SUBIECTE EXAMEN IGIENA SCOLARA

1. Factori ai mediului intern care influenteaza cresterea si dezvoltarea;Factori ai organizarii maternale:

-malformatii ale uterului (uter septat/bicorn/infantil, tumori intra/extramurale fibrom uterin)-disproportia fetomaterna(oligoamnios, bride amniotice=fact de risc, bazin stramt-tulburari hormonale ale gravidei : Hipertiroidie(-> hipotiroidism congenital), diabet zaharat (-> greutate mare la nastere, malformatii : complicatii vasc la nivelul placentei cu deficit de dezv la fat)-administrare de hormoni in decursul nasterii (foliculina sau derivati-> copii de sex feminin au risc de carcinom vaginal; progesteron sau derivati-> pseudohermafrodism,virilizare fat feminin; corticoizi-> malformatii + frecv palatoschizis)- hipoxia fat prin afectiuni cronice ale gravidei (boli resp cronice grave, TBC, malformatii cord, anemii grave)\admin unor substante/medicam in per sarcinii ( chinina in scop abortiv -> surditate,hipoacuzie, kanamicina,gentamicina,streptomicina-> afect auditive)admin la copii de tetraciclina -> modif la niv dintilor (pete maronii)-antiepileptice (in caz de abuz->cheilognatopalatoschizis, microcefalie, malf ale fetei ), fenobarbital-> dismorfism facial), tiazidele ->tulb de coag , trombembolii)exces de vit D ->hipervitaminoza D, hipercalcemie, malformatii

Boli acute si cronice in timpul sarcinii-boli virale cu viroze dermatrope : rubeola(femeile trebuie vaccinate)(=>embriopatia rubeolica, in primele sapt de nastere, malformatii oculare, ale urechii int + medii cardiace, ale membrelor ), rujeola, varicela; viroza cu Cocsackie,gripal;vir hepatitic( ciroza biliara prin saruri biliare, hepatita),HIV-boli bacteriene :stafilococii, streptococii, sifilis (=> sifilis congenital, cu malformatii ale organelor interne, ale fetei)-boli parazitare : toxoplasmoza (daca face boala in timpul sarcinii)boli cronice ; TBC malformatii de cord

Legate de conditiile de munca ale gravidei-noxe chimice- radiatiiDezvoltarea fizica a mamei:-statura <150 cm=> mai frecvent copii cu statura mica-varsta mamei - cele tinere(<16 anticopii cu indicatori scazuti sau prematuri / in varsta(>40ani Sindrom Down) - comportamente cu risc de consum : alcoolism , fumat, drogurialcool-> malform ,inclusiv faciale (dc femeia bea zilnic 20 g pur)-tutun f multe afect grave

Factori genetici genetic se transfera caractere individuale legate de modif morfologice, caractere rasiale si variatii ale ritmului si ------ de crestereSist nervos - factorul genetic este determinat pentru tarnsmiterea nr de neuroni + caractere functionale ale org de simt + caracter echipamentului ---- al neuronilor

Factori metabolici

Relatia tulburarilor genetice metabolice(amino ac/gluc/lipide)->tulburari de crestere si dezv psihica/ neuromotorieOligofrenia fenilcetonurica= boala autozomal recesiva de sinteza a tirozinei din fenilalanina-> acum in sg ---- si aderivatilor -/> tulb de dezv neuropsihicatulburari ale sint Hb, metab unor metale= tulb ale cresterii

2. Factori ai mediului extern care influenteaza cresterea si dezvoltarea;

Climatic Geografic

Lungimea membrelor inferioare este legată de climatul cald. Ex: membre inferioare mai lungi la africani. Lungimea trunchiului este legată de climatul rece. Ex: eschimoşii au trunchiul bine dezvoltat. Dezvoltarea staturală a sugarului este mai scăzută în perioada octombrie-martie şi mai rapidă în martie-septembrie. Preşcolarul şi şcolarul cresc mai mult în aprilie-iulie şi cresc în greutate în august-septembrie.

Alimentaţia: Obezitate în supraalimentaţie. Scădere în greutate şi înălţime scăzută în deficit alimentar. Este implicată în: imunogeneză, hormonogeneză, funcţii enzimatice. Rol în ritmul de creştere şi dezvoltare în momentul apariţiei dentiţiei, nucleilor de osificare,

maturizare pubertală.Lipsa alimentaţiei în primul an de viaţă determină întârzieri în dezvoltarea neuropsihică. În următorii 2..7 ani IQ va fi mai mic cu 10..20 de puncte. Perimetrul cranian scade la copii cu lipsuri alimentare. Alimentaţia în primii 3 ani de viaţă are mare importanţă. Alimentaţia şcolarului şi preşcolarului se repercută asupra maturităţii: au mai frecvent afecţiuni acute şi patologie cronică.

Îmbolnăviri acute şi cronice. Acţiune realizată prin: Acţiunea directă a agentului patogen la nivel celular se manifestă prin inhibarea mitozelor

cu scăderea masei somatice. Acţiunea indirectă a agenţilor patogeni, ce împiedică utilizarea factorilor nutritivi şi

accentuează pierderile (boli intercurente acute). Acţiunea mediată a agentului patogen induce leziuni viscerale, endocrine, nervoase, care

determină tulburări de creştere: nanism, caşexie, obezitate, infantilism.Afecţiunile cronice în perioada de creştere staturală determină tulburări morfologice şi în perioada de creştere ponderală modificări metabolice.

Locuinţa. Locuinţa insalubră sau suprapopulată creşte mortalitatea infantilă datorită scăderii spaţiului, creşterii contactelor dintre indivizi, creşterii gradului de încărcare microbiană, scăderii ventilaţiei. Apar tulburări de somn, de adaptare şcolară, de comportament, scade randamentul intelectual.

Acţiunea mediului de viaţă urban şi ruralÎn mediul urban beneficiază de alimentaţie, locuinţă, nivel de îngrijire, ceea ce duce la o dezvoltare fizică mai bună. Patologia neuropsihică este mai frecventă la copiii din mediul urban, datorită modelelor negative mai des întâlnite.

Condiţii socio-economice ale populaţieiCel mai important este venitul pe persoană. Nivelul de instruire şi cultura influenţează calitatea îngrijirii copilului.

Variabilitatea loco-regională a dezvoltării fiziceDepinde de influenţa factorilor economici, sociali, a nivelului de trai în diferite regiuni ale ţării. Ex: în Moldova sunt cei mai mici copii.

3. Prematuritatea-factori de risc;Prenatal:Greutate: 3200±370 grame, 3500±380 grame (euponderali).Înălţime: 48..52 cm.Există şi copii cu greutate scăzută: 2500..3000g (subponderali). Copiii prematuri şi dismaturi (greutate scăzută, dar născuţi la termen) au sub 2500g.Factori care influenţează greutatea la naştere:Durata sarciniiVârsta mamei (16 ani)Numărul sarcinilor anterioare (greutatea creşte cu numărul sarcinilor)Sexul copiluluiDezvoltarea corporală a mameiStarea placentei şi statusul endocrin matern (hipotiroidie, diabet: scade greutatea)Starea de sănătate a gravidei (intoxicaţie, tulburări de nutriţie, afecţiuni acute/cronice).Alimentaţia gravidei (deficit de proteine şi vitamine), fumat, alcool.Starea socio-economică, regimul de muncă şi odihnă al mamei.GemelaritateaNivelul de instruire al mameiFactori rasiali şi etnici: genetic, pături defavorizateFactori care influenţează naşterea prematurăAfecţiuni sau anomalii ale organelor genitalePrimiparitatePerioade îndelungate de infertilitateAntecedente legate de sarcini pierdute, copii morţiFactori psihici (naştere în afara căsătoriei)MalnutriţieCaractere ereditare ale mameiSănătate, nutriţia, vârsta mameiFactori de mediu: radiaţii ionizante, administrare de medicamente, substanţe toxice, infecţii în perioada evolutivă.Factori de risc din mediul intern, intrauterin.La nastere prezinta tulburari :-detresa respiratorie (deficit de surfactant)-necesita ingrijirea atenta-daca admin O2>40% la presiune >60-80 mmHg rez lezarea vaselor ocular rezultand retinopatie care duce la orbire -alimentatia –prematuri mari nu pot sa inghita trebuiesc alimentati prin sonda

4. Sindromul de insuficenta de crestere intrauterina;Există două tipuri de creştere intrauterină deficitară:

Tip plat, tardiv: Procesul de creştere a craniului este afectat numai către sfârşitul perioadei de sarcină Cauza maternă şi placentară intervine în etapa a doua de sarcină, influenţând

predominant dezvoltarea somatică: cap mare şi corp mic. Recuperare bună neurologică şi somatică. Beneficiază de o alimentaţie cantitativ crescută şi hipercalorică. Lapte matern: raport cazeină / albumină adecvat (65/35). La două luni necesită 192 ml

lapte / kg corp. Tip simetric

Dezvoltarea craniului este afectată încă din etapa incipientă, copilul are un aspect simetric (somatic şi cranian).

Prognostic rezervat. Complicaţii neurologice frecvente:

Disfuncţii centrale motorii: paralizie centrală Hiperactivitate Tulburări de atenţie, învăţare Tulburări comportamentale

Recuperare grea

5. Retinopatia prematurului;

imediat dupa nastere: copilul prematur cu destresa respiratorie- ii dam oxigen concentratie peste 40% si la presiune >60-80mmHg –risc de lezare a vaselor retiniene-fibroplazie retrolentala(retinopatia prematurului) rezulta – orbirea.

6. Alimentatia naturala – avantaje, dezavantaje;

Alimentatia naturala este alimentatia prin care sugarul primeste in exclusivitate lapte de femeie in primele 4 luni de viata. Ea este o alimentative de tranzitie asigurand trecerea de la alimentatia placentara a fatului la cea diversificata a copilului.Necesitatea alimentatiei natural e importanta avand in vedere calitatile superioare ale laptelui matern:Furnizeaza o ratie echilibrata in nutrient necesari dezvoltarii psihosomatice corespunzatoare varstei.Asigura o protective antiinfectioasa si antialergica prin IgA secretorie,lactoferina ,lizozim ,macrophage.In laptele de femeie s-au pus in evident factori bifidus care stimuleaza cresterea bacilului bifidus din intestinal sugarului alimentat natural. Acest tip de microflora intervine in sinteza unor vitamine si amininoacizi esentiali,favorizeaza asimilarea calciului,fierului,vitaminei D;favorizeaza dezvoltarea activitatii antigenice locale la suprafata mucoasei, participa la asigurarea integritatii peretelui intestinal si a unor factori care participa la impermeabilitatea acestuia pentru microbe. De asemenea stimuleaza sinteza imunoglobulinelor si concentratia properdinei si a complementului in sistemul reticulo-endotelial. Permite o adaptare automata a compozitiei la nevoile nutritionale ale sugarului si realizeaza o legatura afectiva intre mama si copil.In primele luni de viata aportul proteic este dependent de alimentatia exclusive lactate. Valoarea biologica inalta a proteinelor e data de structural or identical cu cea a proteinelor din serul uman.

Laptele uman furnizeaza sugarului alimentat natural 3,4 g reprezentand 40 % din valoarea caloric totala.Raportul aG sat:Ag nesat e de 1. Acidul linoleic reprezinta 10-12% din totalul lipidelor .Laptele matern contine 70g/l dintre care 60g lactoza si 10 g oligozaharide acoperind 40% din aportul energetic .In lactoza laptelui predomina izomerul beta care este utilizat in sinteza beta-cerebrozidelor si in procesele de glucuronoconjugare.Laptele uman este de 3-4 ori mai sarac in saruri minerale comparativ cu laptele de vaca.Laptele uman contine numai 34 mg de Ca iar abs intest e in proportie de 70%.el de asemenea contine si o cantitate mai mica de fosfor.Vitaminele A si D sunt semnificativ mai mari decat in laptele de vaca.Continutul de vitamina D e inferior aporului necesar.Vitamina B poate fi in cantitati insuficiente la mame subnutrite.

7. Dezvoltarea ochiului si a vederii - 0-3 ani;

Dezv ochiului si vederii – la nastere , ochiul-rel si bn dezv , mai creste de 2 ori pana la sf la sf dezv -retina-complet dezv cu exc reg foveale -polul post al ochiului nu este dezv - pana la 4 luni se mielinizeaza nv optic si dezv leg din lobul Occip-refl fotomotorii 9ciliar,cornean)-prezente la nastere-la nn este posibila fixarea cu privirea a unui stimul bun-catre 3 luni se dezv reflexele oculocefalogire-vederea in primii 2 ani – monooculara ,devine binoc spre 3 ani-cele 2 axe ale ochilor sin inconstant paralele la sugar(primul an)- tend de strabism-in primii 3 ani –ochiul hipermetrop-cromatica –la 6 luni identifica correct culorile cu lung de unda mica- perceptia culorilor-prima modalit de clasif a obiectelor(in al 2-lea an dupa forma,marime)-tulburari de vedere- cauze pre/perinat, mai putin postnat - fact gen, tulb de metabolism(ex:idiotia amaurotica) , formatiune tumorala in orbita (meningoencefalocel), afect(meningite pneumococice) - factor de risc imediat dupa nastere: copilul premature cu detrasa respiratorie- ii dam oxygen conc peste 40% si la presiune >60-80mmHg –risc de lez a vaselor retiniene-fibroplazie retrolentala(retinopatia prematurului) cu rezulta – orbirea.Dezv auzului :-la nastere analiz acustic complet dezv-tulb de auz- surditate la nastere _ mutenie asociata - tulb de auz – tulb de vorbire - cauze :1) prenatale – anomalii genetice auto/gonozomale – sdr Turner - inf virale in primele 3 luni de sarcina (rubeola) , sangerari in primele 3 luni, antibiotice(Kanamicina, gentamicina)2)perinat- nastere prematura/prelungita dificila - cianoza la nastere -hiperbilirubinemia3)postnatal- cel mai frecvent meningoencefalitele - complic unor inf resp frecvente (otite medii supur, otomastoidite) - traumatismele craniene, hematoamele.

8. Dezvoltarea analizatorului auditiv - 0-3 ani;

-la nastere analiz acustic complet dezv-tulb de auz- surditate la nastere _ mutenie asociata - tulb de auz – tulb de vorbire - cauze :1) prenatale – anomalii genetice auto/gonozomale – sdr Turner - inf virale in primele 3 luni de sarcina (rubeola) , sangerari in primele 3 luni, antibiotice(Kanamicina, gentamicina)2)perinat- nastere prematura/prelungita dificila - cianoza la nastere -hiperbilirubinemia3)postnatal- cel mai frecvent meningoencefalitele - complic unor inf resp frecvente (otite medii supur, otomastoidite) - traumatismele craniene, hematoamele.

9. Dezvoltarea statico-posturala si de deplasare in perioada 0-3 ani;

-per de cresterea intensiva in lungime a aparatului osteoarticular-factori de risc – deformarea membrelor sau a coloanei vertebrale (rectilinie la nastere , apoi apar curburile) - la 3 luni cervicala - la 6 luni asezat in sezut – dorsala - la 1 an – deplasare curbura lombara - pe masura ce creste, curburile capata aspectul normal-alti factori de risc: - patutul copilului in anumite conditii; salteaua sugarului = din iarba de mare (zegras) nu apar deformari ale craniului-asimetrii de dezvoltare – lungimea bratelor; 1 cm =/= mb stg / dr - ! la luxatii congenitale de sold - maladii neurale ( pareze, hemipareze, repercursiuni asupra lungimii mb hipotrofice) - dezvoltare slaba a sistemului muscular ( care este 28% din greutatea copilului mic)- pe masura ce activitatea motorie mai creste fibrele musculare se dezvolta

procesele de osificare incep din luna 5 i.u.la nastere sunt osificate: clavicula, oase scurte (col. Vert.) , diafizele oaselor lungi, unele epifize, oase craniene.Ulterior apar alti nuclei de osificare: -la 1 an –osul; cu carlig -la 2 ani epifizele radiusului -la 3 ani osul pyramidal -la nastere calcaneul

10. Dezvoltarea vorbirii;

Limbajul vorbit se dezvoltă în cazul integrării funcţionale şi anatomice a creierului şi analizatorilor. Afectarea auzului chiar şi parţială duce la tulburări de vorbire.Evoluţia:Prima lună: ţipăt monoton, rudiment de comunicare.După 3 luni: ţipăt modulat (gângurit)6 luni: gângurit diferit în funcţie de limba vorbită de adulţii din jur, articulează primele grupe de cuvinte (mama, tata)7 luni: reacţii la cuvintele rostite de cei din jur, totuşi nu le poate pronunţaun an: pronunţă primele cuvinte, cu exprimare elipticăpana la un an juamte exprim se face in propozitii care nu resp regulile gramaticalein anul 2 si 3 limbajul se prefectioneazaFetiţele vorbesc mai devreme decât băieţii. Bilingvismul întârzie dezvoltarea vorbirii.Se dezvoltă limbajul vorbit, cu perfecţionarea fonetică şi diminuarea tulburărilor de pronunţie. Ulterior, creşte fondul lexical (în funcţie de nivelul intelectual al familiei: 600..1000 cuvinte la nivel scăzut, 3000 cuvinte la nivel mediu). Limbajul se perfecţionează din punct de vedere fonetic, sintactic.Dificultăţi:dificultatii de articulatie= Dislalia fiziologică până la 3 ani. Pronunţia corectă depinde de familie.Întârzieri în apariţia limbajului.Băieţii prezintă mai frecvent tulburări de pronunţie.

11. Tulburari de vorbire;

dificultatii de articulatie= Dislalia fiziologică până la 3 ani. Pronunţia corectă depinde de familie.Întârzieri în apariţia limbajului.Băieţii prezintă mai frecvent tulburări de pronunţie.Tulburările de vorbire: dislaliile, balbismul (tulburare de ritm, având cauza o tulburare funcţională episodică, cu perioade de remisiune, la nivelul aparatului fonoarticulator).Balbismul are mai multe forme:

Balbism clonic: reliterarea unei silabe de la începutul cuvântului, datorită unor succesiuni de contracţii musculare rapide şi ritmice.

Balbism tonic: apare datorită unor spasme ale musculaturii cu efect pe organele vocale articulatorii şi respiratorii, care duc la blocarea primelor foneme după care izbucneşte.

Balbism tonico-clonic Balbism de inhibiţie: perioade lungi de tăcere înaintea sau pe parcursul discursului.

Balbismul se poate însoţi de: Sincinezie: mişcări parazite Grimase Clipsare(?) buze, clipit Reacţii vegetative: roşeaţa feţei, transpiraţii, tahicardie.

Terapia se realizează prin metode logopedice, tratament psihoterapeutic

12. Comportamentul cognitiv in perioada 0-3 ani;

Are la baza atenita , perceptia, reprezentarea, memoria si gandirea. Si se dezvolta progresiv.AtenţiaLa un nou-născut atenţia este captată de stimuli pentru scurt timp (5..7 minute până la 3 ani). Este labilă, difuză, involuntară.2 luni: reacţionează la sunete şi priveşte obiectele din câmpul vizual3 luni: explorează atent obiecteleun an: interesat de detaliiConcentrarea atentiei se realizeaza cu dificultate la copii cu: atingeri cerebrale, degiciente senzoriale vizuale si auditive, educatie necorespunzatoare.PercepţiaEste prezentă de la naştere. La 6 săptămâni prezintă interes pentru imagini simple: biberon. Spre 6 luni, procesele perceptive trec de stadiul senzorial (tact, gust, miros) spre manipularea obiectelor. La un an percepe şi reproduce gesturi şi acte simple. La 15-18 luni reproduce forma ciruclara, la 21 forma patrata si la 24 pe cea triunghiulare. La un an arata cele 3 parti ale corpului iar la un an juamte identifica obiecte cunoscute pe planse. Percepţiile au la bază învăţarea. ReprezentareaAprare catre varsta de 8-9 luni. Cunoasterea unui obiect este integrata in sistemul lui de cunostinte. Reprezentearea se organizeaza trecand prin 3 faze: reprezentarea prin actiuni, reprezentarea pe baza utilizarilor senzoriale si reprezentarea prin cuvinte. MemoriaEste activă, involuntară, cu mare capacitate de reţinere, în special cea verbală.GândireaPreconceptuală, magică, animistă, egocentrică.In perioada 0-18 luni nu e vorba de gandire propriuzisa ci de coordonari senzo-motorii ca rasp la actiunea maediului

13. Caracteristici ale dezvoltarii fizice la prescolari;

Creşte în înălţime cu 6.5 cm anual şi în greutate cu 2 kg anual. Nivelul dezvoltării în înălţime şi greutate este mai scăzut în mediul rural decât în urban (2..3 cm înălţime şi 0.5..2kg greutate).Ritmul de creştere se menţine în această perioadă pentru greutate şi pentru dezvoltarea în lungime şi grosime a membrelor. Ex: la copilul de 6..7 ani planta, gamba şi coapsa au lungimea de 2.5 ori mai mare decât la naştere. Membrele superioare îşi continuă dezvoltarea cu cea a centurii scapulare, mai bine dezvoltată la băieţi. Se dezvoltă musculatura mâinii, datorită scrisului.La nivelul craniului şi toracelui diametrul anteroposterior şi transvers se dezvoltă concomitent şi cu aceeaşi viteză.Nucleii de osificare vizibili pe radiografia de pumn:3 ani: piramidal4 ani: semilunar5 ani: scafoid6..7 ani: trapez şi trapezoid

O alimentaţie săracă în proteine şi vitamina D provoacă o dezvoltare deficitară, ca şi în cazul familiilor cu locuinţe insalubre, fără lumină. Copii din zone poluate prezintă mai frecvent rahitism.

Musculatura preşcolarului este slab dezvoltată. Raportul dintre greutatea musculară şi masa corporală este de 27%. Musculatura preşcolarului este mai bogată în apă şi mai săracă în proteine. Se observă o asimetrie de dezvoltare a sistemului muscular: se dezvoltă mai mult flexorii decât extensorii, apărând dificultăţi funcţionale. Astfel, suportă cu greutate efortul static şi cel dinamic. Musculatura se dezvoltă centrifug: mai întâi a centurilor, apoi cea a extremităţilor.După 7 ani capătă o mai mare rapiditate în mişcări şi se reduce neîndemânarea. Imperfecţiunea motorie este mai evidentă la fugă sau la mers în linie dreaptă.Aparat respirator : diamterul cailor respiratorii superioar este inca redus, fragil si apar frecvent leziuni datorita factorilor fizici/microbieni, patlogia respiratorie frecventa: amigdalita, traheita, pneumonie.se continua diferentierea plamanilor, creste componenta elastica, creste suprafat respiratorie.Aparat cardio-vascular: creste cordul prin dezvoltarea miocardului si a ventricoulului stang in special, se dezvolta tunica medie a veslor, scade alura ventriculara la 90 bpm, creste tensiunea arteriala.Aparat digestiv: capacitatea scazuta a stomacului, imperfectiunea enzimatica necesita o fragmentare a meselor-5 mese pe zi.Pot apare afectiuni digestive mai usor(atentie la alcatuirea ratiei), trebuie asigurate principiile nutritiv.Aparat urinar: rinichii se dezvolta lent, nefronii inca nu s-au maturizat, exista fragilitatea biologica-sensibilitate in cazul unor boli generale-boli infecto contagioase ale copilului.

14. Lateralitatea si schema corporala;

La aceasta varsta importanta e achizitionarea schemei corporale=capacitatea copilului de a percepe partile componenete ale corpului, de a le identifica, de a diferentia stanga de dreapta si a se orienta in spatiu in raport cu partile corpului sau.Tot acum se definitiveaza lateralitatea=capacitatea de a uiliza dominant mana dreapta/stanga= rezultatul unei dominante functionale cerebrale.Lateralitatea se refera si la ochi, ureche, picior.Lateralitatea:-omogena-toate4 de aceeai parte/doar 2=mana si ochiul=> motricitate mai buna decat lateralitatea neomogena-neomogena=>disfunctionalitate oculokinestezica-diminuata prin invatare

Lateralitatea contrariata=>enurezis, onicofagia, strabism, hemianopsie-hiperexcitabilitate manuala, inkinezii-consecinte in invtare-dislexia, discalcuia, balbism, disfonie, disgrafia-atitudine negativa fata de scoala, emotivitate, timiditate, agresivitate-consecinte nevrotice-anxietate, irascibilitate

15. Tulburari de comportament la prescolar (hiperchinezia cu tulburari de atentie);

-manifestari-hiperkinezie,hiperactivitate(exces acitivitate,lipsa de odihna,agresivitate motorize,disatentie,nervozitate,alergare)

-cauze:intra/peri/postnatale –toxemia,hipertensiunea,insuficienta neonatala,nastere dificila cu hipoxie,encefalite in primul an de viata,traumatisme craniane. -expunere la substante toxice(fumat),expunere la plumb -contaminare chimica a alimentelor; -statul excesiv la calculator,jocuri video pe fondul unei disfunctii cerebrale minime Factori educative-relatia dintre parinti copii; Forme clinice-combinat -separat(hiperactivitate,tulburari de atentie) Comorbiditate-tulburari de invatare,conduita,afective,anxioase,opozitionale,ticuri; -coree,autism -retard mental,tulburari disruptive,abuzz de alcool,droguri.

16. Statura mare – cauze;

-constitutiva -boli nutritive,obezitate,sindrom Marfan-boli cu dezvoltare excesiva in inaltimeExista situatii in care evolutia este greu de stopat insa exista cazuri in care pot fi ameliorate talia si greutatea ;

dezvoltarea fizica a scolarului-intre 7-10 ani înălţimea creşte cu 5-6cm/an iar greutatea cu 2kg/an-intre 10-12 ani înălţimea creşte cu 7-8 cm/an iar greutatea cu 5-6kg /an-după pubertate, înălţimea creşte cu 1,5-2cm/an iar greutatea cu 1-2kg/an

Maturizarea pubertală precoce determină dezadaptări de la viaţa de colectivitate: creşte rapid în înălţime, ceea ce duce la dizarmonie staturo-puberală, fatigabilitate exagerată, colaps ortostatic, albuminare ortostaticăCreşterea rapidă în înălţime şi postura deficitară pot duce la tulburări de statică a coloanei vertebrale: status cifotic, care poate determina modificări permanente: cifo-scolioze, cifoze accentuate. Aceste modificări perturbă mişcările respiratorii: hipopituitarism (craniofaringiom, sdr.Kallman-de Horsier, sdr.Lyndi, sdr.Laurence-Moon, sdr. Babinski-Frolich – asoc.si obezitate

17. Statura mica – cauze;

1.Talie mica intrinseca –in functie de varsta osoasa corespunzatoare varstei -talie mica in familie -crestere intarziata -dezvoltare intrauterine scazuta2.Crestere intarziata-talie mica constituita -boli cornice

-stari de malnutritie3.crestere incetinita-endocrinopatii

18 Greutate mica – cauze;

dezvoltarea fizica a scolarului-intre 7-10 ani înălţimea creşte cu 5-6cm/an iar greutatea cu 2kg/an-intre 10-12 ani înălţimea creşte cu 7-8 cm/an iar greutatea cu 5-6kg /an-după pubertate, înălţimea creşte cu 1,5-2cm/an iar greutatea cu 1-2kg/an

19 Greutate mare (supraponderalitate, obezitate) – cauze;

dezvoltarea fizica a scolarului-intre 7-10 ani înălţimea creşte cu 5-6cm/an iar greutatea cu 2kg/an-intre 10-12 ani înălţimea creşte cu 7-8 cm/an iar greutatea cu 5-6kg /an-după pubertate, înălţimea creşte cu 1,5-2cm/an iar greutatea cu 1-2kg/an

la baietii prepuberi se poate constata: obezitate cu aspect corporal ginecoid si ginecomastie: hipopituitarism (craniofaringiom, sdr.Kallman-de Horsier, sdr.Lyndi, sdr.Laurence-Moon, sdr. Babinski-Frolich – asoc.si obezitate

20 Pubertatea normala la fete;

FetePână la 8..9 ani există o dezvoltare lentă a uterului. După 9 ani creşterea este rapidă, încât la 10..11 ani se înregistrează dezvoltarea miometrului, secreţie vaginală cu pH acid şi apariţia fenomenului de telarhă şi pubarhă.La 11..12 ani continuă creşterea glandei mamare şi a organelor genitale interne şi se externe. Creşte bazinul şi apare pilozitatea axilară.La 12..14 ani apare primul ciclu lunar (menarhă). Acest moment este legat de factorul genetic sub acţiunea căruia se realizează maturizarea centrilor nervoşi viscerali. Condiţiile de viaţă (stres psihic, nivel cultural şi educaţional) pot întârzia declanşarea pubertăţii.

21 Pubertatea normala la baieti;

BăieţiPână la 8..9 ani, aspectul corporal este infantil, apoi apar modificări legate de procese de creştere care sunt evidente la 10..11 ani, când se inregistrează o creştere a organelor genitale interne şi externe. La 12 ani, apare pilozitatea pelvină (pubarhă), la 13 ani se instalează secreţia prostatică. Se continuă dezvoltarea organelor genitale şi creşterea în înălţime. Se semnalează fenomene de telarhă (dezvoltarea areolei mamare), mai pregnantă şi precoce la fete.La 14..15 ani apare pilozitatea axilară şi se schimbă vocea. Pot apare fenomene de ginecomastie.La 15..16 ani celulele gonadice sunt mature şi apare pilozitate facială.La 16..17 ani pilozitatea pubiană capătă aspect masculin şi poate apare acnee juvenilă.La 17..19 ani începe osificarea cartilajelor de conjugare.

22 Pubertate tardiva;

Pubertaea intarziata: absenta dezvoltarii sexuale la o varsta ce depaseste 2 deviatii standard limita superioara admisa in tabelele lui Tanner, defineste pubertea intarziata. Sunt inclusi in aceasta categorie baieti la care marirea testiculelor nu a inceput la 14 ani si parul pubian nu a aparut la 14 ani si jumatate. Intarzierea maturizarii morfologice poate fi insotita si de o intarziere a dezvoltarii afectivitatii. Cauze: la baieti: 1) constitutional (50%) (intarzierea secretiei de gonadotropi hipofizari; genetic); 2) hipogonadism hipogonadotropic (34%) : hipopituitarism (craniofaringiom, sdr.Kallman-de Horsier, sdr.Lyndi, sdr.Laurence-Moon, sdr. Babinski-Frolich – asoc.si obezitate); 3) hipogonadism hipergonadotropic (6,3%) : leziuni testiculare dupa parotidita, radioterapie, modif.vasculare, trat.medicamentos, sdr. Del Castelo, Noonan, Klinefelter; 4) pub.intarziata de cauza secundara – in numeroase boli cornice (celiakie, DZ necontrolat, anemii grave, hipotiroidie). Cauze la fete: 1) constitutional (16%); 2) hipogonadism hipogonadotropic (36,5%) : tumori, disfunctii la niv.regiunii Ht-Hf, adenoma secretor de PRL (galactoree fara ciclu, statura mica), emotii, trauma psihice/psihoafective; 3) hipogonadism hipergonadotropic (40%) : disginezie gonadica (sdr. Turner), testicul feminizant (femei inalte, centura scapulara bine dezvoltata, amenoree), disginezie gon.dobandita; 4) boli cornice

23 Pubertate precoce;

Pubertaea precoce: Aparitia semnelor secundare de sexualizare inainte de 8 ani la fete si de 10 ani la baieti este denumita pubertate precoce si ea poate fi completa=adevarata (declansare cu tablou complet pubertar) daca apare sub influenta secretiei unor gonadotropi de origine hipofizara sau hipotalamohipofizara sau pubertate falsa=pseudopuberate (datorita secretiei unor hh.din formatiuni tumorale) precoce daca caracterele sexuale apar determinate de gonade sau gl.suprarenala fara a fi stimulate de hormone gonadotropi hipofizari. Exista si puberatea precoce incomplete – apar 1-2semne pubertare isolate (telarha prematura/puberha prematura). Cauze: constitutionale si neurologice (lexiuni la nivel hipotalamohipofizar, form.tumorale). In cazul pub.false: tumori ovariene/testiculare, carcinoma de gl. SR, tumori extrahipofizare (exemplu: teratom, hepatoblastom).

24, Masuri de prevenire si combatere a bolilor transmisibile – sursa de infectie;

Sursa de infecţie = organisme ce asigură supravieţuirea / multiplicarea şi diseminarea unui agent patogen în mod direct spre organism sau prin intermediul unor căi de transmitere.

Factori favorizanţi: climatici (geografici), condiţii de viaţă, poluarea atmosferică. Sursa de infecţie prezintă caracteristici legate de agresivitatea agentului patogen şi de căile de eliminare (unice sau multiple; eliminarea se face prin produşi fiziologici sau patologici).

Masuri care privesc sursa de infectie

1. pt colectivitatile de copii

- impiedicarea patrunderii sursei de infectie in colectivitate- triajul epidemiologic- organizarea de circuite (copiiilor, adultilor, alimentelor, rufelor)- copii – intrarea in colectiv – pe 2 grupe la gradinita; 4 intrari la cresa

- izolare pe grupuri- filtrele – organizare la servicii de pediatrie si boli contagioase- evidenta cauzelor, absentelor (boala, contacti, elimin germeni)

2. controlul starii de sanatate a adultilor care lucreaza in colectivitati

- dc lucreaza la bucatarie (examene frecv coproparazitologic, coproculturi)

3. Izolatoarele

= incaperi in care copilul suspect de o boala infecto-contagioasa sa ramana pana la venirea parintilor sai/ salvarea => transport la spital/acasa

- in toate colectivit- sa nu fie fictive o incapere, cu 2 paturi, grup sanitar)- supraveghere interna a purtatorilor de germeni prin examen clinic, paraclinic, luarea in evidenta,

tratam lor

25.Masuri de prevenire si combatere a bolilor transmisibile – calea de transmitere;

Contaminarea reprezintă contactul pasiv dintre suportul animat (tegumente, mucoase, insecte) sau neanimat (aer, apă, sol, alimente, obiecte).Îndepărtarea prin mijloace cunoscute de pe suport se numeşte decontaminare, şi se realizează mai uşor pentru neanimate.

Masuri ce privesc caile de transmitere

- scaderea supraf de contact dintre copii si asanarea mediului (mediu curat)- act – izolarea grupelor de copii si a incaperilor folosite de ei- struct colectivitatilor:

ogr micaogr mijlocieogr mareomai < 20 copii intr-o grupa

- incaperio pt copiiopt activitati (joc)opt dormitopt prep hraneiopt supravegh starii de sanatateopt personalul administrativ

- blocuri de alimo separat pt curatat/spalat zarzavato mese separate (cu destinatie speciala)o alimentele – grupare in frigider: nu (unt + cascaval + branza + oua )+ carne cruda!o Grafic de temperatura

- probe – alim se pastreaza.- organiz circuitelor - interzicerea circul copiilor, adultilor in blocul alimentar- limitarea nr de copii in colectivitati (clase < 30; dormitoare < 20)- asanarea mediului:

o controlul sistematic al aerului, apei, supraf, obiectelor, mainilor personalului medical, instrumentarului medical;

o control chimic& bactericid al apei, alimentelor, aerului, zonelor poluate

26. Masuri de prevenire si combatere a bolilor transmisibile – organismul receptiv;

Se realizează prin:

Creşterea rezistenţei nespecifice Alimentaţia corespunzătoare a copilului Călirea organismului prin activitate fizică Regim raţional de activitate şi odihnă Educarea copiilor pentru respectarea unui minim de igienă

Creşterea rezistenţei specifice Întocmirea calendarului pentru vaccinări. Se face în funcţie de:

Imunitatea naturală sau dobândită Vârsta copilului: receptivitate maximă în primii 3 ani de viaţă, după care se fac

revaccinări. Schema se face pentru vaccinare primară şi rapeluri. Stabilirea unui indice de cuprindere (raportul dintre numărul de copii vaccinaţi şi

programaţi) cât mai mare, apropiat de 100%.Contraindicaţii vaccinare:

Temporare: copii bolnavi, febrili, în perioada de incubaţie, cu TBC evolutivă, copii ce fac tratamente cu imunosupresive, cu diabet zaharat decompensat.

De lungă durată: leucemie, limfoame, ciroză, sindrom nefrotic, insuficienţă renală cronică, afecţiuni neurologice grave.

Nu trebuie contraindicaţi copii cu malnutriţie.Pot apare reacţii postvaccinale: locale (roşeaţă şi tumefacţie la locul injectării) şi reacţii generale:

Abces steril la locul de injectare Reacţii alergice: erupţii cutanate, edem glotic, edem al feţei, şoc anafilactic. Dureri articulare Reacţii grave: osteită, osteomielită, septicemii, sindrom toxico-septic.