2.3. tie Specifica in Domeniul Cresterii Animalelor (1)

5/13/2018 2.3. tie Specifica in Domeniul Cresterii Animalelor (1) - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/23-tie-specifica-in-domeniul-cresterii-animalelor-1 1/35

UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRONOMICE ŞI MEDICINĂVETERINARĂ – BUCUREŞTI

PROIECTULDezvoltarea antreprenoriatului în zootehnie şi

procesarea produselor de origine animală în regiuneaBucureşti – Ilfov

MODULUL 2

Autorizare si legislaţie specifică în domeniul creşterii animalelor si procesarii produselor agricole de origine animala

2.3. Legislaţie specifică în domeniul creşteriianimalelor şi siguranţei alimentare

Lectori:

Conf.dr. Vasile BĂCILĂ

Conf.dr. Georgeta DINIŢĂ

Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial DezvoltareaResurselor Umane 2007-2013

Investeşte în oameni!



I. ETAPE PENTRU REALIZAREA UNEI FERME ZOOTEHNICE

1. Se înfiinţează o firmă în baza Legii nr. 31 din 16 noiembrie 1990 – privindsocietăţile comerciale, care să aibă ca obiect de activitate fie Creşterea animalelor cucod CAEN:

014 Creşterea animalelor 0141Creşterea bovinelor de lapte 0142 Creşterea altor bovine 0143 Creşterea cailor si a altor cabaline 0144 Creşterea camilelor si a camelidelor 0145 Creşterea ovinelor si caprinelor0146 Creşterea porcinelor 0147 Creşterea pasărilor 0149 Creşterea altor animale

Sau

015 Activităţi în ferme mixte (cultura vegetala combinata cu Creştereaanimalelor)

0150 Activităţi în ferme mixte (cultura vegetala combinata cu Creştereaanimalelor)

Sau

conform ORDONANŢEI DE URGENŢĂ nr. 44 din 16 aprilie 2008 privinddesfăşurarea activităţilor economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderileindividuale şi întreprinderile familiale privind autorizarea persoanelor fizice şi aasociaţiilor familiale care desfăşoară activităţi economice în mod independent

2. Dosarul de înregistrare si autorizare a funcţionǎrii firmei trebuie saconţină:

2.1 cererea de înregistrare si autorizare;2.2 dovada disponibilităţilor firmei/emblemei (original);2.3 reproducerea emblemei (4 exemplare);2.4 dovada sediului (in copie);2.5 declaraţia pe propria răspundere – original2.6 autorizaţia emisa de primărie conform Decretului Lege 54/1990 (copie); 2.7 actul constitutiv (original);2.8 dovezile privind efectuarea vărsămintelor aporturilor subscrise si/sau vărsate

(copii);2.9 expertiza de evaluare a aportului in natura la capitalul subscris;2.10 certificatul constatator al sarcinilor de care sunt grevate imobilele;



2.11 dovada intabulării bunurilor imobile;2.12 cambia, contract de împrumut bancar, contract civil;2.13 declaraţie cu privire la averea deţinutǎ (original, sub semnătura privata); 2.14 acte privind activitatea comerciala anterioara (copii);2.15 specimenul de semnătura (original);

2.16 certificatul cenzorilor privind depunerea garanţiei de către administratori; 2.17 actele constatatoare ale operaţiunilor încheiate in contul societăţii (copii); 2.18 contractul de administrare (copii);2.19acte de identitate (cu CNP) in copie;2.20 acte de înregistrare a fondatorilor persoane juridice (copie) ;2.21 hotărârea organului statuar al persoanei juridice privind participarea la

constituirea societăţii (original); 2.22 mandatul persoanei care a semnat actul constitutiv in numele si pe seama

fondatorului, persoana juridica (original);

2.23 certificat de bonitate (original);2.24 avize prealabile prevăzute de lege;2.25 actele pentru autorizarea funcţionǎrii din punct de vedere: 2.25.1. prevenirea si stingerea incendiilor;

2.25.2. sanitar;2.25.3. sanitar-veterinar;2.25.4. al protecţiei mediului; 2.25.5. al protecţiei muncii

2.26. diverse taxe si onorarii

Pentru a putea beneficia de subvenţionarea unei părţi a cheltuielilor recomandămca asociatul majoritar sau administratorul să aibă sub 40 de ani, deoarecemajoritatea programelor de finanţare alocă un procent de peste 50 % din cheltuielileeligibile, tinerilor, sub 40 de ani

De asemenea, au acces la fonduri europene atât firmele cu capital autohton, cat sicele cu capital străin.

In cazul asocierilor, acestea se pot face între persoane fizice, între o persoanafizică şi una juridică sau între persoane juridice.

Actul constitutiv poate fi realizat sub semnătura autentica, cu atât mai mult cucat este necesar actul de proprietate pe care se va construi ferma.

Sunt acceptate terenurile concesionate, dar construcţia trebuie sa înceapă indecurs de un an de la obţinerea concesiunii.

Daca nu este posibil, se va face o cerere de prelungire a termenului pentru a evitapierderea terenului.

Taxele de timbru necesare pot fi vărsate in conturile aferente uşurând astfelprocedurile.

Un alt pas important este realizarea construcţiei necesare



Avizele de construcţie se eliberează in baza Legii 50/1991 privind autorizareaexecutării construcţiilor si unele masuri pentru realizarea locuinţelor plus modificărileulterioare publicate in Monitorul Oficial nr. 933/13.10.2004.

Pentru început se obţine certificatul de urbanism pentru terenul vizat. Acesta se poate obţine de către orice persoana interesata pr intr-o cerere adresata autorităţilor

competente, menţionate la articolul 4 din lege. Certificatul de urbanism nu permite începerea construcţiei, ci doar face cunoscut

regimul juridic, economic si tehnic al terenului.Prin exprimarea intenţiei de realizare a unei ferme, primiţi o lista cu avize si

acorduri necesare pentru obţinerea autorizaţiei de construcţie. Dosarul necesar si planul construcţiei este realizat de specialişti, datele necesare

fiind definite în articolul 9 al legii.Pentru construcţie este necesara scoaterea din circuitul agricol al terenului şi de

asemenea încheierea unui acord cu cei care administrează drumurile de acces, în

vederea transportului de materiale.Având in vedere specificul activităţii, construcţia realizată nu poate fi folosită calocuinţă.

3. Acorduri, autorizaţii şi avize de mediu

3. 1. Acordul de mediu:

Acord de mediu –decizia autorităţii competente pentru protecţia mediului, care

da dreptul titularului de proiect sa realizeze proiectul.Acordul de mediu este un act tehnico-juridic eliberat in scris, prin care sestabilesc condiţiile de realizare a proiectului, din punct de vedere al protecţiei mediului.

Acesta se emite in vederea obţinerii autorizaţiei de construire pe baza: O.U.195/2005 privind protecţia mediului, aprobată şi modificată prin Legea 265 din 2006,ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 57 din 20 iunie 2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice,ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 114 din 17 octombrie 2007 pentru modificarea şicompletarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţiamediului şi ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr.164 din 19 noiembrie 2008 pentrumodificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind

protecţia mediului.Solicitarea si obţinerea acordului de mediu sunt obligatorii pentru proiectele

publice sau private de investiţii noi ori modificare a celor existente, aferente activităţilor cu impact asupra mediului.

Actele necesare obţinerii avizului/acordului de mediu:3.1.1. Cerere (solicitare acord);3.1.2. Fisa tehnica de mediu, conform Ordinului 1430/2005, care se eliberează

odată cu certificatul de urbanism de către comisiile de acorduri unice;



3.1.3. Certificat de urbanism (copie);3.1.4. Acte doveditoare ale dreptului de folosinţa (copie);3.1.5. Plan de situaţie anexa la certificatul de urbanism (copie);3.1.6. Plan de încadrare in zona (copie);

3.1.7. Dovada plăţii tarifului iniţial de avizare conform anexei 5 din Ordinul

860/2002;3.1.8. Memoriu tehnic conform normativului de conţinut (anexa II.2) din

Ordinul 860/2002 pentru proiectele care se încadrează in Anexa I.1 sau I.2 din Ordinulmenţionat mai sus.

3.2. Autorizaţia de mediu

Este un act tehnico-juridic eliberat in scris de autorităţile competente pentru protecţia mediului, prin care sunt stabilite condiţiile si/sau parametrii de funcţionare a

unei activităţi existente sau pentru punerea in funcţiune a unei activităţi noi pentru careanterior a fost emis acord de mediu.Se emite de Agenţia de Protecţie a Mediului in vederea obţinerii autorizaţiei de

funcţionare.Cadrul legal: O.U. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobată şi modificată

prin Legea 265 din 2006, ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 57 din 20 iunie 2007privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şifaunei sălbatice, ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 114 din 17 octombrie 2007 pentrumodificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind

protecţia mediului şi ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr.164 din 19 noiembrie 2008 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului., Ordinul nr. 876 din 20 decembrie 2004 al ministruluimediului şi gospodăririi apelor pentru aprobarea Procedurii de autorizare a activităţilor cu impact semnificativ asupra mediului, ORDINUL 1798 din 2007 pentru aprobareaProcedurii de emitere a autorizaţiei de mediu .

Solicitarea autorizaţiei de mediu pentru activităţi se face la sediul Agenţiei deProtecţie a Mediului din judeţul unde se amplasează ferma.

Procedura de autorizare a activităţilor cu impact asupra mediului înconjurător (Ordinul nr. 876/2004) specifica la art. 9

(1) la solicitarea unei autorizaţii de mediu sau cu minimum 45 de zile înaintede expirarea unei autorizaţii de mediu existente, titularul activităţii este obligat sadepună la Agenţia Teritoriala pentru Protecţia Mediului (ATPM) următoarele:

3.2.1. Cererea pentru eliberarea autorizaţiei de mediu; 3.2.2. Fisa de prezentare si declaraţia având conţinutul cuprins in anexa nr. 2; 3.2.3. Dovada ca a făcut publica solicitarea prin cel puţin una dintre metodele de

informare specificate in anexa nr. 3;3.2.4. Planul de situaţie si planul de încadrare in zona a obiectivului;



3.2.5. Procesul-verbal de constatare pentru verificarea respectării tuturor condiţiilor impuse prin acordul de mediu întocmit conform Ordinului ministrului apelor si protecţiei mediului nr. 860/2002 pentru aprobarea Procedurii de evaluare a impactuluiasupra mediului si de emitere a acordului de mediu sau nota privind stadiul de realizarea programului de confirmare existent, după caz.

(2) Nu se primesc solicitări care nu conţin documentele prevăzute la alin. 1(3) ATPM verifica amplasamentul, analizează documentele prezentate la alin. 1,

stabileşte daca sunt necesare informaţii, acte sau documente suplimentare si le solicitain scris titularului activităţii.

(4) Pentru activităţi noi pentru care a fost emis acordul de mediu, ATPM, dupăparcurgerea etapelor prevăzute la alin. 2 si 3, face publica decizia sa de emitere aautorizaţiei de mediu prin afişare la sediul propriu si pe pagina proprie de internet.

Documentele care au stat la baza acesteia vor putea fi consultate după un program care se afişează.

Decizia poate fi contestata in termen de 15 zile lucratoare de la data afişării.

3.3. Avizele necesare realizării construcţiei:

3.3.1. Aviz de amplasament;3.3.2. Avize si acorduri pentru utilităţi – apă, curent electric, gaze;3.3.3. Aviz de la Compania de Pompieri;3.3.4. Aviz de la Comandamentul de Protecţie Civila ;3.3.5. Aviz de la Inspectoratul pentru Sănătate Publica ;

3.3.6. Aviz pentru Protecţia Mediului.Aceste avize sunt înscrise in certificatul de urbanism pe care investitorul trebuiesa îl solicite de la administraţia publica locala înainte de a începe elaborarea proiectului.

3.4. Avizele necesare funcţionării

3.4.1. Aviz de la Direcţia Sanitar - Veterinară;3.4.2 Aviz de la Direcţia de Sănătate Publică,3.4.3. Aviz de la autoritatea publică locală. Aceste avize vor fi obţinute de investitor după finalizarea tuturor construcţiilor si

punerea in funcţie a fermei.Investitorul trebuie sa demonstreze, in aceasta etapa, ca toate construcţiile

respecta normele si regulamentele specifice, iar instalaţiile funcţionează la parametrii proiectaţi.

Direcţiile Sanitare Veterinare si pentru Siguranţa Alimentelor judeţeneeliberează autorizaţia sanitara veterinara sau pentru siguranţa alimentelor, inconformitate cu Ordinul nr. 93/2008, Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 768 dindata de 14 noiembrie 2008.



Art. 3(1) Unităţile care produc, procesează, depozitează, transportă şi/sau distribuie

produse de origine animală pot să desfăşoare activităţi supuse controlului sanitar veterinar numai după emiterea autorizaţiei sanitare veterinare de către autoritateasanitară veterinară competentă, conform modelului prevăzut în anexa nr. 5.

(2) Autorizaţia sanitară veterinară pentru activităţile desfăşurate în unităţile prevăzute în anexa nr. 1 pct. I se eliberează de către Direcţia de igienă şi sănătate publică veterinară din cadrul Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentruSiguranţa Alimentelor.

(3) Autorizaţia sanitară veterinară pentru activităţile desfăşurate în unităţile prevăzute în anexa nr. 1 pct. II se eliberează de către direcţia sanitar -veterinară şi pentrusiguranţa alimentelor judeţeană, respectiva municipiului Bucureşti.

ANEXA Nr. 1:

I. Categoriile de unităţi care se supun autorizării sanitare veterinare decătre Direcţia de igienă şi sănătate publică veterinară din cadrul AutorităţiiNaţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor

(A) Unităţi cu activităţi generale:1.depozit frigorific: unitate cu spaţii şi instalaţii de frig adecvate în care se

desfăşoară activităţi pentru recepţia, depozitarea şi livrarea produselor de origineanimală congelate şi/sau refrigerate;

2.unitate de reambalare: unitate cu spaţii, dotări şi instalaţii adecvate în care sedesfăşoară activităţi pentru recepţia, depozitarea, porţionarea, reambalarea produselor

de origine animală, depozitarea şi livrarea acestora.(B) Carne de ongulate domestice - cabaline, bovine, suine, ovine şi caprine:1.abator: unitate cu spaţii şi dotări adecvate în care se desfăşoară activităţi pentru

recepţia, cazarea şi tăierea de animale, precum şi pentru livrarea produselor comestibileşi necomestibile rezultate;

2.unitate de tranşare: unitate cu spaţii şi echipamente adecvate în care sedesfăşoară activităţi pentru recepţia, depozitarea şi tranşarea şi/sau dezosarea cărnii,

precum şi pentru livrarea produselor rezultate.(C) Carne de pasăre şi de lagomorfe:1.abator: unitate cu spaţii şi dotări adecvate în care se desfăşoară activităţi pentru

recepţia, tăierea de păsări sau lagomorfe şi livrarea produselor rezultate;2.unitate de tranşare: unitate cu spaţii şi echipamente adecvate în care se

desfăşoară activităţi pentru recepţia, depozitarea şi tranşarea cărnii de pasăre, precum şilivrarea produselor rezultate.

(D) Carne de vânat de crescătorie:

1. abator: unitate cu spaţii şi dotări adecvate în care se desfăşoară activităţi pentru recepţia, tăierea vânatului de crescătorie şi livrarea produselor rezultate;



2. unitate de tranşare carne de vânat de crescătorie: unitate cu spaţii şiechipamente adecvate în care se desfăşoară activităţi pentru recepţia, depozitarea şitranşarea cărnii de vânat de crescătorie, precum şi livrarea produselor rezultate.

(E) Carne de vânat sălbatic:1.unităţi care manipulează carne de vânat sălbatic: unitate cu spaţii şi dotări

adecvate în care se desfăşoară activităţi pentru recepţia, depozitarea şi prelucrareavânatului sălbatic şi livrarea produselor rezultate;

2.unitate de tranşare carne de vânat sălbatic: unitate cu spaţii şi echipamenteadecvate în care se desfăşoară activităţi pentru recepţia, depozitarea şi tranşarea cărniide vânat sălbatic, precum şi livrarea produselor rezultate.

(F) Carne tocată, preparată şi carne separată mecanic:1.unităţi de came tocată: unităţi cu spaţii, dotări şi instalaţii adecvate în care se

desfăşoară activităţi pentru recepţia, depozitarea, tranşarea, mărunţirea cărnii,depozitarea şi livrarea acesteia;

2.unităţi de carne preparată: unităţi cu spaţii, dotări şi instalaţii adecvate în carese desfăşoară activităţi pentru recepţia, depozitarea cărnii, prepararea cărnii, depozitareaşi livrarea produselor rezultate;

3.unităţi de carne separată mecanic: unităţi cu spaţii, dotări şi instalaţii adecvateîn care se desfăşoară activităţi pentru recepţia, depozitarea cărnii, separarea mecanică acărnii, depozitarea şi livrarea acesteia.

(G) Produse din carne:- unităţi de procesare: unităţi cu spaţii, dotări şi instalaţii adecvate în care se

desfăşoară activităţi pentru recepţia, depozitarea, tranşarea cărnii, fabricarea produselor

din carne şi tratarea termică a acestora, depozitarea şi livrarea produselor rezultate.(H) Moluşte bivalve vii:

- centru de purificare: unitate cu dotări specifice în care se desfăşoară activităţi pentru plasarea în bazine a moluştelor bivalve vii, precum şi stocarea acestora un timpnecesar pentru reducerea contaminării şi pentru a le face proprii consumului uman.

(I) Peşte şi produse din pescuit: 1.vas-fabrică: orice ambarcaţiune cu dotări specifice la bordul căreia se

desfăşoară operaţiuni de filetare, feliere, jupuire, decorticare ori îndepărtarea cochiliei,tocare sau prelucrare, urmate de ambalare, depozitare şi livrare a peştelui şi produselor din pescuit;

2.vas-congelator: orice ambarcaţiune cu dotări specifice la bordul căreia secongelează produsele din pescuit, iar dacă este cazul se realizează sângerarea,decapitarea, eviscerarea şi îndepărtarea aripioarelor, urmată de ambalare, depozitare şilivrare;

3.unitate de produse proaspete din pescuit - Cherhana: unitate cu dotări specificeîn care se desfăşoară activităţi de recepţie, răcire, depozitare, preparare, ambalare şilivrare a produselor din pescuit proaspete, provenite direct din pescuit sau din centrelede colectare a peştelui;



4.unitate de procesare a produselor din pescuit: unitate cu dotări specif ice în carese desfăşoară activităţi de recepţie, depozitare, preparare, transformare a peştelui şi

produselor din pescuit, ambalare şi livrare a produselor finite;5.piaţa de licitaţie peşte şi produse din pescuit: unitate cu dotări specifice în care

se desfăşoară activităţi de debarcare, recepţie, depozitare şi vânzare prin licitaţie a

peştelui şi produselor din pescuit către operatorii economici.(J) Lapte crud şi produse din lapte:1.unitate de procesare a laptelui materie primă: unitate cu spaţii, dotări şi

instalaţii adecvate în care se desfăşoară activităţi pentru recepţia laptelui crud provenitde la centre de colectare independente, centre de colectare aparţinând unităţilor de

procesare a laptelui materie primă sau direct din exploataţii de producţie a laptelui,depozitarea, tratarea şi prelucrarea laptelui crud sub formă de produse lactate,depozitarea şi livrarea acestora, inclusiv unitate de producere îngheţată;

2.unitate de procesare a produselor lactate: unitate cu spaţii, dotări şi instalaţii

adecvate în care se desfăşoară activităţi pentru recepţia produselor lactate obţinute înalte unităţi autorizate sanitar veterinar, depozitarea, tratarea şi procesarea acestora,depozitarea şi livrarea produselor finite.

(K) Ouă şi produse din ouă:1.unităţi de producere a ouălor lichide: unităţi cu spaţii, dotări şi instalaţii

adecvate în care se desfăşoară activităţi pentru recepţia, depozitarea, spargerea ouălor şiobţinerea produselor din ouă lichide, depozitarea şi livrarea produselor rezultate;

2.unităţi de procesare a ouălor: unităţi cu spaţii, dotări şi instalaţii adecvate încare se desfăşoară activităţi pentru recepţia, depozitarea, spargerea ouălor, tratarea şi

procesarea produselor din ouă, depozitarea şi livrarea produselor rezultate;3.centru de ambalare a ouălor: unitate cu spaţii şi dotări adecvate în care sedesfăşoară activităţi pentru clasificarea ouălor după calitate şi greutate, marcarea,ambalarea, depozitarea şi livrarea de ouă pentru consum.

(L) Pulpe de broască şi melci :- unitate de procesare: unitate cu spaţii, dotări şi instalaţii adecvate în care se

desfăşoară activităţi pentru recepţia, uciderea, prelucrarea sau procesarea acestora,depozitarea şi livrarea produselor rezultate.

(M) Grăsimi animale, untură, jumări:

1.unitate de procesare grăsimi animale: unitate cu spaţii, dotări şi instalaţiiadecvate în care se desfăşoară activităţi pentru recepţia, prelucrarea sau procesareaacestora, depozitarea şi livrarea produselor rezultate;

2.centru de colectare grăsimi animale: unitate cu spaţii, dotări şi instalaţiiadecvate în care se desfăşoară activităţi pentru colectarea, depozitarea şi livrareagrăsimilor animale.

(N) Stomacuri prelucrate, vezici şi intestine:- unitate de procesare stomacuri, vezici şi intestine: unitate cu spaţii, dotări şi

instalaţii adecvate în care se desfăşoară activităţi pentru recepţia, depozitarea,calibrarea, procesarea, depozitarea şi livrarea produselor rezultate.



(O) Gelatină:

1.unitate de producere a gelatinei: unitate cu spaţii, dotări şi instalaţii adecvate încare se desfăşoară activităţi pentru recepţia materiilor prime: oase, piei, de la centrele decolectare, procesarea acestora, depozitarea şi livrarea produselor rezultate;

2.centru de colectare materii prime pentru gelatină: unitate cu spaţii, dotări şi

instalaţii adecvate în care se desfăşoară activităţi pentru colectarea depozitareamateriilor prime: oase şi piei şi livrarea acestora la unităţile de procesare.

(P) Colagen:

1.unităţi de producere a colagenului: unităţi cu spaţii, dotări şi instalaţii adecvateîn care se desfăşoară activităţi pentru recepţia materiilor prime: oase şi piei, de lacentrele de colectare, procesarea, depozitarea şi livrarea produselor rezultate;

2.centru de colectare materii prime pentru colagen: unitate cu spaţii, dotări şiinstalaţii adecvate în care se desfăşoară activităţi pentru colectarea, depozitareamateriilor prime: oase şi piei şi livrarea acestora la unităţile de procesare.

(R) Alte activităţi: - unităţi de prelucrare a mierii de albine şi/sau a altor produse apicole: unităţi cuspaţii şi dotări adecvate în care se desfăşoară activităţi pentru recepţia, depozitarea şi

prelucrarea mierii de albine şi/sau a produselor apicole, depozitarea şi livrareaproduselor rezultate.

II. Categoriile de unităţi care se supun autorizării sanitare veterinare decătre Direcţia sanitar-veterinară şi pentru siguranţa alimentelor judeţeană,respectiv a municipiului Bucureşti

1. piaţă agroalimentară, piaţa angro, hală pentru desfacerea produselor de

origine animală: spaţiu cu amenajări care include mai multe unităţi separate ce au încomun instalaţii şi compartimente în care produsele de origine animală sau nonanimalăsunt vândute către operatorii din sectorul alimentar şi consumatorului final;

2. centru de colectare moluşte vii : unitate cu dotări specifice în care sedesfăşoară activităţi pentru recepţia, condiţionarea, curăţarea, sortarea, ambalarea şilivrarea moluştelor bivalve vii;

3. piaţă de desfacere peşte şi produse din pescuit : unitate cu dotări specifice încare se desfăşoară activităţi de recepţie, depozitare şi comercializare a produselor dinpescuit proaspete;

4. centru de colectare lapte materie primă: unitate independentă sau aparţinândunei unităţi de procesare a laptelui materie primă cu spaţii, dotări şi instalaţii adecvate,în care se desfăşoară activităţi pentru colectarea, răcirea, depozitarea şi livrarea lapteluicrud către unităţile de procesare;

5. mijloc de transport produse alimentare de origine animală: orice navă,aeronavă, mijloc auto, mijloc feroviar etc. înregistrată ca mijloc de transport specializatşi dotată corespunzător pentru ca produsele de origine animală să nu îşi modificecaracteristicile prevăzute în documentele însoţitoare pe timpul transportului.



(4) Înainte de am plasare şi de începerea construcţiei, reamenajarea,retehnologizarea şi mărirea capacităţii în cazul unităţilor prevăzute în anexa nr. 1,reprezentantul legal al unităţii trebuie să înainteze direcţiei sanitar -veterinare şi pentrusiguranţa alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, în vederea verificării

şi certificării conformităţii cu legislaţia sanitară veterinară şi pentru siguranţaalimentelor în vigoare, documentaţia care va conţine următoarele documente:

a) cererea din partea unităţii; b) planul cu amplasare a obiectivului în zonă;c) proiectul planului unităţii cu fluxurile tehnologice şi evidenţierea

echipamentelor şi utilajelor;d) memoriul tehnic justificativ, cuprinzând descrierea activităţilor ce urmează a

se desfăşura şi a obiectivului;e) chitanţa care atestă că au fost achitate tarifele prevăzute la anexa nr. 9.

Cerere de autorizare sanitar-veterinară S . C . _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _N r _ _ _ _ _ _ D a ta _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _

C E R E R E

S u b s e m n a t ( u l/ a )_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ d o m i c i li a t i n_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _S t r . _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ n r . _ _ _ _ _ , b l o c _ _ _ _ _ , s c a r a _ _ _ _ ,e ta j _ _ _ , a p ._ _ _ _ , j u d e t / se c to r _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ , t e le f o n _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ , a c ti d e n t i t a t e _ _ _ _ _ , s e r i a _ _ _ _ , n r _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ , C N P

_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ e li b e r a t d e _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ l ad a t a _ _ _ _ _ _ _ _ _ , i n c a li ta te d e _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ l a S C_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ a v a n d n u m a r d e o r d in e in r e g is t ru lc o m e r tu l u i _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ , c o d u n i c d e i n r eg i s t ra re_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ c u s e d i u l s o c i a l i n l o c a l i t a t e a_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _s t r . _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ , n r . _ _ _ _ _ , b l o c _ _ _ _ _ , s c a r a _ _ _ _ ,e t a j _ _ _ , a p . _ _ _ _ _ , j u d e t / s e c t o r _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ , c o d p o s t a l _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ ,c a s u ta p o s ta l a_ _ _ _ _ _ _ t e le fo n _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ , fa x _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ , e -m a i l _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ , i n b a z a d o c u m e n t a ti e i t eh n i c e a n e x a t a , v a ro g s ab i n e v o i t i a e l i b e r a a u t o r i z a t i a s a n i t a r a v e t e r i n a r a d e f u n c t i o n a r e c o n f o r ml e g i s l a t ie i s a n i t a r e v e t e r in a r e s i p e n t ru s i g u r a n t a a l im e n t e l o r i n v i g o a r e ,p e n t r u u r m a t o a r e l e a c t iv i t a t i ( d e n u m i r e a c t iv i ta t e ş i c o d C A E N ) :_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ __ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _

_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ __ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _c a r e s e v o r d e s f a s u r a l a p u n c t u l d e l u c r u s i t u a t i n l o c a l i t a t e a_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ s tr . _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ , n r ._ _ _ _ _ , b l o c _ _ _ , s c a r a _ _ _ _ , e t a j_ _ _ , a p . _ _ _ _ , j u d e t / s e c to r _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ ,c o d p o s t a l _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ , c a s u t a p o s t a l a _ _ _ _ _ _ _ _ _ _te le f o n _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ , f ax _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ , e - m a i l_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ .

D o c u m e n t e a n e x a t e :- s c h i ţ a u n i ta ţ ii , c u f lu x u r i le t e h n o l o g i c e , - p l a n u l d e a m p l a s a r e a o b i e c t iv u l u i ,- m e m o r i u l t e h n i c j u s ti f i c a ti v ,- c o p i a c e r t if i c a t u l u i u n i c d e i n r e g i s t r a r e ,- c e r t i fi c a t c o n s t a t a to r e m i s d e o f i c i u l r e g i s t r u l u i c o m e r t u l u i ,



3.5. Actele necesare pentru eliberarea autorizaţiei de construire:

3.5.1. Cerere tip completata;3.5.2. Certificatul de urbanism pentru imobilul in cauza (copie);3.5.3. Dovada titlului de proprietate asupra terenului;

3.5.4. Proiectul pentru autorizaţia de construire (PAC), in doua exemplare,întocmit de un proiectant autorizat, care conţine:

- piese scrise si piese desenate;- plan de încadrare in teritoriu;- planul de situaţie al imobilelor; - plan fundaţii si planurile tuturor fundaţiilor; - secţiuni (transversala si orizontala); - planul învelitorii si toate faţadele; - alte piese scrise si desenate solicitate prin Certificatul de urbanism.

Normele sanitar-veterinare privind amplasarea, proiectarea si

sistematizarea fermelor zootehnice prevăd, printre altele următoarele: * terenul sa fie salubru, neinundabil, cu structura uniforma si cu pante line (de

preferat cu înclinare spre sud, sud-est sau sud-vest), având acces uşor, către caile decomunicaţii, către păşuni si către culturile furajere;

* adăposturile sa fie orientate in direcţia opusa celei din care bat vânturiledominante, astfel încât sa fie protejate de efectul dăunător ala cestora;

* luminozitatea sa fie buna si sa evite supraîncălzirea in perioada de vara;

* pentru a preveni scurgerea dejecţiilor si sau a apelor uzate in exterioruladăposturilor, cat si pentru ca apele meteorice sa nu pătrundă in interior, construcţiilevor fi amplasate pe temelii înălţate la minim 20-25 cm fata de sol, având o pardosealaspecifica care sa reziste la uzura fizica si chimica;

* pardoseala va avea o înclinaţie de 1,5 pana la 3 %, trebuie sa fie neteda sinealunecoasǎ;

* uşile trebuie amplasate in partea opusa vânturilor dominante, iar pragurile vor fi la nivel cu pardoseala in interior si la 5-6 cm deasupra solului in exterior;

* amplasamentul oricărei ferme zootehnice, trebuie sa permită in toate cazurile, posibilitatea dezvoltării in perspectiva, cu condiţia sa păstreze anumite distante fata dezonele protejate (200 m fata de case de locuit, surse de apa, staţii de prelucrare a apei),de drumurile locale (18 m), de şosele si cai ferate (20-22 m).

* normele sanitar veterinare prevăd suprafeţele utile minime necesare fiecăruianimal in cadrul fermelor nou construite.



4. Distanţele minime de protecţie sanitară la amplasarea unităţilor decreştere a animalelor

Conform Normelor de igienă şi recomandărilor din 23 iunie 1997 privind mediulde viata al populaţiei aprobate prin Ordinul Ministrului Sănătăţii nr. 536 din

23/06/1997,Art. 11 - În cazul în care, prin studiile de impact nu s-au stabilit alte distante,

distantele minime de protecţie sanitara, recomandate între zonele protejate si o serie deunităţi care produc disconfort si unele riscuri sanitare, sunt următoarele:

Ferme de cabaline 100 mFerme de îngrăşătorii de taurine, până la 500 de capete 200 mFerme şi îngrăşătorii de taurine, peste 500 de capete 500 mFerme de păsări, până la 5.000 de capete 500 m

Ferme de păsări cu peste 5.000 de capete şi complexe avicoleindustriale

1.000 m

Ferme de ovine 100 mFerme de porci, până la 2.000 de capete 500 mFerme de porci între 2.000-10.000 de capete 1.000 mComplexe de porci cu peste 10.000 de capete 1.500 mSpitale veterinare 30 mGrajduri de izolare şi carantină pentru animale 100 mAbatoare, târguri de vite şi baze de recepţie a animalelor 500 m

Depozite pentru colectarea şi păstrarea produselor de origineanimală

300 m

Platforme sau locuri pentru depozitarea gunoiului de grajd, înfuncţie de mărimea unităţilor zootehnice deservite

500 m

Platforme pentru depozitarea gunoiului porcin 1.000 mStaţii de epurare a apelor reziduale de la fermele de porcine,sub 10.000 de capete

1.000 m

Cimitire de animale, crematorii 200 m

Aceste unităţi se vor amplasa în afara arterelor de mare circulaţie, respectându-seaceleaşi condiţii de distanta. Aceste distante pot fi modificate pe baza studiilor deimpact avizate de institute specializate.

Art. 12 - Suprafeţele de teren incluse în zonele de protecţie sanitara pot fiexploatate agricol, cu excepţia culturilor de plante utilizate în scop alimentar sau furajer,care, prin fixarea sau concentrarea de substanţe poluante (plumbul si compuşii de

plumb, fluorul si compuşii săi, pesticide greu degradabile etc.), pot fi vǎtǎmǎtoarepentru om sau animale.



Art. 13 - În interiorul zonei de protecţie sanitara se interzice amplasarea oricăror obiective, cu excepţia celor destinate personalului de întreţinere si intervenţie.

Art. 14 - Obiectivele economice care, prin natura activităţii lor, pot poluaatmosfera si pentru care nu exista mijloace tehnice eficace de reţinere a poluanţilor si dereducere a emisiilor, se amplasează în zonele destinate industriilor poluante.

Art. 16 - Adăposturile pentru Creşterea animalelor în curţile persoanelor particulare (de cel mult 5 capete porcine si 5 capete bovine) se amplasează la cel puţin10 m de cea mai apropiata locuinţa învecinata si se exploatează astfel încât sa nu

producă poluarea mediului sau disconfort vecinilor.

5. Dimensiunile minime pentru exploataţiile agricole zootehnice

În conformitate cu Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 108/2001 privindexploataţiile agricole, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 166/2002, cu

modificările şi completările ulterioare, Art.1. – Exploataţiile agricole sunt ferme agricole prin care se pun în valoare

pământul, animalele şi celelalte mijloace de producţie, interconectate î ntr-un sistem

unitar, în vederea executării de lucrări, prestări de servicii şi obţinerii eficiente de

produse agricole

Art. 1.1. – Ferma agricolă este forma de exploatare a pământului şi/sau a altor

bunuri rurale, de către o persoană fizică sau juridică ce produce pentru piaţă

Art. 2. - Exploataţiile agricole pot fi formate din terenuri, animale şi mijloace

necesare procesului de producţie agricolă, aparţinând unuia sau mai multor

proprietari. Art. 4. - (1) Exploataţiile agricole comerciale vor fi conduse sau administrate de

personal calificat tehnic şi economic în domeniul agricol.

(2) Exploataţiile agricole familiale pot fi conduse şi administrate derespectivii proprietari, atestaţi în pregătirea agricolă."

Art. 5. - (1) Dimensiunile minime pentru exploataţiile agricole sunt: B. Pentru sectorul animalier:

vaci de lapte sau bubaline 15 capete

taurine la îngrăşat 50 capete oi sau capre 300 capete cai de rasă 15 capete cai la îngrăşat 50 capete

porci 100 capete

alte specii de animale 100 capete

găini ouătoare 2.000 capete

păsări pentru carne 5.000 capete

staţii de incubaţie 200.000 capete

alte specii de păsări 1.000 capete



apicultură 50 familii

struţi 15 capete

iepuri 500 capete

animale de blană 100 capete

C. Pentru sectorul piscicol:a) bazine amenajate pentru producerea puietului de peşte 10 ha;

b) bazine amenajate pentru producerea peştelui de consum 20 ha;c) păstrăvării 1 ha

Art. 6. - Exploataţiile agricole cu dimensiuni sub limitele prevăzute la art. 5 alin.

(1) sunt exploataţii agricole familiale.

Art. 9. - (1) Exploataţiile agricole comerciale cu activităţile prevăzute la art. 5

alin. (1) beneficiază de facilităţi financiare din partea statului pentru investiţii privind

cumpărarea de teren cu destinaţie agricolă, de tractoare, utilaje agricole, instalaţii

pentru irigat, construcţii de spaţii de producţie, de protecţia mediului, construcţii deadăposturi şi instalaţii zootehnice, sere, plantaţii de pomi, viţă de vie, hamei, căpşunerii

şi altele asemenea Conform Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanţei de

urgenţă a Guvernului nr.108/2001 privind exploataţiile agricole aprobate prinHOTĂRÂREA de GUVERN nr. 49 din 17 ianuarie 2002:

Art. 4. - Pentru a putea beneficia de prevederile Ordonanţei de urgenţă aGuvernului nr.108/2001 producătorii agricoli care deţin sau administrează exploataţiiagricole, dimensionate potrivit art. 5 alin. (1) din aceeaşi ordonanţă de urgenţă, vor

depune la direcţia generală pentru agricultură şi industrie alimentară judeţeană şi amunicipiului Bucureşti anual, până la data de 1 februarie, următoarele documente:a) declaraţie pe propria răspundere privind respectarea dimensiunilor minime

prevăzute la art. 5 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 108/2001

,

conform modelului prezentat în anexa nr. 2 la prezentele norme metodologice, avizatăde primăria în a cărei rază teritorială se află exploataţia agricolă;

b) copii de pe actele din care să reiasă că îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 6din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.108/2001;c) planul de situaţie privind identificarea şi delimitarea exploataţiei agricole, fie

împreună cu situaţia fondului funciar pe tarlale, parcele şi pe categorii defolosinţă, vizat de primar, consiliul local şi oficiul judeţean de cadastru, geodezieşi cartografie şi al municipiului Bucureşti. Art. 4 (2) Producătorii agricoli care deţin sau administrează exploataţii agricole

cu suprafeţe de teren sau puncte de lucru în mai multe judeţe se vor înscrie şi vor primi

facilităţile financiare prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.108/2001 , în

judeţul unde exploataţia are sediul administrativ.

Art. 7. - (1) Pentru produsele agricole cuprinse în listă producătorii agricoli caredeţin exploataţii agricole beneficiază de sprijin direct pe produs din partea statuluinumai cu condiţia valorificării unei cantităţi din produsele obţinute.



6. Protejarea exploataţiilor agricole

Prin Legea nr. 204 din 24 octombrie 2008 privind protejarea exploataţiilor agricole, se stabileşte păstrarea amplasamentelor exploataţiilor agricole care au fostînfiinţate şi funcţionează cu respectarea prevederilor legale în vigoare.

Art. 2 Beneficiază de prevederile prezentei legi următoarele categorii de unităţiiagricole:

a) fermele de cabaline; b) fermele de ovine şi caprine;c) fermele de taurine la îngrăşat;d) fermele de vaci cu lapte;e) fermele de păsări;f) complexele avicole industriale;g) fermele de porci;

h) complexele de porci industriale;i) centrele pentru colectarea şi păstrarea produselor de origine animală; j) abatoarele şi bazele de recepţie a animalelor;k) fermele zootehnice mixte sau pentru alte specii de animale;l) construcţiile şi amenajările anexe ale exploataţiilor agricole;m) fermele de pomi, de viţă de vie şi de cercetare.

Art. 3(1)În zona de protecţie sanitară a exploataţiilor agricole existente şi care

funcţionează conform prevederilor legale se interzic eliberarea autorizaţiilor deconstrucţie şi construirea clădirilor destinate locuinţelor şi altor obiectivesocioeconomice.

(2)Zonele de protecţie sanitară şi distanţele minime de protecţie sunt definite şistabilite la art. 13 din Normele de igienă şi recomandările privind mediul de viaţă al

populaţiei, cu modificările şi completările ulterioare, aprobate prin Ordinul ministruluisănătăţii nr. 536/1997.

Art. 4 - În perimetrele limitrofe construcţiilor reprezentând exploataţii agricolesau anexe gospodăreşti ale acestora delimitate prin planuri urbanistice cu respectareadistanţelor de protecţie în care s-a instituit un regim de restricţii privind amplasarea delocuinţe sau obiective socioeconomice, solicitantul va obţine avizul conform al direcţiei

pentru agricultură şi dezvoltare rurală judeţene, respectiva municipiului Bucureşti.

Art. 5Deţinătorii de exploataţii agricole care au fost înfiinţate şi funcţionează cu

respectarea prevederilor legale şi în perimetrul cărora s-au construit locuinţe sau alteobiective socioeconomice cu nerespectarea restricţiilor impuse de Ordinul ministruluisănătăţii nr. 536/1997 pentru aprobarea Normelor de igienă şi a recomandărilor privind



mediul de viaţă al populaţiei, cu modificările şi completările ulterioare, pot iniţia proceduri judiciare în vederea demolării acelor construcţii neautorizate sau a celor autorizate fără respectarea prevederilor legale în vigoare, cu scopul exclusiv de a

preveni şi limita disconfortul şi riscurile sanitare.

Art. 6Deţinătorii exploataţiilor agricole comerciale sau familiale amplasate în

intravilanul localităţilor sau în afara acestora, care au fost înfiinţate şi funcţioneazălegal, cât şi al celor organizate şi dimensionate în conformitate cu Ordonanţa de urgenţăa Guvernului nr. 108/2001 privind exploataţiile agricole, aprobată cu modificări şicompletări prin Legea nr. 166/2002, cu modificările şi completările ulterioare, potaccesa fonduri structurale în vederea modernizării şi restructurării fermelor agr icole prinProgramul Naţional de Dezvoltare Rurală.

II PROTECŢIA ANIMALELOR DE FERMĂ

7. Standardele minime de protecţie a animalelor de fermă

DIRECTIVA 98/58/CE A CONSILIULUI din 20 iulie 1998 privind protecţiaanimalelor de fermă prevede următoarele pentru protecţia animalelor de fermă:

Personal

1. Animalele sunt îngrijite de un personal suficient de numeros care deţine

aptitudinile, cunoştinţele şi capacităţile profesionale adecvate. Inspecţie2. Toate animalele deţinute în sisteme de creştere, a căror bunăstare depinde de o

îngrijire frecventă acordată de oameni sunt inspectate cel puţin o dată pe zi. Animalelecrescute sau deţinute în alte sisteme sunt inspectate la intervale suficiente pentru a evitaorice suferinţe.

3. Se pune la dispoziţie un sistem de iluminare adecvat (fix sau mobil) pentru a permite în orice moment inspectarea amănunţită a animalelor.

4. Orice animal care pare bolnav sau rănit trebuie să fie îngrijit în mod adecvatfără întârziere, şi, în cazul în care un animal nu răspunde la aceste îngrijiri, trebuie să fieconsultat cât mai repede posibil de un medic veterinar.

În cazul în care este necesar, animalele bolnave sau rănite sunt izolate într -oîncăpere adecvată, echipată, după caz, cu un aşternut uscat şi confortabil.

Păstrarea registrelor

5. Proprietarul animalelor sau deţinătorul acestora păstrează un registru care săconţină toate tratamentele medicale efectuate, precum şi numărul de animale moartegăsite la fiecare inspecţie.

Orice informaţii echivalente a căror păstrare este necesară în alte scopuri suntsuficiente în sensul prezentei directive.



6. Aceste registre sunt păstrate pentru o perioadă de cel puţin trei ani şi sunt pusela dispoziţia autorităţii competente atunci când se efectuează o inspecţie sau la cerereacesteia.

Libertatea de mişcare7. Libertatea de mişcare a unui animal, în funcţie de specia căreia îi aparţine şi în

conformitate cu experienţa dobândită şi cu cunoştinţele ştiinţifice, nu trebuie îngrădităastfel încât să i se cauzeze animalului suferinţe sau vătămări inutile.

Atunci când un animal este ţinut legat sau închis în mod continuu sau regulat,trebuie să i se aloce un spaţiu suficient pentru a ţine seama de nevoile sale fiziologice şietologice, în conformitate cu experienţa dobândită şi cu cunoştinţele ştiinţifice.

Clădiri şi adăposturi 8. Materialele utilizate la construirea adăposturilor şi, în special, cele care

urmează a fi utilizate pentru ţarcuri şi echipamente cu care animalele pot intra încontact, trebuie să nu fie dăunătoare pentru animale şi trebuie să permită o bună

curăţare şi dezinfectare. 9. Adăposturile şi accesoriile pentru legarea animalelor sunt construite şiîntreţinute astfel încât să nu aibă margini ascuţite sau porţiuni ieşite în relief care să

poată răni animalele. 10. Circulaţia aerului, nivelul de pulberi, temperatura, umiditatea relativă a

aerului şi concentraţia de gaze trebuie menţinute în limite care să nu fie dăunătoareanimalelor.

11. Animalele ţinute în clădiri nu trebuie ţinute în permanenţă în întuneric, dar nici nu trebuie expuse la lumină artificială fără întreruperile necesare. În cazul în care

lumina naturală este insuficientă pentru a răspunde nevoilor fiziologice şi etologice aleanimalelor, trebuie prevăzut un sistem de iluminare artificială adecvat. Animale care nu sunt ţinute în adăposturi 12. Animalele care nu sunt ţinute în adăposturi sunt, după caz şi în măsura

posibilităţilor, protejate împotriva intemperiilor, a animalelor de pradă şi a riscurilor pentru sănătatea lor.

Echipamente automate sau mecanice

13. Toate echipamentele automate sau mecanice care au un rol esenţial pentrusănătatea şi bunăstarea animalelor trebuie inspectate cel puţin o dată pe zi. Oricedefecţiune constatată trebuie remediată imediat, sau, în cazul în care acest lucru esteimposibil, trebuie luate măsurile necesare pentru protejarea sănătăţii şi a bunăstăriianimalelor. În cazul în care sănătatea şi bunăstarea animalelor depind de un sistem deventilaţie artificial, trebuie prevăzut un sistem de rezervă adecvat pentru a garantareînnoirea suficientă a aerului suficientă pentru protejarea sănătăţii şi a bunăstăriianimalelor în cazul unei defecţiuni a sistemului, precum şi un sistem de alarmă pentruavertizarea defecţiunii. Sistemul de alarmă trebuie testat periodic.

Hrană, apă şi alte substanţe

14. Animalele trebuie să primească o hrană completă, adaptată vârstei şi specieiacestora, care să le fie administrată în cantităţi suficiente pentru a le menţine într -o stare



bună de sănătate şi pentru a le satisface nevoile nutriţionale. Nici nu animal nu trebuiehrănit sau adăpat astfel încât să i se cauzeze suferinţe sau vătămări inutile, iar hrana sauraţia de lichide nu trebuie să conţină nici o substanţă care să îi poată cauza suferinţe sauvătămări inutile.

15. Toate animalele trebuie să aibă acces la hrană la intervalele adecvate

nevoilor lor fiziologice.16. Toate animalele trebuie să aibă acces la o cantitate suficientă de apă de o

calitate adecvată sau trebuie să îşi poată satisface nevoia de lichide prin alte mijloace. 17. Instalaţiile de alimentare şi adăpare trebuie concepute, construite şi

amplasate astfel încât să se limiteze riscurile de contaminare a hranei şi apei, precum şiefectele negative ale rivalităţii dintre animale.

18. Nu trebuie administrate animalelor nici un fel de alte substanţe, cu excepţiasubstanţelor administrate în scopuri terapeutice sau profilactice sau în scopultratamentului zootehnic aşa cum este definit la articolul 1 alineatul (2) litera (c) din

Directiva 96/22/CE (1),decât în cazul în care s-a demonstrat prin studii ştiinţifice privind bunăstarea animalelor sau din experienţa dobândită că efectul substanţeirespective nu este dăunător pentru sănătatea sau bunăstarea animalului.

Mutilări19. Până la adoptarea unor dispoziţii speciale cu privire la mutilări în

conformitate cu procedura prevăzută la articolul 5, şi fără a aduce atingere Directivei91/630/CEE, se aplică dispoziţiile naţionale în materie, în conformitate cu normelegenerale ale Tratatului.

Metode de creştere

20. Nu trebuie să se practice metode de creştere naturale sau artificiale care provoacă sau pot provoca suferinţe sau vătămări animalelor în cauză. Prezentadispoziţie nu interzice utilizarea anumitor metode care pot provoca suferinţe sauvătămări minime sau temporare sau care necesită intervenţii care nu cauzează vătămăride lungă durată, cu condiţia ca aceste metode să fie permise de dispoziţiile naţionale.

21. Nu se pot creşte animale într -o crescătorie decât cu condiţia să se poatăestima, într-o manieră rezonabilă, în baza genotipului sau fenotipului, că ţinereaacestora în crescătorie nu are efecte negative asupra sănătăţii sau bunăstării lor.

7.1. PROTECŢIA SUINELOR

Este reglementată prin Norma sanitar - veterinară care stabileşte standardeminime pentru protecţia porcinelor, aprobată prin Ordinul PreşedinteluiANSVSA 202/2006 ce transpune Directiva Consiliului 91/630/CEE ce stabileştestandarde minime pentru protecţia porcinelor.

Conform Normei:Toate exploataţiile de porcine trebuie să corespundă următoarelor cerinţe:



- suprafaţa liberă de pardoseală disponibilă pentru fiecare purcel înţărcat sau porc în creştere, ţinut în grup, cu excepţia scrofiţelor după montă şi a scroafelor, trebuiesă fie cel puţin cea prevăzută în tabelul următor:

Suprafaţa liberă de pardoseală disponibilă pentru fiecare purcel înţărcat sau porcîn creştere, ţinut în grup

Atunci când sunt utilizate pardoseli din grătare de beton, pentru porcii ţinuţi îngrup lăţimea minimă a barei de grătar şi lăţimea maximă a fantelor trebuie să fie cearedată în tabelul următor:

purcei sub 10 kg 0,15

porci 10 - 20 k g 0,20

porci 20 - 30 k g 0,30

porci 30 - 50 k g 0,40

porci 50 - 85 k g 0,55

porci 85 - 110 k g 0,65

porci peste 110 kg 1,00

scrofiţe după montă ţinute în grup 1,64 0,95

scroafe ţinute în grup 2,25 1,30

din care pardoseala continua

solida

Suprafaţa (mp)Categoria ( kg. G.V.)

purcei sugari 1,50 1,11

purcei intarcat i 1,50 2,14

tineret suin 2,80 3,18

scrofite dupa m onta 2,80 4,20

scroafe 2,80 4,20

Categoria

Latime a minima a

barei de gratar

( mm)

Latimea

maxima a

fante lor (mm )



Construirea sau montarea de instalaţii pentru legarea scroafelor şi scrofiţelor esteinterzisă.

Legarea scroafelor şi scrofiţelor este interzisă.

Măsuri generale de protecţie a porcilor - Nivelul zgomotului în adăposturile de porcine trebuie să fie sub 85 dBA,

evitându-se zgomotul constant sau brusc.- Porcii trebuie ţinuţi în condiţii de iluminat cu o intensitate de cel puţin 40 lucşi,

pentru o perioadă de minimum 8 ore pe zi.Adăposturile pentru porci trebuie construite astfel încât să permită animalelor:

- să aibă acces la o zonă de odihnă confortabilă din punct de vedere fizic şitermic, drenată şi curăţată corespunzător şi care să permită tuturor animalelor să seodihnească în acelaşi timp;

- să se odihnească şi să se ridice normal;- să vadă alţi porci; - să aibă acces permanent la o cantitate suficientă de material cum ar fi

paie, fân, lemn rumeguş, compost de ciuperci, turbă sau un amestec din acestea care sănu le compromită sănătatea şi care să le permită activităţi adecvate de provocare acuriozităţii şi contactul cu acestea.

- Pardoseala trebuie să fie netedă, dar nealunecoasă, pentru a se preveni rănirea porcilor, şi astfel proiectată, construită şi menţinută încât să nu cauzeze răniri sausuferinţe porcilor. Pardoseala trebuie să fie adecvată pentru mărimea şi greutatea

porcilor şi, dacă nu este asigurat aşternut, să formeze o suprafaţă rigidă, plană şi stabilă.- Toţi porcii trebuie să fie hrăniţi cel puţin o dată pe zi. Atunci când porcii sunthrăniţi în grupuri şi nu ad libitum (la discreţie) sau printr -un sistem automat de hrănireindividuală a animalelor, fiecare porc trebuie să aibă acces la hrană în acelaşi timp cucelelalte animale din grup.

Toţi porcii în vârstă de peste două săptămâni trebuie să aibă acces permanent la ocantitate suficientă de apă proaspătă.

- Toate procedurile destinate să constituie o intervenţie efectuată pentru alte

scopuri decât cele de terapie sau de diagnostic sau pentru identificarea porcilor înconformitate cu legislaţia în domeniu şi care determină afectarea ori pierdereasensibilităţii unei părţi a corpului sau alterarea structurii osoase sunt interzise, cuurmătoarele excepţii:

a) reducerea uniformă a colţilor purceilor sugari prin pilire sau tăiere, efectuatănu mai târziu de vârsta de 7 zile şi lăsând o suprafaţă intactă şi netedă. Colţii vierilor potfi reduşi în lungime, atunci când este necesar, pentru a se preveni rănirea altor animalesau din motive de siguranţă;

b) tăierea parţială a cozii;c) castrarea porcilor masculi prin alte mijloace decât deşirarea ţesuturilor;



d) aplicarea inelului nazal numai atunci când animalele sunt ţinute în sisteme decreştere în aer liber şi în conformitate cu legislaţia naţională.

Tăierea cozilor şi reducerea colţilor se fac numai atunci când există o dovadăclară că au apărut leziuni ale mameloanelor scroafelor sau ale urechilor şi cozilor laceilalţi purcei. Înainte de efectuarea acestor proceduri trebuie să fie luate şi alte măsuri

pentru a se preveni muşcarea cozii şi alte vicii, luându-se în considerare mediul şidensitatea animalelor.

Oricare dintre procedurile descrise anterior trebuie să fie efectuată numai de unmedic veterinar sau de o persoană instruită, cu experienţă în efectuarea tehnicilor înmod practic, cu mijloace corespunzătoare şi în condiţii igienice.

Dacă se practică castrarea sau tăierea cozilor după vârsta de 7 zile, aceastatrebuie efectuată numai sub anestezie şi analgezie prelungită şi numai de un medicveterinar.

Protecţia scroafelor şi scrofiţelor

- Construirea sau montarea de instalaţii pentru legarea scroafelor şiscrofiţelor este interzisă.

- Legarea scroafelor şi scrofiţelor este interzisă. - Scroafele şi scrofiţele se ţin în grupuri, începând cu 4 săptămâni după

montă şi până la o săptămână înainte de data estimată a fătării.- Boxa în care este ţinut grupul de scroafe trebuie să aibă laturile mai mari

de 2,80 m lungime. Când sunt ţinuţi mai puţin de 6 indivizi într -un grup, boxa

respectivă trebuie să aibă laturile mai mari de 2,40 m lungime (nu se aplicăexploataţiilor cu mai puţin de 10 scroafe).- Scroafele şi scrofiţele crescute în exploataţii de mai puţin de 10 scroafe pot

fi ţinute individual, cu condiţia ca acestea să se poată întoarce cu uşurinţă în boxeleproprii.

- Scroafele şi scrofiţele trebuie să aibă acces permanent la materialeocupaţionale.

- Toate scroafele şi scrofiţele întreţinute în grupuri trebuie să aibă asigurataccesul la hrană suficientă.

- Se vor lua măsuri pentru a se reduce pe cât posibil agresiunea în grup.- Dacă este necesar, scrofiţele şi scroafele gestante se tratează pentru paraziţi

interni şi externi, iar când sunt transferate în boxele de fătare, sunt spălate pe tot corpul.- În săptămâna anterioară datei preconizate a fătării, scroafelor şi scrofiţelor

trebuie să li se repartizeze material adecvat pentru culcuş, în cantitate suficientă, cuexcepţia cazului în care, din punct de vedere tehnic, nu este fezabil pentru sistemul deevacuare a purinului utilizat în unitate.

La boxele de fătare, în spatele scroafelor şi scrofiţelor trebuie să existe o zonăliberă, pentru a facilita fătarea naturală sau asistată.



Atunci când scroafele sunt ţinute libere, boxele de fătare trebuie să fie prevăzutecu dispozitive de protecţie a purceilor, cum ar fi bare despărţitoare pentru fătare.

Protecţia vierilor

- Boxele pentru vieri trebuie construite şi situate în aşa fel încât să permităacestora să se rotească, să se miroasă, să se audă şi să se vadă între ei.

- Suprafaţa de pardoseală liberă disponibilă pentru un vier adult trebuie săfie de cel puţin 6 m2.

- Atunci când boxa este folosită şi pentru montă naturală, suprafaţa pardoselii disponibilă pentru un vier adult trebuie să fie de cel puţin 10 m2, iar boxatrebuie să nu prezinte nici un obstacol.

Protecţia purceilor sugari

-O parte din suprafaţa totală a pardoselii, suficientă pentru a permite animalelor să se odihnească împreună în acelaşi timp, trebuie să fie solidă sau acoperită cu un stratizolator ori cu un aşternut din paie sau orice alt material adecvat.

- Când se utilizează o boxă de fătare, purceii sugari trebuie să aibă suficientspaţiu pentru a putea fi alăptaţi fără dificultate.

- Purceii nu trebuie să fie înţărcaţi la mai puţin de 28 de zile, cu excepţia cazuluiîn care bunăstarea sau sănătatea femelei ori a purceilor sugari ar fi afectată în modnefavorabil.

- Purceii pot fi înţărcaţi cu până la 7 zile mai devreme, dacă aceştia sunt mutaţiîn adăposturi speciale care sunt depopulate, curăţate temeinic şi dezinfectate înainte deintroducerea unui nou grup şi care sunt separate de adăposturile în care sunt ţinutescroafele, pentru a se diminua pe cât posibil transmiterea de boli la purceii sugari.

Protecţia purceilor înţărcaţi şi a tineretului porcin

- Când porcii sunt ţinuţi în grupuri, trebuie să fie luate măsuri pentru a se preveniluptele ce depăşesc comportamentul normal.

- Aceştia trebuie ţinuţi în grupuri, cu evitarea amestecării purceilor provenind dela scroafe diferite. Dacă purceii care nu sunt familiarizaţi unul cu altul trebuie să fieamestecaţi, aceasta trebuie să se facă la o vârstă cât mai fragedă, de preferat înainte desau cu până la o săptămână după înţărcare. Când porcii sunt amestecaţi, trebuie să li seasigure posibilitatea de a se feri şi a se ascunde unii de alţii.

- Atunci când apar semne de luptă violentă, cauzele trebuie să fie cercetateimediat şi trebuie luate măsuri corespunzătoare cum ar fi asigurarea de cantităţi mari de

paie, dacă este posibil, sau alte materiale ocupaţionale pentru aceştia. Animalele expuseriscului de a fi agresate sau cele agresive în mod deosebit trebuie să fie ţinute separat degrup.



- Utilizarea de medicamente tranchilizante cu scopul de a se facilita amestecareatrebuie limitată la condiţii excepţionale şi numai după consultarea unui medic veterinar.

- Porcii care trebuie să fie ţinuţi în grupuri şi care sunt agresivi în mod special,au fost atacaţi de alţi porci sau sunt bolnavi ori răniţi pot fi ţinuţi temporar în boxeindividuale.

- Boxa individuală utilizată trebuie să permită animalului să se rotească cuuşurinţă, dacă acest lucru nu este în contradicţie cu recomandarea medicului veterinar.

Aceste prevederile trebuie să se aplice tuturor exploataţiilor nou-construite orireconstruite sau date în folosinţă pentru prima dată după data publicării ( 1 septembrie2006 ), iar începând cu 1 ianuarie 2013, aceste prevederi trebuie să se aplice tuturor exploataţiilor de creştere a porcilor.

7.2. Protecţia viţeilor

Este reglementată prin Directiva Consiliului 91/629/CEE ce stabileşte normeleminime privind protecţia viţeilor.Conform acesteia prin viţel se înţelege un animal din specia bovină până la

vârsta de 6 luni, izolat în scopul creşterii şi îngrăşării.Începând cu data de 1 ianuarie 1994, cu o perioadă tranzitorie de 4 ani, toate

fermele cu mai mult de 6 viţei, nou construite sau reconstruite şi/sau puse în funcţiune pentru prima dată după această dată trebuie să respecte cel puţin următoarele cerinţe:

- dacă viţeii sunt întreţinuţi în grup, ei trebuie să aibă un spaţiu liber suficientpentru a se întoarce sau pentru a se culca fără greutate (minim 1,50 mp. pentru un viţel

viu de 150 kg.);- dacă viţeii sunt întreţinuţi în boxe individuale sau legaţi, pereţii despărţitoritrebuie să fie perforaţi, iar înălţimea acestora nu trebuie să fie mai mică de 90 cm ± 1 0%, fie de 0,80 din înălţimea la greabăn.

Materialele utilizate pentru construcţia grajdurilor, în special boxele şi instalaţiilecu care viţeii pot intra în contact, nu trebuie să dăuneze viţeilor şi trebuie să poată ficurăţate şi dezinfectate corespunzător.

- Izolarea, încălzirea şi ventilarea adăposturilor trebuie asigurată astfel încâtcirculaţia aerului, nivelul de praf, temperatura, umiditatea relativă a aerului şiconcentraţiile de gaze să fie menţinute la nişte limite care să nu fie nocive pentru viţei.

- Orice echipament automat sau mecanic indispensabil sănătăţii şi bunăstăriiviţeilor trebuie să fie inspectat cel puţin o dată pe zi.

Orice defecţiune constatată trebuie remediată de îndată sau, în cazul în care acestlucru este imposibil, trebuie luate măsuri adecvate pentru a proteja sănătatea şi

bunăstarea viţeilor până la efectuarea reparaţiei, în special utilizând alte metode dealimentaţie şi menţinând un mediu ambiant corespunzător.

Dacă se utilizează un sistem de ventilaţie artificială, trebuie prevăzut un sistemadecvat de înlocuire, pentru ca, în caz de defecţiune a sistemului principal, să se poatăasigura o reînnoire a aerului suficientă pentru a proteja sănătatea şi bunăstarea viţeilor;



trebuie, de asemenea, prevăzut un sistem de alarmă care să anunţe crescătoruluidefecţiunea. Sistemul de alarmă trebuie testat în mod regulat.

- Viţeii nu trebuie să fie menţinuţi în permanenţă în întuneric. În acest sens, pentru a răspunde nevoilor lor comportamentale şi fiziologie, trebuie prevăzut, având învedere diversele condiţii climaterice din statele membre, un sistem de iluminare

adecvat, natural sau artificial; în cazul în care este vorba de un sistem artificial,iluminarea trebuie să fie cel puţin echivalentă cu durata de lumină naturală disponibilă în mod normal între orele 9 - 17.

De asemenea, trebuie să fie disponibil un sistem de iluminare adecvat, fix saumobil, de o intensitate suficientă pentru a permite inspectarea viţeilor în orice moment.

- Toţi viţeii crescuţi în grup sau în boxe trebuie să fie inspectaţi de proprietar saude responsabilul cu animalele cel puţin o dată pe zi. Orice viţel care pare bolnav saurănit trebuie îngrijit în mod corespunzător, cât mai repede posibil.

În cazul în care este necesar, viţeii bolnavi sau răniţi trebuie să poată fi izolaţi în

încăperi adecvate, prevăzute cu aşternut de paie uscate şi confortabile. În cazul în care viţeii nu reacţionează la îngrijirile crescătorului trebuie consultatcât de repede posibil un medic veterinar.

- Grajdurile pentru viţei trebuie construite astfel încât să permită fiecărui viţel: săse întindă, să se odihnească, să se ridice în picioare şi să se cureţe fără dificultate; să

poată vedea alţi viţei.- În cazul în care viţeii sunt legaţi, legăturile nu trebuie să-i rănească şi trebuie

inspectate în mod regulat şi ajustate, în cazul în care este necesar, pentru ca animalul săse simtă confortabil.

Fiecare legătură trebuie să fie suficient de lungă pentru a-i permite animalului săse deplaseze, să se întindă, să se odihnească, să se ridice în picioare şi să se cureţe fărădificultate; să poată vedea alţi viţei. Aceasta trebuie astfel concepută încât să evite, înmăsura posibilului, orice risc de strangulare sau de rănire.

- Grajdurile, cuştile, echipamentele şi ustensilele care servesc viţeilor trebuie săfie curăţate şi dezinfectate în mod corespunzător, pentru a preveni contaminareaîncrucişată şi apariţia vectorilor de boli.

Trebuie eliminate cât de des posibil materiile fecale, urina, precum şi furajeleneconsumate sau deversate, pentru a reduce mirosul şi pentru a nu atrage muştele saurozătoarele.

- Pardoselile trebuie să fie nederapante, dar fără asperităţi, pentru a evitarănirea viţeilor şi trebuie concepute astfel încât să nu provoace răni sau suferinţe viţeilor culcaţi sau ridicaţi în picioare. Ele trebuie să fie adecvate pentru mărimea şi greutateaviţeilor şi să constituie o suprafaţă rigidă, plană şi stabilă. Suprafaţa culcuşului trebuiesă fie confortabilă, curată, drenată corespunzător şi să nu dăuneze viţeilor. Trebuieasigurat un aşternut de paie corespunzător pentru toţi viţeii cu vârsta sub douăsăptămâni.

- Toţi viţeii trebuie să aibă acces la o alimentaţie adecvată vârstei şi greutăţiilor şi care să ţină seama de nevoile lor comportamentale şi fiziologice, pentru a le



asigura o stare bună de sănătate şi confort. Pentru a asigura viţeilor o stare bună desănătate şi confort, un ritm de creştere adecvat şi, de asemenea, pentru a răspundenevoilor lor comportamentale, alimentaţia trebuie să conţină suficient fier, precum şi unminimum de substanţă uscată, să conţină fibre digerabile (de la 100 la 200 de grame pezi, în funcţie de vârsta animalului).

Cu toate acestea, obligaţia unui minimum de substanţă uscată care să conţinăfibre digerabile nu este obligatorie pentru producţia de viţei cu carne albă. Viţeilor nutrebuie să le fie puse botniţe.

- Toţi viţeii trebuie să fie hrăniţi cel puţin o dată pe zi. În cazul în care viţeii suntadăpostiţi în grup şi nu beneficiază de o alimentaţie ad libitum sau de un sistem de

alimentaţie automat, fiecare viţel trebuie să aibă acces la mâncare în acelaşi timp cucelelalte animale din grup.

- Viţeii în vârstă de peste două săptămâni trebuie să aibă acces la apă proaspătăadecvată, furnizată în cantitate suficientă, sau trebuie să-şi poată satisface nevoia de

lichide cu alte preparate.- Instalaţiile de alimentaţie şi de adăpare trebuie concepute, construite, instalateşi întreţinute astfel încât să se limiteze riscurile de contaminare a hranei şi a apeidestinate viţeilor.

7.3. Protecţia găinilor ouătoare

- Este reglementată prin DIRECTIVA 1999/74/CE A CONSILIULUI din 19

iulie 1999 de stabilire a standardelor minime pentru protecţia găinilor ouătoare

care stabileşte standardele minime pentru protecţia găinilor ouătoare din:- unităţi cu mai mult de 350 găini ouătoare;- unităţi care nu cresc găini ouătoare de prăsilă.

CAPITOLUL I - Dispoziţii aplicabile la sistemele alternative

(1) De la data de 1 ianuarie 2002 toate sistemele de producţie nou construite saureconstruite prevăzute de prezentul capitol şi toate sistemele de acest fel puse înfuncţiune pentru prima dată trebuie să respecte cel puţin cerinţele de mai jos:

1. Toate sistemele trebuie dotate astfel încât toate găinile ouătoare să aibă: (a) fie alimentatoare lineare, ce asigură cel puţin 10 cm pe cap de pasăre, fie

alimentatoare circulare ce asigură cel puţin 4 cm pe cap de pasăre; (b) fie jgheaburi de băut continue, ce asigură 2,5 cm pe cap de găină, fie

jgheaburi de băut circulare, ce asigură 1 cm pe cap de găină. De asemenea, acolo unde se folosesc dispozitive tip biberon sau căni, trebuie să

existe cel puţin un dispozitiv tip biberon sau o cană la fiecare 10 găini. Atunci când punctele de băut sunt plumbuite, cel puţin două căni sau două dispozitive tip biber ontrebuie să se afle în apropierea fiecărei găini;



(c) cel puţin un cuibar la fiecare şapte găini. Atunci când se folosesc cuibare degrup, trebuie să fie cel puţin 1 mp de spaţiu de cuibar pentru cel mult 120 găini;

(d) stinghii adecvate, fără margini ascuţite şi care să asigure cel puţin 15 cm pegăină. Stinghiile nu trebuie să fie montate deasupra gunoiului, distanţa orizontală dintrestinghii trebuie să fie de cel puţin 30 cm, iar distanţa orizontală dintre stinghii şi perete

trebuie să fie de cel puţin 20 cm;(e) cel puţin 250 cmp de suprafaţă cu gunoi pe cap de găină, gunoiul ocupând cel

puţin o treime din suprafaţa solului. 2. Podelele instalaţiilor trebuie astfel construite încât să suporte în mod

corespunzător fiecare dintre ghearele orientate anterior ale fiecărui picior. 3. Pe lângă dispoziţiile prevăzute la punctele 1şi 2, (a) în cazul în care sistemele de creştere sunt folosite acolo unde găinile ouătoare

se pot mişca liber între diferite niveluri: (i) trebuie să nu existe mai mult de patru niveluri;

(ii) spaţiul de trecere între niveluri trebuie să fie de cel puţin 45 cm; (iii) locurile de băut şi de mâncat trebuie distribuite în aşa fel încât să ofere accesegal pentru toate găinile;

(iv) nivelurile trebuie aranjate astfel încât să împiedice căderea pe nivelurileinferioare.

(b) în cazul în care găinile ouătoare au acces la spaţii în aer liber: (i) trebuie să existe mai multe deschizături auxiliare care să ofere acces direct

afară, de cel puţin 35 cm înălţime şi 40 cm lăţime şi dispuse de -a lungul întregii clădiri;în orice caz, este nevoie de o deschidere totală de 2 m la 1000 de găini;

(ii) spaţiile în aer liber trebuie să fie:- de o suprafaţă corespunzătoare densităţii de păsări şi caracteristicilor solului,pentru a preveni orice contaminare;

- dotate cu adăpost de vreme rea şi de animale de pradă şi, după caz, cu jgheaburide băut corespunzătoare.

4. Densitatea de păsări nu trebuie să depăşească 9 găini ouătoare pe mp desuprafaţă utilizabilă. Cu toate acestea, acolo unde suprafaţa utilizabilă corespundesuprafeţei de teren disponibile, statele membre pot, până la data de 31 decembrie 2011,să autorizeze o densitate de păsări de 12 găini pe mp de suprafaţă disponibilă pentrustabilimentele care aplică acest sistem la data de 3 august 1999.

(2) Statele membre se asigură că cerinţele minime prevăzute la alineatul (1) seaplică la toate sistemele alternative de la data de 1 ianuarie 2007.

CAPITOLUL II - Dispoziţii aplicabile creşterii în sisteme de coteţeneîmbunătăţite

(1) Statele membre se asigură că de la data de 1 ianuarie 2003 toate sistemele decoteţe prevăzute de prezentul capitol respectă cel puţin următoarele cerinţe:



1. pentru fiecare găină ouătoare trebuie să se asigure cel puţin 550 cmp desuprafaţă de coteţ, măsurată în plan orizontal, care să poată fi folosită fără restricţii, înspecial fără a include devieri ce pot limita suprafaţa disponibilă;

2. trebuie pus la dispoziţie un jgheab de mâncare ce poate fi folosit fără restricţii.Lungimea acestuia trebuie să fie de cel puţin 10 cm înmulţit cu numărul găinilor din

coteţ;3. în cazul în care nu se pun la dispoziţie dispozitive tip biberon sau căni, fiecare

coteţ trebuie să aibă un canal de băut continuu, de aceeaşi lungime ca şi jgheabul demâncare menţionat la punctul 2. Atunci când punctele de băut sunt plumbuite, cel puţindouă dispozitive tip biberon sau două căni trebuie să fie accesibile pentru fiecare coteţ;

4. coteţele trebuie să fie de cel puţin 40 cm înălţime în cel puţin 65% dinsuprafaţa coteţului şi de cel puţin 35 cm în orice punct;

5. podelele coteţelor trebuie astfel construite încât să suporte în modcorespunzător fiecare dintre ghearele orientate anterior ale fiecărui picior. Înclinaţia

podelei nu trebuie să depăşească 14 % sau 8 %. În cazul podelelor ce folosesc altcevadecât plasă de sârmă dreptunghiulară, statele membre pot permite înclinaţii mai mari;6. coteţele trebuie dotate cu dispozitive adecvate de scurtare a ghearelor. (2) Statele membre se asigură că este interzisă creşterea de la data de 1 ianuarie

2012 în coteţe neîmbunătăţite .De asemenea, de la data de 1 ianuarie 2003 nu se mai pot construi sau pune în

funcţiune pentru prima dată coteţe ca cele prevăzute de prezentul capitol.

CAPITOLUL III - Dispoziţii aplicabile creşterii în coteţe îmbunătăţite

Statele membre se asigură că după data de 1 ianuarie 2002 toate coteţele prevăzute de prezentul capitol respectă cel puţin următoarele cerinţe:1. găinile ouătoare trebuie să aibă: (a) cel puţin 750 cmp de suprafaţă de coteţ pe cap de găină, din care 600 cmp

de suprafaţă utilizabilă;- înălţimea coteţului, cu excepţia suprafeţei utilizabile menţionate mai sus,

va fi de cel puţin 20 cm în fiecare punct şi nici un coteţ nu va avea o suprafaţă totală demai puţin de 2000 cmp;

(b) un cuibar;(c) gunoi, astfel încât găinile să poată ciuguli şi râcâi; (d) stinghii adecvate, permiţând cel puţin 15 cm pe găină; 2. trebuie asigurat un jgheab de mâncare ce poate fi folosit fără restricţii.

Lungimea acestuia trebuie să fie de cel puţin 12 cm înmulţit cu numărul de găi ni dincoteţ;

3. fiecare coteţ trebuie să aibă un sistem de băut corespunzător mărimii grupului;- în cazul în care se pun la dispoziţie dispozitive tip biberon, fiecare găină

trebuie să aibă acces la cel puţin două dispozitive tip biberon sau două căni;



4. pentru a facilita inspectarea, instalarea şi depopularea găinilor, trebuie săexiste un culoar de o lăţime minimă de 90 cm între rândurile coteţelor şi un spaţiu de cel

puţin 35 cm între podeaua clădirii şi rândul cel mai de jos al coteţelor; 5. coteţele trebuie dotate cu dispozitive adecvate de scurtare a ghearelor.În ANEXA sunt prevăzute alte condiţii pe care trebuie să le îndeplinească

coteţele pentru găini ouătoare:1. Toate găinile trebuie inspectate de proprietar sau de persoana responsabilă cel

puţin o dată pe zi. 2. Nivelul sunetului trebuie minimizat. Trebuie evitat zgomotul constant sau

brusc. Ventilatoarele, utilajele de hrănire sau alte echipamente trebuie construite,amplasate, operate şi întreţinute în aşa fel încât să producă cât mai puţin zgomot.

3. Toate clădirile trebuie să aibă o iluminare suficientă pentru a permite găinilor să se vadă şi să fie văzute clar, pentru a-şi putea investiga vizual împrejurimile şi a

prezenta niveluri normale de activitate. Acolo unde există lumină naturală, deschiderile

spre lumină trebuie aranjate în astfel încât lumina să fie distribuită uniform în interior.După primele zile de acomodare, regimul de iluminare trebuie să fie reglat astfel încâtsă împiedice eventuale probleme de sănătate şi comportament. Prin urmare, regimul deiluminare trebuie să urmeze un ritm de 24 de ore şi să includă o perioadă adecvată deîntuneric neîntrerupt, care să dureze, ca reper, aproximativ o treime din zi, astfel încâtgăinile să se poată odihni şi să se evite probleme precum imunodepresia şi anomaliileoculare. Trebuie să existe şi o perioadă de crepuscul cu durată suficientă, atunci cândlumina este slabă, astfel încât găinile să se poată linişti fără tulburări sau răniri.

4. Părţile de clădiri, echipamente şi ustensile care vin în contact cu găinile

trebuie curăţate temeinic şi dezinfectate în mod regulat şi în orice caz de fiecare datăcând se realizează depopularea şi înainte să fie adus un nou lot de găini. Cât timpcoteţele sunt ocupate, suprafeţele şi toate echipamentele trebuie păstrate satisfăcător decurate. Excrementele trebuie curăţate cât de des este necesar, iar găinile moarte trebuieîndepărtate în fiecare zi.

5. Coteţele trebuie echipate în mod corespunzător pentru ca găinile să nu poatăscăpa.

6. Un adăpost care cuprinde două sau mai multe rânduri de coteţe trebuie să aibădotările sau trebuie luate măsurile corespunzătoare pentru a permite inspecţia tuturor rândurilor fără dificultate şi pentru a facilita îndepărtarea găinilor.

7. Proiectul şi dimensiunile uşii coteţului trebuie să fie de aşa natură încât să permită scoaterea unei găini adulte fără ca aceasta să aibă de suferit sau să se rănească.

8. Fără a aduce atingere dispoziţiilor punctului 19 din anexa la Directiva98/58/CE, se interzice orice mutilare. Cu toate acestea, pentru a împiedica ciugulirea

penelor şi canibalismul, statele membre pot autoriza ajustarea ciocului, cu condiţia caaceasta să se facă de către personal calificat, la puii de vârstă mai mică de 10 zile caresunt destinaţi creşterii pentru ouă.

7.4. Protecţia puilor de carne



Este reglementată prin DIRECTIVA 2007/43/CE A CONSILIULUI din 28

iunie 2007 de stabilire a normelor minime de protecţie a puilor destinaţi producţieide carne

Acestea nu se aplică:

(a) exploataţiilor cu mai puţin de 500 de pui;(b) exploataţiilor în care sunt crescuţi doar pui pentru reproducţie; (c) staţiilor de incubare; (d) puilor crescuţi în adăpost în sistem extensiv şi nici puilor crescuţi în aer liber (e) puilor crescuţi în mod ecologic În cazul exploataţiilor care au şi loturi reproducătoare şi loturi destinate

consumului, directiva se aplică loturilor destinate consumului.

(2) Statele membre se asigură că densitatea maximă de populare dintr -o

exploataţie sau un adăpost al unei exploataţii nu depăşeşte niciodată 33 kg/mp. (3) Prin derogare de la alineatul (2), statele membre pot prevedea o densitate de populare mai mare pentru pui, cu condiţia ca proprietarul sau crescătorul să respectecerinţele enunţate în anexa II pe lângă cerinţele enunţate în anexa I.

(4) Statele membre se asigură că, atunci când se acordă o derogarea în temeiulalineatului (3), densitatea maximă de populare dintr -o exploataţie sau dintr -un adăpostal unei exploataţii nu depăşeşte niciodată 39 kg/mp.

(5) Atunci când criteriile prevăzute în anexa V sunt îndeplinite, statele membre pot permite ca densitatea maximă de populare menţionată la alineatul (4) să crească cu

cel mult 3 kg/mp.

Instruire şi consiliere pentru persoanele care se ocupă de pui

(1) Statele membre se asigură că crescătorii care sunt persoane fizice au beneficiat de suficientă instruire cu privire la sarcinile ce le revin şi că există suficientecursuri de instruire în domeniu.

(2) Cursurile de instruire menţionate la alineatul (1) se concentrează asupraaspectelor legate de bunăstare şi acoperă în special aspectele enumerate în anexa IV.

(3) Statele membre se asigură că este stabilit un sistem de control şi aprobare acursurilor de instruire. Crescătorul puilor trebuie să deţină un certificat care esterecunoscut de către o autoritate competentă din statul membru în cauză, care să atesteefectuarea unui astfel de curs de instruire sau dobândirea unei experienţe echivalenteunui astfel de curs.

(4) Statele membre pot recunoaşte experienţa dobândită înainte de 30 iunie 2010ca echivalând cu participarea la astfel de cursuri de instruire şi emit certificate care săateste o astfel de echivalare.



(5) Statele membre pot prevedea ca cerinţele enunţate la alineatele (1)-(4) să seaplice şi proprietarilor.

(6) Proprietarul sau crescătorul pregătesc instrucţiuni şi ghiduri cu privire lacerinţele relevante în domeniul bunăstării animalelor, inclusiv la cele referitoare lametodele de ucidere şi sacrificare folosite în exploataţii pentru salariaţi sau pentru

persoanele angajate să se ocupe de pui sau să-i prindă şi să-i încarce.

Ghidurile de bună practică

Statele membre încurajează elaborarea de ghiduri de bună practică care cuprindîndrumări pentru respectarea dispoziţiilor prezentei directive. Se încurajează difuzareaşi utilizarea unor astfel de ghiduri.

ANEXA 1

Adăpătoarele 1. Adăpătoarele se poziţionează şi se întreţin astfel încât să se reducă la

minimum vărsarea accidentală. Hrănirea

2. Hrana este disponibilă fie în permanenţă, fie sub formă de tain, puii neputândsta nehrăniţi mai mult de 12 ore înainte de ora prevăzută pentru sacrificare.

Aşternutul

3. Toţi puii au acces permanent la aşternut, care este uscat şi friabil la suprafaţă. Ventilaţia şi încălzirea

4. Ventilaţia este suficientă pentru a evita supraîncălzirea şi, după caz, secombină cu sisteme de încălzire pentru a se elimina umezeala excesivă. Zgomotul

5. Nivelul sonor se reduce la minim. Ventilatoarele, dispozitivele de distribuire ahranei sau orice alte echipamente se construiesc, se amplasează, se manipulează şi seîntreţin astfel încât să genereze cât mai puţin zgomot posibil.

Iluminatul

6. Toate clădirile dispun de iluminat la o intensitate de cel puţin 20 lucşi întimpul perioadelor de iluminare, măsurat la nivelul ochiului păsării şi au iluminată cel

puţin 80 % din suprafaţa utilizabilă. Poate fi permisă o reducere temporară a niveluluiluminii la recomandarea medicului veterinar.

7. În termen de şapte zile de la data la care puii sunt instalaţi în clădire şi până latrei zile înainte de data prevăzută pentru sacrificare, iluminatul trebuie să respecte unritm de 24 de ore şi să includă perioade de întuneric care să dureze cel puţin şase ore întotal, cu cel puţin o perioadă neîntreruptă de cel puţin patru ore, excluzând perioadele de întunecare.

Inspec ţia



8. Toţi puii crescuţi în exploataţie trebuie să fie inspectaţi cel puţin de două ori pe zi. Trebuie să se acorde o atenţie deosebită semnelor care indică un nivel scăzut al bunăstării şi/sau sănătăţii animalelor.

9. Puii care sunt grav răniţi sau care prezintă semne evidente de tulburări desănătate, cum ar fi aceia care prezintă dificultăţi la mers, ascită severă sau malformaţii

severe şi care par să sufere, primesc tratamentul corespunzător sau sunt sacrificaţi deîndată. Un veterinar este consultat ori de câte ori este nevoie.

Curăţenia

10. Acele părţi ale clădirii, echipamentelor sau ustensilelor care sunt în contactcu puii se curăţă şi se dezinfectează în întregime după depopularea finală, înainte deintroducerea în adăpost a unor loturi noi. După depopularea finală a unui adăpost seîndepărtează întregul aşternut şi se asigură alt aşternut curat.

Ţinerea evidenţelor

11. Proprietarul sau crescătorul ţine, pentru fiecare adăpost al unei exploataţii, un

registru în care figurează: (a) numărul de pui introduşi; (b) suprafaţa utilizabilă; (c) hibridul sau rasa din care fac parte puii, în cazul în care acestea sunt

cunoscute;(d) la fiecare control, numărul păsărilor găsite moarte, indicarea cauzelor, în

cazul în care acestea sunt cunoscute, precum şi numărul păsărilor ucise sau sacrificatemotivat;

(e) numărul puilor care rămân în lot în urma înlăturării puilor în vederea vânzării

sau a sacrificării. Registrele respective sunt păstrate pentru o perioadă de cel puţin trei ani şi sunt puse la dispoziţia autorităţii competente atunci când se efectuează o inspecţie sau atuncicând este necesar în alte scopuri.

Intervenţiile chirurgicale

12. Toate intervenţiile chirurgicale efectuate în alte scopuri decât cele terapeuticesau de diagnostic, care provoacă vătămarea sau pierderea unei părţi sensibile a corpuluisau alterarea structurii osoase, sunt interzise.

Cu toate acestea, debecarea poate fi permisă de către statele membre în cazul încare s-au epuizat celelalte măsuri de prevenire a smulgerii penelor şi a can ibalismului.În astfel de cazuri, aceasta se va efectua numai după consultarea unui veterinar şi larecomandarea acestuia şi se va efectua de către personal calificat să lucreze cu puii carenu au atins vârsta de zece zile. De asemenea, statele membre pot autoriza castrarea

puilor masculi. Castrarea se efectuează numai sub supravegherea veterinarului, de către personal special pregătit în acest scop.



ANEXA II

CERINŢE DE PRACTICARE A UNEI DENSITĂŢI DE POPULARESPORITE

Notificarea şi documentarea

Se aplică cerinţele următoare: 1. Proprietarul sau crescătorul comunică autorităţii competente intenţia de a

aplica o densitate de populare mai mare de 33 kg/mp greutate în viu.Acesta indică cifra exactă şi informează autoritatea competentă cu privire la

orice schimbare în aplicarea densităţii de populare cu cel puţin 15 zile înainte de plasarea lotului în adăpost.

La cererea autorităţii competente, notificarea respectivă este însoţită de undocument care rezumă informaţiile conţinute în documentaţia solicitată la punctul 2.

2. Proprietarul sau crescătorul păstrează şi pune la dispoziţie în interiorul unităţiidocumentaţia care descrie în detaliu sistemele de producţie. Aceasta include, în special,informaţii cu privire la detaliile tehnice ale adăpostului şi ale echipamentelor acestuia,cum ar fi:

(a) un plan al adăpostului care cuprinde dimensiunile suprafeţelor ocupatede către pui;

(b) sistemul de ventilaţie şi, dacă este cazul, sistemul de răcire şi deîncălzire, inclusiv amplasarea acestora, o schemă a ventilaţiei care detaliază parametrii-ţintă ai calităţii aerului, cum ar fi debitul, viteza şi temperatura aerului;

(c) informaţii cu privire la sistemele de hrănire şi de adăpare şi amplasareaacestora;(d) sisteme de alarmă şi sisteme auxiliare în cazul avarierii unui

echipament automat sau mecanic esenţial pentru sănătatea şi bunăstarea animalelor; (e) tipul de pardoseală şi aşternut utilizate în mod obişnuit.

Documentaţia se pune la dispoziţia autorităţii competente la cerere şi seactualizează periodic. În special, se înregistrează inspecţiile tehnice ale sistemelor dealarmă şi de ventilaţie.

Proprietarul sau crescătorul comunică fără întârziere autorităţii competente oricemodificări ale adăpostului, echipamentelor sau ale procedurilor susceptibile de ainfluenţa bunăstarea păsărilor.

Cerinţe referitoare la exploataţii – verificarea parametrilor de mediu

3. Proprietarul sau crescătorul se asigură că fiecare adăpost ce aparţine uneiexploataţii este echipat cu sisteme de ventilaţie şi, în cazul în care este necesar, cusisteme de încălzire sau de răcire concepute, construite şi exploatate astfel încât:

(a) concentraţia de amoniac (NH3) să nu depăşească 20 ppm şi concentraţiade dioxid de carbon (CO2) să nu depăşească 3000 ppm, valori măsurate la înălţimeacapetelor puilor;



(b) temperatura interioară să nu depăşească temperatura exterioară cu mai multde 3°C, atunci când temperatura exterioară măsurată la umbră depăşeşte 30°C;

(c) umiditatea relativă medie măsurată în interiorul adăpostului timp de 48de ore să nu depăşească 70 % atunci când temperatura exterioară este sub 10 °C.

ANEXA III MONITORIZAREA ŞI URMĂRIREA ÎN ABATOR

1. Mortalitatea

1.1. În cazul densităţii de populare mai mare de 33 kg/mp, documentaţia aferentălotului include mortalitatea zilnică şi rata mortalităţii zilnice cumulate, calculată de către

proprietar sau crescător împreună cu hibridul sau rasa din care fac parte puii. 1.2. Sub supravegherea medicului veterinar oficial, se înregistrează aceste date,

precum şi numărul puilor de carne morţi la sosire, cu indicarea exploataţiei şi a

adăpostului.Caracterul plauzibil al datelor şi al ratelor mortalităţii zilnice cumulate severifică ţinând seama de numărul puilor de carne sacrificaţi şi de numărul puilor decarne morţi la sosirea la abator.

2. Inspecţia post -mortem

În contextul controalelor efectuate, medicul veterinar oficial evalueazărezultatele examinării post-mortem pentru a detecta alte indicii posibile ale deficienţelor în materie de bunăstare, cum ar fi nivele anormale ale dermatitei de contact, ale

parazitismului şi ale bolilor sistemice în exploataţia sau în adăpostul exploataţiei de

origine.3. Comunicarea rezultatelor

În cazul în care rata mortalităţii, prevăzută la punctul 1, sau rezultatele inspecţieipost-mortem, prevăzută la punctul 2, indică deficienţe în materie de bunăstare aanimalelor, medicul veterinar oficial comunică datele respective proprietarului saucrescătorului animalelor, precum şi autorităţii competente. Proprietarul sau crescătorulanimalelor şi autoritatea competentă iau măsurile care se impun.

ANEXA IV FORMAREA

Cursurile de formare menţionate la articolul 4 alineatul (2) cuprind cel puţinlegislaţia comunitară referitorare la protecţia puilor şi în special următoarele aspecte:

(a) anexele I şi II; (b) fiziologia, în special necesităţile de apă şi de hrană, comportamentul

animalelor şi conceptul de stres; (c) aspectele practice ale manipulării atente a puilor, precum şi ale

capturării, încărcării şi transportului;



(d) îngrijirile de urgenţă destinate puilor, sacrificarea şi uciderea deurgenţă;

(e) măsuri preventive de biosecuritate.

ANEXA V

CRITERIILE DE UTILIZARE A UNEI DENSITĂŢI DE POPULARE SPORITE[menţionate la articolul 3 alineatul (5)]

1. Criterii

(a) monitorizarea exploataţiei de către autoritatea competentă în ultimii doi aninu a identificat deficienţe cu privire la cerinţele prezentei directive; şi

(b) proprietarul sau crescătorul exploataţiei efectuează monitorizarea utilizândghidurile de bună practică menţionate la articolul 8; şi

(c) în cazul a cel puţin şapte loturi consecutive verificate ulterior într -un adăpost,

rata cumulativă a mortalităţii zilnice s-a situat sub 1 % + 0,06 % înmulţit cu vârsta desacrificare a lotului, exprimată în zile.În cazul în care autoritatea competentă nu a efectuat monitorizarea exploataţiei

în ultimii doi ani, trebuie să se realizeze cel puţin un exerciţiu de monitorizare pentru ase verifica îndeplinirea cerinţei (a).

2. Circumstanţe excepţionale

Prin derogare de la punctul 1 litera (c), autoritatea competentă poate decide cadensitatea de populare să se mărească în cazul în care proprietarul sau crescătorul afurnizat explicaţii suficiente pentru situaţia excepţională a ratei mortalităţii zilnice

cumulate ridicate sau că motivele acesteia sunt independente de voinţa acestuia.

Documents

2.3. tie Specifica in Domeniul Cresterii Animalelor (1)