:

- respinge ca netemeinica opozitia la cstorie;

-refuza ncheierea cstoriei intocmind un proces verbal de constatare cu privire la opozitia la cstorie; refuz

ofiterului de stare civila se poate ataca in instanta;

-amana ncheierea cstoriei un interval limita de timp pana la verificarea celor aratate in opozitia la cstorie;

6 A se vedea Emese Florian,Dreptul familiei, Ed. Limes, Cluj-Napoca, 2003.7 Idem, pag.14;


7/60

2.Formalitati privind insasi ncheierea cstoriei8:

I. Solemnitatea incheierii cstoriei;

II. Publicitatea incheierii cstoriei;

I. Solemnitatea incheierii cstoriei:

Se exprima in urmatoarele elemente:

a) Cstoria se incheie in fata delegatului de stare civila al Primariei din localitatea unde se afla resedinta viitoril

soi9. Daca din punct de vedere al competentei teritoriale cat si cea dupa persoana, eventualele nereguli n

afecteaza valabilitatea cstoriei, necompetenta materiala a ofiterului de stare civila se sanctioneaza cu nulitate

cstoriei.

Numai cstoria incheiata in fata delegatului de stare civila se bucura de protectia si recunoasterea legii. Totu

daca atributiile de ofiter de stare civila au fost exercitate in mod public, necompetenta materiala nu atrage nulitate

casatoriei.

b) Locul incheierii cstoriei:Cstoria se incheie la sediul Oficiului de stare civila, dar prin exceptie si in afaacestuia (mirele e inchis sau unul din soi este grav bolnav) sau in condiii de forta majora. Cstoria se poa

incheia si la bordul unei nave sub pavilion romanesc cand aceasta se afla in afara granitelor tarii. Cstoria in ace

caz se va celebra de comandantul navei sau adjunctul sau care este este asemenea abilitat sa reduca termen

prealabil de 10 zile si care poate intocmi si actul cstoriei, act care va fi transmis de indata ce nava se va intoare

in tara prin capitania portului, serviciului de stare civila de la domiciliul oricaruia dintre soi.

c) Prezenta efectiva si concomitenta a viitorilor soi care isi vor exprima consimtmntul personal raspunzand

intrebarea delegatului de stare civila adresata firecruia daca vor sa se casatoreasca impreuna.10 Acest luc

presupune deopotriva raspunsuri afirmative. Tacerea sau raspunsul negativ impiedica ncheierea cstoriei.

d) Constatarea incheierii cstoriei si inregistrarea acesteia

Cstoria este incheiata in momentul in care ofiterul de stare civila luand act de consimtmntul viitorilor soi

declara cstoriti. Dupa ncheierea cstoriei se procedeaza la inregistrarea acesteia in registrul de stare civil

Principalele mentiuni cuprinse in acest inscris sunt: identitatea partilor, data incheierii cstoriei, numele pe ca

urmeaza a-l purta soii, semnaturile soilor dar si cele ale martorilor.11

Pe baza acestui act de stare civila, partilor li se elibereaza o copie-certificat de cstorie- care daca este eliberat

concordanta cu mentiunile din Registrul de stare civila, are aceeasi forta probanta, adica putere doveditoare ca

inscrisurile autentice.12 Inregistrarea cstoriei este o conditie ulterioara incheierii cstoriei astfel incat ea n

afecteaza valabilitatea cstoriei, dar ingreuneaza dovedirea acesteia.

8 A se vedea Emese Florian,Dreptul familiei, Ed. C.H.Beck, Bucuresti, 2006, pag.38;9 Codul Familiei, art.310 Codul familiei, art. 1611 Idem, art. 1712 Idem, art. 18


8/60

II. Publicitatea incheierii cstoriei

Publicitatea presupune ca fiecare cstorie sa fie celebrata in asemenea condiii incat oricine ar dori sa asiste

ceremonie sa aiba posibilitatea sa o faca, in caz contrar ar plana suspiciunea de clandestinitate a cstoriei.

Impedimente la cstorie13: (condiii de fond negative, acele condiii n prezena crora este interzis ncheiere

cstoriei);

1. Starea de persoan cstorit (bigamie);

2. Rudenia fireasc;

3. Rudenia civil (relatii de familie rezultate din adopie);

4. Relatii rezultate din tutela;

5. Debilitatea sau alienaia mintal;

1. Starea de persoana cstorit sau bigamia

Potrivit art.5 Codul Familiei nu se poate cstori persoana care este deja cstorit, respectndu-se astfel u

principiu fundamental respectat n marea majoritate a legislaiilor contemporane. Nerespectarea acestui princip

atrage sanciuni de ordin civil i penal.

Interdicia de a se cstori priveste acea persoan care n momentul ncheierii cstoriei subsecvente a

deja calitatea de so rezultnd dintr-o cstorie anterioar n fiin n sensul c cea dinti cstorie nua ncetat pr

moartea unuia dintre soi, nu a fost desfacut prin divor sau desfiinat pentru cauze de nulitate; altfel spu

viitorii soi trebuie s fie deopotriv celibatari, vduvi sau divorai. Nesocotirea interdictiei se sanctioneaz c

nulitatea absolut a celei de-a doua cstorii.

Cstoria nceteaz prin moartea fizic sau prezumata a unuia dintre soi. In cazul declararii judecatoresti

mortii prezumate, daca sotul supravietuitor se recasatoreste dar hotararea este anulata datorita reaparitiei sotului, e

ramane valabila cu conditia ca soii sa fi fost de buna credinta in momentul incheierii sale, iar prima cstori

inceteaza in momentul incheierii celei de-a doua.

In cazul desfacerii cstoriei prin divor, calitatea de sot se pierde la data ramanerii irevocabile a hotarar

de desfacere a cstoriei. Din acel moment soii se pot cstori. Pana la ramanerea irevocabila a hotararii de divo

impedimentul de sot este activ chiar daca s-a pronuntat o hotarare in sensul desfacerii acesteia.

Daca ulterior incheierii celei de-a doua cstorii, prima cstorie este declarata nula sau anulata, cstor

subsecventa este valabila deoarece in materie de cstorie efectele nulitatii retroactiveaza.

13 A se vedea Emese Florian,Dreptul familiei, Ed. C.H.Beck, Bucuresti, 2006, pag. 28;


9/60

ncheierea mai multor cstorii succesive este posibila si admisibila numai in masura in care aceasta n

conduce la existenta concomitenta a mai multor cstorii ale aceleiasi persoane.

2. Rudenia fireasca

Cstoria dintre rudele apropiate este oprita din considerente de natura medicala sau de ordin moral.Potriv

art.6 Codul Familiei este interzisa cstoria intre :

a) rudele in linie dreapta indiferent de gradul de rudenie

b) rudele in linie colaterala pana la gradul IV inclusiv

Deoarece rudenia fireasca este legatura de sange existenta intre doua persoane care fie descind una din alta, fie a

un descendent comun, aceasta constituie impediment la cstorie. Totusi, pentru motive temeinice poate

autorizata cstoria intre rudele colaterale pana de gradul IV de catre presedintele Consiliului Judetean de ca

apartine localitatea de domiciliu a persoanei sau persoanelor interesate.

Impedimentul functioneaza si in cazul rudeniei din afara cstoriei pentru ca intereseaza legatura de sang

In cazul adopiei firesti, desi adoptatul iese din familia sa naturala si intra in familia adoptatorului, totu

impedimentele la cstorie exista iar legatura de sange se pastreaza si ca urmare cstoria dintre adoptat si rudesale naturale este oprita.

3. Rudenia civila si relatiile rezultate din adopie:

Pentru a preveni suprapunerea unor relatii de familie incompatibile cu art. 7 din Codul Familiei, este oprit

cstoria :

-intre adoptator sau descendentii sai pe de o parte sau intre cel adoptat si descendentii adoptatorului pe de al

parte;

-intre copiii adoptatorului pe de o parte si adoptat sau copiii acestuia pe de alta parte;

-intre persoanele adoptate de acelasi adoptator;

In cazul adopiei cu efecte depline, adoptatul va avea rude atat cu adoptatorul cat si cu rudele acestui

rudenia civila inlocuieste rudenia fireasca iar adoptatul va avea aceeasi siuatie juridica cu cea a copilului firesc

adoptatorului.

4. Relatii rezultate din tutela :

Potrivit art.8 din Codul Familiei este oprita cstoria intre tutore si persoana minora aflata sub tutela s

Practic interdictia priveste tutorele si femeia minora aflata sub tutela sa fiindca numai femeia se poate cstori de

16 ani sau de la 15 ani in mod exceptional. Tutela inceteaza odata cu dobandirea capacitatii depline de exercitiu d

catre femeia minora, pana in acel moment fiind oprita cstoria cu fostul tutore.

5. Starea de debilitate, alienatie mintala sau pierderea vremelnica a facultatilor mintale :


10/60

Art.9 Codul Familiei interzice cstoria alienatului sau debilului mintal precum si a celui lipsit de pierdere

vremelnica a discernamantului.

Starea de alienatie sau debilitate este un impediment permanent. Cel aflat intr-o asemenea situatie nu s

poate cstori niciodata cu nimeni pe motiv de insanitate permanenta. Pe de alta parte dat fiind handicapul l

psihic, ei nu pot indeplini cerinta consimtmntului valabil.

In cazul lipsei vremelnice a facultatilor mintale, impedimentul este absolut doar in momentele de lapsu

intelectual. Numai in astfel de momente cel in cauza nu are reprezentarea mintala a faptelor sale. Daca, insa,

momentul cstoriei, subiectul este perfect constient, cstoria este valabila cu conditia ca el sa fi comunic

viitorului sot maladia inainte de cstorie, astfel sotul sau va putea cere anularea cstoriei pentru viciere

consimtmntului prin dol.

Clasificarea impedimentelor:

1. In raport cu natura sanctiunilor pe care le antreneaza, impedimentele pot fi:

a)derimate: nesocotirea lor atragand nulitatea absoluta a cstoriei: persoane cstorite, rudenia fireasca, rudencivila;

b) prohibite: sanctionarea administrativa a delegatului de stare civila vinovat de neobservarea unor cazuri de tutel

rudenie;

2. In raport cu persoanele intre care e interzisa cstoria, impedimentele pot fi:

a) absolute (persoanele cstorite);

b) relative: impiedica ncheierea cstoriei numai intre anumite persone;

Actul juridic al casatoriei, cazurile de nulitate

Cazurile de nulitate absoluta14;

Rezulta din prevederile art. 19 C. familiei, care dispune ca este nula casatoria incheiata cu incalcarea dispozitiil

privitoare la: varsta matrimoniala, starea de persoana casatorita, rudenia fireasca, rudenia adoptiva(respectiv int

persoanele aflate in relatie de rudenie civila in linie directa) starea de alienatie sau debilitate mintala, precum

lipsa vremelnica a facultatilor mintale, publicatia declaratiei de casatorie, consimtamantul la casatorie al viitoril

soti;

Cazurile de nulitate relativa15;

Rezulta din prevederile art.21 care dispune ca numai viciile de consimtamant, respectiv eroarea, dolul si violen

constituie cause de nulitate relativa.

14 A se vedea Emese Florian,Dreptul familiei, Ed. C.H.Beck, Bucuresti, 2006, pag. 47;15 Idem, op.cit. pag. 56;


11/60

Natura juridica a nulitatii cstoriei, se apreciaza in functie de:

a).Sfera persoanelor care pot sa promoveze actiunea in nulitatea actului juridic:

Nulitatea absoluta poate fi invocata de orice persoana care justifica un interes legitim;

Nulitatea relativa poate fi invocata numai de catre sotul al carui consimmnt a fost viciat (nu se transmi

mostenitorului).

b). Prescriptibilitatea sau imprescriptibilitatea dreptului la actiune:

Dreptul la actiune in ceea ce priveste nulitatea absoluta a cstoriei este imprescriptibil.

In schimb, dreptul la actiune in anularea cstoriei se prescrie in termen de 6 luni de la descoperirea erorii.

c). Posibilitatea validarii actului juridic nul:

Nulitatea relativa poate fi acoperita fie prin confirmare expresa, fie prin nevalorificarea dreptului la actiune pent

desfiintarea cstoriei; Nulitatea absoluta poate fi validate in doua cazuri si anume: -impubertatea legal ;-cstoria fictiva;

Efectele nulitatii actului juridic al casatoriei16;

Un prim efect este acela al desfiintarii retroactive a casatoriei, ceea ce presupune ca drepturile si obligatii

personale si patrimoniale ale sotiilor sunt desfiintate cu efect retroactiv, ca si cand intre soti nu ar fi exist

niciodata astfel de legaturi, de asemenea sotii revin la numele purtat anterior incheierii casatoriei; minora care pri

efectul casatoriei a dobandit capacitatea deplina de exercitiu, daca pana la desfiintarea casatoriei nu a implinit 1

ani, isi pierde retroactiv capacitatea de exercitiu, dreptul si obligatia la intretinere nu sunt recunoscute; vocat

succesorala a sotului supravietuitor nu exista, in situatia in care unul dintre ei decedeaza inainte de ramanere

definitiva a hotararii judecatoresti prin care se dispune desfiintarea casatoriei;

Exceptii de la regula retroactivitatii17;

Exista doua situatii de exceptie si anume:

1. Copii rezultati dintr-o casatorie nula sau anulata;

2. Casatoria putativa;

1. Situatia copiilor rezultati dintr-o casatorie nula sau anulata;

16 Idem, op.cit., pag. 60;17 Ibidem, pag. 60;


12/60

In privinta acestora, nulitatea nu isi produce efecte retroactive, mai exact copii rezultati dintr-o casatorie care a fo

ulterior desfiintata, au statutul unor copii rezultati dintr-o casatorie valabil incheiata si desfacuta prin divort. D

asemenea acestia beneficiaza de toate prezumtiile prevazute de lege, raportat la situatia lor. Astfel in privin

stabilirii filiatiei fata de tata, copilul conceput sau nascut in timpul casatoriei desfiintate, beneficiaza de prezumt

legala de paternitate a sotului mamei. Mai mult, odata cu pronuntarea hotararii prin care se dispune desfiintare

casatoriei, instanta trebuie sa se pronunte si asupra situatiei copilului, respectiv caruia dintre parinti va

incredintat, precum si cu privire la contributia parintilor la cheltuielile ocazionate de cresterea si educarea acestui

Totodata se mentin si drepturile succesorale intre parinti si copii.

2. Casatoria putativa;

Cstoria putativa este acea cstorie nula sau anulabila in care cel putin unul dintre soi a fost de buna credint

in momentul incheierii cstoriei.

Cerinte cumulative ale cstoriei putative:

1. aparenta juridica de cstorie, adica sa fi fost celebrata cstoria pentru ca doar o uniune de fa(concubinajul) nu va beneficia niciodata de efectele cstoriei; trebuie ca acea cstorie sa fi fost celebra

si inregistrata potrivit legii

2. buna-credinta a unuia sau a ambilor soi in momentul incheierii cstoriei; cstoria este putativa si da

numai unul dintre soi este de buna credinta; buna credinta in acest caz se raporteaza strict la moment

incheierii cstoriei, daca, ulterior unul dintre soi sau ambi soi i-au cunostiinta de cauza de nulitat

aceasta nu impieteaza asupra bunei-credinte. Buna-credinta in acest caz consta in convingerea gresita

subiectului ca fiind indeplinite toate cerintele de valabilitate ale cstoriei, incheie o cstorie apta de

produce efectele firesti ale cstoriei. Prin urmare subiectul se afla in eroare cu privire la validitatea actul

juridic al cstoriei.

3.de regula, beneficiul putativitatii se invoca de catre sotul de buna credinta.

Eroarea poate fi in acest caz :-eroare de fapt-soii nu stiau ca sunt rude in grad interzis;

-eroare de drept-soii stiau ca sunt rude in grad interzis, dar nu stiau ca nu aveau vo

sa se casatoreasca;

Buna credinta nu salveaza cstoria de la sanctiunea nulitatii, dar recunoaste anumite efecte juridice, de aceea

recomanda ca instanta judecatoreasca care pronunta sanctiunea in prima instanta sa se pronunte si asupra bun

credinte a celor doi soi, pentru a se evita procese ulterioare in care se cere exclusiv stabilirea bunei sau rele

credinte.

Efectele cstoriei putative: Exista 2 ipoteze:

a)cand ambii soi au fost de buna credinta la data incheierii cstoriei;


13/60

Efectele pe care le-a produs cstoria pana la data ramanerii irevocabile a hotararii de declarare a nulitat

cstoriei, raman in fiinta ca si cum cstoria nu ar fi fost afectata de nici un viciu.

Prin urmare:

A. Obligaia de ntreinere va exista si ulterior desfiintarii cstoriei, asemeni fostilor soi divorai

B. Bunurile dobandite in timpul cstoriei se supun regulilor comunitatii de bunuri iar partajarea lor se va face

libera invoiala a soilor sau prin hotarare judecatoreasca.

Daca intervine decesul sotului inainte de declararea ramanerii irevocabile a hotararii de declarare a nulita

cstoriei, celalalt sot dobandeste vocatie succesorala la mostenirea defunctului in calitate de sot supravietuitor.

O cstorie nula sau anulata nu poate produce efecte pentru viitor, prin urmare daca sotul care a luat pr

cstorie numele celuilalt sot nu-l va putea pastra dupa desfacerea cstoriei, urmand sa revina la numele av

anterior.

Soia minora prin efectul incheierii cstoriei va dobandi capacitate deplina de exercitiu, astfel ca in cazu

declararii nulitatii cstoriei, femeia care nu a implinit 18 ani va putea pastra capacitatea deplina de exercitiu.

b) cand numai unul dintre soi a fost de buna credinta:

Sotul de buna-credinta are, pana in momentul ramanerii irevocabile a hotararii de desfiintare a cstorie

calitatea de sot dintr-o cstorie valabil incheiata, dar desfacuta prin divor;

Numai acesta beneficiaza de efectele putativitatii. In consecinta numai sotul de buna credinta are dreptul d

a-l obliga pe celalalt la plata unei pensii de ntreinere, ca si in situatia celui care a obtinut divorul.Impartire

bunurilor dobandite se va face potrivit dispozitiilor legale in materia divorului.

In ceea ce priveste dreptul de mostenire, de acesta va profita numai sotul de buna credinta. Nici unul dintr

soi nu-si va putea mentine numele din timpul cstoriei, dar soia de buna credinta va putea pastra capacitate

deplina de exercitiu dobndit prin ncheierea cstoriei desfacute.

Copii rezultati din cstoria nula sau anulabila pastreaza calitatea de copii dintr-o cstorie valab

incheiata, indifferent de buna sau reaua credinta a soilor la ncheierea cstoriei.

MODULUL II: Casatoria si efectele ei. Bunurile sotilor

Casatoria - efectele de natura personala;

Drepturile si ndatoririle personale ale soilor:18

I. Numele soilor

18 A se vedea Emese Florian,Dreptul familiei, Ed. C.H.Beck, Bucuresti, 2006, pag. 68;


14/60

Art.27 Codul Familiei prevede faptul ca la ncheierea cstoriei soii sunt obligati sa declare in fat

delegatului de stare civila numele pe care urmeaza sa-l poarte in timpul cstoriei, legea oferind urmatoare

variante:

1. fiecare dintre soi isi va putea pastra numele avut anterior incheierii cstoriei;

2. soii hotarasc sa poarte ca nume comun numele unuia sau altuia dintre soi;

3. soii pot hotara sa adopte ca nume comun de familie numele lor reunite;

Sotul supravietuitor care a purtat in timpul cstoriei anterioare numele sotului predecedat, va putea past

acest nume in continuare, chiar si dup ace se recasatoreste..

Soii sunt obligati sa poarte pe durata cstoriei numele declarat in fata delegatului de stare civila; daca s-a

hotarat sa poarte un nume comun, nici unul dintre ei nu va putea solicita schimbarea acestuia pe cale administrativ

decat cu consimtmntul celuilalt sot.

II. Obligaia de sprijin moral reciproc:

Aceasta indatorire este o componenta esentiala a relatiilor personale dintre soi; obligaia sprijinului morreciproc are un caracter juridic, este prevazuta in art.2 Codul Familiei si se poate concretiza sub diferite form

incurajarea si sustinerea celuilalt in vederea depasirii unei situatii dificile sau ingrijirea devotata a sotului suferin

Neindeplinirea obligatiei de sprijin moral poate afecta grav relatiile de familie, care are ca rezultat subminar

afectiunii si increderii reciproce ceea ce nu poate duce decat la desfacerea cstoriei.

III. Obligaia de coabitare:

ndatoririle soilor de a locui impreuna reprezinta una din premisele efective ale scopurilor naturale a

cstoriei. Hotararea viitorilor soi de a se cstori si de a intemeia o familie implica traiul comun al acestora i

cadrul aceluiasi domiciliu. Desi nu este prevazut in mod expres in Codul Familiei ideea domiciliului comun rezul

din intreaga economie a legilor: copilul minor locuieste la prinii sai, deci la domiciliul comun al soilor. Soii i

stabilesc de comun acord locuinta pentru ca in ceea ce priveste cstoria, dreptul de a decide le apartine

exclusivitate. Pentru motive exceptionale soii se pot hotara de comun acord sa aiba in mod temporar locuin

separate, insa refuzul nejustificat al unuia dintre soi de a locui impreuna cu celalalt poate constitui motiv de divor

Uneori pot interveni neintelegeri intre soi de natura sa determine pe celalalt sa paraseasca domicili

conjugal, alteori comportamentulabuziv si violent al celuilalt sot pot pune in pericol viata copilului minor si

celuilalt sot.

IV. Obligaia de fidelitate:

Este o indatorire de ordin personal, nepatrimonial si are un caracter moral si juridic deopotriva. Caracter

juridic rezulta din unele prevederi ale Codului Familiei. Prezumtiile legale de paternitate in ceea ce priveste copil


15/60

nascut sau conceput in timpul cstoriei rezulta din ideea respectarii de catre soie a obligatiei de fidelitate. I

virtutea principiului egalitatii dintre sexe, obligaia de fidelitate este valabila si pentru barbat.

Incalcarea obligatiei de fidelitate poate fi sanctionata penal prin savarsirea infractiunii de adulter (art.3

Cod Penal) si constituie motiv temeinic de divor.

V. ndatoriri conjugale:

Acestea exista chiar daca soii nu au un domiciliu comun si sunt despartiti in fapt.

Casatoria - efectele de natura patrimoniala;

Relatiile patrimoniale dintre soi:19

Relatiile patrimoniale sunt consecinta relatiilor personale. Viata in comun, gospodarirea in comun impli

impletirea intereselor patrimoniale dintre cei doi soi cu privire la drepturile si obligaiile acestora.

Comparativ cu relatiile personale posibilitatile de interventie ale instantelor judecatoresti sunt mai numeroase

cadrul relatiilor patrimoniale. Ducerea la indeplinire a obligatiei de sprijin material reciproc poate fi dispusa prconstrangere juridica.

Relatiile patrimoniale presupun:

1.Obligaia de sprijin material reciproc ;

2.Comunitatea de bunuri ale soilor ;

1.Obligaia de sprijin material reciproc: soii au obligaia sa-si acorde sprijin moral si material reciproc

Aceasta obligatie presupune:

a).obligaia de a contribui la sustinerea cheltuielilor casniciei;

b).obligaia de ntreinere intre soi;

a). Cheltuielile casniciei includ toate cheltuielile pe care le antreneaza mariajul comun si cheltuielile facute c

cresterea si educarea copiilor minori. In situatia in care unul dintre soi nu-si indeplineste aceasta obligatie, se poa

cere instantei sa-l oblige pe celalalt sot sa-si indeplineasca obligaiile fara ca aceasta hotarare sa duca

divor.Obligaia de a suporta cheltuielile casniciei constituie o sarcina permanenta si neconditionata a ambilor so

Ea este prioritara fata de toate celelalte obligaii de ntreinere.

Oricare dintre soi poate exercita o profesie si poate dispune liber de veniturile sale cu rezerva respectar

ndatoririi de a contribui la sustinerea cheltuielilor casniciei.

19 Ibidem, pag. 72;


16/60

Sotul care indeplineste muncile casnice sau se ocupa de cresterea copiilor minori e considerat datori

activitatilor sale ca-si aduce aportul la sustinerea cheltuielilor casniciei.

De asemenea sotul care prin activitatea sa a contribuit la activitatea profesionala a celuilalt sot dincolo d

limitele obligatiei de sprijin moral sau ale obligatiei de a contribui la cheltuielile casniciei, poate solicita si obtine

despagubire proportionala cu masura imbogatirii celuilalt sot.

Obligaia de a contribui la acoperirea cheltuielilor casniciei include si obligaia de ntreinere fata de cop

minori. Descendentul minor are dreptul la ntreinere oricare ar fi pricina starii de nevoie in care se gaseste. Stare

de nevoie a copiilor minori e prezumata, indifferent de situatia prinilor, indifferent daca ei convietuiesc sau nu

daca sunt divorai, separate faptic sau minorul provine din afara cstoriei, insa are filiatia stabilita, el es

indreptatit sa ceara in instanta obligarea unuia sau ambilor prini la ntreinere.

b). Obligaia legal de ntreinere intre soi:

Aceastaobligatie izvoreste din lege si este intemeiata pe institutia cstoriei. Potrivit prevederilor art. 41 C

fam., soii isi datoreaza ntreinere pana la desfacerea cstoriei, iar potrivit art. 89 C. fam., soii isi datoreazntreinere inaintea oricaror alte persone.

Obligaia de ntreinere se realizeaza prin simplul fapt al convietuirii celor doi soi si prin participare

voluntara a acestora la sustinerea cheltuielilor casniciei. Obligarea unuia dintre soi de a acorda ntreinere celila

sot, apare atunci cand relatiile dintre soi sunt tensionate, aceasta fiind precedata, uneori. de despartirea lor in fapt

Astfel, sotul care se afla in incapacitate de a muncii sau este lipsit de mijloace materiale proprii prin care s

si asigure cele necesare cheltuielilor zilnice, poate pretinde celuilalt sot plata unei pensii de ntreinere. Pent

aceasta, el trebuie sa dovedeasca faptul ca se afla in incapacitate de a muncii, deci, in stare de nevoie si faptul c

celalalt sot are mijloacele necesare pentru a-i acorda pensia de ntreinere.

Starea de nevoie a sotului care pretinde ntreinere se apreciaza in raport de veniturile si bunurile propr

producatoare de venituri, ale celuilalt sot. Cat priveste bunurile comune acestea sunt prin natura lor destina

intretinerii oricaruia dintre soi, acestea putand sa fie valorificate inainte de a se cere obligarea sotului la plata un

pensii de ntreinere. Mai mult pentru aceasta este posibila introducerea unei cereri de partaj a bunurilor commun

atunci cand unul dintre soi nu are alte surse de venit si este nevoit sa-si asigure existenta pe seama comunitatii d

bunuri.(art. 36 alin.2 C. fam.)

Dreptul unuia dintre soi de a cere obligarea celuilalt sot la plata unei pensii de ntreinere poate

valorificat si atunci cand starea de nevoie in care se afla sotul care pretinde acest lucru nu se datoreaza incapacitat

sale de munca ci unor imprejurari care il impiedica sa depuna o munca prin care sa-si asigure cele necesa

intretinerii sale, cum ar fi : ingrijirea unei rude bolnave. Temeinicia acestor imprejurari va fi lasata, totusi,

aprecierea instantei.


17/60

Obligaia legal de ntreinere intre soi poate fi valorificata pe toata durata cstoriei, indiferent da

acetia locuiesc impreuna sau sunt despartiti in fapt, inclusiv pe durata procesului de divor.

3. Comunitatea de bunuri a soilor:

Comunitatea de bunuri a sotilor ia nastere concomitent cu incheierea casatoriei si se sfarseste o data c

incetarea cstoriei, prin moartea unuia dintre soi sau desfacerea cstoriei in urma divorului. Regimul de bunu

al soilor este un regim matrimonial.

Bunurile sotilor, regimul juridic al acestora, clasificarea lor in comune si proprii, drepturile sotilor asup

acestora;

Este de stiut ca in patrimoniul sotilor exista doua categori de bunuri:

-categoria bunurilor comune ambilor soi, cea mai larga;

-categoria bunurilor proprii, categorie de bunuri permisa de lege.

Prezumtia de comunitate a bunurilor dobandite :

Bunurile dobandite de catre oricare dintre soi in timpul cstoriei face parte din categoria bunurilo

comune, calitate care nu trebuie dovedita, aceasta se prezuma. Comunitatea de bunuri ca si componenta principa

a bunurilor soilor e impusa de art. 30 C. fam., care dispune: Bunurile dobandite in timpul cstoriei de catr

oricare dintre soi sunt de la data dobandiri lor bunuri comune.(alin1); Orice conventie contrara este nula.(alin2)

Cum insa prezumtia legal constituita nu are caracter absolut, ea poate fi rasturnata iar cel care contes

aceasta trebuie sa demonstreze, fie ca bunul nu a fost dobandit in timpul cstoriei, fie ca acesta reprezinta un bu

propriu al unuia dintre ei (art.31 Codul Familiei).

Prin urmare daca calitatea de bun comun se prezuma, calitatea de bun propriu trebuie dovedita. Pentru

dovedi ca un bun este propriu, soii au la indemana orice mijloc de proba.

Referitor la conventiile contrare comunitatii de bunuri acestea privesc orice fel de conventie, inteleger

intervenita intre soi anterior cstoriei ori dupa ncheierea cstoriei, intre soi pe de o parte sau unul dintre ei si

terta persoana, pe de alta parte, inainte sau dupa ncheierea cstoriei si prin care s-ar urmari suprimarea sa

micsoarea comunitatii de bunuri.

Majoritatea legislatiilor contemporane sunt insa mult mai permisive in aceasta privinta, lasand libertatea d

a organiza aspectele patrimoaniale ale vietii conjugale.


18/60

Categoria de bunuri comune20;

Pentru ca un bun sa fie calificat drept bun comun al soiilor, trebuie indeplinite cumulativ urmatoarele dou

condiii:

a).bunul sa fie dobandit de oricare dintre soi in timpul cstoriei;

b).bunul sa nu faca parte din categoria bunurilor proprii;

a).Dobandirea unui bun consta in faptul de a deveni titular asupra unui drept real sau de creanta in ba

oricarui act sau fapt juridic prin oricare din modurile de dobandire prevazute de legea civila; in practica, inclus

insusirea ilicita inseamna dobandire; Asadar bunurile dobandite in timpul cstoriei, adica in intervalul de tim

scurs de la ncheierea cstoriei pana in momentul desfiintarii, desfacerii ori a incetarii cstoriei, sunt bunu

comune.

Astfel, in cazul cstoriei desfiintate, se produc efectele putativitatii cstoriei, adica se poate aplic

prezumtia de comunitate numai daca unul dintre soi a fost de buna credinta la ncheierea cstoriei. Prezumtia d

comunitate priveste numai sotul de buna-credinta.In cazul desfacerii cstoriei, prezumtia de comunitate opereaza pana in momentul in care hotararea pr

care s-a dispus desfacerea cstoriei ramane irevocabila, deci bunurile dobandite pe parcursul procesului de divo

intra in masa bunurilor comune.

In cazul incetarii cstoriei prin moartea prezumata a unuia dintre soi, prezumtia de comunitate operea

pana in momentul ramanerii definitive si irevocabile a hotararii decalarative de moarte. Prin urmare bunuri

dobandite dupa aceasta data de catre sotul supravietuitor sunt bunuri proprii. Daca sotul declarat mort prin hotarar

judecatoreasca, reapare, hotararea declarativa de moarte este anulata, iar bunurile dobandite de sotul supravietuit

in intervalulul de timp cuprins intre data prezumata a mortii si data ramanerii definitive a hotararii declarative d

moarte sunt considerate retroactiv bunuri comune ale soiilor.

Prezumtia de comunitate opereaza chiar si in perioadele de separatie faptica ce pot aparea in timpu

cstoriei, indiferent de motive, fiind suficienta calitate de sot din momentul dobandirii.

Categoria de bunuri proprii;

Potrivit prevederilor art. 31 C.fam., fac parte din categoria bunurilor proprii:bunurile dobandite anteri

cstoriei; bunurile dobandite prin mostenire, legat sau donatie, afara numai daca dispunatorul n-a prevazut ca e

vor fi comune; bunurile de uz personal si cele destinate exercitarii profesiei unuia dintre soi; premiile

recompensele, manuscrisele stiintifice sau literare, schitele sau proiectele de inventii sau inovatii si alte asemene

bunuri; Indemnizatia de asigurare sau despagubirea cuvenita pentru prejudicii cauzate persoanei unuia dintre so

valoarea care reprezinta sau inlocuieste un bun propriu;

20 Ibidem , pag. 81;


19/60

In ceea ce ii priveste pe concubini, prin cstorie, opereaza confuziunea de patrimonii, prin urmare, daca

se casatoresc, bunurilor dobandite de ei inainte de cstorie li se aplica regimul de proprietate pe cote-parti.

Partajul bunurilor comune in timpul cstoriei ;

Este o masura exceptionala, se poate dispune fie la cererea unuia dintre soi, fie la cererea creditoril

personali a unuia dintre soi si exclusiv pe cale judiciara.

La cererea unuia dintre soi partajul se dispune numai pe motive temeinice (de exemplu daca soii su

despartiti faptic, daca unul dintre soti instraineaza bunuri fara a avea consimtamantul celuilalt, comportament

unuia dintre soti de natura sa duca la distrugerea si degradarea bunurilor, etc).

O data pronuntata hotararea de partaj, bunurile atribuite firecruia dintre soi vor deveni proprieta

exclusiva a firecruia, drept exclusiv al acestora, retroactivand pana in momentul dobandirii. Partajul chiar da

priveste totalitatea bunurilor aflate in comunitatea soilor nu este de natura sa infranga prezumtia de comunita

pentru ca pe viitor bunurile achizitionate in timpul cstoriei vor intra in puterea legii sub incidenta aceleia

prezumtii de comunitate.

Partajul la cererea creditorilor personali:

Daca din patrimoniul propriu al sotului debitor nu s-a reusit acoperirea integrala a creantei pe care o dator

creditorii personali ai acestuia pot cere partajul bunurilor comune ;

Astfel, orice datorie contractata in timpul cstoriei de oricare dintre soi este proprie, exceptie in cazul in ca

datoria este considerata comuna:

Sunt considerate datorii comune :

1. datoriile contractate de soi impreuna ;

2. cheltuielile facute cu administrarea oricarora din bunurile comune ;

3. imprumuturile contractate in vederea indeplinirii si sustinerii cheltuielilor obisnuite ale cstoriei ;

4. obligaia de a repara prejudiciul cauzat avutului public prin fapta ilicita a unuia dintre soi in masura

care, ca urmare a faptei ilicite masa bunurilor comune a inregistrat un spor ;

Reguli de aplicare a procedurii de urmarire:

Bunurile comune nu pot fi urmarite de creditorii personali ai unuia dintre soi. Cu toate acestea, dup

urmarirea bunurilor proprii ale sotului debitor, creditorul sau personal poate cere impartirea bunurilor comune, in

numai in masura necesara pentru acoperirea creantei sale.

Creditorii comuni vor putea urmari si bunurile proprii ale soilor, insa numai dupa urmarirea bunurilo

comune.

MODULUL IV: Desfacerea casatoriei


20/60

Desfacerea casatoriei- notiune si modalitati de desfacere, procedura;

Divorul se defineste ca fiind singura modalitate prin care instanta de judecata dispune la cererea unu

dintre soi sau pe temeiul consimtmntului celor doi soi, stingerea cu efecte numai pentru viitor a principalel

consecinte care rezulta din ncheierea unei cstorii valabile.

Divorul poate fi pronuntat atat la cererea unuia dintre soi cat si pe temeiul consimtmntului celor d

soi.

Desfacerea cstoriei la cererea unuia dintre soi:

Pentru ca divorul sa fie pronuntat la cererea unuia dintre soi trebuie sa fie intrunite cumulative urmatoare

condiii:a)sa existe motive temeinice de divor;

b).aceste motive sa afecteze grav relatiile dintre soi;

c). continuarea cstoriei sa nu mai fie posibila;

Motivele temeinice pot fi atat de naturasubiectiva cat si de natura obiectiva;Motivele de natura subiectiva: implica culpa unuia sau ambilor soi in degradarea relatiilor de famili

Printre motivele de divor ar putea fi enumerate actele de violenta, infidelitate, sustragerea indelungata a sotulu

parat de la obligaia de a convietui nepotriviri de ordin fiziologic. Pretinsa culpa a sotului parat invocata d

reclamant si constatata de instanta face posibila verificarea indeplinirii celorlalte condiii in prezenta carora poate

pronuntata desfacerea cstoriei. Divorul nu poate fi pronuntat daca din probele administrate rezulta vi

exclusiva a sotului reclamant, iar sotul parat nu a formulat cerere reconventionala solicitand desfacerea cstorie

Sotul nu poate pretinde imposibilitatea continuarii cstoriei, atunci cand la originea dezbinarii relatiilor de famil

se afla exclusiv cauze imputate lui. Cand sotul parat prin cererea reconventionala a solicitat de asemen

desfacerea cstoriei, divorul se va putea dispune si din vina exclusiva a sotului reclamant. Daca divorul s

pronuntat din vina unuia din soi, acesta nu va putea beneficia de pensie de ntreinere din partea fostului sot dec

timp de 1 an de la desfiintarea cstoriei, cheltuielile de ntreinere ale sotului nevinovat nu este limitata i

timp.Daca divorul s-a dispus din vina ambilor soi, fiecare din fotii soi au dreptul la ntreinere pe toata dura

starii de nevoie determinata de incapacitate de munca intervenita inainte sau in timpul cstoriei.

Recstorirea fostului sot stinge dreptul de ntreinere al acestuia. La cererea ambilor soi hotararea de divor nu s

va motiva.

Motivele de natura obiectiva vizeaza starea de sanatate a soilor, astfel incat oricare dintre soi poate ce

desfacerea cstoriei daca starea sanatatii lui face imposibila continuarea acesteia, indiferent daca aceasta stare

aparut inainte sau dupa ncheierea cstoriei. Acest motiv poate fi invocat atat de sotul sanatos cat si de sotul car

este bolnav.

2


21/60

Cstoria incheiata cu alienatul sau debilul mintal sau cu cel lipsit de facultati mintale pe perioada can

acesta nu are discernamantul faptelor sale, este lovita de nulitate absoluta. Daca o asemenea boala a interven

ulterior incheierii cstoriei, cererea de divor este admisibila. Nulitatea relativa poate fi invocata numai in limite

termenului de prescriptie de 6 luni. Prin implinirea termenului de prescriptie sotul pierde sansa de a obtin

desfacerea cstoriei, dar poate inainta o actiune de divor:

Motivele invocate si dovedite in fata instantei nu constituie temei suficient pentru admiterea actiunii d

divor, fiind necesar ca acestea sa aiba si un impact grav asupra relatiilor de familie, cum ar fi: vatamarea grav

deteriorarea raporturilor de familie;

Astfel, instanta ramane sa analizeze gravitatea cauzelor si imprejurarilor, daca mentinerea cstoriei es

posibila sau nu. Stabilitatea familiei nu este o chestiune exclusiv privata, de aceea societatea este interesata d

ocotirea ei.

Procedura divorului:

Actiunea de divor are un caracter strict personal, astfel incat doar unul dintre soi poate sa formuleze cerere de desfacere a cstoriei. Actiunea se introduce la Judecatoria de la ultimul domiciliu comun al soilor c

conditia ca cel putin unul dintre soi sa mai locuiasca in raza acelei instante.

Daca nici unul din soi nu mai locuieste la ultimul domiciliu comun atunci cererea se va introduce

instanta unde isi are domiciliul paratul. Cand nu se cunoaste nici domiciliul paratuli cererea se va introduce

instanta competenta de la domiciliul reclamantului.

Desi, in cauzele civile prezenta reclamantului nu este obligatorie, in materie de divor prezenta acestuia est

obligatorie, la fel si cea a paratului daca a formulat cerere reconventionala.

Exista, totusi cateva situatii de exceptie cand pe langa asistarea reclamantului si a paratului reconvention

este posibila si reprezentarea:

1. cand unul dintre soi executa o pedeapsa privative de libertate;

2. cand unul dintre soi este impiedicat a se prezenta de o bola grava;

3. cand unul dintre soi este pus sub interdictie sau isi are resedinta in strainatate;

De asemenea, in materie de divor, in ceea ce priveste probatiunea aceasta difera de dreptul comun,

sensul ca unele mijloace de proba care pot fi folosite in materie de drept comun nu vor putea fi folosite i

procedura divorului. Astfe, interogatoriul partilor nu va putea fi foflosit niciodata pentru solutionarea cererei d

divor, insa va putea fi folosit pentru solutionarea capetelor de cerere accesorii divorului cum ar fi in mater

impartirii bunurilor.

Procedura divorului mai difera de dreptul comun si prin aceea ca rudele sau afinii pana la gradul I

inclusiv vor putea fi ascultati ca si martori. In situatia in care odata cu judecarea divorului instanta a fost investit

2


22/60

si cu alte capete de cerere atunci acestea vor urma regula de la judecata de drept comun urmand ca divorul sa s

judece dupa propriile sale reguli.

In situatia in care exista copiii minori rezultati din cstorie care au implinit 10 ani atunci va fi citata in mo

obligatoriu si autoritatea tutelara. De asemenea minorul de 10 ani va fi ascultatat in camera de consiliu de cat

instanta pentru a stabili caruia dintre prini urmeaza a fi incredintat pentru crestere si educare. Pe parcurs

procesului de divor reclamantul va putea renunta la actiunea fomulata, renuntare ce poate fi realizata inclusiv

faza procesulala a apelului sau recursului.

In urma analizarii probelor instanta va putea pronunta urmatoarele hotarari:

-poate dispune desfacerea cstoriei din vina exclusiva a sotului parat;

-desfacerea cstoriei din vina ambilor soi chiar daca numai reclamantul a formulat cerere de divor dar di

probele administrate reiese culpa comuna in deteriorarea relatiilor de familie;

-desfacerea cstoriei din vina sotului reclamant, cand sotul parat a formulat cerere reconventionala din probe

administrate reiese culpa sotului reclamant;

De asemenea instanta poate pronunta respingerea cereri de divor in ipoteze in care paratul nu a formulcerere reconventionala iar reclamantul nu a putut demonstra vinovatia paratului in deteriorarea relatiil

patrimoniale.

Desfacerea cstoriei prin acordul soilor:

Potrivit art.38 Codul Familiei, divorul poate fi pronuntat pe baza acordului ambilor soi daca su

indeplinite urmatoarele condiii:

a) de la data incheierii cstoriei sa fi trecut cel putin un an;

b). copii rezultati din cstorie sa nu fie minori;

c). consimtmntul mutual al celor doi soi in ceea ce priveste desfacerea cstoriei, conditie care nu es

prevazuta expres in textul legii dar care se subintelege;

Inainte de implinirea termenului de 1 an, instantei nu ii este permisa desfacerea cstoriei

Termenul de 1 an nu este nici de prescriptie nici de decadere, prin urmare se va socoti pe zile intregi, nefiind lua

in calcul ziua incheierii cstoriei. Nerespectarea conditiei privitoare la durata cstoriei atrage respingerea cerer

de divor

Copiii deveniti majori precum si copiii proveniti dintr-o cstorie anterioara nu impiedica divorul. In cee

ce priveste fiica minora cstorit inainte de implinirea varstei de 18 ani, aceasta dobandeste capacitate deplina d

exercitiu, capacitate pe care nu o pierde in urma divorului.

Cu privire la situatia in care soii au adoptat un copil ori sotul a adoptat copilul firesc al celuilalt, divoru

nu este permis pe perioada minoritatii acestuia.

2


23/60

Sub aspect procedural, cerere de divor formulate de cei doi soi trebuie semnata de amandoi, in fa

presedintelui sau vicepresedintelui instantei. Predesintele/vicepresedintele instantei va stabili un termen de 2 lu

iar la expirarea acestui termen soii se infatiseaza in fata instantei unde vor arata daca isi mentin sau nu hotarar

de a divora. In caz afirmativ instanta va pronunta o hotarare irevocabila care nu mai poate fi atacata cu apel sau c

recurs.

Desfacerea casatoriei- efectele desfacerii intre fostii soti, respectiv fata de copii minori;

Efectele desfacerii casatoriei intre fostii soti;

Un prim efect vizeaza relatiile dintre cei doi soi, astfel, odata cu pierderea calitatii de sot inceteaza

drepturile si obligaiile conjugale si anume acetia nu-si mai datoreaza obligaia de sprijin moral reciproc, obliga

de fideliatate si nici obligaia de coabitare. Pe toata durata procesului, insa, toate aceste obligaii exista.

In privinta dreptului la nume, exista posibilitatea ca sotul care a luat dupa cstorie numele celuilalt sot s

si pastreze numele, fie de comun acord cu celalalt sot, fie cu incuvintatrea instantei de judecata in situatia in carcelalalt sot se opune. Intr-o astfel de situatie sotul care doreste sa-si pastreze numele din timpul cstoriei trebuie

aiba motive temeinice.

Efectele desfacerii cstoriei fata de copii minori ;

In situatia in care exista copii minori instanta este obligata ca odata cu pronuntarea divorului sa statuez

asupra incredintarii copiilor minori. Instanta poate sa incredinteze copii fie unuia dintre prini, fie rudel

apropriate in situatia in care nu este posibila incredintarea acestuia catre un parinte sau altul. Instanta mai poa

dispune incredintarea lor la o institutie de ocrotire in ipoteza in care nu exista nici rude apropiate. Instanta va ave

in vedere intotdeauna interesele copilului minor. De asemenea instanta va dispune citarea autoritatii tutelar

precum si intocmirea unei anchete sociale care sa stabileasca cu titlu de recomandare la care din prini sa f

incrdeintati copiii. Parintele caruia nu i-a fost incredintat copilul/copiii, are drepturi si obligaii in privinta crester

si educarii copilului/copiilor si bineinteles, pastreaza dreptul de a avea legaturi personale cu acesta/acetia, precu

si dreptul de a veghea la cresterea, educarea, invatatura si pregatirea profesionala.

Sotul caruia i-a fost incredintat copilul/copiii poate pretinde si obtine obligarea celuilalt sot la plata un

pensii de ntreinere.

Dreptul de a avea legaturi personale cu copilul/copiii se mentine si in ipoteza in care acetia au fo

incredintati spre crestere si educare unei institutii de ocrotire.

Ancheta sociala .

2


24/60

In cazul in care din casatoria a carei desfacere prin divort se cere au rezultat copii minori, una dintre probe

administrate in cauza este ancheta sociala. Avocatul, la momentul redactarii actiunii de divort solicita in acest

cazuri si citarea Autoritatii tutelare competente in cauza respectiva. La momentul propunerii probelor, el va solicit

si ancheta sociala, efectuata la domiciliul la care se afla copilul sau/si la domiciliile fiecaruia dintre parinti in cazu

in care ambii solicita incredintarea. Autoritatea tutelara isi da avizul pentru incredintarea minorului unuia dintr

parinti, in caz de divort, spre crestere si educare.

Autoritatea tutelara ntocmete anchete sociale solicitate de instantele judecatoreti, cu opiunea Autorit

tutelare privind ncredinarea, modul de crestere si educare, domiciliul si felul nvaaturii minorilor n cauzele civi

avand ca obiect:,,divor cu copii,,i face propuneri referitoare la modul de exercitare a drepturilor i ndatoriril

printeti.

Raportul de ancheta sociala retine date privind conditiile in care este crescut minorul, cine si cu c

contribuie la ingrijirea, cresterea, educarea lui, de care dintre parinti este atasat mai mult. Raportul de anche

sociala are in vedere doar aceste aspecte privind minorul si incredintarea lui, neputand fi utilizat pentru dovedir

motivelor de divort.Judecatorul va aprecia aceasta proba in raport cu celelalte, el nefiind obligat sa urmeze indicatiile privin

incredintarea minorului catre un parinte sau altul.

Autoritatea tutelara, citata in procesul de divort. Autoritatea tutelara are printre principalele atribu

controlul modului in care cei doi parinti exercita drepturile, dar mai ales obligatiile cu privire la minor si bunuri

sale. In cazul divortului in care sotii aflati in proces de divort, nu se inteleg cu privire la incredintarea copilului

copiilor minor din casatorie, unuia dintre ei, se citeaza si Autoritatea tutelara in cadrul procesului, pentru efectuare

unei anchete sociale.

Ancheta sociala elemente/etape. Ancheta sociala cuprinde o serie de etape si elemente, intre car

studierea amanuntita a cazului, verificare efectuata la domiciliu, considerarea datelor personale si familial

studierea starii sanatatii a copilului si a starii materiale a parintilor, elaborand concluzii si propuneri.

Impartirea bunurilor comune ale sotilor la desfacerea casatoriei;

Totodata cu ocazia divorului cei 2 soi pot solicita instantei de judecata si impartirea bunurilor comune,

situatia in care acest lucru nu s-a realizat prin buna lor invoiala.

Deci, pentru incetarea comunitatii de bunuri, soii au la indemana urmatoarele posibilitati:

1) sa-si imparta bunurile potrivit invoielii lor;

2) calea judiciara-partajul;

2


25/60

1.Deci, sotii au posibilitatea sa-si imparta bunurile prin buna lor invoiala sens in care aceasta primest

caracterul unei tranzactii, care este valabila chiar daca nu a fost intocmita in scris. Aceasta tranzactie a

efect declarativ de drepturi si nu efect constitutiv, deoarece consolideaza drepturi preexistente.

2.In situatia in care sotii nu se inteleg cu privire la impartirea bunurilor, atunci au posibilitatea de a se adres

instantei pentru a se realiza astfel un partaj judiciar ;

Masa de impartit este compusa din bunurile comune, dobandite in timpul casatoriei. In categoria bunurilo

comune intra toate bunurile care au fost dobandite de cei doi soi dupa ncheierea cstoriei, cu conditia ca aces

bunuri sa nu faca parte din categoria bunurilor proprii.

In categoria bunurilor proprii intra toate bunurile dobandite de oricare dintre soi inaintea cstoriei precu

si bunurile dobandite in timpul cstoriei prin mostenire, legat sau donatie, bunurile de uz personal sau ce

necesare exercitarii profesiei, bunurile dobandite cu titlu de premii sau recompense, indemnizatia de asigurare sa

despagubire ca urmare a producerii unor accidente precum si bunurile obtinute cu plata pretului unui bun care

fost in proprietatea sotului inainte de ncheierea cstoriei.

Daca o parte pretinde ca unul sau mai multe bunuri sunt comune este necesar ca acesta sa faca dovad

proprietatii indivize precum si contributia firecruia la achizitionarea acestora.

In categoria bunurilor comune intra si bunurile ce au fost dobandite prin mostenire, legat sau donatie, c

conditia ca dispunatorul sa fi prevazut in mod expres ca acele bunuri vor fi comune. Dovada manifestarii de voin

a testatorului poate fi facuta prin orice mijloc de proba, precum si prin prezumtii.

Bunurile de uz personal sunt acele obiecte care sunt folosite in mod exclusive de unul dintre cei doi soi i

in aceasta categorie intra obiectele de imbracaminte, echipamente musicale sau sportive. Data dobandiri acest

bunuri nu e relevanta pantru ca ceea ce este important este ca acestea sa fie folosite in mod exclusive de unul dintrcei doi soi. Obiectele de lux, cum ar fi blanurile sau bijuteriile ce incorporeaza valori deosebite vor fi considerat

vor fi considerate bunuri comune sau bunuri proprii in functie de nivelul de trai al celor doi soi.

Caracterul de bun propriu se pastreaza chiar daca in profesia sotului intrevine ulterior o schimbare sau dac

unul dintre soi exercita concomitant doua sau mai multe profesii.

Bunurile de uz personal destinate exercitarii profesiei nu vor fi proprii ci comune in situatia in care s

demonstreaza faptul ca achizitionarea acestora s-a facut in scop de tezaurizare a unor economi dobandite in timp

cstoriei. In categoria bunurilor proprii intra si manuscrisele stiintifice sau literare precum si schitele sa

proiectele artistice si proiectele de inventii sau inovatii.

Astfel daca sotii aleg calea partajului judiciar, instanta pronunta o hotarare de partaj prin care se constata

se recunosc retroactiv drepturi preexistente.

MODULUL V: Filiatia fireasca

2


26/60

Poate fi definita in doua sensuri:

-in sens larg, noiunea evoca legatura juridica ce exista ca urmare a descendentei biologice intre o persoan

si ascendentii sai;

-in sens restrans, noiunea desemneaza raportul de descendenta a unei persone din prinii sai, legatu

directa si imediata dintre un copil si prinii sai.

Privita in raport cu mama, filiatia se numeste maternitate iar in raport cu tatal filiatia se numeste paternitat

Legatura de filiatie poate fi din cstorie, daca persoana s-a nascut sau a fost conceputa in timpul cstorie

sau din afara cstoriei, cand fie prinii nu sunt cstoriti intre ei sau in situatia in care unul sau ambii su

necunoscuti.

Filiatia fata de mama si mijloacele de stabilire;

Rezulta din faptul material al nasterii copilului de catre o anumita femeie. Stabilirea maternitatii presupun

dovada faptului material al nasterii, precum si identitatea noului nascut care revendica aceasta filiatie. Cel mfrecvent filiatia fata de mama se dovedeste cu certificatul constatator al nasterii. Cand naterea nu a fost inregistrat

in registrul starii civile sau copilul a fost trecut ca nascut din prini necunoscuti, maternitatea se poate stabili

prin recunoastrea mamei. Stabilirea maternitatii mai poate fi facuta si prin hotarare judecatoreasca atunci can

dovada filiatiei fata de mama nu poate fi facuta prin certificat constatator al nasterii, precum si atunci cand

contesta realitatea celor cuprinse in certificat.

Inregistrarea nasterii are loc pe baza declaratiei facuta personal, in scris sau verbal, de catre cei obliga

potrivit legii la serviciul de stare civila de la locul nasterii. Dupa ce are loc o verificare a continutului declaratie

delegatul de stare civila, intocmeste actul de natere, in Registrul de Natere a Starii Civile, eliberand, totodata u

certificatconstatator al nasterii.

Certificatul constatator al nasterii face dovada atat a faptului nasterii, cat si a identitatii copilului. Folosin

starii civile conform cu certificatul constatator al nesterii, constituie dovada absoluta de maternitate precum si

statutului juridic al persoanei. Prin urmare,copilul nu poate reclama o stare civila contrara celei ce rezulta d

folosinta starii civile conform cu certificatul sau de natere, iar tertii nu vor putea contesta o astfel de stare civila.

In situatia in care, insa intre certificatul de nastrere si folosinta starii civile exista neconcordanta atun

certificatul de natere dovedeste raportul de filiatie fata de mama numai atata timp cat maternitatea nu es

contestata.

O astfel de contestatie este admisibila atunci cand folosinta starii civile nu este conforma cu cea care rezul

din certificatul sau de natere sau atunci cand copilul are numai certificat de natere, nu si folosinta star

civile.Exista posibilitatea ca o persoana sa nu aiba nici certificat de natere si nici folosinta starii civile. O astfel d

2


27/60

ipoteza are ca rezolvare promovarea unei actiunii in justitie care sa aiba ca obiect stabilirea filiatiei fata de mam

dupa cum exista posibilitatea ca si mama sa recunoasca in mod voluntar maternitatea.

Actiunea in contestarea maternitatii este imprescriptibila si poate fi introdusa de copil sau de orice persoan

interesata.

Maternitatea stabilita prin recunoasterea mamei se realizeaza printr-o declaratie facuta de bunavoie de cat

aceasta intr-una din formele prevazute de lege, prin care marturiseste ca este mama unui anumit copil.

Codul familiei admite recunoasterea voluntara de maternitate numai in anumite cazuri si anume:

a).in situatia in care naterea nu a fost inregistrata in registrele de stare civila ca urmare a inexistentei registrului d

stare civila;

b). in situatia in care copilul a fost trecut in Registrul de Stare Civila ca fiind nascut din prini necunoscuti;

Recunoasterea de maternitate poate fi realizata sub sanctiunea nulitatii absolute prin urmatoare

modalitati:

1. Prin declaratie scrisa sau verbala facuta la orice serviciu de stare civila. Inscrierea recunoasterii se va efectua

registrul de stare civila al localitatii unde a fost inregistrata naserea sau al localitatii in care s-a nascut copilul dacnaterea sa nu a fost inregistrata

2. Prin intermediul unui inscris authentic. Potrivit dispozitiilor legale, inscrisul autentic este acel inscris care

intocmit cu solemnitatile cerute de lege, de un functionar public care are dreptul de a profesa in locul in care s

intocmit actul respectiv.

3. Prin intermediul testamentului. Prin testament, mama poate sa recunoasca un copil ce nu a fo

recunoscutanterior, iar aceasta recunoastere isi va produce efectele chiar daca testamentul este revoca

Marturisirea de filiatie nu se poate revoca

Caracterele juridice ale recunoasterii de maternitate

Recunoasterea de maternitate este un act juridic cu caracter personal, mama fiind singura persoan

indreptatita sa faca o asemenea marturisire. Recunoasterea mai poate fi efectuata si printr-un mandatar cu procur

speciala si autentica.

Recunoasterea este un act unilateral si isi produce efectele independent de acceptarea recunoasterii de cat

copil;

Recunoasterea este un act juridic pur si simplu, astfel incat existenta raportului de filiatie nu poate fi afect

de untermen sau conditie suspensiva.

Recunoasterea de maternitate fiind un act juridic cu character declarative el conducela stabilirea legaturii d

filiatie cu efect retroactive de la data nasterii copilului sau in ceea ce priveste drepturile acestuia de la dat

conceperii lui.

Recunoasterea produce efecte erga omnes.

2


28/60

Recunoasterea ce nu corespunde realitatii poate fi contestata de orice persoana interesata, copil

recunoscut, femeia care a recunoscut maternitatea, o alta femeie ce poate pretinde ca ar fi mama copilulu

recunoscut.

Asa cum am arata si mai sus stabilirea maternitatii se poate realiza si pe cale judiciara:

Stabilirea maternitatii se poate realiza pe cale judecatoreasca atunci cand din orice imprejurari dovada filiatiei fa

de mama nu se poate realiza prin certificat constatator al nasterii. O astfel de ipoteza poate sa apara in situatia

care naterea nu a fost trecuta in Registrul de Stare Civila sau copilul a fost inregistrat ca nascut din prin

necunoscuti.

O alta ipoteza de stabilire a maternitatii pe cale judiciara se intalneste atunci cand se contesta realitat

celor cuprinse in certificatul constatator al nasterii.

Intr-o astfel de situatie avem un raport de filiatie copil-mama inscris in actul de natere care insa n

corespunde realitatii. O astfel de actiune poate fi introdusa atat de catre copil cat si de catre mama.

Filiatia fata de tata a copilului din casatorie si mijloacele de stabilire;

Paternitatea sau filiatia fata de tata desemneaza legatura juridica dintre un copil si tatal sau. Spre deosebi

de filiatia fata de mama paternitatea rezulta din faptul procrearii copilului ceea ce ii confera un grad sporit d

dificulatate in stabilirea raportului de paternitate.

Legiuitorul a instituit doua prezumtii de paternitate dintre care una e intemeiata pe faptul concepti

copilului in timpul cstoriei, iar cealalta bazata pe faptul nasterii copilului in timpul cstoriei, prezumtii c

ajutorul caraora se stabileste raportul de filiatie fata de tata a copilului din cstorie.

Paternitatea copilului din afara cstoriei se poate stabili fie prin recunoastere voluntara, fie pe calea un

actiuni in justitie.

Prezumtia timpului legal al conceptiei

Determinarea perioadei de timp in care a putut sa aiba loc conceptia copilului reprezinta prezinta intere

atat pentru stabilirea paternitatii copilului din cstorie( mai ales daca naterea copilului a avut loc dupa incetare

desfacerea sau desfiintarea cstoriei) cand prezumtia de paternitate al fostului sot al mamei este incidenta num

daca faptul conceptiei copilului se situeaza in timpul cstoriei cat si pentru stabilirea pe cale judiciara a raportul

de filiatie fata de tatal din afara castoriei.

Potrivit dispozitiilor legale, perioada de conceptie se situeaza intre a 300-a si a 180-a zi dinaintea naster

copilului. Termenul se socoteste regresiv pornindu-se de la ziua nasterii care nu intra in calcul, insa va intra i

calcul ziua de implinire a acestui termen.

2


29/60

In acest fel diferenta dintre cele doua termene este de 121 de zile perioada ce constituie timpul legal

conceptiei. In cazul prezumtiei de paternitate a copilului conceput in timpul cstoriei este suficient o zi din ace

interval de 121 zile sa se cuprinda in timpul cstoriei, pentru ca filiatia paterna a copilului sa fie stabilita

temeiul legii fata de fostul sot al mamei.

Prezumtia de stabilire a timpului legal de conceptie are un caracter absolut, neputandu-se face nici o dovad

importiva ei, nici in sensul ca sarcina a durat mai putin de 180 de zile si nici in sensul ca aceasta ar fi durat ma

mult de 300 de zile.

Filiatia fata de tata a copilului nascut sau conceput in timpul cstoriei

Potrivit dispozitiilor legale exista o prezumtie legal de paternitate a copilului nascut in timpul cstorie

prezumtie care are in vedere urmatoarele ipoteze si anume:

a). copilul a fost conceput si nascut in timpul cstoriei;

b). copilul a fost nascut ulterior pronuntarii hotarari de divor, dar inainte de ramanerea irevocabila a acesteia;

c). copilul a fost conceput anterior cstoriei mamei, dar a fost nascut in timpul cstoriei;

Ratiunea acestei prezumtii deriva din faptul ca ncheierea cstoriei a fost determinate de starea d

graviditate a mamei cunoscuta de viitorul sot si care doreste sa legitimize o stare de fapt. Aceste prezumtie lega

de paternitate a copilului conceput inainte de ncheierea cstoriei se aplica chiar daca in timpul legal al concepti

mama a fost cstorit cu un alt barbat, cstorie care insa a incetat prin moartea sotului sau a fost desfacuta pr

divor. Nu are relevanta daca cei doi au convietuit sau nu in fapt, dupa cum nu are nici o relevanta faptul ca viitor

sot al mamei a fost sau nu cstorit in perioada legal de conceptie.

Prezumtia de paternitate a copilului nascut dupa incetarea, desfacerea sau desfiintarea cstoriei d

conceput in timpul cstoriei este o alta prezumtie legal. Este considerat copil conceput in timpul cstoriei, ace

ce se naste la cel mult 300 de zile de la incetarea, desfacerea sau desfiintarea cstoriei, cu conditia insa ca mam

sa nu se fi cstorit intre timp.

Potrivit acestei prezumtii legale de paternitate, tatal copilului conceput in timpul cstoriei este fostul sot

mamei. Pentru a beneficia de aceasta prezumtie de paternitate trebuie sa fie indeplinite cumulative 2 condiii

anume:

1. conceptia copilului sa se plaseze in timpul cstoriei;

2. pana la naterea copilului mama sa nu fi intrat intr-o noua cstorie; daca naterea a avut loc in timpul no

cstorii, se aplica prezumtia conform caruia tatal copilului este fostul sot al mamei;

Tagaduirea paternitatii

Prezumtiile legale de paternitate sunt prevazute in folosul copilului din cstorie si se ntemeiaz pe fapt

ca soii au avut relatii conjugale iar soia si-a respectat obligaia de fidelitate.

2


30/60

Pentru a se evita raporturi de filiatie paterna fictive si care nu corespund realitatii legiuitorul a confer

aceste prezumtii, astfel incat, ele pot fi combatute pe cale judiciara.

Actiunea in justitie prin care sotul mamei urmareste inlaturarea prezumtiilor de paternitate se numes

actiunea in tagaduirea paternitatii.

Legea 288/2007 a pus de acord prevederile art. 54 din Codul familiei referitoare la titularii aciunii

tgduirea paternitii, cu cele statuate prin decizia Curii Constituionale nr. 349/2001; Curtea a statuat c

dispoziiile art. 54 alin. 2 din Codul familiei sunt necostituionale n msura n care nu recunosc dect tatlui, iar n

i mamei i copilului nscut n timpul cstoriei, dreptul de a porni aciunea n tgduirea paternitii.

Titularii aciunii n tgduirea paternitii. Astfel, alin. 2 al art.54 din Codul familiei, n redactarea da

prin Legea 288/2007, prevede c: Aciunea n tgduirea paternitii poate fi pornit de oricare dintre soi, precu

i de ctre copil; ea poate fi continuat de ctre motenitori.

Tatl titular al aciunii. In situatia in care sotul se afla sub interdictie judecatoreasca, actiunea poate

exercitata de catre reprezentantul sau legal, insa, numai cu incuviintarea prealabila a autoritatii tutelare.Actiunea se indreapta impotriva copilului beneficiar al prezumtiei legale de paternitate care va ave

calitatea de parat in proces, cu conditia ca acesta sa se fi nascut viu chiar daca nu este viabil.

De regula la data introducerii cereri de chemare in judecata copilul este minor pana la 14 ani si acesta va

reprezentat de mama sa, iar daca aceasta a decedat sau este pusa sub interdictie judecatoreasca, de un curat

special.

Dupa implinirea varstei de 14 ani poate participa personal la judecta insa numai asistat de mama sa sau d

un curator special. Copilul major isi poate exercita singur drepturile procesuale.

In toate situatiile insa, mama copilului va fi citata in proces fara deosebire daca este reprezentanta legal

copilului parat. Daca copilul moare in timpul procesului acesta va puta fi continuat impotriva reprezentantului leg

sau dupa caz impotriva tutorelui.

Prin exceptie, insa, mostenitorii sotului vor putea continua actiunea pornita de acesta daca din punct d

vedere procesual o astfel de actiune este susceptibila de a fi continuata daca nu a intervenit renuntarea la judecata

reclamantului sau daca nu a intervenit perimarea.

Intotdeauna actiunea in tagada paternitatii se prescrie in termen de 6 luni de la data cand sotul mamei

cunoscut naterea copilului.Tatal contestator este tinut sa probeze ca este cu neputiinta ca el sa fie tatal copilul

nascut de soia sa.

Mama. n ceea ce privete formularea aciunii de ctre mama se remarc faptul c legiuitorul nu

condiionatexercitarea acestei aciuni n tgduirea paternitii de formularea unei aciuni n stabilirea adevrat

filiaii a copilului. Cu toate acestea, este nendoielnic faptul c temeilul aciunii n tgduirea paternitii, cn

titular este mama, difer de temeiul aciunii al crei titular este soul mamei. n cazul soului mamei scopul urmr

3


31/60

de acesta prin aciunea n tgduirea paternitii l constituie inlturarea unie paterniti care nu corespund

adevrului biologic, n timp ce, n cazul mamei, scopul urmrit este circumscris interesului superior al copilului d

a nltura o paternitate care nu corespunde realitii, astfel nct s se deschid posibilitatea de stabilirii legale

paternitii copilului fa de tatl biologic.

Copilul. Recunoaterea dreptului copilului de a porni aciunea n tgduirea paternitii este o solu

reclamat de exigenele principiilor constituionale dar i de prevederile instrumentelor internaionale n mater

drepturilor omunlui i a drepturilor copilului.

n mod corect norma juridic prevede c titularul aciunii este copilul (subnelegndu-se copilul d

cstorie, beneficiar al prezumiei de paternitate), fr a face nici o distincie ntre copiii nscuii n timpu

cstoriei i cei concepui n timpul cstoriei i nscui la mai puin de 300 de zile de la desfacerea, desfiinar

sau ncetarea cstoriei, dar mai nainte ca mama s se fi cstorit.

n privina copilului lipsit de capacitate de exerciiu, aciunea va putea fi promovat de ctre mam

numele su, ca reprezentant legal al copilului.

Motenitorii. Pot continua aciunea (nefiind ndrituiti sa o promoveze), motenitoriitatlui prezumamotenitorii mamei, precum i cei ai copilului, cu condiia s fi acceptat succesiunea i s nu fi interven

renunarea la judecat a reclamantului sau perimarea cererii n timpul vieii titularului.

Efectele hotararii judecatoresti de admitere a actiunii in tagada patrnitatii.

Admiterea actiunii in tagada paternitatii sotului mamei produce modificarea statutului civil al copilului car

devine astfel copil din afara cstoriei. Daca actiunea in tagada paternitatii priveste copilul conceput in timpu

cstoriei si nascut dupa desfacerea sau desfiintarea cstoriei, atunci numele copilului va fi la fel ca cel al mam

de la data nasterii chiar daca mama divorata a pastrat numele purtat in timpul cstoriei. Intr-o astfel de ipotez

ocrotirea parinteasca se va infaptui prin intermediul mamei. Admiterea actiuni in tagada paternitatii inlatu

legatura de filiatie atat pentru trecut cat si pentru viitor.

Niciodata insa introducerea unei astfel de actiuni nu suspenda drepturile si ndatoririle printeti ce decu

din prezumtia de paternitate.

Mijloacele de stabilire a filiatiei fata de tata a copilului din afara casatoriei;

Potrivit dispozitiilor legale, copilul din afara castoriei este acel copil nascut de o femeie necstorit,

precum si acel copil nascut sau conceput in timpul cstoriei dar a carui paternitate a fost tagaduita de sotul mame

Stabilirea paternitatii din afara cstoriei se poate realiza prin recunoasterea de paternitate care es

declaratia data de bunavoie de un barbat intr-una din formele prevazute de lege prin care acesta marturiseste ca es

tatal unui copil.

3


32/60

Spre deosebire de recunoasterea de maternitate care este admisibila numai in privinta copilului a car

natere nu a fost inregistrata la Starea Civila sau a fost inregistrat ca fiind nascut din prini necunoscut

recunoasterea de paternitate opereaza in privinta oricarui copil si indiferent de varsta acestuia, chiar si in privin

copilului care nu beneficiaza de prezumtiile legale de paternitate. Dupa moartea copilului acesta poate

recunoscut doar daca a lasat descendenti firesti.

Recunoasterea paternitatii este un act solemn si poate fi realizata prin trei forme(modalitati):

1. prin declaratie la Serviciul de Stare Civila odata cu inregistrarea nasterii sau ulterior acestei inregistrari;

2. prin inscris autentic (acel inscris care este intocmit cu solemnitatiile cerute de lege, de catre un function

public care are dreptul de a profesa in locul unde s-a incheiat acel act;

3. recunoasterea prin testament ce poate fi incheiat in oricare din formele testamentare prevazute de lege

olograf, autentic, mistic;

Declaratia de recunoastere a paternitatii poate fi lovita de nulitate absoluta in urmatoarele situatii:

a). in ipoteza in care recunoasterea se refera la un copil care beneficiaza de prezumtia legal de paternitate;

b). recunoasterea priveste un copil ce a decedat, iar acesta nu are descendenti firesti;c). in ipoteza in care recunoasterea emana de la un barbat fara vointa constienta;

d). recunoasterea s-a facut intr-o alta forma decat cea prevazuta de lege;

Orice persoana interesata poate contesta recunoasterea paternitatii. Actiunea in contestarea recunoasterii es

imprescriptibila, dar in acelasi timp se poate contesta doar paternitatea stabilita pe cale de recunoastere volunta

realizata in unul din modurile descrise.

Efectele recunoasterii:

Prin recunoasterea de paternitate copilul dobandeste paternitatea barbatului astfel incat chiar daca copil

ramane din afara cstoriei el se bucura de aceeasi situatie legal ca si copilul din cstorie.

Stabilirea paternitatii copilului din afara casatoriei prin hotarare judecatoreasca;

In situatia in care paternitatea nu a fost recunoscuta voluntar atunci raportul de filiatie poate fi stabilit

fortat prin hotarare judecatoreasca. Actiunea in stabilirea paternitatii copilului din afara castoriei apartine acest

copil si este pornita in numele sau de catre mama chiar daca este minora ori de reprezentantul legal al acestuia.

Prima conditie de admisibilitate a cererii este calitatea de copil din afara cstoriei adica acel copil sa n

beneficieze de prezumtia legal de paternitate.

Pana la varsta de 14 ani actiunea va fi pornita de mama, in numele copilului, care este instituita prin lege c

mandatar special. In situatia in care mama este decedata, disparuta sau pusa sub interdictie, actiunea va fi porni

de reprezentantul legal al minorului. In situatia in care copilul are 14 ani impliniti actiunea poate fi pornita d

acesta insa trebuie asistat pe tot parcursul procesului de catre mama sau de catre ocrotitorul sau legal. Minister

3


33/60

Public sau reprezentantul acestuia nu poate porni o actiune in stabilirea paternitatii pentru ca aceasta are un caract

strict personal.

Termenul in interiorul caruia poate fi pornita actiunea in stabilirea paternitatii este de un an de la dat

nasterii copilului. Prin execeptie, termenul de prescriptie a dreptului la actiunea in stabilirea paternitatii isi incep

cursul la o data ulterioara nasterii copilu

Documents

3 - Dreptul Familiei (Dacian Dragos)