201912868 Curs 2 Nutritia Si Alimentatia Sugarului Si Copilului

5/22/2018 201912868 Curs 2 Nutritia Si Alimentatia Sugarului Si Copilului

1/49

Nutritia si alimentatia

sugarului si copilului


2/49

Necesarul energetic = cantitatea de

energie necasara pt a balansa consumul

total de energie la un nivel dezirabil de

activitate fizica si pt a sustine cresterea

optima si dezvoltarea necesara unei stari

de sanatate pe termen lung


3/49

Aspecte generale ale nutritiei

sugarului, copilului si

adolescentului


4/49

Necesarul energetic in perioada decrestere si dezvoltare

metabolism bazal termogeneza

activitate fizica

cost energetic pt crestere


5/49

Proteinele (proteos= primar)componentastructurala celulara majora

Functioneaza ca:

- enzime

- transportori

- Hormoni

Componentele de AA sunt necesari pt sinteza:

- acizilor nucleici- hormoni

- vitamine

- alte molecule


6/49

Aminoacizii = constituienti ai proteinelor

20 Aa:

- indispensabili (esentiali) (9)din dieta

- conditionat indispensabili (6)nu se produc in

cantitate suficienta si se vor adauga din dieta

- dispensabili (neesentiali)


7/49

Turnover proteic = statusul dinamic al

proteinelor in organism

degradarea in AA liberi

(re)sinteza de proteine noi AA liberi degradati si oxidati in CO2 si nitrogen

(uree, amoniu)

proteinele dietare necesare pt a suplini pierderile

de AA (mentinerea homeostaziei proteice)


8/49

Sugari 0-6 luni

laptele maternsursa optima de nutrienti ptsugarul la termen, normal in I an de viata

singura sursa de hrana in primele 4-6 luni

cantitatea de lapte medie 0.78l/zi

cantitatea de proteine 1.52g/kg/zi

Necesarul de proteine pt sugari si copii


9/49

Necesarul de proteine sugari 7-12 luni

mancarea solidasursa importanta de proteine

se continua alimentatia cu LM

cantitatea de proteine (RDA) 1-1.2g/kg/zi


10/49

Necesarul de proteine 1-18 ani

se calculeaza in f de velocitatea cresterii la

diferite grupe de varsta

depinde si de statusul endocrin

este o perioada de scadere continua, lenta a

necesarului de P in f de G


11/49

Calitatea proteinelor

surse diferite de proteine variaza in functie de

compozitia chimica si de valoarea nutritiva

calitatea P este determinata de:

- digestibilitate

- compozitia in AA

Se vor consuma P de calitate inalta bogate in

cei 9 AA indispensabili


12/49

Carbohidratii digestibili si nondigestibili

Potentiali digestibili de enzime (saliva, stomac, intestin)

- absorbabili fara digestie

- lactoza, sucroza, oligozaharide LM

Nondigestibili

- fibre dietare din cereale, vegetale, fructe

- prebiotice (amestec de oligozaharide)

Fibrele si cancerul de colon

Fibrele si constipatia


13/49

Lipidele

sursa principala de energie

n-6 si n-3AG- esentiali pt cresterea normala sidezvoltare

vitaminele liposolubile necesita L dietare ptabsorbtie

produc gust si textura alimentelor

compozitia membranelor celulare

lipidele dietare produc componente structuralept retina, creier, mb celulare

L si uleiurile-factori care afecteaza risculcardiovascular, obezitatea si diabetul


14/49

Lipidele in primul an de viata

Dieta bogata in L (40-60%) contribuie la la

cresterea rapida in greutate si acumulraea de

grasimi

LM contine precursori de n-6 si n-3 si esteconsiderat suficient daca mama are dieta

nonrestrictiva

FLP contin uleiuri vegetale bogate in AL

(mimeaza compozitia LM)


15/49

Lipidele in al doilea an de viata si mai

tarziu

recomandarile vor tine cont de nivelul deactivitate

necesarul energetic pt crestere reprezinta 2-3%

din necesarul zilnic sursele dietare sa aduca 30-35% energie (n-6PUFA 4-10%E; n-3 1-2%E;G saturate


16/49

Fluidele si electrolitii

mentinerea homeostaziei apei este realizata de

rinichi (exceptie BDA)

transportul intestinal de apa si E- fenomene

reglate de interactiuni cx endocrine, paracrine,imune, SN

sugarii alaptati la san,climat cald nu necesita

aport suplimentar de apa

solutiile de rehidratare se vor folosi rapid (3-4

ore), exceptie SDA severe si intoleranta orala


17/49

Vitamine, minerale

esentiale pt crestere si dezvoltare

obtinute pe cale naturala din alimente si prin

suplimente

exista interactiuni importanteintre nutrienti

excesul de vitamine si minerale poate avea

efecte adverse asupra sanatatii copilului


18/49

Alimentatia sugarului

primele 6 luni alimentatie exclusiv LM =

alimentatie naturala

poate fi artificiala (LP), mixta (LM+LP/LV)

dupa 6 lunialimente solide

alimentatia naturalaexclusiv LM , fara ceai,

apa

avantajele alimentatiei naturale: pt mama,copil,familie


19/49

Laptele matern

Suspensie de proteine, glucide, lipide, saruri in

sol apoasa

Aliment complet care asigura dezvoltarea

fiziologica Proteine 0.9-1.1g% + N neproteic

Cazeina 40% fosfoproteina care precipita la ph

acid gastric in agregate sferice, descompuse decatre labferment


20/49

Laptele matern: proteinele

Proteinele lactoserului 60%

Raportul lactoser/cazeina 60/40 (colostru 90/10)

Alfa lactalbumina, AA esentiali

Lactoferina (rol antiinfectios fixeaza Fe dinintestin necesar pt dezv patogenilor)

IgA secretor, IGM, IgG, IgE

Enzime:lipaza. amilaza (digestie), lizozim,

lactoperoxidaza (antinfectios)


21/49

Laptele matern: lipidele

Lipide 2.7-4.5g%, asigura 50% din ratia calorica

(Tg95%, colest, FL, AGL)

TG acoperite de stat subtire de FL ce confera

stabilitate in faza apoasa TG absorbite 80%

TG contin AG sat si nesat (1:1, LV 3:1)

AG polinesaturati n-6 PUFA, n-3 PUFA Rol in dezvoltarea cognitiva, vizuala


22/49

Laptele matern: glucidele

7g% formate din lactoza+oligozaharide

Lactoza 90%, sursa energetica, substrat pt flora

comensala (bifidus)

Lactaza (fata lumenala a enterocitelor) prezentaeste indicator al starii functionale a mucoasei


23/49

Laptele matern: saruri minerale

Cantitai mici (0.2%), osmolaritate 98mOsm/l,

scazuta fata de LV (325 mOsm/l)

Raport Ca:P optim

Fe cantitati mici, biodisponibilitate crescuta(necesar 0-4 luni 1 mg/kg/zi; >4 l 11mg/zi)

Vitamine lipo si hidrosolubile

Vit D3 22U/l+D1 (hidrosol) 800U/l Vit K scazuta, necesita aport imediat dupa

nastere


24/49

Protectia antiinfectioasa a LM

Transfer de Ig, imunocompetenta (Ly T), factorinespecifici de aparare

Ig: IgA secretor, sistem imun enteromamar

IgM transferat in primele zile in cantitate mare,activitate antimicrobiana crescuta

Ig G, cant redusa

Transfer de imunitate nespecifica: macrofage

(mobile, fagocitare, transporta Ig A, coopereazacu Ly, sintetizeaza lizozim, lactoferina,componente ale complementului)


25/49

Alimentatia naturala:recomandari OMS,

UNICEF

Alimentatia imediat dupa nastere, primele 6 ore

dupa cezarima

Rooming-in

alaptare frecventa, noaptea, 8-12 ori/24 ore, 10-20 min la fiecare san, la cerere

Alimentatie exclusiva in primele 6 luni de viata

Diversificare dupa 6 luni Mentinerea alimentatiei la san pana la 2 ani


26/49

Avantajele alimentatiei naturale

Sugar

- compozitia adaptata nevoilor sugarului

- protectie antinfectioasa, antialergica, cvasc

- relatie afectiva cu mama

Mama

- gata la cerere

- economica- protectie impotriva neo de san

- contraceptiva pe perioada de lactatie


27/49

Semne de alimentatie insuficienta cu LM

Crestre nesatisfacatoare in G (sub 500g/luna,

sub greutatea la nastere dupa 2 sapt)

Urina concentrata, cantitate mica, galbena,

puternic mirositoare Sugar agitat la sfarsitul suptului, plange frecvent,

scaune tari

Nu se exprima lapte la stoarcerea sanului


28/49

Metode de ameliorarea alaptarii

Repaus, odihna

Alimentatie nerestrictiva

Consum crescut de lichide 2-3l/zi

Cresterea aportului caloric 300 cal/zi Cresterea frecventei suptului

Evitarea introducerii nejustificate a FL

Cresterea increderii mamei

Sustinere din parte familiei si societatii


29/49

Motive pt care sugarul refuza sanul

Stare patologica: boala, durere, sedare

Tehnica alaptarii necorespunzatoare: mamelonombilicat, san angorjat, lapte insuficient/abundent

Schimbari: plecari, mutari, parfumuri, cosmetice,medicamente, ciclu menstrual, sarcina

Refuz aparent: copil distras, reflex de cautare


30/49

De ce plange sugarul?

Foame

Colici

Disconfort: murdar, cald\frig

Boala, dureri

Alimentatia mamei

Droguri mama: cafeina, alcool, tutun


31/49

Alimentatia naturala la copilul

bolnav

Se continua: alimentatie corespunzatoare,

pierde mai putin in greutate, se vindeca mai

repede, nu compromite secretia lactata

In spital se interneaza cu mama Daca se intrerupe alimentatia se mulge din 3 in

3 ore, se reia in convalescenta


32/49

Incidente alimentatia naturala

Sani plini: grei, fierbinti, laptele curge normal,

fara febra

Sani angorjati: durerosi, edematiati luciosi, rosii,

febra+/- (cauze: golire insuficienta, alaptari rare,initiere tardiva; tratament: comprese calde

inainte, reci dupa, muls laptele, masaj)

Mastita: Ab, fara repaus la supt, analgezie


33/49

Alimentatia mixta

Solutie de necesitate:- stagnare ponderala in primele 3 saptamani (si

ulterior)

- crestere cu < 150g/saptamana

- mama este in imposibilitate de a alapta in uneleperioade ale zilei

- hipogalactie demonstrata prin cantarire,

- scaderea cresterii ponderale

- metoda complementara: san+LP la aceeasi

masa sau mese complete alternative


34/49

Alimentatia artificiala

Inlocuirea completa a alimentatiei naturale cu oformula de lapte (uneori cu LV)

LV difera de LM prin: continut prea ridicatdeproteine, AG saturati, Na, K, fosfati, osmolaritate

ridicata, continut scazut de glucide,

Cantitati mici de Fe si vitamine

Se adm diluat 2/3 sau 3/4 pana la 4 luni, apoi

integral + 5% zahar si 2% faina orez Favorizeaza aparitia anemiei feriprive,

alergiei la proteinele LV, intoleranta la lactoza


35/49

Formule de lapte

Punct de pornire LV modificat prin prelucrare

termica sub forma de pulbere

Modificat pentru a fi mai usor de digerat;cazeina

precipita in flocoane mici in stomac Modificarea structurii chimice pentru a fi cat mai

apropiat de LM

Pentru copii bolnavi au fost create formule

de lapte cu compozitie diferita: continut scazutde lactoza, formule pe baza de soia in alergiialimentare sau prin scindare enzimatica


36/49

Formule de lapte

In continua schimbare datorita perfectionariitehnologiei (concurenta)

Se diferentiaza:

- formule pentru prematuri

- formule de start (pana la 4 luni)

- formule de continuare (4-5 la 12 luni)

- formule junior (1-3 ani)

Majoritatea produselor sunt imbogatite cu Fe,probiotice, prebiotice, raportul lactoser/cazeina60:40 similar LM


37/49

Formule de lapte

Diversitate foarte mare de produse

Formule de inceput

Lapte adaptat: NAN 1, Similac, Humana 1,

PreBeba- predomina proteine din zer, A/C =60/40

- adaus taurina, carnitina, cisteina, adaus ac

linoleic

- saruri similar laptelui matern

Lapte partial adaptat: Beba, Milumil2


38/49

Formule de lapte

Formule de continuare- inlocuesc formulele de start, datorita schimbarii

necesitatilor sugarilor

- reprezinta o parte a alimentatiei diversificate

(2-3 mese lichide)

- se bazeaza pe maturarea progresiva a functiilor

intestinale

- val calorica 67 cal/100 ml- proteine 2,4-3,3 g/100 ml, A/G=20/80 (~ LV)

- lipide 3-4 g/100 ml, absorbtia grasimilor 85%, aclinoleic minim 0,3g/100 ml

- glucide 5,7-8,6g/100 ml, minim 50% lactoza


39/49

Formule de lapte

Formule de crestere (peste 1 an)

- laptele aliment esential in alimentatia copilului,

fiind principala sursa de Ca, minim 1/2 l/zi

- de preferat fata de LV, des utilizat la aceasta

varsta

LV, dezechilibre in compozitie, solutie de

necesitate, nu optima


40/49

Formule de lapte pentru sugari cu

necesitati speciale

Intoleranta la lactoza: Mil HN25, Nan fara

lactoza

Intoleranta la proteinele din LV: Milupa

SOM, Pregomin, Alfare ( preparate pe baza

de soia, proteine scindate sau chiar AA)

* Soia este la fel de alergenic ca si LV

Sugari alergici (dermita atopica): NAN HA

1,2 sau Mil HA 1,2


41/49

Diversificarea alimentatiei

Reguli conduita:- initierea diversificarii numai cand sugarul este

sanatos

- introducerea progresiva a alimentului nou

- nu se introduc 2 alimente noi in aceeasi zi- fainoase numai dupa 6 luni

- fiecare masa diversificata poate fi completata

cu LM

- intre mese hidratare ceai neindulcit sau apa

minerala plata

- daca copilul refuza un aliment, se reia peste

2-3 saptamani


42/49

Diversificarea alimentatiei

Varsta optima 5-6 luni

Diversificarea timpurie: risc de alergie,intoleranta tranzitorie gluten, digestie incompleta

a alimentelor Atentie speciala la alimentatia sugarilor cu

parinti alergici

Nu LV inainte de 1 an

Rol: aport de AG esentiali, minerale, vitamine,

fibre vegetale

Consistenta diferita, gusturi/mirosuri noi, noi

reflexe, tranzitie spre alimentatia adultul


43/49

Succesiunea introducerii alimentelor

(orientativ)

5-6 luni: SZ la care se adauga dupa catevazile carne (pasare, vita); ulterior peste alb

de 2 ori/sapt, PL

Dupa 6 luni: BV cu piure banana, MR, iaurt,

ficat cu PL

La 7 luni precedentele + galbenus ou, papanasi

fierti, mamaliga +BV, budinca casa

La 9 luni: biscuiti, paine, sufleuri, mancarescazuta cu legume (fara ceapa) si carne

La 12 luni: ou intreg, sunca slaba presata,

intra treptat in regimul alimentar al adultilor-

Fara mezeluri: crenvusti, parizer sau tocaturi


44/49

Erori in cursul diversificarii

Scaderea cantitatii de lapte < 500 ml

Adaus de sare in alimentatie

Adaugarea in alimentatie a dulciurilorconcentrate

Pe cat posibil evitarea mixarii alimentelor

(va refuza ulterior alimentele solide) Evitarea ciclului plange-biberon (obezitate


45/49

Diversificarea

Se vor evita: alimentele prajite (cartofi prajiti),sarea, condimentele, fasole, varza, gulii

Dupa 1 an 3 mese si 2 gustari

La alimentatia traditionala, s-au adaugat prep

industriale: preparare igienica, Na , nitrati

, conservanti, coloranti, aditivi. Nu necesita

timp pentru preparare (pape din borcanel)

Eliminate componentele mai alergizante Preparate standard (se adauga lapte lapreparare)

Preparate complete (se adauga apa la folosire)


46/49

Alimente de evitat pana la varsta de

3 ani

Pot produce tulburari:

- mecanice: bomboane, alune, nuci, cirese,

porumb fiert, floricele

- digestive: cartofi prajiti, carnati, slanina,condimente, prajituri cu crema, bauturiracoritoare industriale de orice fel

- alergice: lapte nefiert, cacao, ciocolata,arahide,

nuci (la copiii atopici consumul de capsuni, fragi,tomate, peste pot declansa manif alergice)

- mierea de albine dupa 1 an (botulism)


47/49

Incidente in cursul alimentatiei

sugarului

Mama se considera hipogalctica: anamneza,curba ponderala, tehnica alimentatiei

Regurgitatii, varsaturi: influenteaza cresterea ingreutate ?, corect alimentat ?,aliment adecvat ?

* varsaturi: ingrosarea laptelui cu MO, facilitarearegurgitatiei, pozitie ridicata dupa masa

Colici: dispar dupa 3 luni, preparate

medicamentoase ineficiente

Scaune frecvente neformate: normal la alim

naturala


48/49

Incidente in cursul alimentatiei

sugarului

Crestere nesatisfacatoare: insuficienta lactatiei,incap de alimentatie (MCC, obstacole,

insuf coordonare, ECI, copil neglijat)

Anorexie: anemie, ITU, hipercalcemie, RGE

Obezitate: mese frecvente, exces carbohidrati

(fainoase ca biscuiti, gris)

Suplimentarea cu vitamine: numai in stari

de carenta evidente Infectii digestive datorita manipularii incorecte

a biberoanelor si tetinelor


49/49

Nutritia in adolescenta

Perioada de crestere + 20% inaltime, +50%

greutate, masa osoasa creste cu 50%

Necesar caloric intre 2500-3000 cal/zi

Evitarea alimentatiei haotice, a curelor deslabire fanatice

Necesarul de Ca, Fe, vitamine, crescute

La sportivi un plus de 800-1700 cal/zi

Probleme nutritionale in bolile cronice: dieta

specifica + aprot caloric crescut cu 20-30%

Documents

201912868 Curs 2 Nutritia Si Alimentatia Sugarului Si Copilului