of 176/176
ECOPICTURA De la lume adunate si înapoi la lume date! - Ghid metodic –

21968024 Ghidul Metodic Ecopictura Mic 1

  • View
    110

  • Download
    8

Embed Size (px)

Text of 21968024 Ghidul Metodic Ecopictura Mic 1

  • ECOPICTURA

    De la lume adunate si napoi la lume date!

    - Ghid metodic

  • Editura Arves, CRAIOVA, 2008

    Editura recunoscuta C.N.C.S.I.S. cod 296

    www.arves.ro

    LUCRAREA ESTE AVIZAT DE I.S.J DOLJ CU NR. 3370/22.10.2007

    Redactori Inst. GAVRILESCU Geta Inst. MUAT Claudia

    Referenti stiintifici: Conf. univ. dr. Ionel Viorel, Universitatea din Craiova Lector univ. dr. Corneliu Novac, Universitatea din Craiova Prof. Brbulescu Ovidiu, artist plastic, Uniunea Artitilor Plastici din Romnia, filiala Craiova

    Colectiv de redacie: Insp.c. ISJ Dolj PUNESCU Anca Insp.c. ISJ Dolj GEORGESCU Veronica Inst. COERAN Dorina Inst. ISTUDOR Camelia Inst. UNGUREANU Corina Ed. ENACHE Melania Inst. LUNGU Ileana

    Machetare si design: ing. Mirela PECU

    Machetare coperta: ing. Sorin MATEI

    Pictura coperta: prof. Dorina COERAN

    ISBN 978 606 518 063 5

    Autorii posed responsabilitatea pentru cele scrise sub semntur, conform legilor copyright-ului.

  • Din partea coordonatoarelor proiectului

    Am pornit n acest proiect din dorina de a arta i altora munca noastr, a cadrelor didactice i

    a copiilor, att n activitile curriculare, ct i extracurriculare. De aceea ne-am angajat n iniierea acestui proiect n care sunt mbinate obiective din cadrul

    educaiei ecologice i educaiei plastice, iar pentru atingerea lor se presupune o munc plcut i motivant att pentru cadrele didactice, ct i pentru copiii. Rezultatele i bucuriile imediate pe care le avem ale actului artistic reliefeaz bogia cunotiinelor ecologice.

    La nceput proiectul a pornit simplu ca orice fel de proiect, dar dup nscrierile care au fost am ajuns la performana de a se implica n acest proiect peste 300 de cadre didactice din ntreaga ar.

    Nu am prevzut un numr att de mare de participani i de aceea pe parcurs pentru noi a fost o munc deosebit de grea i cu dificulti pe msur deoarece tot ce a trebuit realizat n proiect nu a depins numai de persoanele noastre.

    Am fost impresionate de multitudinea lucrrilor primite i varietatea tehnicilor specifice educaiei plastice folosite i apreciem seriozitatea partenerilor de proiect evideniat prin respectarea temenelor de trimitere a lucrrilor copiilor ndrumai de dasclii lor. Precizm c alturi de noi, nvmntul precolar au fost i nvtori, profesori de limba i literatura romn, limba i literatura englez, biologie, arte, i profesori de la palatele copiilor. Suntem bucuroase c am putut s implicm n proiect i copii cu nevoi speciale oferindu-le i lor ansa de a participa/concura alturi de toi ceilali copii.

    Lucrrile primite au fost amenjate n expoziii tematice att n unitatea noastr ct i n unitile din jude partenere n proiect.

    Am postat pe internet n albumul online http://community.webshots.com/user/ECOPICTURA , fotografii din timpul aciunilor realizate n cadrul proiectului, precum i fotografii cu participanii pentru a ne cunoate prin fotografii copii i cadre didactice din coluri diferite ale rii, dar i lucrri realizate de copii.

    Cu grdiniele partenere din oraul Craiova am realizat activiti comune artistico-plastice cu ocazia diferitelor evenimente din calendarul eoclogic. Am primit n aceeai zi vizite la expoziiile amenjate la Cabinetul Metodic al grdiniei, de la mai multe coli i grdinie iniiind copiii n

    aprecierea i analizarea lucrrilor. Copiii i-au ales lucrri care prin mesajul lor sunt mai aproape de nelegerea i cunoaterea realitilor mediului i au alctuit albume cu lucrrile evaluate.

    Proiectul a fost finalizat printr-un concurs, simpozion naional Ecopictura 20.06.2008 i editarea ghidului metodic Ecopictura De la lume adunate i napoi la lume date i a revistei de educaie plastic Povestea culorilor avnd aprobarea Inspectoratului colar Judeean Dolj .

    Inst. GAVRILESCU GETA Inst. MUAT CLAUDIA

  • ECOPICTURA

    4

  • GHID METODIC

    5

    GRDINIA P.P. NR. 43 CRAIOVA Nr. 849 / 26.09.2007

    PROIECT EDUCAIONAL

    ECOPICTURA INSTITUII IMPLICATE N PROIECT: INSPECTORATUL COLAR JUDEEAN DOLJ UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA CASA CORPULUI DIDACTIC DOLJ GRDINIA P.P. NR. 43 CRAIOVA, DOLJ CONSULTANI TIINIFICI: CONF. UNIV. DR. VIOREL IONEL Director, Departamentul pentru Pregtirea Personalului Didactic

    UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA PROF. BRBULESCU OVIDIU Artist plastic, Uniunea Artitilor Plastici, Filiala Craiova INIIATOR DE PROIECT: Educ. GAVRILESCU GETA GRDINIA P.P. NR. 43. CRAIOVA, DOLJ Inst. MUAT CLAUDIA ILINA GRDINIA P.P. NR. 43. CRAIOVA, COORDONATORI: Ed: GAVRILESCU GETA Inst: MUAT CLAUDIA Insp. c. PINESCU Anca Insp. c. GEORGESCU Veronica Prof. Dr. MITRACHE ALEXANDRU Profesor psihologie i coordonator practic pedagogic

    Colegiul Naional tefan Velovan DOMENIUL I TIPUL DE EDUCAIE N CARE SE NCADREAZ: Educaie plastic Educaie ecologic TIPUL DE PROIECT: naional APLICANTUL: Grdinia Nr. 43 Craiova, Dolj - Cartier Brazda lui Novac, Str. General Falcoianu, Nr.6, Craiova,

    Dolj, 200075, tel/fax. 0251552860 i 0351441820

    INSPECTORATUL COLAR JUDEEAN

    DOLJ

    Nr. 3370 / 22.10.2007

    CASA CORPULUI DIDACTIC

    DOLJ

    Nr. 359 / 22.10.2007

  • ECOPICTURA

    6

    Ed. GAVRILESCU GETA Cartier BRAZDA LUI NOVAC Str. GEN. NICOLAE MAGEREANU Bl. D 31, Sc. 2, Ap. 14, Et.3 CRAIOVA DOLJ, COD: 200075 Nr. Tel. 0741121220 E-mail: [email protected] Inst. MUAT CLAUDIA BULEVARD DACIA, NR.47 A, BL. S2, SC.2, AP.5 CRAIOVA jud. DOLJ COD: 200589 Nr. Tel. 0752969926 E-mail: [email protected] MOTIVAREA PROIECTULUI Peste tot n lume, educaia de mediu este o prioritate a zilelor noastre. Vrsta copilriei este cea mai propice demarrii activitilor pentru educaia de mediu i trebuie s fie

    rezultatul lucrului n echip, la care i aduc aportul familia, prietenii, administraia local i coala. Mediul nconjurtor i d copilului posibilitatea de a veni mereu n contact cu ceva nou pentru el, de a

    descoperi lucruri care i strnesc curiozitatea, dorina de a le nelege i de a le cunoate mai bine. Prin educaia estetic se urmrete familiarizarea treptat a copilului cu frumosul din mediul

    nconjurtor, formarea percepiilor i gustului estetic, a deprinderilor artistice. Nu toi copiii au aceeai sensibilitate fa de nsuirile estetice ale formelor i fenomenelor naturale i nu

    toi tiu cum s se bucure n aceeai msur de frumuseea lor; dar toi pot nva s perceap frumosul din natur cu ajutorul nostru al educatoarelor / nvtorilor i devinind veseli, optimiti i fericii.

    Astfel educaia artistic plastic realizeaz o deschidere a cunotinelor copiilor spre estetic i artistic, precum i o rafinare a percepiei lor vizuale. Aceasta impune cadrului didactic s organizeze cu copiii diferite aciuni, cele mai multe cu caracter de joc, prin care s dezvolte sensibilitatea fa de aspectele estetice i artistice ale mediului ambiant.

    Prin demararea acestui parteneriat educaional ne-am dorit s dezvoltm copiilor sentimente pozitive fa de natur folosind educaia plastic, n condiiile n care copiii sunt familiarizai cu noiulnile de ecologie, protecia mediului etc.

    Obiectivele vor atinge att aspecte ale educaiei ecologice, ct i ale educaiei plastice. OBIECTIVE OBIECTIVE PENTRU COPII Educaie ecologic: Valorificarea frumosului din mediul nconjurtor pentu dezvoltarea gustului estetic; Familiarizarea copiilor cu evenimentele importante i attractive din calendarul ecologic; Formarea unui comportament civic precum i a deprinderii de ocrotire i nfrumuseare a mediului nconjurtor; Educaie plastic: Dezvoltarea capacitii de exprimare plastic individual i de grup prin compoziii expresive i creative; Cunoaterea i utilizarea unor tehnici de lucru cu diverse materiale i ustensile specifice educaiei plastice:

    tehnica culorilor umede (acuarele, tempera, guaa), ceracolorul, creta n form de baton (paste), pictarea cu tu colorat sau n culori carioca, tehnica colajului i a decolajului, dactilopictura, tehnica origami i tangrami etc.;

    Stimularea i cultivarea la copii a nclinaiilor, aptitudinilor i talentelor artistice n vederea dezvoltrii capacitilor de exprimare plastic nc de la aceast vrst.

  • GHID METODIC

    7

    OBIECTIVE PENTRU CADRELE DIDACTICE Promovarea evenimentelor din calendarul ecologic prin prisma educaiei plastice; Dezvoltarea unor relaii de parteneriat deja existente i abordarea altora; Implicarea cadrelor didactice n realizarea temelor parcurse i organizarea unor expoziii la nivelul

    fiecrei uniti cu lucrrile tuturor copiilor pe temele parcurse n proiect. RESURSE: a) Umane: precolari, elevi, cadre didactice, prini; b) De timp: 2007 2008 c) Materiale: Materiale i ustensile specifice educaiei plastice Albume, auxiliare, CD-uri, casete audio... GRUP INT: copii din nvmntul preprimar din mai multe judee ale rii; elevi din ciclul primar din mai multe judee ale rii; cadre didactice dornice de a lucra cu copiii teme ndrgite i iubite de copii. Implicarea n proiect presupune: realizarea unor lucrri plastice avnd ca tem evenimentele din calendarul

    activitilor (Calendarul Ecologic) la alegere din multitudinea de teme pentru o lun i trimiterea a cel puin 3 i cel mult 5 lucrri pentru fiecare cadru didactic implicat n proiect prin pot, lunar pn la data de 20 ale lunii.

    In colul din dreapta jos se vor meniona pe o etichet: titlul lucrrii, numele copilului (copiilor n caz de lucrare colectiv), grdinia/coala, grupa/clasa i numele cadrului didactic.

    Model etichet:

    Titlul lucrrii ____________ Numele copilului / __________ Numele copiilor n caz de lucrare colectiv ___________ Grdinia /coala ______________ Grupa / Clasa ________ Numele cadrului didactic ____________

    CALENDARUL ACTIVITILOR: Pentru c unele teme din Calendarul Ecologic au o interpretare destul de greoaie, nefiind uor asimilate

    de precolari i colarii mici ne-am gndit c ar fi bine s v sugerm un calendar al activitilor desfurate pe toat perioada proiectului. V oferim o interpretare mai uoar, mai apropiat de nelegerea copiilor a Calendarului Ecologic.

    Acest lucru a izvort din dorina de a fi toate lucrrile centrate pe anumite teme pentru a putea cu ct mai mult obiectivitate s evalum rezultatul lucrrilor primite.

    August 2007 Lansarea ofertei ctre alte uniti colare din jude i din ar; Pn la 15 septembrie 2007 (cu prelungire pn pe 25 octombrie) nscrierea partenerilor pentru nscriere este necesar completarea fiei de nscriere i trimis prin e-mail:

    [email protected]

  • ECOPICTURA

    8

    Fi de nscriere

    ECOPICTURA

    Proiect educaional Unitatea colar: _____________ Adresa unitii colare (localitate, strad, nr., jude, cod potal) _______________ Telefon________________________ Fax_____________________ Nume cadru didactic participant: ________________________ Specialitatea: _________________________ Clasa/grupa ________ Nr. de elevi/precolari: ________________ E-mail: ____________________________ Telefon: ____________________ Mobil:___________________ Adresa cadrului didactic participant: ________________________________ Octombrie 2007 Iiunie 2008 realizarea lucrrilor avnd ca tematic evenimentele din calendarul i

    trimiterea lor prin pot. Odat cu trimiterea primelor lucrri va trebui s trimitei i acordul de parteneriat tot prin pot.

    GRDINIA P.P. NR. 43 CRAIOVA TEL./FAX - 0251552860 NR: 849 / 26.09.2007

    COALA________________ ________________________ TEL/FAX________________ NR.________ / ____________

    Acord de parteneriat n cadrul proiectului naional

    ncheiat ntre Grdinia P.P. Nr. 43 Craiova, Dolj reprezentat prin, ed. GAVRILESCU GETA, inst.

    MUAT CLAUDIA i director DAICI LAVINIA i coala________________judeul __________reprezentat prin _______________________

    Prezentul acord are ca obiectiv crearea unui climat de colaborarea n cadrul proiectului educaional ECOPICTURA, parteneriat care s conduc la realizarea obiectivelor propuse.

    n acest sens coala __________________________ va desfura activitile stabilite n proiect urmrind realizarea obiectivelor.

    Grdinia P.P.Nr. 43 Craiova va monitoriza desfurarea activitii, va face evaluarea final, va face cunoscute rezultatele.GRDINIA P.P. NR. 43 COALA__________________

    CRAIOVA Director, DAICI LAVINIA Director,

  • GHID METODIC

    9

    TEME SUGERATE N CADRUL CALENDARULUI ACTIVITILOR PROIECTULUI

    OCTOMBRIE: Ziua Mondial a Animalelor Animalul meu preferat Animalul ndrgit Animalele din parc / grdina zoologic Animalele din curtea bunicilor etc. Ziua Internaional a Alimentaiei Alimentele care ne ajut s cretem Alimente sntoase Alimentele care nu trebuie s le mncm Aliementele care ne fac ru organismului Ziua internaional a Mrii Negre Impresii de vizitator al Mrii Negre Impresii de localnic al Mrii Negre Mare linitit Mare agitat, nvolburat

    NOIEMBRIE Ziua Internaional a zonelor Urbane Cartierul vzut de copii Oraul vzut de copii Capitala rii Alte orae vzute de copii prin excursiile organizate

    DECEMBRIE Ziua Mondial a Drepturilor Omului Dreptul de a tri ntr-un mediu sntos nclzirea global unde-i iarna de altdat? Dreptul de a te respecta pe cei din jur Ziua Internaional mpotriva Reactoarelor Nucleare Dezastrele aduse de armele nucleare Ce ar trebui s facem s dispar armele nucleare

    FEBRUARIE Ziua Mondial a Zonelor Umede Rezervaiile Naturale din Judeul nostru Delta Dunrii Lacurile din judeul nostru Flora i fauna zonelor umede

    MARTIE Ziua Mondiala a Apei Circuitul apei n natur ploaie, nori, ninsoare Ape poluate Ziua Mondial a Meteorologiei Vnt Ploaie Furtun Evenimente meteo Aspecte din povetile / poeziile n care am ntlnit fenomene meteo

    APRILIE Ziua psrilor Psri folositoare Psri rpitoare Scene din povetile / poeziile n care am ntlnit psri Ziua Mondial a Sntii Pomi nflorii i iarba vrede sntatea omului Pomii din faa casei Cmpul verde din parc/poian/pdure Strlucirea soarelui sntatea omului Ziua Pmntului Dezastre de pe Pmnt: inundaii, furtuni, cutremure Sistemul Solar planetele cunoscute

  • ECOPICTURA

    10

    MAI Ziua Psrilor i Arborilor Legtura dintre psri i arbori Arborii cas bun pentru psri Distrugerea arborilor datorit polurii naturii Vin psrile cltoare Cum am ajutat psrile rmase n ar s supravieuiasc

    ANUN IMPORTANT! Mulumim c ai avut rbdare s studiai ntreg proiectul. Ateptm impresii. Cu rugmintea de a putea s ne ncadrm n termenii propui insistm ca ultimele lucrri s ne fie

    trimise pn pe data de 15 mai 2008. Materialul pentru simpozionul Ecopictura, s fie trimis pn pe data de 15 mai 2008. Materialele pentru ghidul metodic De la lume adunate i napoi la lume date i pentru cartea

    Povestea culorilor s fie de asemena trimise n timp util. Amnunte despre trimiterea materialelor pentru simpozion si carte va vom trimite n timp util. REZULTATE SCONTATE: Dezvoltarea relaiilor de colaborare i mprtirea experienei pozitive ntre cadre didactice din ar i

    ntre colectivele de elevi pe care i ndrum; Stimularea i educarea copiilor pentru protecia mediului prin prisma educaiei plastice; Realizarea unor expoziii cu lucrri realizate; Prezentarea cadrului didactic implicat n proiect i a colectivului de elevi cu care a colaborat n

    realizarea lucrrilor trimise n proiect; Strngerea datelor constatate i nregistrate n urma executrii lucrrilor de ctre copii i trmiterea lor

    pn pe 15 mai pentru a putea fi publicate ntr-o carte care se va numi Ecopictura. Dup evaluarea expoziiilor din fiecare lun vom selecta anumite lucrri pentru premiere. Diplomele de participare i diplomele pentru lucrrile premiatevor fi acordate celor prezeni la

    simpozion, iar celor care din motive obiective nu vor putea participa vor fi trimise prin pot (diplom pentru participare cadrul didactic, diplom premii copii, diplom simpozion si carte publicat cu ISBN Ecopictura)

    EVALUAREA PROIECTULUI Impactul n rndul copiilor i cadrelor didactice. Calitatea lucrrilor realizate. DISEMINAREA: Prezentarea proiectului la nivelul comisiilor metodice/cercurilor pedagogice n fiecare coal

    implicat n proiect; Publicarea proiectului pe www.didactic.ro Transmiterea informaiilor despre proeict n oublicaiile locale Popas n Lumea Copilriei -Nr.9

    / august 2007 - Ploieti Realizarea unui album foto online a lucrarilor din cadrul proiectului:

    http://community.webshots.com/user/ECOPICTURA; pentru o mai bun cunoatere a cadrelor didactice participante n proiect i a copiilor implicai putei trimite pe adresa de e-mail [email protected] fotografii ale dumneavoastr precum i a copiilor din diverse activiti i aciuni realizate n perioada de desfurarea a proiectului.

    Simpozion

  • GHID METODIC

    11

  • ECOPICTURA

    12

    ARTA I JOCUL N PROIECTUL ECO-PICTURA

    Prof. Punescu Anca,

    inspector de specialitate, I.S.J.Dolj

    Ce-a mai frumoas exprimare a gndurilor omului este arta. Inceputurile ei se pierd in negura istoriei. In perioada actuala cunoastem toate etapele prin care a trecut arta. Stim ca oamenii preistorici isi exprimau credintele, sentimenetele si isi descriau modul de viata si lasau o mostenire urmasilor prin arta. O dovada clara a acestui lucru sunt picturile rupestre din pesteri cum ar fi cea de la Lascaux din Franta, dar si micile statuiete sau grupurile statuare exempli gratia Ganditorul de la Hamangia.

    Deoarece artistii creaza din placere actul creatiei poate si considerat un joc. Ii seama foarte mult deoarece creatorul daca nu picteaza, nu scrie sau nu sculpteaza se simte ca un copil caruia i s-a interzis jocul, caruia i s-au inchis orizonturile si prin urmare devine un om trist fara pofta de viata si aproape.

    Copii isi vad joaca precum ceva serios, care trebuie pus inaintea altor lucruri. De multe ori ei ne sugereaza jocul lor prin anumite simboluri, prin cuvinte cheie in operele care ne fac sa ne gandim ore intregi la intelesul UNUI DESEN,copilul jucandu-se cu gandirea noastra. De aceea a fost initiat minunatul proiect national ECO-PICTURA.

    La prima vedere diferenta dintre ludic si matur realizata in cadrul acestui proiect este precum cea de la cer la pamant pentru ca oamenii ajunsi la maturite uita sa se joace, adica uita sa se deconecteze de problemele vietii. Acesti oameni maturi isi uita de fapt originile astfel devenind in anumite cazuri mult mai vulnerabili decat copii ei dispretuiesc pe homo ludens (omul care se joaca) considerandu-l inapoiat. Ei nu vad defapt ca jocul este ceva necesar. Prin joc ei inteleg ceea ce fac copii nu vor sa vada ca aceasta joaca poate evolua si se poate adapta la diferite varste. Prin urmare diferenta dintre ludic nu este chiar asa de mare, noi suntem aceia care dam in mintea noastra o definitie denaturata jocului. Astfel chiar daca se joaca ei nu recunosc acest lucru si din motive sociale dau alte nume jocurilor.

    In acest proiect s-au dezvoltat capacitati creative pentru ca prescolarul sa fie apt, sa fie participant activ al dezvoltarii societatii

    Pentru a realiza mai eficient principiul dat e necesar ca limbajul pedagogului sa fie destul de imaginativ, sa se respecte, sa utilizeze materiale intuitive care favorizeaza crearea imaginativa a copilului. Copiii trebuie sa fie instruiti emotional, creandu-le imaginatii reale stiintifice. Imaginatia creativa sta la baza gandirii creative. Dezvoltandu-le imaginatia, recurgem la analogii, la comparari, la descrieri detaliate a insusirilor obiectelor, si-n asa mod cream la copii imagini corecte. Mai intai, copilul trebuie sa cunoasca deosebirea si apoi sa treaca la clasificare, apoi la modelarea obiectelor.

    Premizele sau factorii psihologici, nivelul sau gradul de dezvoltare psihica a copilului este: imaginatia, gandirea, memoria, interesul cognitiv, temperamentul, acele goluri si capacitati pe care le are copilul. Prescolarii dupa natura lor sunt diversi sau diferiti, pe unii parametri copiii au insusiri aproximativ egale, corespunzator, prescolarii pot fi plasati in grupe asemanatoare pe anumiti parametri. Astfel poate fi diferentiere fata de invatatura dupa interesul cognitiv, dupa dezvoltarea de a gndi, dup dezvoltarea creativitii si dezvoltarea vorbirii. De aceea organizarea muncii instructive se face in mod difereniat.

    Stimularea creativitii este in demers complex, care a stat la baza proiectului ECO-PICTURA ce cuprinde fenomene de activare, antrenare, cultivare si dezvoltare a potentialului creator. In sistemul metodelor si tehnicilor de stimulare a creativitatii s-au impus Brainstorming-ul si Sinectica elaborate de Alex Osborn si Gordon unde are la baza principiul amanarii, evaluarii critice, ideilor noi, asigurarea si mentinerea unei atmosfere favorabile producerii unor idei originale, neobisnuite. Sinectica presupune ca strategie dominanta asigurarea premizelor favorizate generarii de idei si produse noi prin utilizarea analogiilor, a metaforelor, a reuniunii unor elemente diferite si aparent irelevante.

  • GHID METODIC

    13

    Jocul si invatarea au oferit copilului nenumarate prilejuri de a combina si recombina reprezentarile pe care le dispune propriile sale imagini, ascultand povesti, basme, poezii, reconstruieste mental principalele momente de naratiuni, le inverseaza, le omite, le amplifica si inventeaza altele noi.

    In tratarea problemei instruirii si dezvoltarii creativitatii a fost necesar ca suport urmatoarea consideratie: drept baza a instruirii de dezvoltare serveste continutul ei, de la care deriva metodele si mijloacele organizarii instruirii. Aceasta consideratie e caracteristica viziunilor lui L.S. Vigotskii si D.B. Elconin: Pentru noi, - scrie Elconin importanta primordiala a avut gandul lui Vigotskii, despre aceea ca instruirea isi realizeaza rolul sau primordial in dezvoltare, inainte de toate, prin continutul cunostintelor acumulate V.V. Davidov.

    Concluzia este ca arta si jocul desi nu sunt sinonime sunt inrudite si se intrepatrund. Si datorita lor si acum datorita acestui proiect, oamenii au un simt dezvoltat al frumosului.

    NATURA I ARTA

    Gavrilescu Geta Muat Claudia

    Grdinia P.P. Nr. 43 Craiova

    "Artele nu imita direct obiectele vizibile ci merg la raiunile din care s-a nscut obiectul natural."

    PLOTIN

    Arta este un fenomen biologic strans legat de dezvoltarea constiintei de sine si a inteligentei. Arta este n acelasi timp o activitate care inventeaza si desavarseste simbolurile exprimarii.

    Lumea din jurul nostru este intr-o continua schimbare, numai natura a ramas si va ramane cea care nu se va schimba si cea care va oferi izvor de inspiratie tututror ce vor sa "vada" ceva in adancurile sale. Aproape in orice domeniu al artei si al stiintei avem sa intalnim elemente din mediul inconjurator care au stat la baza studiilor, cercetarilor si descoperirilor facute. Natura ofera tuturor "ceva"din frumusetea, fantezia, uratenia, misterul si echilibrul sau.

    Lumea din jur e atat de bogata si de variata incat multe obiecte, fiinte, fenomene, nu numai ca ne atrag sa le admiram, dar ne trezesc dorinta de a le repeta, atingand perfectiunea naturii. E demonstrat faptul ca omul cu un simt artistic dezvoltat si spirit de observatie nu ramane indiferent, se evidentiaza in munca sa prin calitatile superioare, e mereu in cautarea noului.

    Tot ce exista in natura ni se prezinta in culori. Tot universul care ne inconjoara il privim colorat. Lucrurile se deosebesc intre ele nu numai prin forma dar si prin culoare, natura ofera cel mai bogat izvor de inspiratie pentru realizarea lucrarilor prin diferite tehnici de lucru

    n spaiu forma nu este niciodat ntmpltoare, fiecare form i are vocaia sa material, schiat nc din viaa ei interioar. Ideea artistului este form, i viaa sa afectiv devine tot form.

    Dintodeauna, omul a creat arta inspirandu-se din natura. El a obseravat cu atentie miediul inconjurator, l-a situat si apoi a creat o noua realitate. Aceasa noua realitate are si ea structura ei, pe care creatorul si-a imaginat-o.

    Culorile, fascinatia combinatiilor de linii, puncte si forme, lumea vegetala si animala care se afla in jurul nostru si in mijlocul careia traim, intreaga natura cu tot ce ofera, bun si rau, frumosul, toate contribuie la redactarea compozitiilor plastice.

    BALZAC scria intr-unul din tratatele sale de specialitate: "Totul este forma, viata insasi este o forma." " Din haosul sufletului se desprinde cosmosul operei", traducea Tudor Vianu clipa de har a creatiei. Artele plastice sunt frecvent comparate cu un limbaj, un limbaj care este creat pentru a exprima ceva.

    Opera de arta este un mijlocde comunicare, ea exprima o realitate care este proprie creatorului, este o activitate care are loc dintotdeauna.

    Arta poate forma oameni, iar nsuiri morale cum sumt buntatea, cinstea, concepia progresiva despre lume i viaa se vor gsi n ea, topite n magma arzatoare a esteticului.

  • ECOPICTURA

    14

    APTITUDINI NSUITE DE COPIII PRECOLARI

    N ORELE DE EDUCAIE PLASTIC DIN CADRUL PROIECTULUI NAIONAL

    Ed: Coeran Dorina

    c. cu cls. I-VIII nr. 2 Pieleti - Structura Cmpeni - Dolj Ed: Ungureanu Ionela Corina

    c. cu cls. I-VIII "Marin Sorescu" Bulzesti - Dolj

    n activitatea precolarilor, educaia estetic este, fa de cea intelectual sau etic, prioritar, dat fiind c, dac noiunile intelectuale sau etice presupun acumulare de informaie, formarea estetic se bazeaz mai ales pe predispoziie de receptare a frumosului. Prin educaie estetic se urmrete familiarizarea treptat a precolarului cu frumosul din mediul nconjurtor i din creaiile artistico-plastice, formarea percepiilor i gustului estetic, al deprinderilor artistice. Unul dintre cele mai importante aspecte ale educaiei estetice n grdini este educaia artistic. Prin educaie artistic se nelege dezvoltarea sistematic a capacitii de a percepe, de a nelege i de a crea frumosul n art. Arta are o mare for educativ. Valoarea imaginii artistice rezid n faptul c face apel la sentimentele copilului, antreneaz activ aspectul afectiv al psihicului su. Arta transmite un mesaj emotiv a crui receptare este condiionat de capacitatea copilului de a deine disponibiliti de nelegere a limbajului i de a intui starea creatorului.

    Exemple de aptitudini nsuite de precolari n timpul orelor de educaie plastic: 1. S respecte poziia corect a corpului fa de suportul de lucru pentru o bun coordonare oculo-

    motorc; 2. S utilizeze corect instrumentele de lucru n exprimarea liber a gestului grafic; 3. S obin efecte plastice, forme spontane i elaborate prin tehnici specifice picturii. 4. S aplice culoarea pe suprafee date sau libere(cu pensula, buretele, degetul, palma, ghemotocul de

    hrtie, aa, tampila, periua, tubul); 5. S obin efecte plastice prin combinarea culorilor sau alte tehnici(fuzionare, presare, suprapunere,

    stropire, plierea hrtiei); 6. S realizeze compoziii plastice prin prelucrarea formelor spontane; 7. S foloseasc cuvinte i expresii specifice activitilor artistico-plastice(ablon, amprent, tampilare,

    colorare, suprapunere, apsare, presare); 8. S descrie aciuni specifice tehnicilor folosite n cadrul activitilor plastice. 9. S aplice n situaii noi tehnicile de lucru nvate pentru realizarea unor compoziii originale; 10. S creeze forme i modele noi prin mbinarea elementelor de limbaj plastic; 11. S modifice modelul dat prin adugare sau restructurare. 12. S interpreteze liber, creativ lucrri plastice exprimnd sentimente estetice. 13. S descopere semnificaia lucrrilor din analiza culorilor, formelor, liniilor; 14. S descrie lucrrile proprii sau ale celorlali copii, innd cont de aspectul lor i de sentimentele pe

    care acestea le trezesc n sufletul copilului; 15. S propun posibiliti de valorificare a lucrrilor(expoziii, concursuri); 16. S exprime ceea ce simte privind desene, tablouri, fotografii artistice, albume de art. Este cunoscut importana desenului i picturii n vederea pregtirii copilului pentru scris, cu

    scopul de a stimula interesul copiilor, de a trezi emoii estetice, de a le dezvolta gustul pentru frumos, culoare, armonie, compoziie, simetrie, spiritul de ordine si acuratee! Am cutat s mbogim cunotinele copiilor cu diferite tehnici de decorare a suprafeelor pentru o mai bun atractivitate a activitilor artistico plastice. Astfel s-au folosit ca ustensile de lucru obiecte i materiale variate i simple ca, de exemplu, tampile din cartofi, tampile din plut, din gum de ters, pieptene, site i abloane decupate, chiar si amprentele degetelor sau ale mainilor copiilor.

    n educaia estetic, pictura, desenul i modelajul ocup un loc tot att de important ca i muzica i dansul. Educatoarea trebuie s ndrepte atenia copiilor numai spre ceea ce este frumos, s-i nvee s combine formele, s-i alture culorile n aa fel nct s obin efecte mai plcute ochiului.

  • GHID METODIC

    15

    De aceea educatoarea trebuie s ndrume cu grij, s stimuleze activitile de desen, pictur i modelaj sprijinindu-i pe copii s-i formeze, de la cea mai fraged vrst deprinderi corecte de lucru i s-i ajute cu pricepere s neleag i s foloseasc elementele simple de limbaj plastic.

    Bibliografie: - Joita Elena:- "Proiectarea activitatilor in gradinita", Revista Invatamantului Prescolar, nr.1, 1991. - Manolescu Marin: -"Curriculum pentru invatamantul primar si prescolar Teorie si practica",

    Universitatea din Bucuresti, Ed.Credis, 2004 - Popescu E.: -" Pedagogie prescolara " E.D.P., Bucuresti 1993 - Montessori Maria: - " descoperirea copilului", E.D.P., Bucuresti, 1977

    ARTA EDUCATIEI ESTETICE

    Vasilica Bujor Scoala cu cls.I-VIII Nr.2 Pielesti Jud. Dolj

    ....Ar trebui ca experienta estetica a unei vieti frumoase sa fie accesibila tuturor, caci toti trudesc la

    infrumusetarea vietii tuturor, si nu a vietii lor private, rasturnand institutiile care cautioneaza uratenia sau oroarea. Atunci noua sensibilitate se va raspandi in toti, si nu in afara individului, pentru a fi capabila de o inventie permanenta. Iar experienta estetica patrunde intreaga cultura, intrucat ea se traieste in cotidian.

    Educatia estetica pregateste intalnirea cu frumosul autentic, cu valoarea. Modalitatile prin care educatia estetica ajunge la aceasta intalnire: prin educatie literara, educatie

    plastica, educatie muzicala, etc. Desenul este unul din mijloacele cele mai apropiate i mai potrivite pentru educaia estetic. La rndul

    ei, educaia estetic este o parte principal a educaiei multilaterale. Activitatea artistico-plastic este un cadru ideal pentru descoperirea aptitudinilor, este o activitate care

    produce placere.Desenul sa fie studiat pentru dezvoltarea sentimentului frumosului si sa nu devina o meserie! Aristotel (384-322 i.e.n.)

    Prin activitatea artistico-plastica copiii sunt ajutai s vada frumosul. Elevii trebuie nvati s nu treac pe lng valorile frumosului din viaa nconjurtoare fr s le observe. Atenia lor trebuie s fie ndreptat asupra acestor valori: aspecte ale naturii, tradiii, folclor, art.Frumuseile observate vor trebui exprimate n temele lor de desen..

    Studiile intreprinse, ca i experiena practic, evideniaza c activitaile artistico-plastice exercit o influen benefica asupra personalitii copilului pe plan estetic, moral, afectiv i intelectual. Aceasta implic din partea cadrului didactic o activitate educativ susinuta.

    Poi s ai talent, dac nu lucrezi e degeaba. Mna trebuie s-i umble. i poi s desenezi bine, s ai culoare ct de frumoas, dac nu pui simire nu iese nimic. Noi artitii privim cu ochiul, dar lucrm cu sufletulspunea marele artist tefan Luchian

    Implicata n ntreg procesul de formare i autoformare a personalitii, educaia estetic urmrete, n esen, dezvoltarea capacitii de percepere i nelegere corect a frumosului din realitate (din natur, munc, relaii sociale, i din art), formarea contiinei estetice, a gustului i simului estetic, a necesitii i posibilitii de a participa la crearea frumosului n art i n via. Sau, mai concis, educaia estetic urmrete pregtirea copilului (i nu numai a acestuia) pentru actul de valorizare-receptare-asimilare i cel de creare a valorilor estetice.

    Gustul estetic este capacitatea de a reaciona spontan, printr-un sentiment de satisfacie sau de insatisfacie, fa de obiectele i procesele naturii, fa de relaiile sociale, fa de operele artistice. Gustul estetic aparine prin excelen sensibilitii i imaginaiei, de aceea nu poate fi ntotdeauna argumentat. Ceva place sau nu place, fr a se putea argumenta. Prezena gustului se manifest prin sensibilitate la tot ce este frumos i prin capacitatea de orientare i alegere n conformitate cu legile frumosului.Frumosul se educa prin frumosspunea Platon la vremea lui, un adevar care a ramas valabil pna n zilele noastre.

  • ECOPICTURA

    16

    CREATIVITATE SI ORIGINALITATE IN ABORDAREA PICTURII SI ECOLOGIEI LA

    VARSTA PRESCOLARA

    Daici Lavinia Grdinia de copii nr. 43, Craiova

    Simbol al bucuriei, al florilor si al zborului uman,al expansiunii sufletesti creatoare, copilaria este

    determinanta pentruscara valorica pe care va putea urca orice om pe parcursul vietii lui. Copilaria da marele start pentru sublima competitie a omului cu el insusi- in propria sa devenire, autodesavarsire si afirmare ca valoare umana.

    Copilaria este un vis, vis pe care nimeni nu-l poate uita. Prescolarii ne invata, ne fascineaza prin farmecul si prospetimea lor, prin sinceritate,inocenta,candoare,

    perspicacitate si creativitate.Gradinita este un factor decisiv in educarea copiilor pentru frumos, pentru valoare. Ce ar fi daca nu ar exista culori? Ce inseamna culoare? Culoarea e emotie, e fie bucurie, fie tristete. Stiu copiii ce este culoarea? Sincer, nu m-a interesat ce stiu copiii despre culori, ci ce stiu sa faca cu ele si ce simt ei in fata

    universului plin de culori. Limbajul plastic este unul dintre cele mai indragite mijloace de comunicare ale copiilor.Lucrarile

    copiilor reflecta personalitatea fiecaruia dintre ei, ne descopera lumea asa cum o vad ei, descoperind si noi copilul pe care nu-l cunosteam indeajuns de bine.Nu mai e nevoie sa amintim ca multi copii de varsta prescolara exprima prin limbajul plastic ceea ce nu pot exprima prin mijloacele limbajului vorbit, cu alte cuvinte isi completeaza modul de a comunica cu ceilalti.

    S-au facut comparatii intre arta si joc.Cu certitudine impulsul artistic isi are radacinile in aceasta activitate semiconstienta a copiilor care se joaca.

    Nimeni,in afara de ei, copiii, nu va putea reda mai bine universul lor. Copiii inventeaza si transforma culorile in parteneri de joaca, vorbesc cu culorile si vorbesc despre

    culori- cand sunt hazlii,cand sunt mohorate, cand sunt intunecate,dar stralucitoare. Deci, tablourile lor rad si plang, ca insasi viata. Nu uitati, nici o clipa, doamnelor educatoare, in timpul lucrului, dati-le copiilor senzatia ca sunt

    adevarati artisti.Copiii prin ceea ce vor realiza o vor face cu mai mult curaj si incredere in fortele proprii. Le spunem tuturor ca Dumnezeu a facut totul cu masura si nimic nu e inepuizabil. Conservarea si ocrotirea mediului natural va fi o lupta in care omul va fi invingatorul.Privita istoric

    poluarea mediului a aparut odata cu omul, dar s-a dezvoltatsi s-a diversificat pe masura evolutiei societatii umane, ajungand astazi una dintre cele mai importante preocupari ale specialistilor din diferite domenii ale stiintei si tehnicii.Poluarea aerului,desi cunoscuta de secole, a devenit in zilele noastre una din preocuparile majore, datorita faptului ca ea afecteaza atat sanatatii omului cat si plantelor, animalelor, cladirilor etc.

    Atmosfera poluata determina dereglari fiziologice cat si biochimice in plante cu privire la fotosinteza si distributia asimilatelor, absorbtia elementelor minerale din sol, germinatia semintelor etc.Ca efecte ale poluarii apelor mentionam eutrofizarea lacurilor si afectarea vegetatiei terestre prin exces de erbicide, insecticide, detergenti etc, in apele freatice.Poluarea solului reprezinta orice actiune care produce dereglari in functia normala a solului ca mediul de viata pentru plante.

    Modalitatile de poluare a solului sunt diverse si se datoreaza rezidurilor din activitatea omului, a deseurilor industriale sau utilizarii necorespunzatoare a unor substante chimice in agricultura.

    A ocroti si imbunatati mediul incojurator reprezinta pentru noi toti un obiectiv primordial, o sarcina a carei realizare trebuie coordonata si armonizata foarte bine in sistemul educational. Actiunea de protectie a mediului nu e usoara in comunitate.Schimbarea mentalitatii oamenilor e dificila iar fara educatia fiecarui individ in acest sens, pornind de la varste timpurii,

    Educatia ecologica poate fi integrata in activitatile de pictura, copiii fiind educati in spiritul iubirii, ocrotirii si protejarii naturii pentru ca, natura este locul minunat de joaca al copiilor si trebuie incurajati pentru a o pastra curata.

  • GHID METODIC

    17

    Bibliografie: 1.Ion NicolaeFiziologia plantelor, Editura Sitech,2008; 2.M. Negulescu- Protectia mediului inconjurator, Eitura tehnica, 1995; 3. Dan Schiopu, Vasile Vintu-Ecologie si protectia mediului,Editura I. Ionescu de la Brad, 2002; 4. Revista Invatamantul Prescolar, 1-2/2008

    PERFORMANE REALIZATE N CADRUL PROIECTULUI NAIONAL ECOPICTURA OBINUTE PRINTR-O EVALUARE PSIHOLOGIC I IMPLICIT METODIC A

    RESURSELOR, DAR I PRINTR-O DETERMINARE A NSUFLEIRII PARTICIPANILOR LA PROIECT.

    Draga Marinela

    Grdinia nr. 50 Sfnta Lucia Craiova Motto:

    S nu se copieze natura, ci s se lucreze n spiritul ei Leonardo Da Vinci

    Orice activitate uman, presupune din start un real i concret management al resurselor umane i implicit

    o organizare a procesului. Toate aceste tehnici trebuie coraborate cu personalitile participante i astfel avem asigurate

    aptitudini i interese pentru desen i pictur. Procesele psihice, fie ele simple sau complexe au o finalitate bine conturat, n cadrul existenei concrete. Datorit faptului c sunt selective i proceseaz stimuli cu valoare adaptativ, copilul (omul) poate

    gndi, percepe, nelege mai bine realitatea, natura poate rezolva spre 6-7 ani (datorit prezenei reprezentrilor) i stadialitii gndirii, probleme cu care se confrunt.

    Dup evoluia ontogenetic, activitatea poate s apar ca: joc, nvare cognitiv, munc productiv i creare. Dup gradul de contientizare, poate fi n ntregime contient (ia forma voinei), sau cu componente

    automatizate (deprinderile). Niciodat nu trebuie s privim aceste componente separat, pentru c ele se ntreptrund armonios. Exerciiul bunelor deprinderi plastice (picturale) ne poate revela aptitudinea pentru pictur (exp.). Aptitudinea reprezint una din cele trei mari categorii de personaliti, alturi de temperament i caracter. n cazul ecopicturii, nu putem vorbi doar despre deprinderi i chiar aptitudini pentru pictur, dac ele se

    manifest n general i nu vizeaz natura, mediul nconjurtor i sunt nsufleite de sentimente legate de natur. De cele mai multe ori, mesajul, ideea, dar i culorile folosite n ecopictur sunt determinate ntr-o mare

    msur de temperament. Un coleric ador roul, l folosete excesiv dac nu e temperat. El caut roul pentru a reda focul, prul,

    hinuele. Aptitudinile reprezint latura instrumental, cea care deosebete copilul care are deprinderi plastice, de

    cel care acioneaz diferit, instrumenteaz cu uurin deprinderile art plastice. Posibilitatea de compensare a aptitudinilor i latura motivaional a activitii plastice, au constituit un

    ajutor preios n combaterea exagerrii psihotehnicii, care consider omul drept un mozaic de aptitudini. Cnd se manifest creativitatea, apar n plus factori de flexibilitate i originalitate a gndirii. Faptele din natur se pstreaz cu ajutorul memoriei, care este n fapt o aptitudine de fixare, pstrare i

    reproducere prin mijloace plastice pictura. Un copil cu aptitudini pentru pictur, de exemplu, manifest prima dat spirit de observaie, el percepe

    cu uurin fapte ecologice, chiar ascunse, ntr-un anumit context. Atenia este o alt calitate a copilului cu aptitudini pentru activiti artistice plastice (pictura) etc. Aptitudinile specifice sunt specifice tiinei, artei, pedagogiei. Copiii, ca i adulii, se deosebesc ntre ei dup capacitile i posibilitile lor de aciune. Aceleai activiti artistice, de exemplu (pictur) sunt executate diferit calitativ, cu o frumusee mai mare

    sau mai mic, uneori redus. Aptitudinile, constituie latura instrumental i executiv a personalitii.

  • ECOPICTURA

    18

    Ar putea fi definite, ca subsisteme sau sisteme operaionale, superior dezvoltate care mijlocesc performane supramedii n activitatea depus.

    Aptitudinea care determin succesul este complex i este determinat de un complex de factori. Sunt aptitudini simple i aptitudinii complexe. Nu trebuie uitat faptul c aptitudinile se bazeaz pe anumite permise, predispoziii ereditare, dar se

    formeaz i se dezvolt n cursul activitii, n funcie de mediu i de educaie. Dac prinii vor arunca gunoaiele lng un copac frumos, pe iarba verde, copilul va alunga imaginea

    acelui copac frumos i nu va simi dorina de a-l picta. Aa refulrile mpiedic o bun percepie a mediului s transforme un petic frumos de natur ntr-o pictur armonioas i cu mesaj.

    Pe de alt parte cunotinele i deprinderile n lipsa aptitudinilor, asigur ndeplinirea activitilor numai la nivel mediu.

    Jocul liber cu creionul, ceracolorul, pensula i acuarela sunt un bun indiciu pentru descoperirea copiilor cu interes(ei stau mai mult n aceste instrumente plastice) i chiar aptitudini.

    Aici se vede, n funcie de felul i modul cum lucreaz, aptitudinea general, i aptitudinea special. Dac sesizm aptitudinea special pentru art i lsm lucrurile s mearg de la sine vor merge bine cu

    bune deprinderi artistice. Dac ns, i iau o foaie mare de desen, nu spun nimic i ncep s lucrez neajutorat, copilul n aptitudinea special pentru pictur va venii lng mine.

    Regula de aur este ca nimic s nu fie impus ci totul s vin din fiina copilului, luntric. Apoi vine acea clip cnd aptitudinile generale, dezvoltndu-se la un anumit nivel prin exerciiu

    temeinic s le facem pe cele speciale s se manifeste. Temele sunt legate de frumos: i atragem atenia i mergem acolo, n curtea grdiniei, la caisul nflorit,

    privim mpreun psrile, apa, natura cea nemurdrit de om. Pn la 7 ani, antropozofic, copilul este legat spiritual de frumos i bine. Desfor n fiecare diminea un exerciiu de 10 minute pentru spiritul de observaie. Ce-ai vzut tu astzi cnd ai venit la grdini? Este dureros s vezi c ei copiii sunt adui n cele mai multe cazuri spre grdini, robotic, fr s li se

    atrag atenia asupra mcar a lucrurilor, ntmplrilor noi din natur. Aici i nu numai, se strnesc emoiile pozitive la elevi. Aa se nal Eu-l lor spre performan. Aa se ataeaz i iubesc natura, aa o apr de murdrie i stricciune. Aa se rzvrtesc i iau aptitudini pentru aprarea naturii. Am folosit metode de nnoire a artei pedagogice prin pedagogia lui Rudolf Steiner. - copiilor le-am pus zilnic la ndemn, fr s-i oblig s se duc n zona artelor urmtoarele materiale: - ligheane mici cu ap, pensule mari i pensule pentru detaliu, burete curat, foi mari, coli, carton,

    suprafee poroase, ndeosebi. - ulei comestibil, hrtie creponat, aracet i orice material reciclabil care poate fi pictat. Lucreaz pe spaii la nceput foarte mari, apoi din ce n ce mai mici. Tot ce poate fi pictat i obiecte cere se aruncau, devin vaze, decoraiuni, aranjamente. Orice srbtoare este un prilej pentru organizarea unei expoziii tematice, a unui album, fotografiile din

    aceste momente trec pe suport electromagnetic i vor fi vizionate cu diverse prilejuri. Exemple de expoziii tematice organizate: - 2 februarie 2008 mi plac apele, Lacul codrilor albatrii. - martie 2008 Poluarea, Pomul meu preferat - 1 aprilie 2008 Dac a fi pasre expoziie i postere - 22 aprilie 2008 Pmntul e mare - 10 mai 2008 Copiii Europei - 24 mai 2008 Psrile, prietenele mele Not! Am participat pe 11 mai 2008 la concursul internaional de art plastic (pictur) cu 6 lucrri tema Or

    eu sunt copil, i EU sunt copil!. mi programez urmtoarele expoziii - 8 iunie 2008 Apa cea mare - Oceanul - 21 iunie 2008 Soarele, Soare frioare, Soarele, prietenul pmntului. Sugerez organizarea unor expoziii n Parcul Romanescu, Grdina Botanic sau Parcul Primriei.

  • GHID METODIC

    19

    Peste tot n lume triesc copiii! Dac-i iubim real, nu trebuie s uitm c ei, ca i noi de altfel, avem nevoie de un mediu curat.

    Educaia ecologic este o prioritate european i nu numai. Dac i nvm c n echip pot lucra pentru natur, sunt sigur c ntr-o zi se vor sensibiliza i

    administraiile inerte. Trebuie s facem ns pai mici: primul este acela de a-i nva s se bucure de frumuseea naturii. Artndu-le frumosul le rafinm percepia vizual i sufleteasc. Acestea toate trebuie ncepute cu mediul imediat, care trebuie obligatoriu amenajat estetic i funcional. Meridianele i paralelele lumii sunt dor liniile unui otron peste care ei sar cu ncredere, liberi. Pe degetul unui copil care se juca pictnd, a rmas o pictur albastr de culoare. A ntins-o pe o bucat de hrtie, deasupra unor nesfrite dune de nisip i din ea au nceput s curg

    stropi de ploaie; a ntins-o apoi deasupra unui tun i s-a transformat n cer senin. Apoi tunul a nceput s bombardeze lumea cu flori.

    (ntmplare artistic) Rezumatul lucrrii 1. Necesitatea evalurii iniiale a posibilitii implementrii proiectului de ecopictur 2. Depistarea acelor copii care ar putea participa activ i cu plcere la proiect. Manifestri aptitudinale

    speciale pentru pictur, evidente 3. Evaluarea deprinderilor plastice observate, ca fiind manifeste i delimitarea clar de aptitudini artistice

    generale. 4. sesizarea aptitudinilor generale dar, mai ales a celor speciale pentru pictur i testarea tehnicilor

    picturale ca: dactilo-pictura, amprentarea palmar, fuziunea, compoziia etc. 5. Testarea tehnicilor de pictur i evaluarea rezultatelor. 6. Prezentarea lucrrilor se va face n cadrul anexelor ataate lucrrii. 7. Prezentarea unor lucrri individuale de grup i colective pe tehnici lucrate sistematic i creativ cu

    copiii. 8. Msuri ameliorative preconizate n performarea rezultatelor. 9. Sugestii pentru desfurarea proiectului n etapa urmtoare n scopul mprtirii experienei eficiente

    n domeniul ecopicturii. CUM I CND REUIM S DESCOPERIM COPIII CU APTITUDINI I INTERESE PENTRU

    DESEN

    Educ. Drgan Alexandra Grdinia cu P.P. Nr.1 Motru

    Exist o relaie ntre aptitudinile generale i cele speciale pe parcursul dezvoltrii ontogenetice.

    Dezvoltarea timpurie a unei aptitudini creeaz premise pentru dezvoltarea ulterioar prin orientarea interesului spre domeniul respectiv.

    n educaia modern se pune accent din perioada precolar pe dezvoltarea aptitudinilor. Abilitile obinute la vrsta precolar prin intermediul activitii artistice (desen, modelare, aplicaie,

    construire, lucru manual) permit copilului s deprind la debutul colar anumite competene care la rndul lor devin o garanie a integrrii sociale i o condiie a dobndirii performanei lingvistice, artistice plastice.

    Exist multiple posibiliti de formare a unei personaliti creative. Considerm c una dintre cele mai eficiente n vrsta precolar este familiarizarea copiilor cu textul literar i dezvoltarea creativitii prin diverse exerciii artistico plastice: desen, pictur, modelare, aplicare.

    Tehnici ce vizeaz ridicarea potenialului creativ al copiilor i stimularea lui sunt: reformulri ntr-o viziune personal; clasificri de obiecte care posed nsuiri similare; evidenierea particularitilor unor clase de obiecte; formulri i explicaii personale care se preteaz la interpretri controversate;

  • ECOPICTURA

    20

    comentarea unor opere artistice; inventarea de jocuri i soluii de rezolvare a unor situaii; interpretarea de roluri ale unor persoane reale sau imaginare; Acesta este un proces complicat care se deruleaz n timp. Aciunile de stimulare a creativitii urmresc s determine productivitatea acestor capaciti umane. Ridicarea potenialului creativ al copiilor i depistarea aptitudinilor artistice ncepe de la munca creatoare

    a cadrului didactic (pentru aceasta sunt necesare cunotinte multilaterale; eficien de munc i o bun pregtire). Creativitatea n stilul de munc al cadrelor didactice ine de factorii psiho-pedagogici i reflect un

    cuantum de capaciti specifice i generale. Capaciti generale: 1. Vocaia profesional: predispoziii, aptitudini artistice, simul noutii; 2. Erudiia: posedarea unui larg i bogat orizont cultural n diferite ramuri art, filozofie, psihologie,

    etic etc; Pasiunea pentru literatur i art. Structuri fizice i psihice cognitive, afective, motivaionale, predominarea semnificativului spre

    satisfacerea solicitrilor copiilor. Capacitati speciale: Capacitatea intelectual. Posibilitatea cadrului didactic de a reaciona i de a se adapta la nivelul diferenial al copiilor. Posibilitatea de a opera cu eficien n cadrul activitilor teoretice i practice n scopul asimilrii

    cunotintelor, al formrii priceperilor i deprinderilor necesare. Iscusina de a-i captiva pe copii, de a le trezi i satisface interesul de cunoatere. Capaciti docimologice: evaluarea real, obiectiv, a nivelului de dezvoltare a cunotinelor i

    aptitudinilor copiilor. Capacitatea de generalizare a experienei personale. Creativitatea ocup un loc de cinste n sistemul de educaie i, de noi depinde s o cultivm i s o

    dezvoltm.

    Bibliografie: 1. Psihologia artei H. DELACROIX

    COPILUL NATURA - PICTURA

    Constantin Lori- Elena Gr. nr. 41 ELENA FARAGO

    Iniierea in educaie conine ca moment fundamental cunoaterea si intelegerea copilului. Ea ne cere sa

    precizam ce este educaia si ce nelegem prin copil si copilrie. Orice demers educativ are nevoie de o delimitare conceptuala clara, de o analiza explicita a conceptului de copil si al universului pe care ii presupune si creeaz acesta. Copilul nu este un adult in miniatura. El are felul sau propriu de a gndi si de a simi, el are in fata problemelor vieii o nelegere, o atitudine si un comportament proprii care difer de acelea ale adultului.

    Copilul este "punctual cel mai fraged al vieii, unde totul se poate inca hotari, unde totul se poate innoi, pentru ca totul palpita de viata, acolo sunt ascunse tainele sufletului, acolo se plmdete creaia omului "-Mria Montessori-

    Copilul este omenirea viitoare intreaga: el poarta cu el luminile si umbrele sufletului omenesc, din el vor izvori dorinti si griji viitoare; el va da sensurile lumii cu ce va sa vina.

    Coilul este fantezie si mobilitate, deci noutate si surpriza. De aici putem deduce ca dezvoltarea intelectuala, morala si estetica a copilului, depinde de modul cum tie adultul sa-1 susin pentru a putea sa-si edifice propriul destin. Pentru aceasta el are nevoie de sprijin si ndrumare, dar si de libertate si initiatva, personale.

  • GHID METODIC

    21

    Exista o relaie spontana a copilului mic fata de anumite categorii estetice care se manifesta sub forma ataamentului, a identificrii pline de nsufleire sau prin respingere, rezerve.

    La copilul mic se nate dorina si curiozitatea de a se intalni cu frumosul. Aceasta dorina constituie punctual de plecare a motivaiei psihologice care face posibila permanentizarea interesului estetic. El dorete tot mai multe impresii estetice iar sarcina educatoarei este aceea de a-i oferi cat mai multe posibiliti de dobndire a impresiilor estetice.

    Receptivitatea estetica trebuie formata si educata in mod contient de la vrste mici. Grdinia este cea care ii face pe copil sa perceap latura estetica a mediului ambient, a relaiilor sociale. perceperea laturii estetice a vieii cotidiene conduce la formarea si dezvoltarea emoiei estetice.

    Nivelul de dezvoltare a deprinderilor si obinuinelor, mai trziu a aptitudinilor de a percepe, observa si reda, prezint o importanta deosebita in asigurarea creerii uei atitudini fata de estetic.

    Educatoarea poate in permanenta sa trezeasc si sa intuiasc exigentele precolarului fata de frumos, oferindu-i noi ocazii pentru contemplarea frumosului.

    In activitile de desen si pictura, copilul capt cunotine despre frumos si proportionalitatea formelor, despre armonia culorilor moduri si procedee de lucru cu creionul si pensula. De fapt, pregtirea copiilor pentru desen si pictura este o condiie a participrii active a lor la procesul cunoaterii. Cu ajutorul formelor, culorilor, senzaiilor, el gndete. Isi dezvolta spiritual de observaie memoria, gndirea, imaginaia.

    Un rol deosebit in realizarea celor prezentate mai sus ii are pregtirea realizata naintea desfurrii activitilor propriu-zise cat si in timpul acestora.

    Copiii nu se nasc cu aptitudini si interese pentru ceva anume. Numai canalizandu-le aciunile si activtatea putem obine rezultate deosebite, iar in cele din urma, performante.

    Astfel, la nceputul fiecrui an colar, noi educatoarele realizam evaluarea iniiala sau predictiva care ne ajuta sa stabilim bagajul de cunotine al copiilor din grupa respectiva pe nivele de vrsta. Avnd in vedere activitile artistico-plastice, putem (arata) meniona ca la nceputul anului colar unii precolari se simt descumpnii, nu reuesc sa-si aleag o anumita tema, sau chiar se opresc la subiecte neinteresante, care de multe ori sunt sub posibilitile lor.

    De aceea, noi prevenim toat acestea ajutandu-i sa compun o tema, chiar sugerandu-le cteva subiecte din care ei pot sa-si aleag. Atunci cnd le dam (copiilor) posibilitatea sa-si aleag singuri tema, facem apel direct la reprezentrile memoriei si imaginaiei.

    Noi ca educatoare, trebuie sa incurajam iniiativa creatoare a copiilor, sa-i indrumam astfel incat sa le mbogim posibilitile creatoare.

    O grija deosebita,a noastr, consta deasemenea in alegerea elementelor care compun tema cat si a materialelor adecvate care le sunt necesare.

    ntotdeauna lsam libertate copiilor in tratarea subiectului ales. Aceste activiti ofer copiilor posibilitatea sa-si dezvolte spiritual de iniiativa si de independenta, cat si aptitudinile creatoare.

    In cadrul procesului sau de dezvoltare trebuie sa privim copilul ca pe o fptura activa care are permanent legtura cu obiecte, evenimente naturale si sociale, creindu-si in felul acesta cadrul in care se poate dezvolta att convergent cat si divergent. In felul acesta nclinaiile si interesele sale sunt de fapt puncte de plecare si mai apoi premise ale dezvoltrii imaginaiei lui.

    In funcie de interesul manifestat de copil fata de un anume tip de activitate (desen, pictura, modelaj) eu ca educatoare ii orientez si dirijez activitatea in aa fel incat sa-i condiionez stabilitatea intereselor cat si dezvoltarea unor anumite aptitudini. De aceea la nivelul grdiniei in care lucrez, am nfiinat cu muli ani in urma Cercul de pictura care ii atrage pe copii le dezvolta sensibilitatea, simul estetic, imaginaia, creativitatea; in timp devin mai tolerani, mai nelegtori, chiar prietenoi.

    Aceasta este o activitate interesanta, frumoasa, plcuta care inalta suflete si da societii oameni buni, cu un mare gust pentru frumos, pentru arta, pentru tot ceea ce ii nconjoar.

    Insistnd pe aceasta latura fina, emoionala a talentului copilului, reuim sa obinem rezultate bune si foarte bune, iar mai apoi putem vorbi chiar de performante.

    Ajungerea la performanta se realizeaz deasemenea prin educarea emoiilor pozitive, care menin interesul copiilor, le mobilizeaz gndirea, le stimuleaz spiritul de observaie crend in felul acesta condiii pentru dezvoltarea aptitudinilor speciale.

  • ECOPICTURA

    22

    Deasemenea, in atenia noastr, a educatoarelor, trebuie sa fie copiii ale cror posibiliti intrec intr-o msura mai mica sau mai mare nivelul colegilor, copii care au iniiative, fantezie, imaginaie creatoare. De obicei, aceti copii termina foarte repede tema data si ncep sa se plictiseasc. De aceea este necesar sa li se complice tema, chiar permitandu-le sa realizeze o lucrare suplimentara, danduli-se o alta foaie de hrtie. Trebuie sa le acordam aceasta permisiune numai daca tema propusa a fost bine executata, iar calitatea execuiei este buna sau foarte buna.

    Activitile artistico-plastice, prin natural or, dezvolta spiritul de iniiativa si de independenta al copiilor, precum si aptitudinile creatoare deoarece ei sunt pui in situaia de a-si allege singuri tema pe care urmeaz sa o execute. Ei fac incercari variate care pornesc din proprie iniiativa pentru a reui sa soluioneze problemele ridicate de realizarea temei alese.

    De aceea educatoarea trebuie sa indrume cu foarte mare atenie aceste activiti. Copiii trebuie sa primeasc lumina suficienta, sa aib spaiu de micare pentru a nu se deranja unii pe alii, poziia la masa sa fie corecta, sa tina correct, in mana, creionul sau pensula.

    Educatoarea intervine in stimularea copiilor ori de cate ori este cazul rezultatele fiind deosebite- adic lucrri din ce in ce mai bine realizate, lucrri deosebite.

    In cadrul acestui demers, m-am folosit att de metodele clasice cat si de cele moderne, mbinate armonios ca si culorile, dau strlucire lucrrilor, slefuiesc acea piatra coluroasa transformand-o intr-una preioasa.

    La nivelul clasei pe care o conduc, desfor cu micuii opionalul " Ecologisti mileniului III". Astfel dorina de cunoatere si de salvare a tot ce este viata se materializeaz in lucrri de picture si desen cu care imbogatim permanent expoziia clasei cat ip e cea din cadrul Proiectului "Eco -pictura".

    Acest Proiect este deosebit att pri coninut cat si prin forma sa. Organizandu- se permanent expoziii, putem sa alegem cu uurina grupul de copii cu aptitudini deosebite, pe care sa-I indrumam ndeaproape pentru a le dezvolta caliti estetice-ajungand la perfomanta.

    nsi PROIECTUL ECOPICTURA este o modalitate deosebita de colaborare intre grdinie, cadre didactice, copii si mediul nconjurtor pe care trebuie sa-1 pstram frumos si sntos.

    "ARTA DE A TRAI ESTE SI ISCUSINA DEA TE LEFUI MEREU SPRE A CREA DIN TINE O OPERA DE ARTA, O FIINA AUTONOMA, ELIBERATA DE TIRANIA INSTINCTELOR, DE IMPULSURI EGOISTE SI PASIONALE".

    V.PAVELCU

    NATURA REFLECTAT PRIN ART

    Ed. Ionacu Roua Gr. Nr. 38 - Craiova

    Educaia prin artele plastice contribuie la dezvoltarea gustului pentru frumos al copiilor i la formarea

    laturii estetice a personalitii umane. Sensibilitatea artistic se modeleaz printr-o educaie specific susinut. Vrsta nu poate fi o piedic n exprimarea artistic a copiilor.

    ,,Ei ncearc o bucurie la fiecare descoperire nou pe care o fac i aceasta le d sentimentul de demnitate i de satisfacie, i ncurajeaz s caute mereu. Ion N. ual

    La copilul mic se nate dorina i curiozitatea de a se ntlni cu frumosul. El i formeaz tot mai multe impresii estetice, iar sarcina grdiniei const n a-i oferi ct mai multe posibiliti de structurare a acestora. Copilul gndete cu ajutorul culorilor, formelor, al sunetelor i al senzaiilor.

    Ce-ar insemna o lume fr culori? cu greu ar putea fi descris n cuvinte. De ce culoarea? pentru c o culoare anume este legat de o anumit emoie. Aduce n sufletul nostru

    fie bucurie, fie tristee, cldur sau rceal, linite sau preocupare. Ceea ce pot i tiu copiii despre lumea culorilor am descoperit n perioada de nceput a anului colar.

    Dei foarte mici, 3-4 ani, am observat la copii preocupare i interes pentru activitile de desen i pictur. Sursa de inspiraie n realizarea lucrrilor a constituit-o leciile plimbri, observrile n aer liber, citiri i

    comentri de imagini despre natur, colecia Atlas -,,ntraga lume la dispoziia ta.

  • GHID METODIC

    23

    Copiii se las ndrumai i pot fi modelai n aa fel nct pe fondul lor afectiv s se aeze elementele cunoaterii artistice care vor imprima gndirii lor anumite nuane ce vor mbogi substana viitoare a activitii individuale i sociale.

    Cunoaterea i folosirea diferitelor tehnici de lucru de ctre copii le creeaz acestora condiii pentru un start egal n activitatea lor plastic, le creeaz sentimentul propriei lor valori sporindu-le ncrederea n capacitatea de creaie.

    Exersarea timpurie, la nceput involuntar a diferitelor procedee, tehnici i implicit a unor elemente i mijloace de expresie plastic va oferi mai trziu acea speran de micare, de orientare i de aciune.

    n organizarea i desfurarea activitilor din cadrul proiectului am mbinat metodele tradiionale cu cele moderne, iar tehnicile de lucru folosite au tinut cont de particularitile de vrst i individuale ale copiilor.

    Tehnicile de pictur utilizate n realizarea tematicilor propuse au fost: dactilopictura (tehnica amprentei vrfurilor degetelor), tehnica picturii cu palma, tehnica tampilelor din plut, tehnica ghemotocului de hrtie i spre sfritul anului colar am aplicat i tehnica ablonului.

    Tehnica dactilopicturii, dei este simpl, este foarte important n dezvoltarea abilitii degetelor copiilor. Fiecare are o alt amprent mai mare sau mai mic. n acest fel am obinut cele mai neobinuite tampile, cu efecte deosebite, uor de realizat de ctre copii, sensibiliznd gustul pentru culoare i frumos. Prin aplicarea mai multor amprente laolalt am realizat cu copiii tablouri i lucrri diverse:,,Fructe,,,Prietenii mei - animalele.

    Imbinnd tehnica dactilopicturii cu tehnica picturii cu palma, copiii au compus spaiul plastic n lucrri ca:,,Copacul primvara,,,Parcul din oraul meu,,,Casa mea.

    Aceste tehnici au fost foarte indrgite de copii. O alt tehnic folosit de copii n lucrrile lor a fost tehnica tampilelor din plut. Din dopuri de plut am confecionat tampile de diferite mrimi pentru obinerea unor modele i a unor

    tablouri. Cu ajutorul tampilelor din pluta, prin repetare, alternare i simetrie am creat motive noi, menite s dezvolte orientarea n spaiu a copiilor (aproape, departe, sus, jos).

    Astfel, la tema,,Cmp cu flori, cu ajutorul tampilelor copiii au realizat tabloul mbinnd elemente ca: flori, fluturi, nori, aezndu-le n diferite poziii.

    n realizarea temelor:,,Grdina cu flori,,,Poiana cu bujori am mbinat cele doua tehnici: tehnica tampilelor din plut i tehnica ghemotocului de hrtie.

    Tehnica ablonului am utilizat-o spre sfritul anului colar cnd copiii i-au format deprinderi de lucru, au nvat s utilizeze ablonul. Aceasta tehnic i-a ajutat s compun spaiul plastic realiznd teme ca: Psari pe lac, n Delta, Animalul preferat.

    Desfurnd acest gen de activiti am format deprinderi i comportamente i am realizat obiective att ale educaiei ecologice ct i ale educaiei estetice.

    Valorificarea rezultatelor obinute n cadrul proiectului s-a concretizat prin amenajarea unor expoziii n holul grdiniei i realizarea albumului cu tema,,Natura reflectat prin art.

    Esena procesului de educaie estetic, const pe de o parte n educarea simului pentru frumos, pentru a-l putea sesiza, descoperi i introduce n via, iar pe de alt parte, n ndrumarea copilului spre viaa artistic i pregtirea lui n vederea nelegerii reale, plastice a vieii pin intermediul artei, de a stpnii limpede problematica gramaticii educaiei prin limbajul artei.

    Bibliografie: MINISTERUL EDUCAIEI I CERCETRII, Programa activitilor instructiv-educative n grdinia

    de copii, ediia a II-a. VICTOR DIMA, Educaie plastic, Editura Teora, Bucureti, 1998. ARNHEIM RUDOLF, Arta i percepia vizual, Editura Meridiane, Bucureti, 1979. MIHAELA ROCO, Creativitatea i inteligena emoional, Editura Polirom, Iai, 2001.

  • ECOPICTURA

    24

    EFECTELE FIZIOLOGICE SI PSIHICE ALE CULORILOR - CULOAREA IN PROCESUL DE INVATAMANT

    Inst: Istudor Tatiana - Camelia

    Gr. Negoiesti, Dolj

    Simbolismul cosmic al culorilor este regasit la zeitatile din multe cosmo-gonii. Multi dintre indienii din America de nord asociaza fiecaruia dintre cele 6 sectoare cosmice o culoare sacra. Aproape de sol se regaseste albul care indica zorile, peste alb era asternut albastrul (culoarea va aparea sub forma peluzei), pentru a remarca dimineata, peste albastru era galbenul, simbol al asfintitului si deasupra se afla negrul, simbol al noptii.

    Amerindienii realizeaza urmatoarele conceptii: galben=nord, albastru=vest, rosu=sud, alb=est, zenitul=multicolor, negrul=pamantul.

    La populatiile maya, patru culori desemneaza geniile celor 4 puncte cardinale care dominau pamantul si inspirau sentimentele omului, realizandu-se o mica inversiune a rolului culorilor. Astfel albului ii corespunde nordul, negrului ii corespunde vestul, rosului ii corespunde estul, iar galbenului ii corespunde sudul.

    Perceptii diferite dintre elementele cosmonogonice si culori se gasesc la indienii pueblo pentru care rosu=vest, albastru=nord, verde=est, galben=sud.

    Aztecii, ca cei mai multi dintre amerindieni, folosesc acelasi cuvant pentru toate nuantele de verde si albastru. Simbolismul pietrelor albastre sau verzi: verzi-albastre, este pe de o parte un simbolism solar, asociat cu peruzeaua, piatra focului si a soarelui, semn de seceta si foame, pe de alta parte, albastrul verzui al pietrelor chalchiuilt sunt simbol al fertilitatii, chezasie a renasterii.

    Definitia culorii ca notiune psiho-fizica sublineaza faptul ca suntem influentati in mod remarcabil de culoare, care ne provoaca stari, trairi si sentimente atat de nuanta cat si de saturatie. Informatia culorii se obtine atat pe cale vizuala, prin intermediul luminii care induce simtul vazului, capabil de recieptionare a peste 90% din totalul cunostintelor asupra obiectelor si fenomenelor din natura. Culoarea accentueaza puterea de memorare a omului prin trairile pe care le induce. Ne amintim toata viata de un peisaj montan, un tablou celebru, o persoana, mai ales prin intermediul culorilor care ne-au fermecat la primul impact cu acestea. De multe ori, bolnavi si pesimisti, am primit suflul vietii prin impactul cu o culoare vie, care a indus in sufletul nostru optimismul necesar insanatosirii. O singura culoare induce plictiseala, monotonie, daca este privita mult timp. Ne plac peisajele, tablourile, unii oameni, incaperile pentru ca sunt caracterizate prin imbinarea armonioasa a culorilor. O adevarata armonie cromatica studiaza valoarea de combinatie a culorilor si echilibrul cromatic.

    De fapt nu culorile in sine, ci valorile cromatice obtinute prin combinarea, dispunerea, armonizarea si echilibrarea valorilor diferitelor tonuri si nuante cromatice sunt cele care isi pun amprenta pe sufletul omenesc. Studiul culorilor, armonia lor, impactul asupra vietii noastre a preocupat o pleiada de cercetatori care si-au adus contributia la cunoasterera mecanismului vederii in culori, la interpretarea interactiunii dintre om si culoare si a influentei culorilor asupra psihicului, a puterii de memorare, a starii de sanatate. Fara culori, fara lumina am fi mult mai saraci, mai nelinistiti, si am pierde puterea de a intelege si de a stapani unele fenomene naturale. Avand in vedere cele mentionate mai sus, vom reprezenta, pe scurt, domeniile in care viata si culoarea interfera in beneficiul nostru.

    Dupa cum stiti exista culori calde si culori reci, care produc diferite senzatii de la incalzire voiotie dinamism, la senzatii de rece, frig liniste. Culorile calde sunt:ROSU, GALBEN, ORANGE. Ele sunt vesele, luminoase, dau senzatii de dilatare a spatiului prosoetime. Culoarea rosie este o culoare foarte calda, excitanta, care mobilizeaza fluxul de idei. Rosul este o culoare care ridica tonusul muscular, activeaza respiratia, creste tensiunea arteriala si induce o senzatie de cald. Excesul de culoare rosie devine chiar obositor din cauza acestor efecte fiziologice.

    Galbenul este cea mai vesela culoare si mai putin obositoare dintre culorile calde. Ea influenteaza functionarea normala a sistemului cardio- vascular si stimuleaza nervul optic. Galbenul induce o senzatie de apropiere, de caldura, dinamism inviorare si satisfactie. Deci galbenul mentine prin aceste stari psihice capacitatea de concentrare, mobilizare cat si vigilenta. Totusi daca este privita indelungat, da senzatii de oboseala.

  • GHID METODIC

    25

    Orangeul are aceleasi efecte ca si galbenul. Orangeul induce optimsm, veselie, impresie de sanatate sociabilitate, emotii placute. Culoarea portocalie accelereaza pulsatiile inimii, mentine presiunea sanguina, favorizeaza secretia gastrica, digestia.

    Culorile reci cum ar fi albastrul, violetul, negrul, induc o stare de calm, rece, agonie, frig. Ele micsoreaza spatiul si induc pesimismul, indoiala si tristetea.

    Culoarea verde, desi considerata o culoare rece ea faciliteaza deconectarea nervoasa, favorizeaza meditatia, contemplarea si asocierea de idei.

    Albastrul este o culoare foarte rece, odihnitoare, induce calm liniste interioara, nostalgie, favorizeaza procesele de inhibitie si incetineste activitatea mentala. Prea mult albastru da senzatia de departare de infinit, creand aceasta stari depresive. Albastrul de asemenea scade tensiunea arteriala, tonusul muscular, calmeaza rerspiratia si micsoreaza frecventa pulsului.

    Culoarea violet este rece, nelinistitoare si descurajatoare. Fiind o culoare compusa din rosu si albastru, are efecte contradictorii, inducand senzatii de optimism, nostalgie, atractie si repulsie, calm relativ pe fond de neliniste. In plan fiziologic violetul intensifica activitatea cardio-vasculara si pulmonra.

    Negrul este o culoare neutra, rece, depresiva, reduce activitatea mentala si activitatea metabolica inducand stari depresive de neliniste, de disperare. Fiziologic reduce mult activitatile vitale, scade pulsul minimalizeaza capacitatea de raspuns la stimulii de mediu ambiant.

    Albul ne face expansivi, puri, robusti, luminosi si increzatori in fortele proprii. Albul pur si intens provoaca contractia pupilei si a muschilor globului ocular, de aceea el este obositor.

    Tonurile de gri, rezultand din amestec de alb cu mai mult sau mai putin negru, sunt neutre si estompeaza efectele culorilor pure, sau scot in evidenta stralucirea lor, in functie de de raportul dintre alb si negru. Observarea corpurilor se realizeaza prin intermediul luminii emise de acestea (in cazul surselor primare) sau a luminii reemise de suprafata corpurilor daca acestea sunt surse secundare de radiatii. Toate corpurile reemit o parte din radiatiile care ajung la suprafata lor. De cele mai multe ori lumina care ajunge la ochiul uman provine de la suprafata corpurilor observate. Compozitia spectrala a radiatiilor reemise este dependenta de modul cum variaza coeficientii de absorbtie si de difuzie ai suprafetelor observate cu lungimea de unda.

    Testele de culoare sunt renumite pentru eficacitatea lor (au valoare diagnostica clinica). Testul Luscher permite psihologului si medicului neorolog sa emita un diagnostic corect, in baza reactiei pacientului la 8 nuante: albastru, verde, rosu, galben, negru, maro, gri, violet.

    Daca pacientul alege pe prima faza: rosu, albastru, verde, galben, iar pe cele secundare: maro, gri, violet, negru, este perfect sanatos, daca nu gradul sau de boala este tot mai mare cu cat le alege pe cele secundare in fata celor principale.

    Printre pulberele zdrentelor de nori. Cu suliti de lumina si de foc, rasare, inainteaza-si face loc. Un soaren miliarde de culorispune poetul Mihail Celarinu. De fapt lumina soarelui nu are miliarde de culori, dupa cum vede poetul. Lumina soarelui este de mai multe culori.

    Cand razele de lumina, ce, vin de la soare trec prin picaturile de ploaie, se produce un fenomen ciudat: picturile de apa ce despart in 7 culori, separate una de alta intr-o panglica impresionanta. Asa se explica existenta curcubeului

    Observarea corpurilor se realizeaza prin intermediul luminii emise de acestea (in cazul surselor primare) sau a luminii reemise de suprafata corpurilor daca acestea sunt surse secundare de radiatii. Toate corpurile reemit o parte din radiatile care ajung la suprafata lor. De cele mai multe ori lumina care ajunge la ochiul uman provine de la suprafata corpurilor observate. Compozitia spectrala a radiatilor reemise este dependenta de modul cum variaza coeficientii de absorbtie si de difuzie ai suprafetelor observate cu lungimea de unda.

    Thomas Young a descoperit la inceputul sec. al 19-lea Teoria cumulativa a vederii in culori, care presupunea existenta a 3 culori fundamentale: rosu(r), verde(g) si albastru(B) (teoria cumulativa a lui Thomas s-a adeverit, deoarece aceste 3 culori pot fi obtinute din majoritatea coeficientilor cromatici pozitivi ). O prima confirmare a teoriei lui Young a fost demonstrata, dupa 50 ani mai tarziu de catre Maxwell si independent de catre Helmholtz. Culorile utilizate pentru mixaj, trebuie sa fie culori primare. In calitate de culori primare pot fi alese oricare 3 radiatii din domeniul [380-780]nn., insa conbinatia rosu+verde+albastru este cea optima,

  • ECOPICTURA

    26

    deoarece conduce la obtinerea majoritatii culorilor cu ajutorul unor coeficienti cromatici pozitivi. In anul 1958 Ruthon a descoperit existenta a trei pigmenti cu sectre de absorbtie in (R), (G), (B) in ochiul de peste.

    Prin efectul pe care il au culorile asupra psihicului nostru, culoarea poate fi utilizata la identificarea si tratarea psihicului nostru si tratarea unor disfunctii somatice sau psihice ale organismului uman.

    Astfel dupa nuanta pielii se stabilesc tulburati somatice: -piele verzuie, buze vinete: anemie -piele aramie: tulburari diabetice -piele galbena: icter -limba rosie sau alba: insuficienta acida -fata galbena: tulburari hepatice -fata rosie spre vanat si innegrirea gingiilor: icter negru -nasul rosu: consumul excesiv de alcool Culoarea poate stimula memoria, poate spori eficienta invatarii, poate dezvolta creativitatea si imaginatia

    oamenilor. Concomitent culoarea ne umanizeaza prin trairile pe care le declanseaza, influentandu-ne conduita. Materialele cromatice eficientizeaza actul invatarii prin cresterea interesului elevului, concentrarea

    atentiei, stimularea imaginatiei. Specialistii sustin sintagma ca Marile genii s-au nascut la tara, nu este intamplatoare, deoarece spatiul cromatic foarte variat al localitatii rulale, in comparatie cu cenusiul oraselor, asigura o dezvoltare mentala superioara. Studii psiho-colorimetrice au indicat cresterea vitezei de memorare cu peste 40% in cazul utilizarii materialelor didactice colorate, prin cresterea acuitatii de percepere si a preciziei. In confectionarea materialelor didactice se vor folosi culori tari si contraste puternice pentru evidentierea informatiilor cu caracter de legitate (principii, reguli, ipoteze, legi) si culori mai saturate, mai putin contrastate pentru evidentierea informatiilor exemplificatoare, a unor legitati particulare (date, argumente, demonstratii, enumerari ). Cercetarile psihologice asupra perceptiei cromatice au stabilit urmatoarea ordine descrescatoare de intensitate a contrastelor cromatice, legate de optimizarea procesului de invatare: -pentru planse, desene, schite, grafice: albastru pe alb, negru pe galben, verde pe rosu

    -pentru materiale tiparite: galben pe negru, alb pe albastru, negru pe orange, orange pe negru, negru pe alb -pentru cresterea lizibilitatii la distanta: negru pe galben, verde pe alb, rosu pe alb, albastru pe alb, alb pe albastru, negru pe alb, galben pe negru, alb pe rosu, alb pe verde, alb pe negru. Am continuat aceasta lista pentru a ne convinge cat de lipsita de inspiratie este montarea in scoli a tablelor negre pe care se scrie cu alb. Pentru a mai ameliora putin situatia, tablele ar trebui vopsite cu negru desaturat cu alb, care sa tinda spre un gri inchis, in felul acesta oboseala ochilor celor care de 4-6 ore privesc mereu spre nefericita alternanta alb pe negru sa fie mai putin expusi oboselii. Atunci cand intr-o scoala se vor schinba tablele, trebuie avuta in vedere aceasta observatie si trebuie alese tonuri de galben pentru tablele pe care vom scrie cu carioca neagra. Dimensiunile literelor trebuie adecvate la distanta dintre tabla si ultima banca a clasei. Imbinarea criteriului contrastului cromatic cu cel al locului pe care acel contrast il ocupa in scara acuitatii vizuale poate sa cada in timpul perceptiei globale cu 65% si durata citirii unui text cu 70%. Culorile si cifrele sunt mai usor de perceput decat literele si formele geometrice. Viteza de numarare a simbolurilor cromatice este de doua ori mai mare decat viteza de numarare a simbolurilor acromatice. De aceea copiii vor fi indemnati sa sublinieze sau sa incaseteze regulile, definitiile, legile, principiile, cu creioane colorate (verde, rosu, orange).

    Studiile psiho-cromatice recomanda alegerea coloristicii adecvate pentru spatiile de invatamant. Salile de clasa vor fi vopsite in culori pale (verde, orange spre galben), peretii vor avea doua culori, prima jumatate, de langa podea, va fi inchisa, eventual culoarea mai saturata, iar partea superioara mai deschisa, sau aceeasi nuanta desaturata. Peretele din fata clasei va fi verde sau bleu deschis, cu partea inferioara mai inchisa. Tabla verde deschis si creta galbena sau tabla galbena si creta neagra pentru a asigura relaxarea privirii si functionarea ochiului in acel domeniu spectra in care este mai sensibil. Saturatia medie a culorii tablei va fi potrivit aleasa pentru a rerduce contrastul si a minimaliza socul vizual. In studiul individual cu materialele cromatice iluminarea obiectelor se va face din stanga, fie cu lumina naturala, fie cu lumina becurilor cu incandescenta. Lumina trebuie sa fie difuza, iar in cazul colilor care reflecta puternic lumina (coli lucioase) se vor lua masuri incat acestea sa nu fie privite prin intermediul fasciculului reflectat. Fondul de invatare (coli, caiete, foi, carti, planse) sa fie alb-

  • GHID METODIC

    27

    crem sau alb-verzui. Albul pur, prin faptul ca difuzeaza intreaga cantitate de lumina incidenta, devine obositor in cazul studiului indelungat. Notitele se pot realiza pe foi divers colorate, cu folosirea creioanelor colorate adecvat contrastate, marcari din text. Nu se recomanda utilizarea a mai mult de 4-5 nuante pe o pagina, caci numarul mare de culori scade acuitatea si puterea de observatie. Sa folosim aceste reguli elementare de cromatica in procesul de invatare si rezultatele vor fi spectaculoase.

    Printre pulberele zdrentelor de nori Cu suliti de lumina si de foc, Rasare, inainteaza-si face loc Un soaren miliarde de culori spune poetul Mihail Celarinu. De fapt lumina soarelui nu are miliarde de culori, dupa cum vede

    poetul. Lumina soarelui este de mai multe culori. Cand razele de lumina, ce, vin de la soare trec prin picaturile de ploaie, se produce un fenomen ciudat: picaturile de apa ce despart in 7 culori, separate una de alta intr-o panglica impresionanta.

    Asa se explica existenta curcubeului Din punct de vedere fizic, Decartes a fost cel care a explicat, in baza legilor refractiei, formarea acestor minunate portiuni de cercuri colorate deasupra orizontului. El a calculat traiectoriile catorva mii de raze incidente in diferite puncte de pe suprafata unei picaturi de ploaie si a aratat ca, daca o raza de culoare daca ar fi incidenta intr-un punct, astfel incat deviatia ei sa fie maxima, toate celelalte raze de aceeasi culoare care cad pe suprafata picaturii in puncte invecinate punctului corespunzator maximei deviatii, vor fi deviate de picatura intr-o directie foarte apropiata de cea a razei care a suferit deviatia maxima. Razele care sunt deviate de picaturi in urma unei singure reflexii interioare formeaza curcubeul primar, iar cele care provin in urma a doua reflexii interne, formeaza curcubeul secundar.

    Galben: semnifica lumina, maretie, inteligenta, gelozie, invidie si stimuleaza gandirea creatoare; Orange: simbolizeaza caldura, dogoarea soarelui, energia, bucuria si incordarea; Rosu: simbolizeaza iubirea, focul, lupta, puterea, pasiunea si exalta, incurajeaza; Violet: inseamna tristete, durere, sfiiciune, sinceritate Albastru: semnifica puritate spirituala, delicatete, raceala, credinta si predispune la reflexie; Verde: semnifica multumire, liniste, odihna, tinerete, speranta si stimuleaza activitatea intelectuala; Alb: semnifica lumina, curatenia, nevinovatia, puritatea si pacea; Negru: inseamna moarte, doliu, mister, intuneric, solemnitate, si sobrietate Daca cele 3 pete de culoare (rosu, verde, albastru) au aceeasi stralucire, pata centrala privita prin difuzie

    pe ecranul alb, este alba. Modificand treptat stralucirea unei pete de la maximul la zero, apoi simultan a cate doua pete de culoare, putem obtine toate nuantele de culoare, cu stralucire si saturatie variabile, epuizand de stralucirea relativa a culorilor primare. In laboratorul de fizica am obtinut aceleasi efecte cu 3 becuri de 12W si 50W cu halogen montate in asa fel incat sa asigure conditiile de suprapunere ale fasciculelor pe un ecran de observatie iar petele luminoase sa fie uniform iluminate si contur bine precizat. Sursele trebuie sa fie la aproximativ aceeasi inaltime iar sistemul optic de iluminare sa permita deplasarea petelor luminoase pe ecranul de observatie.

    Stiati ca ochiul uman poate diferienta peste 10 milioane de nuante? Stiati ca in filme se pot obtine efecte speciale tridimensionale facute in doua variante, putin diferite una

    de cealalta: -una verde, cealalta in rosu (dupa cele doua imagini se suprapun). Spectatorii pot viziona filmul cu ochelari cu lentile speciale (una rosie si una verde). Ca urmare fiecare ochi va avea parte doar de imaginea destinata acestuia.

    Stiati ca pentru a obtine lumina alba avem nevoie doar de 3 culori: rosu, verde si albastru, deci culoarea alba este o combinatie de culori.

    Bibliografie: D. Dorohoi, Culoarea ed. Stefan Procopiu 2001 P. Muresan, Culoarea in viata noastra, ed. Ceres, Bucuresti 1988 C. Voda, Stiintele naturii, ed. Aramis, Bucuresti 25587yzc26lho4l Arborele lumii

  • ECOPICTURA

    28

    CULOAREA

    COMPONENT A PERSONALITII COPILULUI PRECOLAR

    Inst. Jianu Georgiana Daniela Grdinia Otilia Cazimir, Craiova

    Ochiul are nevoie de culoare cum are nevoie de lumin.

    Lumea e colorat! O lume fr culori n-ar fi numai trist, ci ar prea moart. i dai seama gndindu-te

    doar la marea deosebire ntre o zi de var nsorit, scldat n cerul albastru i smluit cu flori i o zi de toamn trzie, ploioas, mohort, cndtotul e dominat de cenuiu!

    i totui, chiar n trista nfiare a naturii ce se pregtete de iarn exist culori, chiar dac sunt reduse la o gam cromatic restrns de ocru-cenuiu. Total lipsit de culoare e numai curentul absolut. Orict de slab, raza de lumin nate culori; de lumin depinde existena culorilor. Lumina e chiar izvorul lor.

    Culorile au stat, n cea mai mare msur, la baza cunoaterii lumii de ctre oameni. Unii nvai au dovedit chiar, c omul percepe mai nti culoarea, apoi forma obiectelor.

    Exist o lume interioar, subiectiv, trit a culorilor, la fel cum exist lumea lor obiectiv, exterioar. Ocupnd un rol nsemnat n universul uman, culoarea este prezent n viaa i activitatea zilnic a

    oamenilor la fiecare pas: de la semnele de circulaie la mbrcminte, coloritul obiectelor i utilajele industriale, de la flori la interioarele locuinelor, la faade, reclame, afie, cri i reviste, de la mediul natural la pictur, simboluri i semnificaii, de la diagnosticul psihic la tratamentul policromatic. Cromoterapia a devenit nu numai o tem frecvent de cercetare pentru diverse laboratoare i institute, dar i o practic obinuit n unele spitale din lume pentru tratarea celor mai diferite boli.

    Societatea de psihologie naional din Munchen a reuit s demonstreze nc din 1973 c ntr-o ambian coloristic agreabil, cu nuane bine alese, i asortate, de portocaliu, albastru deschis i galben inteligena i creativitatea copiilor crete substanial, iar n ceea ce privete viaa afectiv, trirea interioar, gustul pentru frumos, diferenele sunt i mai semnificative. De asemenea, s-a constatat faptul c sensibilitatea diferenial a copiilor crescui la ar, ntr-un univers cromatic foarte bogat i variat (cmpuri cu flori, cmpii verzi, livezi) este superioar aceleia a copiilor crescui ntre zidurile cenuii ale unui ora.

    Totodat, un mediu ambiant monoton i rece din punct de vedere artistic, produce o cretere a tensiunii nervoase, o stare de iritare permanent i inactivism, n timp ce utilizarea cu discernmnt a culorilor, tonific, echilibreaz i activeaz comportamentul uman.

    n rocesul de predare - nvare,culorile influieneaz pozitiv percepia, atenia i memoria, sporind gradul de nelegere i asimilare. Utilizarea unui cmp cromatic variat sporete randamentul activitii intelectuale i influeneaz conduita uman prin declanare de triri afective pozitive. Studiindu-se influena cuorilor asupra proceselor psihologice s-a constatat c, copiii care studiaz materiile didactice cu vizualizare cromatic obin performane superioare celor care studiaz pe materiale cu vizualizri acromatice.

    Culoarea aduce bucurie sau ntristreaz, vindec rni sufleteti, depresii, nltur oboseala i creaz buna dispoziie. Cu ajutorul culorilor putem s ne cunoatem mai bine personalitatea.

    Culoarea a fost studiat din cele mai vechi timpuri i nu exist