2.Competentele Educationale Universitare

8/17/2019 2.Competentele Educationale Universitare

1/37

Competenţele educaţionale

1. Conceptul de competenţă;competenţele cheie la nivel european

,,Noi competenţe pentru noi locuri de muncă: să anticipăm şi să

răspundem cerinţelor pieţei forţei de muncă în materie de competenţe’’este dezideratul Uniunii Europene, bazat pe formarea competenţelorcheie la studenti, care se înscriu în cele ale Organizaţiei NaţiunilorUnite pentru tiinţă, Educaţie şi !ultură "UNE#!O$, fundamentate deo educaţie care tinde a se centra în mod e%ident pe: a în%ăţa să ştii, a

în%ăţa să faci, a în%ăţa să fii şi a în%ăţa să trăieşti împreună cu alţii&

http://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Flag_of_UNESCO.svg


2/37

Conceptul de competenţă

Din necesitatea accentuării laturii formative şi pragmatice a învăţământului, curriculumul a fost centrat pe competenţe (chema nr.1, chema nr. !", orientând învăţarea spre de#voltarea unor capacităţicare implică aplicarea cunoştinţelor, priceperilor şi deprinderilorformate în conte$te noi, spre re#olvarea unor pro%leme din viaţa de #icu #i, spre formarea unor valori şi atitudini la studenţi.

Cunoştinţe

Competenţă

&titudini Capacităţi

chema nr. 1 Structura competenţei

Capacităţi

Competenţă

Cunoştinţe 'actori depersonalitate

chema nr. ! Factorii de competenţă


3/37

'e la proiectarea curriculara centrata pe obiecti%ela proiectarea curriculara centrata pe competente

( Noile programe uni%ersitare pentru în%ăţăm)ntulgimnazial, intrate în funcţiune în anul uni%ersitar *++-*+.+, au fost elaborate din perspecti%a trecerii de lamodelul de proiectare curriculară centrat pe obiecti%e-elaborat şi implementat în sistemul rom/nesc de în%ăţăm/nt la mi0locul anilor ’+-la modelul centrat pecompetenţe& 1doptarea noului model de proiectarecurriculară este determinată, pe de o parte, de ne%oia dea realiza actualizarea formatului şi unitatea concepţieiprogramelor uni%ersitare la ni%elul în%ăţăm/ntului

secundar, iar pe de altă parte, acest demers asigurăcorespondenţa cu dez%oltările curriculare actuale,centrate pe rezultate e2plicite şi e%aluabile ale în%ăţării, dela ni%elul Uniunii Europene, la care 3om)nia a aderat la .ianuarie *++4 şi în care trebuie să se integreze&


4/37

Competenţele cheie la nivel european

În acest sens, Recomandarea Parlamentului European şi a

Consiliului Uniunii Europene privind competenţele cheiedin perspectiva învăţării pe parcursul întregii vieţi!""#$%#!$EC& conturea'ă, pentru a(solvenţiiînvăţăm)ntului superior, un *pro+il de +ormare europeanstructurat pe opt domenii de competenţe cheie-

. comunicare în lim(a maternă/

. comunicare în lim(i străine/

. competenţe în matematică şi competenţe de (a'ă în ştiinţeşi tehnologii/

. competenţe în utili'area noilor tehnologii in+ormaţionale şide comunicaţie/

. a învăţa să înveţi/

. iniţiativă şi antreprenoriat/

. sensi(ili'are culturală şi e0primare artistică/

. competenţe sociale şi civice1


5/37

Competenţele cheie sta(ilite la nivel european pentru procesul educaţional al ştiinţelor şi tehnologiilor sunt-

cunoştinţe-( principii elementare ale naturii, noţiuni, principii şi metode ştiinţifice de bază5( tehnologie, produse şi procese tehnologice5( înţelegerea consecinţelor ştiinţei şi tehnologiei asupra mediului natural5( înţelegerea progreselor, a limitelor şi a riscurilor teoriilor şi aplicaţiilor ştiinţifice şi ale

tehnologiilor în societăţi, în general "este %orba despre luarea deciziilor, despre %alori,despre etică, despre cultură etc&$5

deprinderi $ aptitudini- ( a folosi şi a m/nui instrumente tehnologice şi maşini5( a folosi şi a m/nui date ştiinţifice pentru atingerea unui scop sau pentru a a0unge la o

decizie sau concluzie5( a recunoaşte caracteristicile esenţiale ale unei in%estigaţii ştiinţifice5

( a comunica concluziile şi raţionamentul subiacent5

atitudini :( apreciere critică şi curiozitate5( interes pentru probleme etice5( respect at/t pentru securitate, c/t şi pentru durabilitate din perspecti%a progreselor

ştiinţifice şi tehnologice în legătură cu sine însuşi, familia, comunitatea şi problemelemondiale&


6/37

n învăţăm)ntul rom)nesce$istă o ierarhie acompetenţelor, de la celecu gradul de generalitatecel mai ridicat la cele cu

gradul de concreti#are celmai accentuat, după cumurmea#ă*competenţe cheie,competenţe generale,competenţe specifice,competenţe ale unităţii de

învăţare, competenţe aleale cursului+competenţaprincipală şi competenţelesecundare ale acestuia,conform schemeiurmătoare "#chema nr& 6$&

Competenţe

specifice

Competenţegenerale

C-/0/2/C3/4/

/56//

Competenţeale unităţii de

învăţare

7tiinţa,,facerii88

&lfa%eti#areştiinţifică

funcţională

Cultura despecialitate

generală

Competenţelesecundare ale

lecţiei

Competenţaprincipală a lecţiei

7tiinţa,,devenirii88!. 4erarhia

competenţelor

chema nr.9 2erarhia competenţelor în învăţăm3ntul rom3nesc


7/37

Corespondenţa dintre competenţele cheie europeneşi competenţele generale şi specifice

ale programelor şcolare

( Competenţele cheie ,,îşi trag seva44 din ştiinţa ,,devenirii44, ştiinţa ,,+acerii44, dar şi dintr.oal+a(eti'are +uncţională a studentilor, av3nd ca +undament, o cultură de specialitategenerală1

( În învăţământul superior din Universităţile de 5tiinţe 6gronomice şi 7edicină veterinară, Facultatea de 7edicină8eterinară, speciali'area ,,doctor.medic veterinar44, există ocorespondenţă între curriculum-ul disciplinei de învăţământ,,9unăstarea şi protecţia animalelor44, ca obiect de studiu în

planul de învăţământ de la anul al III-lea şi competenţele cheieeuropene în domeniul ştiinţelor şi tehnologiilor, enunţateanterior, respectiv derivarea competenţelor generale şi specifice

ale programelor universitare de specialitate.( Competenţele generale sunt ansambluri structurate de cunoştinte, deprinderi

capacităţi! şi atitudinii, definite pe obiect de studiu. "e formea#ă pe durata maimultor ani de învăţământ, pe durata ciclurilor şcolare gimna#ial şi liceal.

( Competenţele speci+ice sunt ansambluri structurate de cunoştinte, deprinderi şiatitudini, definite pe obiect de studiu, care se formea#ă pe durata unui an şcolar. $lerepre#intă detalieri ale competenţelor generale.


8/37

'esign-ul didactic şi competenţele educaţionale

( !ompetenţele urmează să fie formate p/nă la finele facultăţilor, necesarefiecărui indi%id pentru împlinire şi dez%oltare personală, pentru cetăţenie

acti%ă, pentru incluziune socială şi pentru anga0are pe piaţa muncii&

( Design+ul didactic+proiectarea didactică se elaborează pebaza competenţelor generale şi specifice ale programeloruni%ersitare& entru fiecare unitate de învăţare se

formulea#ă competenţe derivate din cele specifice, care se înscriu în matricea de e%aluare şi faţă de care se stabilescinstrumentele de e%aluare&

( 7n fiecare curs, profesorul trebuie să urmărească formarea lastudenţi a unei competenţe principale şi a unor competenţe

secundare, derivate din competenţele unităţii de învăţare.Competenţele cursurilor sunt similare scopului şio%iectivelor operaţionale ale cursurilor desfăşurate dupăvechile programe universitare centrate pe o%iective,competenţele secundare fiind formulate cu verbe de acţiune,dar cu accent pe ştiinţa ,,facerii%% şi pe ştiinţa ,,devenirii%%, pefinalitate, ,,mai aproape%% de reali#area acţiunii dec&t obiectivele.


9/37

9. &%ordări corelative ale competenţelor cheie dindomeniile*,,7tiinţe şi tehnologii88+,,9unăstarea şi

protecţia animalelor44 şi celelalte domenii decompetenţe cheie sta%ilite la nivel european

( Între cele opt domenii de competenţe cheie e0istă corelaţii multiple, însensul ,,centri+ug44, de contri(uire a +iecărui domeniu de competenţecheie la +ormarea competenţelor cheie din celelalte domenii sta(ilite lanivel european1

( Însă, corelaţiile nu sunt numai ,,centri+uge44, ci ele se reali'ea'ă şi,,centripet44, în sensul +ormării competenţelor cheie într.un domeniu pe(a'a competenţelor o(ţinute în celelalte domenii (chema nr.:".

( Dar, chiar şi în cadrul aceluiaşi su%domeniu de competenţecheie sunt multiple corelaţii, ca de pildă corelaţiile

competenţelor cheie din diferite tehnologii cu cele cheie+generale şi specifice ale o%iectului de studiu ,,unăstareaşi protecţia animalelor88, ca şi corelarea duală+,,centripetă88şi ,,centrifugă88 a competenţelor din ,,unăstarea şiprotecţia animalelor88 cu cele din ,,7tiinţe88+ ,,iologie88

(chema nr.:". Deci, corelaţiile sunt reciproc avanta


10/37

Competenţe cheie*în matematic ă şi

competen ţ e de (a' ă înştiin ţ e şi tehnologii

Competenţe în Ştiinţeşi Tehnologii

C-/0/2/ 5=0&6/& 74

60/C24& &4-&+>/>6 D-/04C/

Competenţecheie*. comunicare înlim(a maternă.

Competenţecheie*.competen ţ e înutili'area

noilortehnologiiin+orma ţ ionaleşi decomunica ţ ie1

Competenţe

cheie* .ini ţ iativ ă şiantreprenoriat1

Competenţecheie*. a înv ăţ a săînve ţ i1

Competenţe cheie*.sensi(ili'arecultural ă şie0primareartistic ă.

Competenţe cheie* .competen ţ esociale şicivice1

Competenţecheie*.comunicare înlim(i str ăine1

#chema nr& 8 'bordări corelative ale competenţelor cheie europene


11/37

61 6(ordări corelative ale competenţelor cheie dindomeniile ,,5tiinţe şi tehnologii44.,,9unăstarea şi protecţia animalelor44 şi competenţele cheie din

domeniul . ,,Comunicare în lim(a maternă44 ( 9entru ma0oritatea co%)rşitoare a studenţilor din 3om)nia care

studiază disciplina ,,unăstarea şi protecţia animalelor88, limba maternă, respecti% lim%a de studiu este lim%a rom)nă. 'eci, procesul educaţional la ,,unăstarea şi protecţiaanimalelor88 se efectuează pentru mai toţi studenţii din3om)nia în limba rom)nă, reali#area competenţelor ladisciplina ,,>im%a şi literatura rom)nă88 contribuindsemnificati% la realizarea competenţelor generale şi specificepre%ăzute de programele uni%ersitare de ,,unăstarea şi

protecţia animalelor88, care sunt în corespondenţă cu celecheie din macrodomeniul ,,tiinţe şi tehnologii’’ de la ni%eleuropean& 'e altfel, studierea limbii rom/ne asigură formareacompetenţelor de comunicare necesare în toate domeniile decunoaştere şi de acti%itate&

( 'ar şi obiectul de studiu ,,unăstarea şi protecţia animalelor88 contri%uie laformarea unor competenţe generale şi specifice în vor%irea şi scrierea în lim%a


12/37

Cultura comunicaţională

( 0inerii tre%uie să+şi forme#e şi să+şi de#volte competenţelede comunicare indispensa%ile în lumea contemporanăpentru orice tip de activitate profesională* să se e$primecorect, clar şi coerent în lim%a română, să asculte, să

înţeleagă şi să producă mesa


13/37

/$igenţe ale învăţării dura%ile

( Centrarea pe student, ca su(iect al activităţiiinstructiv.educative presupune respectarea unore0igenţe ale învăţării dura(ile, aşa cum sunt-

- utilizarea unor metode acti%e care pot contribui ladez%oltarea capacităţii de comunicare, de manifestarea spiritului critic, tolerant, deschis şi creati%5

- e2ersarea acti%ităţilor sociocentrice-de lucru în echipă,a cooperării şisau a competiţiei5

- realizarea unor acti%ităţi di%erse de receptare şiproducere de mesa0e orale şi scrise, care să deaposibilitatea tuturor studenţilor de a participa la propria

în%ăţare&


14/37

( /ste important să a%ordăm în cadrul cursurilor diversetipuri de mesa


15/37

. &%ordări corelative ale competenţelor cheie dindomeniile ,,7tiinţe şi tehnologii88+,,9unăstarea şi protecţia animalelor44 şi competenţele cheie din

domeniul ,,Comunicare în lim(i străine44 ( 7n cadrul cursurilor de ,,unăstarea şi protecţia animalelor88, prin di%erseacti%ităţi cu mi0loace audio-%izuale, cum ar fi %izionarea unui film ştiiţific"casetă %ideo şi %ideo !' şi computer computer şi internet ;


16/37

( n cadrul procesului educaţional la ,,unăstarea şiprotecţia animalelor88, unele competenţele specifice legatede comunicare, aflate în corespondenţă cu competenţelecheie europene din domeniul ,,7tiinţe şi tehnologii88, pot fi

puse în aplicare prin ela%orarea unei lucrări ştiinţificede ,,unăstarea şi protecţia animalelor88, unei comunicăriştiinţifice de ,,unăstarea şi protecţia animalelor88 pentruun simpo#ion, o sesiune de comunicări ştiinţifice, oconferinţă internaţională.

( n acest sens, corelaţiile duale, centripete şi centrifuge între competenţele la ,,unăstarea şi protecţia animalelor88 şi competenţele la >im%i străine studiate se aplică înutili#area unei %i%liografii cu lucrări?cărţi?articole în lim%ilestrăine studiate de către studenţi, dar şi pentru scrierea

lucrării în lim%a străină în care tre%uie comunicată at)t înscris, c)t şi oral, în cadrul activităţilor e$tracurriculare,nonformale preci#ate anterior.

( &stfel, studenţii produc mesa


17/37

C. &%ordări corelative ale competenţelor din,,unăstarea şi protecţia animalelor88şi

competenţelelor cheie din domeniul

,,Competenţe în matematică şi competenţe de(a'ă în ştiinţe şi tehnologii44

( 4nterdisciplinaritatea implică un anumit grad de

integrare între diferite domenii de cunoaştere, diferiteabordări şi utilizarea unui limba0 comun, permiţ/ndschimburi de ordin conceptual şi metodologic& 7nprocesul educaţional la ,,unăstarea şi protecţiaanimalelor88, se realizează corelaţii între concepte

specifice domeniului de studiu şi concepte studiate lacelelalte obiecte de în%ăţăm/nt din acelaşi domeniu ,,0ehnologii88.

( :ar corelaţiile sunt şi centri+uge, de la ,,9unăstarea

şi protecţia animalelor44 la celelalte discipline dindomeniul ,,;ehnologii441


18/37

Ci%ernetica+ştiinţa legilor fundamentale alecomen#ilor în natură şi societate, la

organismele vii şi maşini.( Ci%ernetica studiază informaţia sub trei aspecte: sintactic, camod de reprezentare prin numere, mărimi, sunete, imagini etc&5semantic, din punctul de %edere al sensului "semnificaţiei$pentru cel care o recepţionează5 pragmatic, adică din punctul

de %edere al utilităţii& Un sistem cu componentele feedbac? şicontrol este denumit sistem cibernetic, acesta reprezent)nd unsistem cu automonitorizare şi autoreglare& 7n .8@ estepublicată lucrarea lui N& Aiener-,,!=bernetics or !entral and!ommunication in the 1nimal and the Bachine’’, care stă la

baza ciberneticii, ştiinţa legilor fundamentale ale comen#ilor în natură şi societate, la organismele vii şi maşini. !hiar întitlul lucării apar două noţiuni esenţiale: controlul-comandaacţiunilor şi comunicarea-transmiterea unor semnale, definităde autor ca ,,ştiinţă a comenzii şi a comunicaţiei la fiinţe şimaşini’’5 artă a conducerii, cibernetica prospectează domeniilecoordonării, reglării şi controlului&


19/37

D. &%ordări corelative ale competenţelor cheie dindomeniile* ,,7tiinţe şi tehnologii88+,,9unăstarea şi protecţia animalelor44 şi competenţele cheie din

domeniul . ,,Competenţe în utili'area noilortehnologii in+ormaţionale şi de comunicaţie44

4nstruirea asistată decomputer (fig.1" ,

de calculator(4&C" repre#intă o metodă

didactică ce valorificăprincipiile de modelare şi

anali#ă ci(ernetică a

activităţii de instruire în conte$tul utili#ăriitehnologiilor informatice

şi de comunicaţii,caracteristice societăţii

contemporane.

Cig& . !omputer stilizat


20/37

'uncţiile computerului la,,unăstarea şi protecţia animalelor88

( transmiţător de noi conţinuturi din ,,unăstarea şi protecţia animalelor88;( diri


21/37

/. &%ordări corelative ale competenţelor cheie dindomeniile* ,,7tiinţe şi tehnologii88+,,9unăstarea

şi protecţia animalelor44 şi competenţele cheiedin domeniul . a învăţa să înveţi

( 7odalităţile prin care în reali'area competenţelorla .,,9unăstarea şi protecţia animalelor44 secontri(uie la +ormarea competenţelor studenţilorîn a învăţa, respectiv, învăţarea studenţilor cum săînveţe, sunt multiple şi intersectate, cele maiimportante +iind- e0erciţiul, lectura didactică, e+ectuareaschemei cursului, învăţarea cu a


22/37

erciţiul

( ,,Cel mai puternic factor de educaţie nu

este o cuvântare a%stractă despreresponsa%ilitate, ci însuşi e$erciţiulunei responsa%ilităţi adevărate88

F1 =1 Forester


23/37

EXERCIŢIUL

&dâncirea înţelegeriiconceptelor, teoriilor,principiilor,

activitţilor practice

învţate

0rinicia învţriirevenirea amne#iei

/vitarea apariţieicon!"#iilor

De#voltareacon$tr"ctivi$m"l"i

operaţional

Creştereaoperaţionali#rii

achi#iţiilor cognitiveşi p$ihomotrice,

învţate

De#voltarea unorcapacitţi

p$ihomotrice

Deprinderea cu oactivitate

De#voltarea "norcalitţi morale %devoinţ, de caracter&

De#voltarea unorcapacitţi

intelect"ale

#chema nr& D& (uncţiile exerciţiului

9rintr-o di%ersificare a tipurilor de e2erciţii utilizate la ,,unăstarea şi protecţiaanimalelor88, prin pregătirea lor minuţioasă, dar şi prin asigurarea unor condiţiide e2ersare corespunzătoare, se poate contri%ui la creşterea eficienţei în

învăţarea conceptelor, sistemelor, proceselor, fenomenelor lumii vii.


24/37

!. nvăţarea cu a


25/37

9. 6eali#area unei scheme funcţionale schemă funcţională indică relaţiile dintre elementele componente aleunui fenomen?proces studiat.

Etape de realizare:( 1. efectuarea schemei pe o ciornă, scriindu+se lista elementelor

necesare, legătura comună a elementelor, aşe#area elementelor;

( !. reali#area schemei pe cel puţin o


26/37

:. chemati#area şi desenele efectuate pe ta%lă

( chemati#area şi desenele efectuate pe ta%lă de către profesor şi încaiete de către studenţi uşurează înţelegerea conţinutului cursului de către

studenţi dacă sunt bine g/ndite şi utilizate de profesor&( #chema de pe tablă este g/ndită şi elaborată de profesor în momentele depregătire pentru lecţie, respecti% de proiectare didactică a cursului& 9entrufiecare oră profesorul selectează conceptele principale, adică acelea care îla0ută pe student să înţeleagă ceea ce este esenţial în lecţie& 1cestea %orfigura apoi şi în schema de pe tablă& 'e asemenea, trebuie ales momentuldin lecţie în care se elaborează schema, precum şi desenele posibile ale

schemei, dacă este cazul& Bomentul din lecţie în care se elaborează schematrebuie ales cu gri0ă, în funcţie de conţinut, de competenţe şi de tipul de lecţie&

. >ectura didactică

(ectura didactică este o cale esenţială şi fundamentală pentru accesul la%alorile culturii contemporane şi a cerinţelor educaţiei pe tot parcursul%ieţii&(!u toate că trebuie să folosim mi0loace moderne de comunicare"tstudentiziune, radio, cinematograf, internet etc&$, cartea răm/ne încontinuare una dintre sursele principale de cunoaştere e2istente în

societatea contemporană&


27/37

. -etoda ,,mo#aicul88

-etoda ,,mo#aicul88 (


28/37

( după ce au studiat independent su%tema, ,,e$perţii88 cu acelaşi numărse reunesc în grupuri de e$perţi (spre e$emplu toti e$perţii cu numărul1 se vor aduna în grupul de e$perţi nr.1" pentru a de#%ate împreunăsu%tema care le revine; în această grupă a e$perţilor, fiecare student

îşi va pre#enta datele reţinute în timpul studiului individual (raportul

individual"; în urma discuţiilor şi pe %a#a materialelor avute ladispo#iţie, studenţii vor sta%ili datele noi ale su%temei şi modalitatea încare le vor ,,preda88 colegilor din echipa iniţială, originară;

( după a


29/37

F. nvăţarea individuală cu a


30/37

Studenţii să înveţe cum să înveţe

,,9unăstarea şi protecţia animalelor44 ( 2novarea metodelor aplicate în predarea.învăţarea la

,,9unăstarea şi protecţia animalelor44 în Universităţile de5tiinţe 6gronomice şi 7edicină 8eterinară, Facultatea de

7edicină 8eterinară, speciali'area ,,doctor.medicveterinar44, moderni'area lor urmăreşte să.i +acă pestudenţi să înveţe cum să înveţe ,,9unăstarea şi protecţiaanimalelor44, determin)nd asimilarea cunoştinţelorteoretice şi practice de specialitate printr.un e+ort autenticde e0plorare a sistemelor, a proceselor şi +enomenelorştiinţi+ice, cu a


31/37

'. &%ordări corelative ale competenţelor cheie dindomeniile* ,,7tiinţe şi tehnologii88+,,9unăstareaşi protecţia animalelor44 şi competenţele cheie

din domeniul . iniţiativă şi antreprenoriat ( 21 2niţiativa studenţilor este stimulată în cadrul procesului

educaţional la ,,9unăstarea şi protecţia animalelor44 .+ormal saue0tracurricular.non+ormal prin numeroase modalităţi, precum-

( proiectarea unor activităţi e0perimentale la li(era alegere în cadrul

unei investigaţii/( iniţiativă în interacţiunea cu colegii şi cu pro+esorul, prin adresareade între(ări etc/

( iniţierea de către studenţi a unor


32/37

Corelarea competentelor de la ,,Creşterea animalelordomestice44 cu cele din aria curriculară ,,>m şi

Societate44, în care este inclusă şi disciplina ,,Educaţie

antreprenorială44

( 221 În procesul educaţional la medicină veterinară, disciplina deînvăţăm)nt ,,9unăstarea şi protecţia animalelor44. anul al 222.lea, pot +icorelate competenţele generale şi speci+ice acestei discipline de

învăţăm)nt cu cele din disciplinele ,,Economie rurală44.anul 2 , ,,Creşterea animalelor de companie44.anul al 22.lea, ,Sisteme de producţie animalieră44.anii 22, 222 , prin care se urmăreşte formareapersonalităţii autonome şi creati%e, eficiente şi responsabile a studenţilorpentru a acţiona în economie, dar şi formarea la studenţi a acelorcompetenţe specifice care să-i permită orientarea profesională spre a de%eniantreprenor, iar prin %alorificarea potenţialului său să acţioneze eficient în

orice domeniu&( #tudiul obiectului de în%ăţăm/nt ,,>unăstarea şi protecţia animalelor’’

%izează pregătirea uni%ersitară temeinică pentru integrarea optimă în %iaţaacti%ă, dar şi formarea unui comportament ecologic la studenţi, absolutnecesar în abordarea meseriei, oricărei afaceri, oricărei acţiuniantreprenoriale& #unt numeroase e2emplele de corelare a competenţelor

cheie din tiinţe şi tehnologii cu cele din domeniul iniţiati%ă şi antreprenoriatde ni%el european&


33/37

( #e urmăreşte prin procesul educaţional la ,,>unăstarea şi protecţiaanimalelor’’ dez%oltarea creati%ităţii utilizării resurselor, libertăţii de decizieşi acţiune, securităţii personale şi economice, desfăşurării acti%ităţilor înmod eficient şi economic, caracteristici necesare t)nărului în abordareaunei acţiuni antreprenoriale în %iitor&

( ;emele de lucrări practice, de in%estigare, cercetare, e2plorare contribuiela formarea unor competenţe de cercetători la studenţi, astfel, ei fiind atraşide meseria de cercetător ştiinţific& !ătre acest domeniu studenţii suntatraşi şi prin prezentarea unor biotehnologii, unor rezultate ale cercetărilorştiinţifice, unor noi descoperiri ştiinţifice, cum ar fi clonarea la mamifere etc&

( 9rin filosofia şi practica didactică, studenţii pot fi orientaţi şi către meseria

de profesor, satisfacţiile profesionale fiind mai mari dec)t cele materiale&( e %a#a conceptelor predate la ,,unăstarea şi protecţia animalelor88,

se poate contri%ui la formarea unor competenţe antreprenoriale lastudenţi, la spiritul antreprenorial al studenţilor+viitori oameni deafaceri, în sensul proiectării unei afaceri în viitor cu ca%inete sauclinici veterinare, cu controlul şi e$perti#a produselor alimentare, cu

ferme de creşterea şi e$ploatarea animalelor etc.( "unt şi alte numeroase astfel de exemple de educaţie formală şi

nonformală în care profesorii care predau ,,)unăstarea şi protecţiaanimalelor%% se implică în formarea competenţelor de iniţiativă şiantreprenoriat la studenţi. *i totodată, reali#ea#ă şi o educaţie pentru ocorectă informare multi-media nepedagogi#ată, pentru autoeducaţia

informală.

G &%ordări corelative ale competenţelor cheie din


34/37

G. &%ordări corelative ale competenţelor cheie dindomeniile* ,,7tiinţe şi tehnologii88+

,,9unăstarea şi protecţia animalelor44 şi

competenţele cheie din domeniul .sensi(ili'are culturală şi e0primare artistică 7n procesul educaţional la ,,'armacologie88, se folosesc în mod uzual

denumiri latineşti& 'ar, şi prin e2plicarea etimologiei unor concepte cuoriginea din limba latină, din limba greacă se contribuie la sensibilizareaculturală a studenţilor , făc)ndu-se corelaţii transdisciplinare cucompetenţele obţinute la limba latină& a r)ndul ei, disciplina,,'armacologie88 contribuie prin recurgerea la denumiri ştiinţifice latineşti,greceşti, la o comunicare interculturală&

( "ensibili#area culturală la studenti prin studiul ,,9unăstarea şi protecţiaanimalelor44 , corelaţia fiind centrifugă-de la ,,9unăstarea şi protecţiaanimalelor44 la cultură, atunci c&nd se pre#intă biografia unor savanţi îndomeniu care au contribuit la de#voltarea culturii naţionale, dar şiinternaţionale, a culturii ştiinţifice de specialitate, dar şi a culturii

polivalente. +e asemenea, abordarea corelativă poate fi şi centripetă,atunci c&nd se pre#intă studentilor valori culturale naţionale,

internaţionale, care au avut ca surse de inspiraţie natura, diverse speciide animale.


35/37

( Competenţele în e0primarea artistică pot +i stimulate la studenti prin solicitareaacestora în reali'area unor a+işe, planşe, poe'ii, eseuri, re+erate cu diverseoca'ii1

( ;ot e0tracurricular, pro+esorul poate organi'a e0cursii cu mesa< multiplu. cultural, artistic, ştiinţi+ic, social, civic1

( Prin participarea pro+esorilor împreună cu studenţii ladiverse proiecte europene, cum ar +i proiectulErasmus, se asigură cadrul schim(urilor dee0perienţe didactice şi schim(urilor culturale

generale şi culturale ştiinţi+ice între studenţii noştrirom3ni şi studenţii din alte ţări europene1

( 6ceste a(ordări corelative, de natură centripetă şicentri+ugă +aţă de ,,9unăstarea şi protecţia animalelor44,

precum şi altele, asigură calitatea actului educaţional,

converg spre reali'area integrată a competenţelor cheiesta(ilite la nivel european, îndeose(i a competenţelor decomunicare şi a celor culturale, respectiv, cunoaştereaculturii locale şi naţionale, participarea la mani+estăriculturale, precum şi deschiderea interesului spre cultura

diversă a Europei, indispensa(ile vieţii active într.osocietate a cunoaşterii speci+ică secolului ??21


36/37

3. &%ordări corelative ale competenţelor cheie dindomeniile* ,,7tiinţe şi tehnologii88+,,9unăstareaşi protecţia animalelor44 şi competenţele cheie

din domeniul + competenţe sociale şi civice

( @umeroasele tipuri de slă(iciuni de la nivelulcompetenţelor sociale se datorea'ă a(senţei cooperării,

aceasta +iind indispensa(ilă în viaţa socială1 În cadrulechipei, colectivului, studentul învaţă să +ie un (un leader,să ştie să.i consulte şi să.i convingă pe su(ordonaţii lui1 6negocia constă în a găsi o soluţie ,,integrativă44, +iecare

parte +ăc)nd concesii, ast+el înc)t principalele o(iective ale+iecărei părţi să +ie atinse1 Este +oarte importantă atenţiaacordată celorlalţi în toate relaţiile intime ale cooperării1

( Ca metodă utili'ată în aplicarea curriculum.ului centrat pecompetenţe cheie, se poate proiecta cooperarea în diversemomente ale predării.învăţării o(iectului de studiu

,,9unăstarea şi protecţia animalelor441

Fi lităţil d ţi i i i


37/37

Finalităţile educaţiei civiceFinalităţile educaţiei civice tre%uie să se regăsească în calităţile personaleale C/0=2/&5>54 /56/&*

( responsa(ilitatea în sarcinile asumate legate de mediu, de tehnologii,de re#olvarea unor pro%leme ale omenirii, cum sunt cele legate depoluare şi efectul de seră şi protecţia mediului, găsirea de noi surse dehrană etc.;

( li(ertatea personală (de e$presie, de conştiinţă, de acţiune civică etc.";

( voinţă şi dorinţă de a participa la tre%urile societăţii;( interes în cunoaşterea propriei culturi şi a altor culturi;( capacitate de dialog ;( disponi(ilitate pentru acceptarea di+erenţelor (de opinie, rasă, religie,

etnie, gen etc.";( capacitate de anali'ă, sinte'ă, trans+er, re'olvare de pro(leme de

mediu, aplicare creativă în situaţii noi a datelor/( capacitate de anticipare, deci'ie şi asumarea riscului ;( respect pentru semeni, lege şi capacitate de a interveni în apărarea şi

perfecţionarea acesteia;( gri

Documents

2.Competentele Educationale Universitare