of 32 /32
MINISTERUL EDUCATIEI SI CERCETARII Grupul Scolar: ALEXANDRU ODOBESCU Profil : TURISM SI ALIMENTATIE Calificarea : OSPATAR (CHELNER) VANZATOR IN U.A.P. PROIECT DE CERTIFICARE A COMPETENTELOR PROFESIONALE PENTRU OBTINEREA CERTIFICATULUI DE CALIFICARE NIVEL 2 Sisteme privind tehnica servirii consumatorilor (naval, aerian, terestru, room-service, bufet suedez) Indrumator Absolvent: Prof. Ing.: NICU COCO ANGHEL ION MADALINA 1

26. Sisteme Privind Tehnica Servirii Consumatorilor FINAL

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Sisteme privind tehnica servirii consumatorilor (naval, aerian, terestru, room-service, bufet suedez) FINAL

Text of 26. Sisteme Privind Tehnica Servirii Consumatorilor FINAL

MINISTERUL EDUCATIEI SI CERCETARIIGrupul Scolar: ALEXANDRU ODOBESCU Profil : TURISM SI ALIMENTATIE Calificarea : OSPATAR (CHELNER) VANZATOR IN U.A.P.

PROIECT DE CERTIFICARE A COMPETENTELOR PROFESIONALE PENTRU OBTINEREA CERTIFICATULUI DE CALIFICARE NIVEL 2

Sisteme privind tehnica servirii consumatorilor (naval, aerian, terestru, room-service, bufet suedez)

Indrumator Prof. Ing.: NICU COCO ANGHEL

Absolvent: ION MADALINA

LEHLIU-GARA SESIUNEA IUNIE 20101

Sisteme privind tehnica servirii consumatorilor (naval, aerian, terestru, room-service, bufet suedez)

2

Cuprins: Argument Capitolul 1: Serviciul la bordul avioanelor1.1 ACTIVITATEA DE CATERING SI INSOTITORII DE BORD 1.2 STABILIREA MENIURILOR

CAPITOLUL 2 Serviciul pe nave fluviale si maritime2.1 ECHIPAJUL SI UNELE REGLEMENTARI SPECIFICE 2.2 ATRIBUTII SPECIFICE UNOR FUNCTII CU SARCINI DE SERVIRE A PASAGERILOR

CAPITOLUL 3 Vagoane vechi, vagoane noi... CAPITOLUL 4 Cum organizezi un bufet suedez4.1 Idei si sugestii de organizare 4.2 Retete pentru un bufet elegant

3

ArgumentServirea clientilor cu preparate culinare si bauturi constituie un element de evaloare a gradului de civilizatie a unei societati. Asigurarea unei baze tehnico-materiale, necesare pregatirii si servirii hranei in unitati specializate, permite realizarea unei productii culinare, diversificate, care sa satisfaca cele mai exigente gusturi ale populatiei, aplicarea principiilor unei alimentatii cat mai rationale, stiintific determinate, respectarea normelor igienico-sanitare si ceea ce este mai edificator creaza timp liber membrilor societatii, pe care sa-l foloseasca in scopuri cultural-educative, social politice sau de odihna pentru obtinerea sau refacerea sanatatii. Prin alimentatie publica se intelege activitatea economica care se ocupa cu producerea unei game variate de preparate culinare, ce se servesc consumatorilor, impreuna cu alte produse agroalimentare, consumul acestora facandu-se in unitati proprii, special amenajate. Aceste unitati ofera si multiple posibilitatii de destindere. Productia si servirea preperatelor se asigura de catre un personal cu pregatire profesionala specifica. Prin servire clientilor se intelege ansamblul de metode, sisteme si mijloace folosite pentru, prezentarea si oferirea spre consum a preparatelor culinare si a bauturilor, intr-o unitate de publica alimentatie. Volumul, structura si caracteristicile operatiilor de servire sunt diferite fiind influentate de natura si particularitatea preparatelor sau bauturilor servite, numarul si cererea consumatorilor, forma si tipul mobilierului din unitate, dimensiunile, timpului rezervat consumarii hranei, gradul de pregatire profesionala al personalului care le efectueaza. Aplicarea corecta a regulilor de servire in efectuarea operatiilor de manipulare a obiectelor de servire, folosite de prezentare si servire a preparatelor culinare si a bauturilor intr-o unitate de alimentatie publica, creaza unele avantaje atat pentru consumatori cat si pentru personalul unitatii.

4

CAPITOLUL 1 Serviciul la bordul avioanelorTransprturile aeriene mondiale s-au dezvoltat in ultimii 45 de ani, intr- un ritm mediu anual de 12-15%, datorita avantajelor evidente pe care le au fata de alte mijloace de transport: rapiditate, comoditate, operativitate si siguranta. O data cu extraordinarea extindere a liniilor aeriene s-a inpus ca, in afara conditiilor tehnice si de confort in care se desfasoara calatoria aeriana sa existe un complex de servicii din partea lucratorilor companiilor de aviatie capabil se asigure o servire tehnica exemplara, corelata cu servicii de masa si auxiliare, la nivelul existentelor circulatiei de pasageri din etapa actuala. Diversitatea serviciilor oferite la bordul avioanelor a devenit, in conditiile cresterii concurentei pe plan mondial, cel mai eficace mijloc de ridicare a preturilor, de atragere a pasagerilor pentru unele companii, mai ales cand se efectueaza zboruri pararele pe acelasi rute. Mesele servite la bordul avioanelor trebuie sa cuprinda o foarte mare diversitate sortimentala , de la gustari simple, antreuri la preparate de baza si desert, insotite de bauturi racoritoare, aperitive, vinuri etc., toate urmand sa fie de o calitate ireprosabila si normala, prezentate la un nivel cat mai deosebit.

5

Majoritatea companiilor aeriene sustin ca, dincolo de asigurarea unor conditii tehnice de zbor, serviciile de masa si divertisment in in flight sunt cele mai importante in gama serviilor personale asigurate pasagerilor in timpul zborului. Catering-ul isi controleaza un viitor greu de prevazut, daca tinem cont ca initial servirea meselor la bord a fost considerata un lux, dar a devenit astazi o necesitate, ridicata la un inalt grad de rafinament si sofisticare, mai ales pe cursele transoceanice si pe unele curse intercontinentale 1.1 ACTIVITATEA DE CATERING SI INSOTITORII DE BORD Lasand aspectele tehnice legate de primirea pasagerilor in seama serviciilor specializate, vom aborda in cele ce urmeaza, destul de sumar, pentru orientarea, activitatea de catering, care are menirea, prin gasirea unor solutii moderne, sa vina in intampinarea pasagerilor si sa le ofere meniuri si bauturile dorite potrivit momentului in care se efectueaza zborul si, binenteles, gusturile pasagerilor, gusturile influentate de foarte multi factori: obiceiurile alimentare, nationalitate, religie etc. Practic, pregatirea acestor servicii revine sectorului catering al fiecarei companii aeriene, care in functie de numarul previzibil al pasagerilor ce urmeaza a fi transportati in diferite tronsoane sau rute de zbor trebuie sa ia masuri adecvate pentru asigurarea meniurile sau gustarile necesare. 1.2 STABILIREA MENIURILOR STABILIREA MENIURILOR are o deosebita importanta, deoarece influenteaza in buna masura pretul biletului atat pentru clasa business, cat si pentru clasa turist/economic.Meniurile se stabilesc de regula cu un an inainte, pe cursele long currier sa se faca schimbari dupa aproximativ dupa saptamani. Scurtarea duratei de zbor ca urmare a cresterii vitezei de deplasare a aeronavelor, cat si faptul ca unii pasageri repeta zborul la intervale foarte scurte impun acordarea unei atentii deosebite alegerii preparatelor si alcatuieii meniurilor.Pentru aceasta se recomanda stabilirea unei liste tip cu preparate care sa corespunda unei cerinte internationale sau specifice unei zone geografice pe baza caruia, apoi in mod diferential, in functie de particularitatile pasagerilor transportati sa se intocmeasca meniurile adecvate. Se are in vedere structura alimentelor si preparatelor care pot fi pastrate si servite in conditii de cabina, conditii care la o asemenea atitudine

6

sunt caracterizate printrun grad scazut de umiditate ceea ce determina uscarea mai rapida a alimentelor si preparatelor cu u continut scazut de apa. La alcatuirea meniurilor se acorda o atentie deosebita caracterului alimentelor respective.De regula, durata de zbor nu permite o masa copioasa,pasagerul nu trebuie sa aiba stomacul incarcat si ingreunat.Pentru aceasta meniul va fi alcatuit dintr-un amestec optim de alimente de origine animala si vegetala care asigura o digestie normala; se vor alege alimentele care stimuleaza gustul si activeaza secretia sucurilor gastrice; se vor evita alimetele care lasa in stomac o cantitate mare de resturi. La determinarea valorii meniurilor pentru diferite platouri trebuie sa se tina cont de componentele meniului respectiv: materiile prime si ingredientele necesare, costurile materiale pentru realizarea preparatelor respective in conditiile unei prezentari dosebite-apeisante.Se va tine cont de dimensiunile platourilor, de locul rezervat felului principal si celorlalte componente evident printr-o alegere ratonale.Toate acestea sunt influentate de costuri ridicate in cazul in cand valorificarea preparatelor respective nu se face prin consumul imediat ci si destinat congelarii. Pregatirea serviciilor la sol incepe astfel: sectoarele de rezervari ale companiilor respective comunica serviciului de catering, pentru fiecare zbor ce urmeaza, numarul pasagerilor si numarul meselor servite pentru clasa turist/economic si clasa business (B/C) sau First Class (F/C), precum si meniurile pentru vegetarieni si cele cu restrictii religioase. Pe baza acestor comunicari serviciul lancement transmite compartimentelor interesate prestatiile ce le au de executat:numarul meselor pentru pasagerii claselor turist/economic si clasa business sau First Class, la bucatarie, economat si carmangerie; materialul ce trebuie furnizat in raport de tipul de aparat prevazut xi pentru zborul respectiv, la serviciul materiale. Notele vor fi prezentate co zi inainte la serviciile de control pentru rectificarile de ultim moment. La cursele de capacitate redusa meniurile trebuie sa fie simple, usor de preparat, imbietoare si, mai ales,servite foarte rapid,operativitatea fiind un element de baza. Pentru asigurarea pregatirii corespunzatoare a platourilor este necesara organizarea primirii marfurilor si materiilor prime de la furnizori, receptia acestora, precum si pastrarea produselor achizitonate, efectuarea prelucrarii

7

materiilor prime ce vor fi oferite sub ofrma de preparate ,montarea platourilor si transportarea lor, la timpul cuvenit, la bordul fiecarui aeronave. Este de dorit, ca primirea marfurilor de la furnizori sa se faca la o rampa speciala destinata acestui scop, aflata la acelasi nivel cu spatiile de depozitare, pentru a se inlatura manipularile neeconomicoase.De asemenea depozitarea acestora, livrarea catre sectoarele de transformare si pregatire pentru livrare la avion. Bucataria are o importanta deosebita in pregatirea preparatelor ce vor fi consumate imediat sau ulterior (cele congelate). In bucatarie, munca va fi organizata de asa maniera incat sa existe o specializare bine conturata pentru pregatirea preparatelor reci sau calde si cadrul acestora pe sortimente sau grupe de preparate. Plecand de la faptul ca meniurile sunt stabilite anticipat (in principiu cu un an inainte putand fi schimbate cu una doua luni inainte de intrarea in vigoare a noilor orare), serviciul productie poate sa-si prevada materiile prime necesare in funcie de numarul previzibil de pasageri pe clase, curse si tipuri de meniuri, indiferent de modificarile care pot interveni pana in ultimul moment.Lansarea anticipata a comenzilor pentru aprovizionare si organizarea muncii in sectorul de productie, sunt factori care favorizeaza in final pregatirea unor meniuri la nivelul dorit. De asemenea, la intoarcerea din cursa, inventarul propriu este curatat, dezinfectat si pregatit pentru o noua intrebuintare. Cele enuntate mai sus, impun reconsiderarea activitatii de catering cu toata respunderea, mai ales ca pentru dezvoltarea acestui sector companiile aeriene investesc anual sume foarte mari din dorinta de a face fata exigentelor mereu sporite ale pasagerilor.Nu trebuie uitat ca un bun serviciu de catering poate atrage noi pasageri, cateringul devenind azi, mai mult ca oricand, un instrument din ce in ce mai important de marketing pentru sporirea vanzarilor companiilor aeriene. In acest context un rol deosebit revine insotitorilor de bord. Echipajul insotitor de bord este format

8

dintr-un numar variat de persoane, in functie de tipul avionului, capacitatea sa, durata zborului etc. Coordonarea acvtivitatii insotitorilor de bord revine sefului de cabina sau insotitorului instructor.El are obligatia de a stabili sarcinii celorlalti insotitori de bord si, totodata, de a verifica modul cum sunt duse la indeplinire acestea.Seful de cabina tine permanent legatura cu echipajul navigant, informandu-se asupra datelor referitoare la zbor si la ruta, pentru a putea coordona corespunzator activitatea insotitorilor si pentru a informa pasagerii. Desi insotitorii de bord au numeroase atributii, noi vom mentiona aici, selectiv, doar pe aceea referitoare la primirea si servirea pasagerilor. -Inainte de intoarcerea pasagerilor insotitorul de bord se informeaza asupra numarului de pasageri pe categorii T/C (Turist class),B/C sau F/C si V.I.P. (Verry important persons)-, intocmesc actele legale pentru produsele ce intra in cosul biletelor, fac suplimentari, daca este cazul, intocmesc documentele specifice pentru pasagerii B/C sau F/C. La aeronava verifica starea de curatenie a avionului si functionarea instalatiilor tehnice din dotare, precum si existenta materialelor pentru salvare, prim-ajutor si diverse.Iau in primire materialele de curatenie necesare, inventarul catering si cel pentru pasageri F/C, materialele de reclama si cele pentru confortul pasagerilor.De asemenea, la aeronava, pe baza actelor emise anterior sau a celor suplimentare, primesc preparatele si bauturile corespunzatoare numarului si structurii pasagerilor si alte marfuri pentru vanzare in valuta sau in lei, comletand decontul pe care-l supun spre viza organului vamal.Verifica buna functionare a carucioarelor pentru servit, pe care, impreuna, cu containerele, le asigura la bufet in vederea decolarii. -La imbarcarea pasagerilor si la rulaj inainte de decolare insotitorii de bord stau la locul stabilit pentru primirea in aeronava, asteapta pasagerii intr-o pozitie reverentioasa, adresandu-le, primii, salutul cuvenit si dirijandu-i pentru ocuparea locurilor.Totodata, pasagerii vor fi dirijati sa-si aranjeze bagajele si hainele, acordandu-le o atentie deosebita batranilor, bolnavilor, handicapatilor, precum si mamelor cu copii in brate. In timpul rulajului, inainte de decolare, se fac anunturile uzuale pentru informarea pasagerilor si se verifica pregatirea acestora pentru decolare,

9

bomboane sau apa potabila (mai ales celora care prezinta aparente emotionale deosebite). -In timpul zborului, la momentul potrivit, se afc anunturile uzuale de survol, se disstribuie presa si unele reclame (daca acest lucru nu s-a facut la imbarcarea pasagerilor).Dupa ce aeronava a atins altitudinea de croaziera insotitorii incep operativ pregatirea serviciilor pentru oferirea preparatelor, produselor si bauturilor care intra in costul biletului, precum si pentru efectuarea vanzarilor demarfuri si bauturi extra. In permanenta, insotitorii vor cauta sa asigure o ambianta placuta prin servicii si atitudine atenta fata de pasageri; ei vor urmari sa se pastreze o curatenie perfecta in aeronava, vor da primul ajutor cand este cazul si vor raspunde operativ si politicos pasagerilor care au diferite doleante, solicita informatii etc. -Inaintea de aterizare si la rulaj, pentru escala sau destinatie, insotitorii dau anuntul pentru aterizare si verifica daca pasagerii sunt pregatiti pentru aterizare (masute pliante inchise, cestile si paharele debarasate), produsele, carucioarele si containerele, precum si celelalte obiecte de la bufet trebuie, de asemenea sa fie asigurate. La rulaj, insotitorii vor urmari ca pasagerii sa nu-si paraseasca locurile pana la oprirea motoarelor, apoi ei, se vor instala in punctele stabilite pentru momentul debarcarii pasagerilor, facilitand coborarea celor care au nevoie de ajutor si salutand pasagerii la parasirea aeronavei. -Pe durata escalei se continua serviciile prevazute in timpul zborului daca pasagerii nu parasesc aeronava; insotitorii iau legatura cu reprezentantul propriei companii sau cu dispecerul pe pista pentru a se informa asupra numarului de pasageri ce urmeaza a fi imbracati pentru tronsonul urmator sau pentru inapoiere; ei comanda, daca este cazul, platouri cu preparate, apa fiarta, gheata si tot ce mai este necesar.Daca pasagerii parasesc aeronava se va urmari ca bagajele acestora sa nu fie deranjate.10

-La capat de linie, pentru curse cu ramanere de durata sau echipaj de schimb, insotitorii de bord, pe langa alte atributii specifice, se informeaza asupra numarului de pasageri ce urmeaza a fi transportati, emit comenzi speciale platouri si produse in cazul mai multor pasageri si, daca situatia impune, dau la spalat inventarul utilizat si cel in care se vor lua produsele pentru inapoiere.Verifica existenta dotarilor si buna functionare a instalatiilor tehnice pentru servirea pasagerilor in scopul luarii masurilor de remediere, fac ordine in bufet, ducand in cala ambalajele goale. Pregatirea avionului pentru echipajul de schimb, este finalizata prin intocmirea documentelor de predare-primire a gestiunii, iar in cazul cand in avion sunt pasageri V.I.P sau B/C insotitorii vor da relatiile necesare in legatura cu preferintele acestora. -Inainte de aterizare si dupa debarcarea pasagerilor pe aeroportul de plecare insotitorii de bord indeplinesc aceleasi atributii prevazute inainte de aterizare la escala, carora li se adauga cele referitoare la intocmirea documentelor de aprovizionare si consum pentru toate marfurile, produsele si inventarul cu care a fost dotata aeronava.De asemenea, insotitorii de bord au vedere pregatirea penru predarea produselor neconsumate sau a celor nevandute, a ambalajelor si a inventarului utilizat. Dupa debarcarea pasagerilor, insotitorii de bord controleaza cabina aeronavei pentru a verifica daca nu au ramas obiecte uitate de pasageri, asteapta organele sanitare, vamele si de granita pentru efectuarea controalelor de resort, luandu-se pe documente, semnaturile si stampilele prevazute.Insotitorii de bord predau semnatura, folosind documentele corespunzatoare,produsele si marfurile nevandute, produsele neconsumate de pasagerii T/C si B/C, numerarul rezultat din incasari, inventarul catering, precum si cel pentru confortul pasagerilor, scrisorile (cartile) de impresii luate de la pasageri, alte materiale si documente, cat si actele aferente primirii-predarii produselor si incasarilor pentru vanzarea marfurilor extra.

11

CAPITOLUL 2 Serviciul pe nave fluviale si maritimeDezvoltarea transporturilor internationale de pasageri si ca o consecinta fireasca, transporturile pe apele noastre interne, croazierele in Delta Dunarii, pe Dunare si pe mare impun cunoasterea caracteristicilor acestei activitati in vederea luarii celor mai potrivite masuri de organizare a unor servicii competitive pentru pasagerii care calatoresc la bordul navelor romanesti.

2.1 ECHIPAJUL SI UNELE REGLEMENTARI SPECIFICE Echipajul unei nave este compus din totalitatea marinarilor inscrisi in rolul de echipaj.Comandantul este conducatorul unic al navei si el raspunde de tot ce se petrece pe nava, de viata oamenilor aflati la bord. Intregul personal imbarcat (echipaj, pasageri, reprezentati ai firmelor turistice) este subordonat comandantului si are datoria sa execute ordinele acestuia, deoarece el, prin raspunderile avute, trebuie sa apere demnitatea pavilionului national, sa respecte actele normative din tarile de origine si de uzantele internationale sau convenite cu tarile si respectiv porturile vizate. Disciplinele si ordinea la bordul navelor trebuie respectate cu rigurozitate de catre fiecare navigator, precum si de catre toti pasagerii potrivit reglementarilor statornicite prin actele normative in viguare, prin instructiunile de lucru sau de serviciu date pentru membrii echipajului si prin insructiuni referitoare la calatori. Fiecare membru al echipajului, in indeplinirea atributiilor profesionale, va tine cont, ca in afara executiilor sarcinilor specifice va12

trebui sa aiba fata de calatori o atitudine plina de solicitudine, politicoasa, amabila si sa faca totul pentru ca voiajul sa se desfasoare la nivelul de confort, pentru care si-au platit serviciile. Pe de alta parte pasagerii trebuie sa respecte cu strictete reglementarile referitoare la imbarcare, ocuparea locurilor sau a cabinelor, servirea mesei, controlul de vama sau gracineresc daca este cazul, normele pentru prevenirea si stingerea incendiilor sau modul de a actiona in caz de avarii etc.Calatorii sunt obligati sa se prezinte in timp util pentru imbarcare, cu legitimatia de calatorie si actele de identitate valabile.Accesul este permis numai pe scarile de imbarcare destinate acestui scop.Plecarea navei are loc la ore fixe, ora plecarii fiind

afisata prin mijloace adecvate la scara vasului. Pe navele de croaziera ea este adusa la cunostinta calatorilor si prin programele turistice ale zilei. Odata adusi la bord, calatorii isi vor ocupa locurile rezervate sau repartizate (pentru care au legitimatii de calatorie). In cazul in care un calator doreste ca pe timpul drumului sa beneficieze de serviciile corespunzatoare unei clase superioare celei pentru care a achitat serviciile poate cere ecest lucru ofiterul intendent, si in functie de posibilitati, dorinta ii va fi rezolvata, cu plata diferentelor de pret. Calatorii vor avea in vedere, pentru voiajele mai lungi, sa-si ia numai obiectele personale strict necesare, evitand excesul de bagaje sau anumite produse care, in cantitati ce depasesc consumul normal individual, pot crea unele suspiciuni organelor vamale. Unele bagaje importante si, mai ales, bunuri de valoare deosebita (bijuterii, bani, cecuri etc) pot fi lasate spre pastrare administratiei navei sub sigiliu, contra bon, cu mentinerea naturii depozitului. De asemenea, se va avea grija ca in cabine sa nu se admita decat acele bagaje care au loc in spatiile rezervate fara a produce degradari interiorului. Bagajele mari vor fi predate si pastrate la magazia de bagaje. In caz de forta majora, orce persoana aflata pe nava este obligata sa execute toate muncile de bord ordonate de comandant. De asemenea, este obligatorie participarea la exercitiile de alarma si instructaj pe teme de securitatea navigatiei. In cazuri cu tot exceptionale, cand, prin puterea ei, o persoana aflata la bordul navei ameninta si tulbura ordinea si linistea la bord, securitatea navei sau a pasagerilor, comandantul va lua masurile necesare de prevenire.

13

2.2 ATRIBUTII SPECIFICE UNOR FUNCTII CU SARCINI DE SERVIRE A PASAGERILOR Intregul echipaj al navelor este obligat sa cunoasca regulamentul serviciilor la bord si sa aiba fata de calatori o atitudine corecta, politicoasa, amabila, plina de solicitudine, dand relatii in legatura cu calatoria efectuata si asigurand confortul la care au dreptul. Intotdeauna personalul trebuie sa fie prezent la bord in timp util pentru a se putea termina toate preparativele inaintea plecarii in cursa. Intregul echpaj al navelor de pasageri va cauta sa castige admiratia si simpatia calatorilor, pentru ei si vasul lor, printr-o atitudine plina de tact, solicitudine si politete desavarsita. Se va face totul ca ordinea si disciplina sa caracterizeze serviciile la bord, iar atunci cand apar nemultumiri sau reclamatii se va cauta solutionarea lor in limita reglementarilor existente. Tinuta echipajului imbracamintea uniforma trebuie sa fie curata, ordonata si corecta. Purtarea uniformei la bord, la intrarea, la trecerea sau stationarea navelor in porturi sau la acostarea in diferite puncte populate, precum si relatiile cu organele portuare in interesul serviciului, este obligatorie pentru intreg personalul. Imbracamintea-uniforma va fi purtata ca atare, completa, sau cum este ea stabilita pentru fiecare functie. Se interzice modificarea uniformei ca linie, tip, croiala sau purtarea ei descheiata, murdara, necalcata, cu embleme, insemne sau nasturi lipsa, cu incaltamintea nelustruita sau de culoare necorespunzatoare, degradata.

14

Consumul de bauturi alcoolice sau prezentarea la serviciul sub influenta acestora sunt cu desavarsire interzise pentru toti membrii echipajului. Serviciul calatorilor se ocupa de primirea, cazarea, hrana, transprtul sau itinerarului stabilit. Conducerea si organizarea acestui serviciul in functie de marimea echipajului si a vasului revine, dupa caz, comandantului, secundului sau unui ofiter intendent de bord, acestia asigurand si problemele administrative ale echipajului (aprovizionarea, hrana, corespondenta si alte documente ce cad in sarcina serviciului administrativ). Activitatea de servire a pasagerilor cuprinde urmatoarele sectoare: restaurante si baruri; cambuza (magazia) de alimente; bucatariile si anexele lor; magaziile pentru dotarea cabinelor cu inventarul necesar pentru asigurarea confortului prevazut, pentru materiale de intretinere si curatenie; sali de lectura, spectacole si alte mijloace de agrement; magazine pentru vanzarea de marfuri in special obiecte pentru amintiri si cadouri; servicii de posta, telegraf, telefon etc. Conducerea operativa a acestor activitati este incredintata sefilor de sectoare si anume: sef de restaurant sau de sala (sef steward), barmanilor, cambuzierilor, bucatarului sef, magazinerului sau comisarului de bord, precum si altor membri de echipaj.

15

CAPITOLUL 3VAGOANE VECHI, VAGOANE NOI...

Ideea de a calatori intr-un compartiment de tren dotat cu toate facilitatile necesare unui voiaj placut si util, trebuie sa recunoastem, este tentanta pentru oricine. Din pacate, evolutia economica in Romania nu a permis construirea unui numar suficient de vagoane la standardele deja existente in tarile vest-europene, costul unui vagon nou ridicandu-se la circa 1.240.000 de dolari. Aceasta situatie a condus la ideea modernizarii vagoanelor cu o vechime de pana la 20 de ani, costul reconditionarii si modernizarii unui vagon ridicandu-se, in medie, la 180.000 de dolari. Societatea Nationala de Transport Feroviar de Calatori "CFR Calatori" SA a demarat un program in acest sens, iar trei dintre societatile romanesti constructoare si reparatoare de material rulant au fost alese pentru a realiza modernizarea unui numar de aproximativ 1.300 de vagoane de calatori (Atelierele CFR Grivita, Astra Vagoane Arad si Remar SA Pascani). Pana in prezent au fost modernizate 240 de vagoane (restaurant-bar, vagoane de clasa a II-a compartimentate si salon). In debutul acestui an, cele trei societati reparatoare de vagoane au organizat in Gara de Nord din Bucuresti o prezentare a ultimelor lor realizari in materie de modernizare si reconditionare de vagoane de calatori.16

Au fost prezentate urmatoarele tipuri de vagoane:

vagon-bar modernizat; vagon-restaurant reconstruit, dotat cu toate facilitatile necesare depozitarii alimentelor si prepararilor de toate tipurile; vagon de clasa tip salon (modernizat de catre Atelierele Grivita) dotat cu facilitati pentru clasa I si a II-a (tip 19.56), cu o capacitate de 54 de locuri. avand toate dotarile necesare calatoriilor de agrement, precum si celor de afaceri (masute ergonomice, surse de alimentare individuale etc.); vagon de dormit transformat dintr-un vagon tip 70.30 modificandu-se lungimea la 26,4 m, alte modificari fiind operate la sistemul de incalzire (tensiunea 1500 V alternativ), precum si a tensiunii de la 110 la 24 V; vagon-salon dotat cu facilitati pentru clasa I si a II-a; vagon pentru clasa I (tip A 9), cu o capacitate de 54 de pasageri ; vagon de calatori, clasa a II-a, tip Blee, cu 11 compartimente a cate sase locuri, vagon modernizat de Atelierele Grivita; vagon de calatori, clasa a II-a (din categoria Blee); vagon pentru clasa a II-a tip Corail, cu o capacitate de 66 de locuri in 11 compartimente si 18 locuri pe strapontine. Vagonul poate rula cu o viteza de 200 km/h, fiind in intregime compatibil cu normele de siguranta a circulatiei si cele de protectia mediului ale UIC.SURSA: www.cfr.ro/jf/romana/2001_1/vag_vechi.htm

17

CAPITOLUL 4 Cum organizezi un bufet suedezBufetul suedez este solutia perfecta mai ales pentru Revelion, dar merge si pentru Craciun. Daca te organizezi si daca mergi pe mana noastra in ceea ce priveste retetele, o petrecere cu bufet suedez te va face sa te simti si tu, chiar daca esti gazda, musafir. Te poti bucura din plin de petrecere si de invitatii tai.

Idei si sugestii de organizareAmenajeaza bufetul intr-un loc accesibil, atat pentru tine, care va trebui sa aduci platourile pe masa, cat si pentru musafiri. Daca poti, lasa libere trei laturi ale mesei. Bufetul trebuie sa fie in primul rand lung, nu neaparat lat. Platourile din spate sunt mai greu accesibile. Nu incarca bufetul. Foloseste o fata de masa alba si servetele din

18

hartie colorata (rosii de Craciun, albastre, galbene, portocalii sau verzi de Revelion). Platourile pot fi de forme si modele diferite, pentru ca dau farmec bufetului suedez. Farfuriile pentru servit nu trebuie sa fie foarte mari, dar in numar cel putin dublu cu al musafirilor (ca sa poata fi schimbate), si trebuie asezate pe o laterala a mesei ca sa fie foarte accesibile. Asaza platourile, castroanele si tavile cu mancare in ordinea clasica: antreuri, peste, carne, salate, deserturi. Portioneaza carnea, prepara tarte cat sa poata fi mancate dintr-o inghititura, foloseste bruschetele, pentru antreuri, adauga cateva sosuri si castroane cu salata. Este ideal sa poti aseza dulciurile pe o alta masa sau sa le aduci pe o masa mobila, cu roti, la mijlocul petrecerii. Unii dintre invitati poate ca nu mai vor mancare, iar unele dulciuri nu pot sta mult timp la temperatura camerei. Fructele pot reprezenta decorul pentru masa principala. Nu face constructii complicate, astfel incat sa nu existe riscul prabusirii intregului aranjament in momentul in care iei un mar. Combina merele rosii cu cele galbene, pune strugurii alaturi de frigarui cu fructe (de tipul celor care trebuie taiate si curatate - kiwi, pepene, mango), dar tine cont cand le aduci la masa, pentru ca fructele taiate se oxideaza. O idee ar fi ca frigaruile de fructe sa fie "imbracate" intr-un strat de gelatina, care le pastreaze proaspete. Combina mandarinele (pentru ca se desfac usor) cu banane. Pune pe masa si fructe uscate (sunt si un decor elegant, care merge cu perioada de iarna) si seminte decojite (migdale, alune, fistic). Organizeaza separat bufetul pentru bauturi, ca sa eviti aglomeratia. Nu folosi mai mult de doua feluri de pahare. Iti recomand pahare lalea, pentru sampanie si cele cilindruce cu fundul gros pentru bauturi tari, dar si sucuri, apa si chiar vin. Fiecare platou trebuie sa aiba propria lingura, furculita sau un cleste pentru servit, dupa caz. Nu decora platourile. Mancarea in sine, aratoasa, colorata este suficienta. La aceasta se adauga si asocierea fireasca, pentru ca este vorba despre bufet suedez, a mai multor feluri de mancare.Retete pentru un bufet elegant

Iata sugestia mea pentru un bufet, cu retete din colectia de reteta adunata de eva.ro.19

La capitolul antreuri poti incerca mingiute umplute cu pui, chiftelute mexicane si degetele de porc, totul asociat cu un sos salsa verde si sos de usturoi cu nuca. Pentru felurile de baza iti propun rulada de pui cu crema de verdeturi, mai ales ca este de preferat sa fie servita rece, rulada-friptura de porc cu nuca, alune si fistic cu pateurile hanburgheze cu carne, totul garnisit cu piureul de telina si tabuletul liberian. Mai poti adauga, eventual crochetele de peste cu sos de usturoi si porumb in sos alb. Desertul poate fi tortul de vis, fie un tiramisu clasic ori tiramisu fara blat.

20

BIBLIOGRAFIE:1. Banu, C., Preda, N., Produsele alimentare i inocuitatea lor, Editura Tehnic, Bucureti, 1982 2. Banu, C., i colectiv Aditivi i ingrediente pentru industria alimentar, Editura Tehnic, Bucureti, 2000 3. Costin, G.M., Segal, R., Alimente pentru nutriie special, Editura Academica, Bucureti, 2001 4. Dan, V., Microbiologia alimentelor, Editura Alma, Galai, 2001 5. Dobrescu, E. i colectiv Tehnica servirii consumatorilor, E.D.P. R.A., Bucureti, 6. Florea, C., ndrumar pentru unitile de alimentaie public, Editura Tehnic, Bucureti, 1988 7. Florea, C., .a., Buctria internaional, Editura Ceres, Bucureti, 1998 8. Gal, A.M., Teodorescu, G.F., Dicionar gastronomic, Editura Petcom, Sibiu, 2000 9. Lungu, C., Nutriie uman i toxicologia produselor alimentare, Editura EvriKa, Brila, 1999 10. Mihilescu, A., i colectiv Tehnologia produselor de cofetrie i patiserie, E.D.P., Bucureti, 2003 11. Mincu, I., Segal, B., Orientri actuale n nutriie, Editura Medical, Bucureti, 1989 12. Negrea, I., Buca F., Buctria romneasc, Editura Nera, Bucureti, 1997

21