Specializarea IE - Construcţii civile  

 

 

1. Ecuaţia transferului plan de căldură pentru corpuri neomogene in regim termic nestaţionar :

2. Relatia de calcul a rezistenţei termice medii corectate R’ pentru un perete cu “n” zone având caracteristici de permeabilitate termică distincte :

3. Pentru un perete izolat termic cu vată minerală, precizaţi poziţia corectă de amplasare a

barierei contra vaporilor de apa faţă de stratul termoizolant :

4. Subsoluri inundate. Sisteme de izolaţii hidrofuge impotriva apei freatice sub presiune :

5. Iluninarea si ventilarea naturală a subsolurilor aflate sub cota terenului amenajat ( C.T.A )

se asigură prin :

6. Lucarnele si tabacherele la acoperişurile cu pod au funcţiunea principală de :

7. Pentru calculul static al rampei unei scării, înclinată cu unghiul α , încărcările permanente g

şi încărcările utile u se proiectează perpendicular pe axa rampei cu relaţiile :

8. Fâşiile prefabricate din b.a. cu goluri longitudinale sunt utilizare pentru realizarea :

9. Buiandrugul peste golul de fereastră ( de înalţime hb) se toarnă împreună ( unit ) cu centura ( de înalţime hc) :

10. Betonul de pantă la un acoperiş de tip terasă se dispune, în mod curent :

BIBLIOGRAFIE 1. Notiţele de curs, Constructii civile, anul III 2. Dan Ghiocel, F. Dabija, Construcţii civile, E.D.P. Bucuresti. 3. Horea Aurel Andreica, CONSTRUCŢII – Alcătuirea si calculul elementelor de construcţie.

Specializarea IE, management

1. Calculaţi tariful orar pentru transportul materialelor în următoarele condiţii: - distanţa 20 km - viteza medie 40 km/h - durata de încărcare - descărcare 0.5 ore - tariful orar al mijlocului de transport 10 lei/h

2. Rolurile informaţionale ale managerului sunt: 3. Certificatul de urbanism conţine date referitoare la: 4. Cheltuielile indirecte reprezintă: 5. Tipurile de contracte tradiţionale sunt: 6. Durata de execuţie pentru finisarea unei suprafeţe de 30 mp, executată cu 4 muncitori

(NT = 1.2 lei/mp) în 10 ore este: 7. Termenul minim de terminare al unei activităţi care aparţine drumului critic se calculează

cu formula: 8. Determinaţi activităţile critice şi durata drumului critic:

Activitate Durată Precedentă A 1 START B 3 A C 5 A D 7 B E 6 D F 4 C,E

9. Lanţurile elementare simple au următoarele caracteristici: 10. Stocul de materiale pentru proiectul de organizare de şantier se calculează după formula:

11. Fazele de proiectare ale unei investiţii noi sunt:

12. Părţile scrise ale studiului de prefezabilitate conţin în principal: 13. Devizul general este piesă a: 14. Capitolul III al Devizului General se referă la :

15. Garanţia de bună execuţie se constituie prin:

1

2

16. Contractul de antrepriză presupune: 17. Se consideră o activitate pentru care se cunosc:

- durata activităţii: 8 zile - activitatea începe cel mai devreme în ziua a 16-a - activitatea se termină cel mai târziu în ziua a 26-a Rezerva totală este:

18. Programarea duratei de realizare a investiţiei se realizează prin: 19. Stabilirea necesarului de muncitori pe şantier se poate calcula funcţie de: 20. Numărul de muncitori necesar pentru executarea a 284,5 mp de cofraj în 3 zile, lucrând 8

ore/zi este de: 21. Amortismentul utilajului este: 22. Un utilaj de construcţii este utilizat pe şantier în medie 170 ore/lună. Preţul de achiziţie

este de 150.000 lei. Ştiind că acest utilaj are durata de amortizare de 60 luni, valoarea amortizării în preţul unitar de închiriere al utilajului este:

23. Frontul de lucru se consideră optim incărcat cu muncitori dacă: 24. O activitate este critică dacă: 25. Care sunt construcţiile administrative în cadrul unui proiect de organizare de şantier?

BIBLIOGRAFIE 1. HOSSU, T., s.a., “Managementul firmelor de construcţii”, Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, 2001 2. CHIOREANU, T., “Preţul lucrărilor de construcţii”, Editura UT Pres, 2004 3. GAVRIŞ, O., Note de curs 4. ANASTASIU, L., Note de curs 5. Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului OUG 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică…., - publicată în Monitorul Oficial 418/2006

Licenţa Specializarea IE Materiale de construcţii LIANTI 1. Lianţii minerali sunt definiţi ca : 2. Lianţii nehidraulici se întăresc: 3. Lianţii hidraulici se întăresc: ARGILA 4. Materia primă pentru obţinerea argilelor o reprezintă: IPSOS 5. Materia primă pentru obţinerea ipsosului o reprezintă 6. Timpul de priză se defineşte ca fiind: VAR 7. Varul gras se utilizează la: CIMENT 8. Cimentul este utilizat la: MORTAR 9. Alegeţi definiţia corectă pentru mortar:

10. După numărul de lianţi utilizaţi la prepararea lor, mortarele se clasifică în: 11. Tencuiala brută pe zidărie este alcătuită din următoarele straturi: 12. Tencuiala pe beton este alcătuită din următoarele straturi: Beton 13. Betoanele de mare rezistenţă se obţin utilizând: 14. Rezistenţa la compresiune la 28 zile determinată pe cilindru 150/300 mm sau cuburi cu latura de 150 mm, exprimată în N/mm2 este: 15. Pentru a preîntâmpina pierderea masivă a apei în primele zile (7-14) betonul va fi: Ceramice 16. Uscarea formelor crude ale materialelor ceramice determină: 17. Pentru a obţine o creştere a durabilităţii şi un aspect mai frumos produselor ceramice li se aplică: Sticla 18. Fasonarea obiectelor din sticlă se face prin:

BITUM 19. Bitumurile nu rezistă la acţiunea: 20. Bitumul este un material: BIBLIOGRAFIE 1. Netea Alex., Manea Daniela – Materiale de construcţie si chimie aplicata – Vol I, Ed. MEDIAMIRA, 2007 2. Manea Daniela; Aciu Claudiu, Netea Alexandru – Materiale de construcţii – Vol II, Ed. UTPRESS, 2011 3. Netea Alex., Manea Daniela, Aciu Claudiu – Materiale de construcţie si chimie aplicata – Vol III, Ed. UTPRESS, 2011 4. Netea Alex., Manea Daniela – Materiale de construcţie si chimie aplicata – Vol V, Ed. MEDIAMIRA, 2007

Specializarea IE – Inginerie Economică în Construcţii Disciplina: TENOLOGIA CONSTRUCŢIILOR 1. Încărcările orizontale: f – produsă de presiunea laterală a betonului proaspăt (turnat şi apoi compactat prin vibrare) şi g – provenită din şocurile care se produc la descărcarea betonului din mijloace de transport se iau în considerare sumat: (f + g) la calculul cofrajelor pentru: 2. Dacă încărcarea orizontală f produsă de presiunea laterală a betonului proaspăt (turnat şi apoi compactat prin vibrare) se considerată aplicată static pe pereţii cofrajului, la ce viteză de betonare (v), diagrama de distribuţie a presiunilor laterale are pmax

(presiunea maximă pe cofraj) la baza diagramei: 3. Macaraua optimă pentru montaj prefabricate, sub aspectul parametrilor tehnico-funcţionali se alege şi în funcţie de indicele K2 = QL/QiLi care reprezintă: 4. Când se întocmeşte schema tehnologică de montaj pentru un element de construcţie prefabricat, la o hală industrială parter; ce se figurează întâi cu ajutorul razei efective de montaj Ref

m ?;

5. Pentru montajul elementelor de construcţii prefabricate, la hale industriale se calculează şi înălţimea totală necesară la montaj Ht. Care este valoarea lui Ht în cazul unui stâlp prefabricat dacă: înălţimea stâlpului = 10,5 m; înălţimea dispozitivului de montaj = 2,0 m cota elementului pe care se montează = -1,5 m diferenţa între cota ± 0,00 şi cota pe care se deplasează macaraua = 0,5 m spaţiu de siguranţă la montaj = 1,0 m 6. Care este parametrul comun în funcţie de care se analizează grafic, în mod uzual următorii parametrii ai vibrării: frecvenţa vibrării, forţa de vibrare, durata ciclului de vibrare, raza de acţiune în beton a vibratorului: 7. Din nomograma pentru determinarea parametrilor principali ai pompei de beton se determina presiunea pompei de 50 bar. Dacă pomparea se face adăugând încă 20 m de conductă verticală care este presiunea necesară în [bar]: 8. Care din următoarele grupări de părţi componente ale cofrajului sunt aferente cofrajului de placă: 9. Raza maximă a unei macarale corespunde la: 10. Tijele de susţinere din alcătuirea cofrajului glisant preiau toate sarcinile care acţionează asupra cofrajului prin intermediul:

11. Turnarea betonului se face prin ferestre laterale practicate în cofraj sau prin intermediul unui furtun (sau tub), în cazul elementelor de construcţii cofrate pe înălţimi mai mari de: 12. La plăci rostul de lucru trebuie situat la: 13. Cofrajele confecţionate din aluminiu se estimează că pot fi reutilizate de: 14. În cazul unui dispozitiv de manipulare şi montaj prefabricate cu 2 cabluri, sub ce unghi de înclinare α al cablurilor, capacitatea portantă a acestui sistem de prindere este de 50 %: 15. De regulă elementele verticale de susţinere de tip popi metalici extensibili au posibilitatea realizării reglajului fin pentru:

BIBLIOGRAFIE

1. Domşa, J., - note de curs Tehnologia construcţiilor, an universitar 2011-2012 2. Domşa, J., Vescan, V., Moga, A. – Tehnologia lucrărilor de construcţii şi

tehnologii speciale, vol.I, I.P.Cluj-Napoca, 1988 3. Domşa, J., Ionescu, A. – Utilaje echipamente tehnologice şi procedee

performante de betonare, Editura OIDICM, Bucureşti, 1994 4. Normativ NE – 012/2 – 2010 Normativ pentru producerea betonului şi

executarea lucrărilor din beton, beton armat şi beton precomprimat, Partea 2: Executarea lucrărilor din beton

“Rezistenta Materialelor” Subiecte pentru licenta 2012

01) Principiul suprapunerii efectelor se aplica in cazul in care sunt valabile -simultan- urmatoarele doua ipoteze fundamentale ale “Rezistentei Materialelor:

***

02) Valoarea incarcarii capabile (sarcina capabila; ) pentru grinda din Fig. 1 este: capP

  1

Fig. 1

***

03) Valoarea maxima a tensiunii tangentiale max din sectiunea din Fig. 2 este:

Fig. 2

***

04) Verificarea sectiunii grinzii din Fig. 3 se face in …

Fig. 3

q

l/2 l/2 l/4

B C A

2

O

y

Tz=30kN

20cm

z

y

15cm

P P/2 My,cap=300kNm

l=8m l/2 l/2 l/4

1

***

05) Verificarea cordoanelor de sudura ale imbinarii din Fig. 4 se face astfel:

  2

Fig. 4

***

06) Deplasarile capatului liber “A” al consolei din Fig. 5 sunt urmatoarele:

Fig. 507) Raportul momentelor de inertie axiale ale sectiunilor transversale din Fig. 6 este:  

Fig. 6

***

 

08) In ce stare de solicitare se afla bara din Fig. 7?

Sectiunea 1

a

a y

z

O

y

z

O

d=a

Sectiunea 2

P

l1 a1

P=500kN

a1=6mml1=280mm

a2=4mml2=180mm

l2 a2

2L90x90x9 (A1=15,5cm2; e=2,54cm)

P

l

EI=const

  3

`

Fig. 7

*** 09) Valorile eforturilor din sectiunea transversala a barei din Fig. 7 sunt:

***

10) Valoarea tensiunii normale din punctul “O” al sectiunii transversale a barei din Fig. 7 este:

***

11) Care este punctul cel mai solicitat din sectiunea transversala a barei din Fig. 7?

***

12) Axa neutra (“n-n” sau “a.n.”) a sectiunii transversale a barei din Fig. 7 trece prin:

***

13) Valorile lungimilor de flambaj ale barelor din Fig. 8 sunt:

Fig. 8

***

l

P P P P

P=100kN

Oy

z 1

2 3

4

b a=2cma50cmb=4cm

20cm

(1) (2) (3) (4)

14) Valoarea tensiunii echivalente din “Teoria max ” (“Teoria a 3-a”) este:

***

15) Momentul incovoietor plastic al sectiunii din Fig. 9 este: Se dau: 2210 mmNR ; 2250 mmNc

  4

Fig. 9 

100x20mm

O y

100x20mm

ÎNTREBĂRI PENTRU TESTUL GRILĂ LA EXAMENUL DE FINALIZARE A STUDIILOR – DISCIPLINA STATICA CONSTRUCŢIILOR

1. Grade de nedeterminare statică ‚ns’, pentru diferite categorii de structuri. 2. Grade de nedeterminare geometrică ‚ng’, pentru diferite categorii de structuri. 3. Rigiditatea barei la rotire de nod. 4. Rigiditatea barei la rotire de bară. 5. Rigiditatea barei la deformaţii axiale. 6. Care este rolul tiranţilor într-o structură? 7. Pentru structura din figură, care dintre liniile de influenţă este corectă. 8. Metoda forţelor. Pentru structura şi sistemul de bază din figură, care dintre diagramele

mi este corectă? 9. Metoda forţelor. Pentru structura şi sistemul de bază din figură, care dintre valorile Δif

este corectă? 10. Care este semnificaţia ecuaţiei de condiţie din metoda forţelor? 11. Metoda deplasărilor. Pentru structura din figură care dintre deformatele Zi = 1 este

corectă? 12. Metoda deplasărilor. Pentru structura din figură care dintre diagramele de momente din

deplasări elastice θi = 1 (sau ψi = 1) este corectă? 13. Care este semnificaţia ecuaţiei de echilibru de nod din metoda deplasărilor? 14. Care este semnificaţia ecuaţiei de grad de libertate elastică din metoda deplasărilor? 15. Metoda deplasărilor. Pentru structura din figură, care dintre valorile Rif este corectă? 16. Metoda deplasărilor. Pentru structura din figură încărcată cu cedări de reazeme, care

dintre diagramele de momente pe sistemul de bază (structura cu noduri blocate) este corectă?

17. Metoda deplasărilor. Pentru structura din figură încărcată cu variaţii de temperatură (Δt sau t), care dintre diagramele de momente pe sistemul de bază (structura cu noduri blocate) este corectă?

18. Pentru structura din figură, care dintre diagramele finale de momente este corectă? 19. Pentru structura din figură şi diagrama finală de momente, care dintre valorile T1 (pe

riglă) este corectă? 20. Pentru structura din figură şi diagrama finală de momente, care dintre valorile Mmax este

corectă?

1

SUBIECTE LICENTA 2012 GEOTEHNICĂ �I FUNDA�II

1. In urma unei încercări edometrice, se aplică următoarele tensiuni unitare verticale �i se înregistrează deforma�iile verticale ale probei: σ1 = 100kPa σ2= 200kPa σ3 = 300kPa Δ1=1.54mm Δ2=1.98mm Δ3=2.60mm Proba are dimensiunile: diametru 7cm, înălţime 2cm. Valoarea modulului de deforma�ie edometric, pe domeniul (200 – 300)kPa

este:

2. O probă de pământ are masa totală în stare naturală de umiditate m1=250g, masa în stare uscată m2=225g şi volumul total V=125cm3. Calculaţi greutatea volumică în stare naturală de umiditate şi valoarea umidităţii pământului. (acceleraţia gravitaţională g=9.81cm/s2). Răspunsuri posibile:

3. Determinaţi sarcina geologică la adâncimea D=9.00m, considerând următoarea

stratifica�ie a terenului: ±0.00…-1.40: Nisip argilos, cafeniu, plastic consistent, = 20 kN/m3; =180; c=5KPa, e=0.69; -1.40… -12.00: Argila nisipoasă, cenu�ie, plastic consistentă: = 19,5 kN/m3; =80; c=15KPa, e=0.60.

4. Calculaţi valoarea împingerii active a pământului, asupra unei suprafeţe verticale cu înălţimea h=3.00m, utilizând teoria lui Rankine. Terenul sprijinit este un nisip prăfos cafeniu, cu următoarele caracteristici de calcul: γ=19kN/m3, φd=15°, cd=3kPa. La suprafaţa terenului acţionează o suprasarcină qd=10kN/m2.

5. Calculaţi valoarea împingerii pasive a pământului, în teoria lui Rankine, asupra

unei suprafeţe verticale cu înăţimea h=3.00m. Terenul sprijinit este un nisip prăfos cafeniu, cu următoarele caracteristici de calcul: γ=19kN/m3, φd=15°, cd=3kPa. La suprafaţa terenului acţionează o suprasarcină qd=10kN/m2.

6. Verificaţi rezisten�a la alunecare pentru zidul de sprijin din figura de mai jos, calculând împingerea pământului în teoria lui Rankine, considerând următoarea stratificaţie a terenului:

±0.00…-12.00: Nisip argilos, cafeniu, plastic consistent cu caracteristicile geotehnice de calcul: =20kN/m3; Ip=10%; Ic=0.74; φ’d=180, c’d=5KPa, e=0.69.

Coeficientul de frecare este dtg '3

2 . Impingerea pasivă din faţa zidului

se neglijează.

7. Determinaţi momentul destabilizator pentru zidul de sprijin din figura de mai

jos, calculând împingerea pământului în teoria lui Rankine �i considerând următoarea stratificaţie a terenului:

±0.00…-1.40: Nisip argilos, cafeniu, plastic consistent, = 20 kN/m3; Ip=10%; Ic=0.74; ’d=180; c’d=5KPa, e=0.69;

2

8. Precizaţi tipul de fundaţie cel mai potrivit pentru realizarea unui sistem de fundare pentru o structură în cadre acţionată de sarcini importante. Stratificaţia terenului este următoarea:

1. 0.00m – -6.00m - Argilă prăfoasă mâloasă, cafenie, moale, compresibilă cu caracteristicile geotehnice: Ic=0.20, φuk=0°, cuk =15kPa, E=3500kPa.

2. -6.00m - -18.00m – Argilă marnoasă vineţie, tare, cu caracteristicile geotehnice: Ic=1.20, φuk=0°, cuk =150kPa, E=50000kPa.

Apa subterană se află la cota -0.50m faţă de cota terenului natural.

9. Precizaţi soluţia corectă de racordare a unei fundaţii continue cu cote de fundare diferite. Cotă fundaţie 1=-1.10m, Cotă fundaţie 2=-3.60m. Terenul de fundare este argilă cafenie vârtoasă.

10. Determinaţi înăl�imea minimă a blocului de beton pentru funda�ia izolată rigidă din figura de mai jos. Se cunoaşte tgαadm=1.35.

L=2.15m

lc=1.35m

lst

Cuzinet

Bloc

H

hc

11. Momentul încovoietor la faţa stâlpului pentru dimensionarea armăturii de la partea inferioară a cuzinetului unei funda�ii izolate rigide (pe direcţia lungă a cuzinetului) este:

3

Notă : presiunile sunt date fără greutatea proprie a cuzinetului.

12. Momentul încovoietor la faţa stâlpului, pentru dimensionarea armăturii de la partea inferioară a unei funda�ii izolate elastice, pe direcţia L, este:

p2=137.141kN/mp2=137.141kN/mp2=137.141kN/mp2=137.141kN/mp2=137.141kN/m

p1=495.88 kN/mp1=495.88 kN/mp1=495.88 kN/mp1=495.88 kN/mp1=495.88 kN/m22222

22222

L=2.25mL=2.25mL=2.25mL=2.25mL=2.25m

B=

1.80

mB

=1.

80m

B=

1.80

mB

=1.

80m

B=

1.80

m

0.4m

0.4m

0.4m

0.5m0.5m0.5m

4