23985976 Mediul Geografic Al Padurilor Ecuatoriale

Mediul geografic al padurilor ecuatoriale

Artenie Ionela, clasa a XI-a B 2

Cuprins

Pozitia geografica Clima Hidrografia Vegetatia Fauna Solurile Importanta Omul si activitatile sale


Pozitia geografica

O particularitate specifica a mediului este uniformitatea regimului climatic, care consta in caldura si umezeala tot anul. Temperatura medie anuala variaza intre 25°si 30° C, iar precipitatiile medii anuale depasesc 2000 mm.


Clima

Zona cu clima ecuatoriala se gaseste intre 0° – 5° latitudine nordica si sudica,este caracterizata prin ploi zilnice, calme ecuatoriale si un singur anotimp, aflata in preajma Ecuatorului este in mod egal incalzita de razele Soarelui care cad perpendicular pe suprafata solului;


Hidrografia Amazonul este fluviul cu cel

mai mare debit hidrografic din lume, care înregistrează la vărsare în estuarul său valoarea de 219,000 m³/s, respectiv fluviul cu cel mai extins bazin hidrografic din lume (6,915,000 km²), acoperind cinci ţări ale Americii de Sud: Brazilia (62.4%), Peru (16.3%), Bolivia (12.0%), Columbia (6.3%) şi Ecuador (2.1%). Fluviul Amazon, la fel ca Dunărea, curge de la vest spre est, paralel cu Ecuatorul.


Situat în zona ecuatorială, cu afluenti în ambele emisfere, regimul de scurgere este uniform tot timpul anului. În timpul verii boreale aduc ape bogate râurile de pe partea stângă, iar în vara australă cele de pe dreapta. Totusi, datorită numărului mare de afluenti din emisfera australă, în august - septembrie, când râurile de aici au apă mai putină, se înregistrează ape scăzute pe Amazon. Sunt si situatii, cu totul exceptionale, când apele mari din cele două emisfere se suprapun producând inundatii catastrofale.


Lacul Nyasa sau Nyassa (Malawi) este un lac tectonic navigabil, situat în sud estul Africii, în cadrul Marelui Graben Est-African, la 472 m altitudine, între statele Malawi, Tanzania si Mozambic. De aici izvorăste râul Shire, afluent al fluviului Zambezi. Clima este ecuatorială, cu căderi abundente de precipitatii, cu exceptia sezonului uscat (din mai până în octombrie). Temperatura medie anuală variază între +20 °C si +27 °C.


Cascada AngelUn loc salbatic, de o

frumusete rara, Cascada Angel este mai putin faimoasa decat alte cascade ale lumii. Totusi, este cea mai inalta de pe glob, cu o cadere de apa de aproape un kilometru, din varful unui munte abrupt si stancos.

Cascada Angel sau Salto Angel, se afla in parcul national Canaima, o padure ecuatoriala din sud-estul Venezuelei, chiar la sud de raul Orinoco.


Flora în pădurile ecuatoriale este dominată de angiosperme sau plantele cu flori. Majoritatea speciilor sunt lemnoase. Într-un hectar de pădure ecuatorială matură se găsesc de la 80 la 200 de specii lemnoase. Datorită naturii predominant lemnoase a pădurii speciilor le ia mult timp să înflorească. Multe specii ating maturitatea în 30 sau mai multi ani.

Oamenii de stiintă împart de obicei pădurile ecuatoriale în straturi, desi sunt foarte greu de delimitat. Verdeata puietilor, vita de vie, muschii, si copacii mici de obicei ascund o vedere clară a straturilor pădurii ecuatoriale dar de obicei este posibil să le vedem.

Vegetatia


Cinci straturi pot fi identificate. Cel mai înalt este format din copaci care îsi împing coroanele deasupra baldachinului. Acesti copaci pot avea o înăltime de peste 50 m. Acestia sunt niste copaci magnifici, cum ar fi copacul de bumbac Kapok, ale cărui crengi pot avea 30 – 40 m. Principalul baldachin umple spatiile dintre copacii din primul strat si formează un învelis continuu cu acestia. Vita de vie, muschii si lichenii pot creste din abundentă în baldachin dacă razele solare ajung la ei. Sub baldachinul de sus se află un strat vag de copaci mai mici care pot avea o înăltime de 10 – 30 m. Multi pot fi copaci giganti care nu au atins maturitatea; altii si-au atins înăltimea maximă. Un strat de arbusti sub acest strat de copaci mai mici poate avea copaci care nu si-au atins înăltimea maximă, dar si o mare varietate de copaci maturi. În final, ultimul strat constă în numerosi puieti si plante ierboase împrăstiate.


Fauna

Pădurile ecuatoriale sunt cele mai diverse ecosisteme de pe Pământ datorită numărului de specii de animale. Majoritatea sunt insecte, dar sunt si multe vertebrate. O regiune mare de pădure, cum ar fi bazinul Amazonian, poate avea mai mult de zece milioane de specii, desi multe dintre acestea nu au fost înregistrate stiintific .


Maimutele Colobus Rosii

Maimutele Colobus alb cu negru


În contrast cu pădurile temperate, majoritatea animalelor din pădurea ecuatorială se află în arbori. Chiar si unele vertebrate masive, cum ar fi urangutanul, a evoluat astfel încât să-si petreacă majoritatea vietii în copaci. Marea diversitate a multor grupuri de animale, cum ar fi păsările, poate fi explicată în mare parte prin faptul că multe combinatii unice de specii tind să ocupe straturi diferite ale pădurii. Viata bazată în copacii tropicali a dus la evolutia multor adaptatii specifice. În pădurile ecuatoriale din Lumea Nouă multe grupuri de mamifere, cum ar fi maimutele si câtiva porci spinosi, au cozi; această trăsătură ajută în mobilitate dar de asemenea le dă posibilitatea să se agate pentru a ajunge la hrană.


Câteva păduri din Asia sunt cunoscute în special pentru animalele care au abilitatea de a sări dintr-un copac în altul, care este o metodă eficientă de a merge prin pădure.

Interactiile reciproce între plante si animale sunt o caracteristică a pădurilor ecuatoriale. Multe grupuri de animale, dar în special insectele si păsările, polenizează copacii. Insectele primesc hrană din nectar si alte substante, si în schimb polenizează următoarele flori pe care le vizitează.


Cimpanzeu

După ce se formează fructul, animalele răspândesc semintele. Păsările si mamiferele sunt agenti importanti de împrăstiere a semintelor plantelor în aproape toate pădurile. Unele grupuri de animale oferă protectie unei plante si primeste hrană în schimb.


Furnicile sunt cele mai obisnuite si abundente animale din pădurile ecuatoriale, si au evoluat să ocupe toate straturile pădurii. Multe plante tropicale au structuri scobite în care locuiesc multe tipuri de furnici. Furnicile furnizează substante hrănitoare copacilor si în multe cazuri îi protejează de prădători.


Solurile Solurile ecuatoriale

sunt diverse, de la soluri vulcanice la nisipuri, desi jumatate din totalul zonei ecuatoriale este compusă din soluri rosii. Clima caldă si precipitatiile copioase în zonele ecuatoriale umede duce la o puternică actiune a climei asupra solurilor. Mineralele din sol sunt dizolvate în continuu de apa de ploaie.


Solurile rosii sunt foarte sărace în minerale, desi siliciul, aluminiul, si fierul devin concentrate pentru că în mare parte nu sunt dizolvate de apa de ploaie. Solurile de lut, desi sărace în minerale, contin destul de multă apă si pădurea ecuatorială a evoluat astfel încât să se folosească de acest avantaj. Solurile podzolice, care pot fi foarte răspândite local, cum ar fi în bazinul Río Negro din Amazon, contin predominant sulf. Ele sunt sărace în lut, au un orizont albit sub stratul de humus, si un orizont B care acumulează materia organică descompusă incomplet. Cum acesti compusi organici se strecoară în râuri au produs asa numitele râuri cu apă neagră (cum ar fi Río Negro). Solurile aluvionale de-a lungul râurilor sunt de obicei bogate în minerale în comparatie cu solurile rosii. Cel mai bun exemplu este bazinul hidrografic al Amazonului care are o întindere de peste 3,500 km.


Cantitatea mică de minerale din solurile ecuatoriale a fost dobândită în timpul evolutiei pădurii ecuatoriale. Activitatea biologică accelerată din litieră, împreună cu precipitatiile abundente, vor duce la degradarea chimică rapidă a solurilor ecuatoriale. Având soluri sărace în minerale, plantele din pădurea ecuatorială pot captura mineralele retrăgându-le în tulpină, acumulându-le din apa de ploaie în muschi si pe trunchi si ducându-le la rădăcină înainte de a fi consumate. Acest lucru este realizat cu ajutorul unor ciuperci care absorb minerale. Aceste asocieri simbolice poartă numele de simbioze; ciupercile aprovizionează copacii cu minerale si acestia furnizează energie ciupercilor.


Importanta

Acum este acceptat de oamenii de stiintă, că pădurile ecuatoriale sunt de o valoare mai mare ca resurse sustinute pe o mare perioadă de timp când sunt lăsate intacte decât când sunt convertite la păsuni sau la alte habitate simplificate. Pădurile ecuatoriale au construit cea mai mare biomasă de pe Pământ, si au făcut asta aproape independent de conditiile solului prin evoluarea reciclării substantelor hrănitoare. Pădurile ecuatoriale administrate pot astfel să furnizeze cantităti uriase de lemn valoros si să stabilizeze clima locală.



Pentru că pădurile ecuatoriale contin cea mai mare diversitate de plante si animale de pe Pământ, ele pot reprezenta o sursă de medicamente, mâncare si alte produse. Substantele medicinale deja descoperite în pădurile ecuatoriale, cum ar fi diosgenina - un agent activ în pilulele contraceptive, reserpina pentru problemele cardiace, si curara folosită la operatia de inimă si de plămâni, duc la descoperiri si mai mari în viitor. Doar un procent foarte mic al plantelor din pădurea ecuatorială au fost evaluate până acum ca având valoare potentială chimică.


Omul si activitatile sale Sunt un mare număr de factori

naturali si introdusi de oameni care afectează pădurile ecuatoriale. Ciclonii, focurile forestiere, bolile, alunecările de teren, si alti factori naturali au acum o influentă minimă în comparatie cu defrisările, cum ar fi cele cauzate de prelucrarea lemnului, construirea de drumuri, minărit, obtinerea păsunilor si a recoltelor. Societătile traditionale au practicat cultivările “taie-si-arde” unde au fost defrisate mici zone pentru a cultiva plante.


Când mineralele din sol s-au consumat după doi sau trei ani, terenul a fost abandonat si altul a fost defrisat. Pentru că terenurile erau mici erau repede recolonizate de pădurea înconjurătoare după ce erau abandonate. Zonele defrisate sunt atât de mari încât ar trebui sute de ani de recuperare naturală pentru a reface vegetatia originală. Din 1970 rata defrisării tropicale a fost accelerată foarte mult. Regiunea estică, în locuri cum ar fi Australia, Sumatra, Malaezia, a început să sufere pierderi imense datorită lemnului si operatiilor de agricultură. În Amazonia, care a devenit un focar al atentiei mondiale, au fost defrisări în mare parte pentru mari ferme de vaci si programe guvernamentale ambitioase, cum ar fi colonizarea de-a lungul Transamazonului.


Proportiile totale ale defrisărilor tropicale sunt greu de estimat, dar probabil 100,000 km² de pădure ecuatorială sunt distrusi sau serios degradati în fiecare an. Unele păduri au fost distruse aproape în totalitate. Spre exemplu, a rămas mai putin de 2% din pădurea ecuatorială de la coasta Atlanticului din Brazilia.

Pierderea biodiversitătii, si încălzirea globală (duc la cresterea dioxidului de carbon din aer) devin subiecte de dezbatere globale care se învârt în jurul distrugerii pădurilor.


CAUZELE DEFRISARII Nevoia de lemn, defrisarea pentru a face loc terenurilor

agricole, drumuri si cai ferate, incendii, mine, combustibili sunt toate cauze legate de defrisare .

Oamenii au trait in preajma padurilor ecuatoriale de mii de ani, luand ce era necesar de la natura fara sa intervina in echilibrul natural. Insa, in ultimele doua secole populatia s-a inmultit fiind din ce in ce mai multa nevoie pentru spatiu de construit si agricultura. Impreuna cu comertul de lemn care s-a intensificat in ultimii ani, au adus o degradare fara precedent asupra padurii.

Cele mai importante cauze ale deforestarii sunt mutarea culturilor si comertul cu lemn. In trecut indigenii practicau agricultura in padure dobarand copaci pentru a face loc culturilor si pajistilor pentru animale si mutandu-se cand solul devenea nefertil. Acest proces nu e un pericol pentru padure daca este facuta cu grija si padurii ii este dat suficient timp pentru a-si regenera spatiile defrisate. Probleme apar cand solului nu-i este oferit destul timp de regenerare si agricultura intensiva duce la degradarea definitiva a acestuia. Aceasta este situatia prezenta, din cauza cresterii populatiei – unele surse spun ca mutarea culturilor este cauza a peste 70% din defrisarile padurii.


EFECTELE DEFRISARII Zona padurilor ecuatoriale este

o zona fascinanta, plina de mister si promisiuni pentru multi oameni care traiesc in zona temperata. Asa ca ar fi un dezastru ca aceasta sa dispara. O data distrusa padurea, solul, care se acumuleaza in peste 1000 de ani, ar disparea intr-o singura decada ducand la inundatii nemaintalnite din pricina faptului ca nu mai exista sol sa acumuleze apa.

Defrisarea padurii ii lasa pe oamenii care traiesc in padure fara adapost si fara hrana, si duce la disparitia unui stil de viata care a existat neschimbat pentru mii de ani. Insa efectul cel mai dezastruos pe care l-ar putea avea defrisarea este impactul asupra climei planetei. Cu totii am auzit de pericolele incalzirii globale si a efectului de sera, cauza principala a acestor fiind acumularea de dioxid de carbon in atmosfera.


Copacii si alte plante verzii absorb dioxidul de carbon si produc oxigen prin fotosinteza, in timp ce animalele consuma oxigenul si expira dioxid de carbon. Distrugerea padurii ecuatoriale ar produce un imens dezechilibru in cantitatea de dioxid de carbon produs si reciclat lucru care ar duce la acumularea acestuia in atmosfera si schimbarii majore de clima. In plus multi copaci taiati pentru a face loc agriculturii au fost arsi sau lasati sa putrezeasca eliberand astfel mult mai mult dioxid de carbon in atmosfera. Toata natura este un sistem vast care acum exista intr-un stadiu mai mult sau mai putin balansat. Jucandu-ne cu factori de o importanta majora cum e padurea ecuatoriala ar putea duce la disparitia lumii cum o stim noi.

O alta consecinta a defrisarii are legatura cu posibilitatile stiintifice care ar putea fi pierdute o data cu padurea. Este estimat ca doar o mica parte din plantele si animalele care traiesc in padurea ecuatoriala au fost identificate iar majoritatea cercetatorilor sunt de acord ca acestea ar putea reprezenta cheia descoperiri unor leacuri pentru unele dintre cele mai mortale boli cunoscute omului. De exemplu, Institutul American al Cancerului a catalogat peste 3000 de plante cu proprietati anti-cancer, 70% dintre care se gasesc in padurile tropicale. Cine stie ce secrete ascunde padurea ecuatoriala.


SOLUTII IMPOTRIVA DEFRISARII Solutia evidenta ar fi oprirea defrisarii padurilor si

astfel oprirea deteriorarii. Dar este acesta singurul raspuns? Comertul mondial cu lemn a ajuns o afacere de 5 miliarde dolari asa ca oprirea acesteia ar fi intampinata cu multa ostilitate. Dar poate ca nu e nevoie oprirea completa a taierii. Scheme pentru defrisarea padurilor cu un plan se desfasoara in toata lumea cu accent pentru pastrare. Acestea permit desfasurarea defrisarilor insa urmarind un plan astfel incat efectele negative asupra mediului sa fie minimalizate.

Printre organizatiile care se implica in minimalizarea efectelor exploatarii forestiere se numara si Forest Stewardship Council (FSC). Aceasata este o organizatie non-profit care a fost infiintata in 1993 pentru a oferii o certificare a lemnului provenit din paduri exploatate bine. Cu o marca cunoscuta intenational, lansata in 1996, FSC permite cumparatoriior cu constiinta sa identifice lemnul provenit din surse bune. La o scara globala peste 8 milioane de hectare au fost insemnate ca acceptand standardele FSC.


Este clar, totusi, disparitia speciilor este de departe cea mai importantă grijă. Se stie încă atât de putin despre diversitatea si ecologia pădurii ecuatoriale încât distrugerile în masă pot avea loc datorită activitătilor umane înainte ca să se poată facă ceva pentru a întelege consecintele, si cel mai important, de a le preveni. Din fericire, un număr de organizatii nationale si internationale au fost înfiintate din 1970 pentru a se ocupa în special cu schimbarea si conservarea pădurilor. S-au găsit numeroase alternative economice prin defrisarea în masă. Aceasta va fi principala provocare pentru păstrarea unei părti importante din pădurea ecuatorială în noul mileniu.

Documents

23985976 Mediul Geografic Al Padurilor Ecuatoriale