Nr. 2 - Ian. 2015

PESCUIT TRADIÞIONAL

BULETIN INFORMATIV

2

5

7

8

9

GUVERNUL ROMÂNIEI

UNIUNEAEUROPEANÃ

Beneficiar: S.C. GENERAL CONCEPT S.R.L.

POP2007 - 2013

are balta peþte

Programul Operational pentru Pescuit,

AN 2013-2014

REÞEAUA

EUROPEANÃ

DE ZONE

PROTEJATE

“NATURA 2000”

STURIONII

CEI MAI VALOROªI

PEªTI DIN

BAZINUL INFERIOR

AL DUNÃRII

NICI O MASÃ

FÃRÃ PEªTE!

Românii mãnâncã

de 7 ori mai puþin peºte

decât francezii.

BRACONAJUL

PISCICOL

LA COTE

ALARMANTE

PREPARATELE

TRADIÞIONALE

DIN PEªTE AFUMAT

O ªANSÃ

PENTRU PESCARI

Buletinul informativ este con- dificultãþi (”probleme”) cu care se ceput pentru a sprijini informarea confruntã: de la hãþiºul birocratic, la pescarilor care practicã meseria în lipsa peºtelui, preþurile mici ºi la scop comercial ºi care se confruntã cu discreþia achizitorilor la lupta cu o multitudine de dificultãþi ce le fac braconierii care le furã sau le stricã viaþa “amarã” ºi de multe ori îi deter- sculele ºi pânã la viaþa chinuitã (la minã sã se lase de profesie. limita subzistenþei) pe care o duc.

Am vorbit cu mai mulþi pesca- Am fost consternat când unul ri, câþiva dintre aceºtia preluând mai bãtrân mi-a spus cu amar: profesia din “moºi - strãmoºi” ºi am “Domnule...!! Decât sã muncesc fost realmente ºocat de multiplele degeaba mai bine stau degeaba !!!”

PESCUITUL TREBUIE SÃ FIE O ACTIVITATE PROSPERÃ!

ROMÂNIA ESTE O ÞARÃ FRUMOASÃ ªI BOGATÃ!

siturile Natura 2000 sã îºi pãstreze obiectul conservãrii.

Natura 2000 este o re?ea ecologicã constituitã din situri Natura 2000 de douã tipuri: Arii Speciale de

Re?eaua Natura 2000 este o re?ea europeanã Conservare (SAC - Special Areas of Conservation) de zone naturale protejate care cuprinde un e?antion constituite conform Directivei Habitate ?i Arii de reprezentativ de specii sãlbatice ?i habitate naturale de Protec?ie Specialã Avifaunisticã (SPA - Special interes comunitar. A fost constituitã nu doar pentru Protection Areas), constituite conform Directivei protejarea naturii, ci ?i pentru men?inerea acestor Pãsãri.bogã?ii naturale pe termen lung, pentru a asigura La definirea acestor situri NU s-a plecat de la resursele necesare dezvoltãrii socio-economice. ideea unei protec?ii stricte, care sã interzicã activitatea

Realizarea Re?elei Natura 2000 se umanã. Dimpotrivã, în numeroase situri Natura 2000 fundamenteazã pe douã directive ale Uniunii activitã?ile umane de gospodãrire a resurselor naturale Europene, Directiva Habitate ?i Directiva Pãsãri, ce pot ?i au continuat. În multe cazuri supravie?uirea pânã reglementeazã modul de selectare ?i desemnare a în prezent a habitatelor ?i a speciilor din siturile Natura siturilor ?i protec?ia acestora, iar Statele Membre au 2000 se datoreazã în special tehnicilor agricole dreptul de a reglementa modalitã?ile de realizare tradi?ionale, care au contribuit la gospodãrirea durabilã practicã ?i de implementare a prevederilor din a pãdurilor, pã?unilor sau fâneþelor.Directive, la nivel na?ional. Aceste activitãþi trebuie sã respecte mãsurile

Dupã aderare, în legisla?ia româneascã minime de management pentru speciile de interes aceste douã Directive au fost transpuse prin comunitar, de exemplu:Ordonan?a de Urgen?ã nr. 57 din 20 iunie 2007 privind · respectarea perioadelor de reproducere, regimul ariilor naturale protejate, conservarea cuibãrit, popas ºi iernat; habitatelor naturale, a florei ?i faunei sãlbatice , cu · exploatarea masei lemnoase - în funcþie de modificãrile ulterioare. habitatul / specia pentru care zona a fost declaratã sit

Natura 2000; · construcþii din materiale tradiþionale, în

acord cu arhitectura zonei; · activitãþi de promovare ºi dezvoltare a

turismului durabil, cu accent pe ecoturism. Pe lângã conservarea capitalului natural,

În multe situaþii, speciile ºi habitatele protejate reþeaua Natura 2000 oferã oportunitãþi importante din siturile Natura 2000 au apãrut ºi s-au menþinut ca pentru dezvoltare economicã durabilã, atât prin urmare a activitãþilor umane de exploatare durabilã a posibilitatea atragerii de fonduri, cât ºi printr-un resurselor naturale. Ca urmare, în majoritatea siturilor management economic eficient în beneficiul oamenilor Natura 2000 sunt menþinute activitãþile economice, dar ºi al naturii.cu accent deosebit pe conservarea speciilor ºi habitatelor pentru care au fost declarate.

Managementul acestor zone trebuie sã þinã cont de faptul cã Natura 2000 este, în primul rând, un instrument de conservare a biodiversitãþii. Totuºi, planurile de management pot include acele activitãþi economice care ajuta la menþinerea ºi protejarea naturii ºi a mediului.

În siturile Natura 2000 pot fi permise activitãþi agricole tradiþionale, unele dintre acestea necesare pentru menþinerea peisajelor (de exemplu, pajiºtile montane), cultivarea ºi obþinerea produselor ecologice - legume, fructe, produse lactate, carne, sucuri de fructe, activitãþi de vânãtoare ºi pescuit, cu condiþia ca

Nr. 2 - Ian. 2015 DISTRIBUIT GRATUIT

2

Ce este re?eaua NATURA 2000?

Natura 2000 - este ceva nou ºi restrictiv?

REÞEAUA EUROPEANÃ DE ZONE PROTEJATE “NATURA 2000”

Nr. 2 - Ian. 2015 DISTRIBUIT GRATUIT

3

Trebuie sã þtim cã în zonele cuprinse în aria protejatã “NATURA 2000” nu sunt restricþii speciale privind pescuitul comercial. Se vor respecta prevederile anunþate de A.N.P.A. (Autoritatea Naþionalã pentru Pescuit ºi Acvaculturã).

DAR!!! Trebuie ca în activitatea pro-fesionalã a pescarilor sã se þinã seama de menþinerea, conservarea ºi protecþia “ha-bitatelor naturale”, locurile unde vieþuiesc animalele sãlbatice, pãsãri, insecte, peºti.

Pescarii trebuie sã fie, în acelaºi timp niºte monitori, “gardieni” ai spaþiului natural pentru cã menþinerea acestuia le asigurã lor ºi generaþiilor viitoare zona propice pentru exercitarea profesiei!

Situri de importanþã comunitarã (SCI)

Situri de de protecþie avifaunisticã (SPA)

LEGENDÃ

Olteniþa

Dorobanþu

Dorobanþu

Cãlãraºi

Cãlãraºi

Unirea

Unirea

Borcea

AMPLASAREA SITURILOR

“NATURA 2000”

ÎN ZONA DUNÃRII CÃLÃRêENE

Cãscioarele

Nr. 2 - Ian. 2015 DISTRIBUIT GRATUIT

4

Zonele umede formate din ape animalele ºi pãsãrile pe care le vezi! în apropierea dvs.!cu pãduri ºi vegetaþie pe mal, pe apã, Fotografiazã-le, dar lasã-le în locul în 5. Nu bracona fauna ºi flora ºi, în apã - împreunã cu bogata faunã care le-ai gãsit! Pãstreazã distanþã mai ales nu folosi curent electric la specificã, conþin o mulþime de pentru a nu le speria! Sunt interzise pescuit! Astfel omori tot: de la zoo-habitate imposibil de reprodus sursele de zgomot ºi vibraþii plancton, pânã la vidre! De ce?întocmai ºi în cele mai pretenþioase puternice (petarde ºi artificii, Gândeºte-te: acum tu eºti grãdini zoologice, botanice, etc. evenimente zgomotoase, jocuri de oaspetele acestor vietãþi, în casa lor! Toate acestea re-prezintã un lumini, etc.)! Reînvaþã sã îi respecþi pe cei mai patrimoniu al tuturor ºi necesitã 2. Nu arunca deºeuri! Strânge mici decât tine! protecþie (chiar ºi dacã nu am avea gunoiul ºi ia-l cu tine! Aruncã-l doar 6. Este interzis a distruge sau atâtea legi, deja foarte clare ºi într-un container care eºti sigur cã va degrada panourile ºi indicatoarele de specifice). fi ridicat de firmele de salubrizare! informare! Susþin legea cu fon-duri

Accesul într-o arie naturalã 3. Nu preleva sau introduce ale voluntarilor! Contribuie ºi tu cu un protejatã, se face (de regulã) cu faunã ºi florã ºi nu speria / deranja panou/indicator! acordul prealabil (ºi chiar însoþit) vietãþile (pãsãri, animale, etc.)! Sunt Mai mult, informeazã-i ºi tu pe de custode. Dacã eºti pe cont pro- interzise destufizarile, tãierea alþii, transformã-te într-un ghid local priu, respectã urmãtoarele reguli: vegetaþiei de la mal, betonarea pentru strãinii care ajung în zonã!

1. Nu face zgomot! Nu te malurilor, construcþiile permanente la 7. Desfãºoarã-þi activitatea îmbrãca strident! Nu te miºcã prea malul lacului sau în vecinãtãþi (existã dintr-o perspectivã de eco-turism! repede! Eºti aici pentru a te bucurã ºi soluþii ecologice care nu produc Informeazã-te de la administratorii de naturã - fãrã a o tulbura! Cele mai fragmentãri de habitate)! ariei asupra modului în care este multe ºi frumoase lucruri le poþi 4. Nu captura ºi nu ucide permis ºi controlat sã îþi desfãºori vedea dupã ce stai puþin ºi nu pari un eventualele animale ºi pãsãri activitatea în arie! Frumuseþea este periocol pentru vietãþi! Admirã florile, sãlbatice care pot ajunge accidental în ochiul care priveºte!

REGULI DE PROTECÞIE ªI COD DE BUNE PRACTICI

Sfaturi pentru pescari, care la rândul lor sã fie sfãtuitorii ecoturiºtilor

1) Maximizarea stãrii de sãnãtate a bio-diversitãþii din 5) Eco-turismul reprezintã o modalitate de:Zona NATURA 2000 poate avea un impact major asupra a. Re-energizare, eliberare de stresul urban, sãnãtãþii dvs., a copiilor dvs. chiar a invitaþilor dvs. ºi a agrement ecologic (fãrã costuri/investiþii deosebite)turiºtilor care ajung aici. b. Educaþie ºi sensibilizare a oamenilor despre:

2) Zona Dunãrii Cãlãrãºene este o oazã de liniºte, existenþa / nevoile - obieceiurile / interdepedenþã (faunã - tihnã ºi satisfacþii mãrite - când o splendidã zonã naturalã florã: lanþ trofic, ecosistem, etc)ºi curatã (apã curatã, pãsãri sãlbatice, numeroase c. Activitãþi noi precum turismul nautic (existã deja animale, peºti, flori ºi copaci, etc.). cereri ºi oferte dedicate)

3) Veþi avea ce lasã moºtenire generaþiilor urmãtoare. d. Circuite tematice organizate în ariile protejate Copiii ºi nepoþii dvs. au dreptul sã trãiascã într-un mediu (existã oferte dedicate)curat ºi natural de care sã se bucure. La fel, toþi turiºtii care e. Asigurã localnicilor o sursã de venit, precondiþii viziteazã Dunãrea Cãlãrãºeanã. pentru a putea reîncepe ofertarea de servicii cãtre turiºti

4) Creºterea nivelului de trai prin creºterea numãrului de turiºti de calitate care vin pentru relaxare ºi odihnã într-o zonã curatã / naturalã.

Beneficii ale comunitãþii în urmã protejãrii spaþiului natural

(materialul a fost preluat ºi prelucrat din Regulamentul de protecþie ºi codul de bunepractici ale

Ariei protejate “Lacul Snagov”)

DISTRIBUIT GRATUIT

5

E GREU DOMNULE, E DIN CE ÎN CE MAI GREU

SÃ MAI FACI MESERIA DE PESCAR!

CAP. I. produselor alimentare ce prezintã caracteristici tradiþionale, Dispoziþii generale care au solicitat ºi au obþinut derogãri de la cerinþele ............................................................................. menþionate în Regulamentul Parlamentului European ºi al

Consiliului nr. 852/2004/CE, conform prevederilor prezentei ART. 2. În înþelesul prezentei norme sanitare veterinare norme sanitare veterinare ºi pentru siguranþa alimentelor;

ºi pentru siguranþa alimentelor, urmãtorii termeni se definesc f) document de înregistrare sanitarã veterinarã ºi astfel: pentru siguranþa alimentelor a unitãþilor în care se

a) produse alimentare ce prezintã caracteristici realizeazã produse alimentare ce prezintã caracteristici tradiþionale - produsele alimentare care sunt recunoscute tradiþionale - documentul întocmit conform modelului istoric ca produse tradiþionale sau sunt obþinute în prezentat în anexa nr. 3, eliberat de direcþia sanitar-conformitate cu referinþele tehnice la un procedeu tradiþional, veterinarã ºi pentru siguranþa alimentelor judeþeanã, codificate sau înregistrate, ori în conformitate cu metodele de respectiv a municipiului Bucureºti, în a cãrei razã este producþie tradiþionale ºi care se disting în mod clar de alte amplasatã unitatea care deþine atestat pentru fabricarea produse similare aparþinând aceleiaºi categorii sau sunt produselor alimentare ce prezintã caracteristici tradiþionale protejate de legislaþia naþionalã; ºi care a solicitat ºi a obþinut derogãri.

b) operator din domeniul alimentar - persoana fizicã sau juridicã care rãspunde de îndeplinirea prevederilor CAP. II. legislaþiei sanitare veterinare ºi pentru siguranþa alimentelor Derogãrile de la cerinþele prevãzute în în cadrul unitãþilor care deþin atestate pentru fabricarea Regulamentul Parlamentului European ºi al Consiliului produselor alimentare ce prezintã caracteristici tradiþionale; nr. 852/2004/CE privind igiena produselor alimentare,

c) derogãri de la cerinþele prevãzute de care se acordã pentru fabricarea produselor alimentare Regulamentul Parlamentului European ºi al Consiliului ce prezintã caracteristici tradiþionalenr. 852/2004/CE privind igiena produselor alimentare, acordate pentru fabricarea produselor ce prezintã ART. 3. (1) Autoritatea Naþionalã Sanitarã Veterinarã ºi caracteristici tradiþionale - exceptãrile de la prevederile pentru Siguranþa Alimentelor acordã unitãþilor care deþin acestor acte normative; atestat pentru fabricarea produselor alimentare ce prezintã

d) înregistrare sanitarã veterinarã ºi pentru caracteristici tradiþionale ºi solicitã derogãri de la cerinþele siguranþa alimentelor a unitãþilor în care se realizeazã prevãzute în anexa II cap. II pct. 1 din Regulamentul produse alimentare ce prezintã caracteristici Parlamentului European ºi al Consiliului nr. 852/2004/CE, tradiþionale - înscrierea unitãþilor în care se realizeazã þinând cont de procedeul tradiþional de obþinere a produsului, produse alimentare ce prezintã caracteristici tradiþionale, în pentru încãperile în care se preparã, se trateazã sau se baza cererii-tip întocmite conform modelului cuprins în anexa prelucreazã ºi se depoziteazã produsele alimentare ce nr. 1, de cãtre direcþia sanitar-veterinarã ºi pentru siguranþa prezintã caracteristici tradiþionale, ºi anume:alimentelor judeþeanã, respectiv a municipiului Bucureºti, în a) materialele din care sunt confecþionate pavimentele;a cãrei razã este amplasatã unitatea;e) unitãþi supuse b) materialele din care sunt confecþionaþi pereþii;înregistrãrii sanitare veterinare ºi pentru siguranþa alimentelor - unitãþile care deþin atestate pentru fabricarea

NORMÃ SANITARÃ VETERINARÃ ªI PENTRU SIGURANÞA ALIMENTELORdin 14 aprilie 2008 privind acordarea de derogãri unitãþilor care realizeazã produse alimentare ce prezintã

caracteristici tradiþionale de la cerinþele menþionate în Regulamentul Parlamentului European ºi al Consiliului nr. 852/2004/CE privind igiena produselor alimentare, precum ºi de stabilire a procedurii de acordare a derogãrilor

ºi de înregistrare sanitarã veterinarã ºi pentru siguranþa alimentelor a unitãþilor în care se realizeazã produse alimentare ce prezintã caracteristici tradiþionale

(continuare în pag. 6)

Nr. 2 - Ian. 2015

PREPARATELE TRADIÞIONALE DIN PEªTE AFUMAT O ªANSÃ PENTRU PESCARI

Realizarea de cãtre pescari pentru comercializare a pune în funcþiune un “atelier” de producþie pentru produselor tradiþionale din peºte (afumat, sãrat, produse tradiþionale din peºte.

Mai jos vã prezentãm pentru “produsele marinat) poate sã reprezinte o deosebitã posibilitate de tradiþionale” un extras din legislaþia în domeniu, din a face mai profitabilã profesia de pescar, oferind în care veþi vedea care sunt condiþiile sanitare ºi minimale acelaºi timp o activitate productivã a propriei familii.

Vom prezenta succesiv, în mai multe numere ale ºi veþi sesiza cã existã numeroase derogãri faþã de Buletinului informativ, “paºii necesari” pentru a putea exigenþele unei unitãþi de producþie industrialã.

Nr. 2 - Ian. 2015 DISTRIBUIT GRATUIT

6

e) ventilaþie adecvatã, naturalã sau artificialã, ºi, acolo unde este necesar, facil i tãþi pentru evacuarea corespunzãtoare a aburilor ºi vaporilor;

c) materialele din care sunt confecþionate plafoanele f) iluminat natural sau artificial adecvat;sau, dacã nu existã plafon, suprafaþa interioarã a g) un spaþiu separat sau un dulap prevãzut cu cheie acoperiºului; pentru stocarea detergenþilor ºi dezinfectanþilor;

d) materialele din care sunt confecþionate ferestrele ºi dezinfectantele ºi substanþele similare trebuie sã fie celelalte deschideri; aprobate pentru utilizare în industria alimentarã conform

e) materialele din care sunt confecþionate uºile. procedurii naþionale ºi sã fie folosite astfel încât sã nu aibã (2) Autoritatea Naþionalã Sanitarã Veterinarã ºi pentru efecte adverse asupra echipamentelor, ustensilelor,

Siguranþa Alimentelor acordã unitãþilor care deþin atestat materiilor prime ºi produselor alimentare ce prezintã pentru fabricarea produselor alimentare ce prezintã caracteristici tradiþionale; containerele în care sunt caracteristici tradiþionale ºi solicitã derogãri de la cerinþele depozitaþi detergenþii ºi dezinfectanþii trebuie sã fie uºor prevãzute în anexa II cap. II pct. 1 lit. f) din Regulamentul identificabile ºi sã poarte etichete cu instrucþiuni de folosire; Parlamentului European ºi al Consiliului nr. 852/2004/CE, folosirea detergenþilor ºi dezinfectanþilor trebuie sã fie þinând cont de procedeul tradiþional de obþinere a produsului, urmatã de spãlare ºi clãtire cu apã potabilã;pentru materialele din care sunt confecþionate h) un spaþiu separat sau un dulap prevãzut cu cheie echipamentele, instrumentele ºi ustensilele utilizate în mod pentru stocarea materialelor de igienizare ºi de întreþinere;specific pentru pregãtirea, ambalarea ºi împachetarea i) un spaþiu separat sau un dulap prevãzut cu cheie acestor produse. pentru pãstrarea echipamentului de protecþie al persoanelor

(3) Mãsurile ºi metodele de curãþenie ºi dezinfecþie a care preparã produse alimentare ce prezintã caracteristici încãperilor, echipamentelor, instrumentelor ºi ustensilelor, tradiþionale;precum ºi frecvenþa punerii în aplicare a acestora trebuie sã j) mijloace corespunzãtoare ºi eficiente de protecþie fie adaptate procedeului tradiþional de obþinere a produsului împotriva dãunãtorilor, cum ar fi insecte, rozãtoare ºi altele;alimentar ce prezintã caracteristici tradiþionale, þinând cont k) sursã de apã potabilã, care sã respecte cerinþele de flora ambiantã specificã. stabilite în Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile,

(4) Echipamentele, instrumentele ºi ustensilele folosite cu modificãrile ºi completãrile ulterioare;conform procedeului tradiþional de obþinere a produsului l) containere speciale cu închidere ermeticã pentru alimentar ce prezintã caracteristici tradiþionale trebuie sã fie deºeurile ºi subprodusele care nu sunt destinate consumului menþinute în permanenþã într-o stare de igienã uman;satisfãcãtoare, curãþate ºi dezinfectate în mod regulat. m) sisteme de drenare ºi evacuare a apelor reziduale,

............................................................................. care sã corespundã condiþiilor de igienã prevãzute de legislaþia în vigoare;CAP. IV. n) persoanele care preparã ºi/sau manipuleazã Cerinþele generale pe care trebuie sã le materiile prime ºi produsele alimentare ce prezintã

îndeplineascã unitãþile care deþin atestat pentru caracteristici tradiþionale trebuie sã respecte un nivel ridicat fabricarea produselor alimentare ce prezintã de igienã personalã, sã poarte îmbrãcãminte adecvatã ºi caracteristici tradiþionale, în vederea acordãrii curatã ºi, dupã caz, îmbrãcãminte de protecþie ºi sã facã derogãrilor dovada stãrii de sãnãtate printr-un act medical eliberat

............................................................................. conform legislaþiei naþionale în vigoare.

a) un spaþiu de lucru de mãrime suficientã pentru ca recepþia materiei prime ºi prepararea produselor alimentare ce prezintã caracteristici tradiþionale sã se desfãºoare în condiþii igienice adecvate; construcþia trebuie sã fie conceputã ºi realizatã astfel încât sã excludã contaminarea materiei prime ºi a produselor alimentare ce prezintã caracteristici tradiþionale;

b) un spaþiu pentru depozitarea produselor finite în condiþii corespunzãtoare;

c) un numãr adecvat de facilitãþi pentru spãlarea ºi dezinfectarea mâinilor cu apã caldã ºi rece curentã sau cu apã premixatã la o temperaturã adecvatã;

d) facilitãþi pentru igienizarea containerelor folosite pentru transportul materiei prime, precum ºi a echipamentelor ºi ustensilelor folosite pentru fabricarea produselor alimentare ce prezintã caracteristici tradiþionale;

(continuare din pag. 5)

Nr. 2 - Ian. 2015 DISTRIBUIT GRATUIT

7

EFORTURI DEPUSE PENTRU PROTEJAREA STURIONILOR

În prezent, eforturile pentru refacerea populaþiilor de sturioni din Dunãre s-au intensificat. Existã o interdicþie completã privind pescuitul de sturioni în România ºi Bulgaria, dar ºi în celelalte þãri de pe coasta Mãrii Negre.

Multe organizaþii lucreazã împreunã cu membri ai comunitãþilor locale pentru a consolida populaþiile de sturioni din Dunãre, prin activitãþi de reproducere, marcare ºi eliberare a puietului de sturioni în fluviu.

Existã, de asemenea, proiecte prin care se doreºte identificarea ºi protejarea zonelor de reproducere rãmase pe Dunãrea inferioarã ºi un plan de a construi pasaje de trecere pentru peºti la Barajul Porþile de Fier dintre România ºi Serbia.

1. Sturionii sunt printre cei mai valoroºi peºti din bazinul inferior al Dunãrii, dar dupã multe decenii de pescuit în cantitãþi prea mari, în ciuda mãsurilor de pro-tecþie, aceºtia cad în continuare pradã braconierilor.

2. Sturionii sunt pescuiþi ilegal, pentru carnea, dar mai ales pentru caviarul lor.

3. Deºi trãiesc mult, sturionii sunt în pericol ºi pentru cã depun icre târziu, dupã ani de zile, iar de cele mai multe ori femelele nu fac acest lucru în fiecare an.

4. Cinci dintre cele ºase specii de sturioni din Dunãre sunt clasificate ca fiind critic periclitate - ºipul fiind considerat deja dispãrut în apele Dunãrii, iar viza fiind întâlnitã foarte rar.

5. Migraþia necesarã pentru depunerea icrelor este vitalã pentru sturioni, dar barajele îi împiedicã sã ajungã la locurile de depunere a icrelor ce se aflã dincolo de acestea.

6. Sturionii pãrãsesc sau nu mai folosesc locurile unde depun icre, se hrãnesc sau stau în timpul iernii dacã acestea se schimbã în vreun fel. Canalizarea Dunãrii, extracþia de pietriº ºi navigaþia pot duce la astfel de schimbãri.

- Eliberaþi peºtele cu grijã, pentru a evita încãlcarea legii ºi amenzile considerabile.

- Eliberaþi rapid peºtele ºi nu îl strângeþi prea tare.- Nu amânaþi eliberarea, deoarece ºansele ca peºtele

sã supravieþuiascã scad cu trecerea timpului.- Eliberând peºtele ajutaþi populaþiile de sturioni

sãlbatici din Dunãre sã se refacã.

Încãlcarea legislaþiei privind fauna sãlbaticã reprezintã o infracþiune gravã. Vã rugãm sã contactaþi autoritãþile ºi sã oferiþi cât mai multe detalii posibil, inclusiv data, ora, locul, numãrul de înmatriculare al maºinii sau al bãrcii, precum ºi natura incidentului. Ajutaþi-ne sã stopãm braconajul, raportând încãlcãrile legislaþiei privind pescuitul.

P e s c u i t u l c o m e r c i a l a l sturion, comercializarea produselor În contextul intrãrii în vigoare sturionilor este interzis ºi este ºi subproduselor obþinute de la a Noului Cod Penal, prin Legea reglementat de Ordinul comun e xe m pl ar ele sã lba ti ce ( ca rn e, ic re nr. 187 din 24 octombrie 2012 de nr. 84 din 24 aprilie 2012 privind etc.) pânã la 31 decembrie 2015 dar punere în apl icare a Legi i mãsurile de refacere ºi conservare a ºi folosirea ohanelor ºi carmacelor nr. 286/2009 privind Codul Penal populaþiilor de sturioni din habitatele pentru prinderea acestora. cu modificãrile ºi completãrile ulte-piscicole naturale ºi dezvoltare Prohibiþia este întãritã ºi de rioare, art. 64 - 65 din Ordonanþa de acvaculturii de sturion în România Ordinele anuale de stabilire a Urgenþã a Guvernului nr. 23/2008 cu modificãrile ºi completãrile perioadelor ºi zonelor de prohibiþie a privind pescuitul ºi acvacultura au ulterioare, care interzice pescuitul pescuitului, precum ºi a zonelor de fost modificate.comercial al tuturor speciilor de protecþie a resurselor acvatice vii.

DE CE SUNT ÎN PERICOL STURIONII

PESCUITUL STURIONILOR ESTE INTERZIS

DACÃ SUNTEÞI MARTORUL UNOR ACTIVITÃÞI

SUSPICIOASE SAU ILEGALE

SFATURI ÎN CAZ DE CAPTURÃ ACCIDENTALÃ A STURIONILOR

STURIONII CEI MAI VALOROªI PEªTI

DIN BAZINUL INFERIOR AL DUNÃRII

Nr. 2 - Ian. 2015 DISTRIBUIT GRATUIT

8

România deþine o cincime din 1989. În acei ani, peºtele rãmãsese Prin comparaþie, în Belgia se suprafaþa amenajatã pentru pisci- cam singura proteinã animalã care consumã 25 de kg de carne de peºte culturã din UE, dar realizeazã doar se mai gãsea pe piaþã, iar asta ex- pe an, în Croaþia 20 de kg, în Cehia - 0,2% din producþia de peºte a blocului plicã consumul mai mare. România 9,5 kg, în Franþa - 35 kg, în Germania - comunitar, iar consumul pe cap de are acum cel mai mic consum de 14 kg, în Grecia - 20 kg, Italia - 25 kg, locuitor, de 5 kilograme pe an, la peºte pe cap de locuitor din Polonia - 12 kg, Spania - 42 kg ºi jumãtate comparativ cu anii '80, este Uniunea Europeanã, pentru cã nu Marea Britanie - 19 kg. Cel mai mult cel mai mic din UE, potrivit asociaþiei avem o piaþã dezvoltatã pentru peºte din Europa consumã islandezii, Romifish. acest segment”, a declarat pentru 90 de kg pe an.

„Un român consumã, în România este de peste trei ori Mediafax Cãtãlin Platon, directorul medie, 5 kilograme de peºte pe an, sub consumul mediu de peºte la nivel executiv al Asociaþiei Naþionale a faþã de 10 kilograme înainte de european (18 kg) sau mondial (19 kg).Producãtorilor din Pescãrie „Romfish”.

ROMÂNII MÃNÂNCÃ DE ªAPTE ORI MAI PUÞIN PEªTE DECÂT FRANCEZII

NICI O MASÃ FÃRÃ PEªTE!

Cel mai bun soi de peºte Motive pentru consum de peºteVã rugãm sã ne spuneþi care este dupã opinia dvs. cel mai bun soi de peºte (% total eºantion)

Care sunt motivele pentru care consumaþi peºte?... (% total eºantion)

100

90

80

70

60

50

40

30

20

10

0Consumul de peºte

este o parte

importantã a unei diete sãnãtoase

Peºtele este unul

dintre puþinelealimente ce conþinOmega 3

Este o carnedieteticã

Peºtele are un

preþcorect

Alt motiv

100

.

.

.

50

40

30

20

10

0

Pã

strã

v

Cra

p

So

mo

n

Ma

cro

u

ªa

lãu

So

mn

Ca

ras

Co

d

Pa

ng

asi

us

ªtiu

cã

Me

rlu

ciu

Fito

fag

Do

rad

ã

Ton

Ca

lca

n

Imagini / cuvinte asociate peºteluiAtunci când vã gândiþi la peºte ºi la consumul de peºte, ce cuvânt / imagine vã vine în minte (% total eºantion)

100

.

.

.

50

40

30

20

10

0

Sã

nã

tate

Ap

ã

Mâ

nca

re

Om

eg

a 3

Pro

du

s p

roa

spã

t

Gu

sto

s

Pã

strã

v

Pe

scu

it

So

mo

n

Ma

cro

u

Sa

ram

urã

Cra

p

Icre

Fo

sfo

r

Ca

rne

alb

ã

Ca

rne

uºo

arã

Vita

min

e

Nr. 2 - Ian. 2015 DISTRIBUIT GRATUIT

9

Nu este un secret pentru umblã nestingheriþi cu ajutorul Jandarmii închid ochii…nimeni cã braconajul piscicol a bãrcilor pneumatice pe ape

De cele mai multe ori atins cote alarmante, cum nu s-a rãpind peºtilor cea mai micã controalele Jandarmeriei nu se întâmplat de mai bine de zece ºansã de a se lupta pentru viaþa soldeazã cu vreun rezultat, asta ani. Tot mai multe echipaje cu lor.pentru cã, spun pescarii, ”existã ambarcaþiuni artizanale sau bãrci

Curentul electric împiedicã o caracatiþã extinsã iar banul de fibrã cu motor iau zilnic le închide ochii celor responsabili reproducerea peºtilorcu asalt întregul luciu de apã cu controalele”. „De regulã, dunãrean. Din estimãrile pes-

Cel mai mare pericol este braconierii vin cu temele fãcute: carilor de bunã-credinþã, sute de de departe efectul pe care au asupra lor sume de bani braconieri îºi fac nestingheriþi aceastã metodã de-a dreptul strânse în urma unor adevãrate meseria cât e ziua de lungã ºi fãrã josnicã o are asupra peºtilor care chete cu care umblã la coarda ca autoritãþilor sã le pese în vreun reuºesc sã scape din încercuirea sensibilã a bieþilor jandarmi”. fel de efectele dezastruoase care braconierilor. Mai multe voci din Metoda folosirii curentului electric pot apãrea în urma pescuitului cu rândul pescarilor oneºti de prin este o practicã veche de când metode ilicite. Cea mai nouã pãrþile locului susþin cã metoda lumea…”, a declarat un pescar, metodã pe care braconierii o folosirii curentului electric duce la care a dorit sã rãmânã sub folosesc pentru a-ºi umple incapacitatea peºtilor rãmaºi în protecþia anonimatului. juvelnicul este - atenþie! - curentul viaþã de a se mai reproduce. Cazul nu este unul singular electric. Braconajul cu curent Astfel cã deºi vorbim de peºti ºi, din pãcate, nimeni nu se electric a luat minþile braconierilor care nu intrã în meniul bra- sesizeazã cum ar trebui sã o facã. dornici de senzaþii tari care conierilor, aceºtia îºi pierd Sã fie dezinteresul general sau cerceteazã luciul de apã în aproape definitiv capacitatea de doar incompetenþa unora. cãutarea unor zone în care sã

Greu de spus!a mai da puiet în primãvarã. întoarcã cu burta în sus crapi, „Este lucrul cel mai nociv”, spun ºtiuci, avaþi, somni, dar în special pescarii.puietul aflat în zonã. Aceºtia

BRACONAJUL PISCICOL, UN FLAGEL LA COTE ALARMANTE!

(articol preluat)

Nr. 2 - . 2015IanDISTRIBUIT GRATUIT

10

POªTA REDACÞIEI

Povaþa (sfatul) unui bãtrân pescar, care m-a învãþat cum afumã el peºtele

AFUMAREA PEªTELUI PENTRU FOLOSINÞÃ PROPRIE

Mã consider, ca sã se mai rãceascã fumul. Sus de tot peºtele agãþat pe suporþi, jos numai când e rece, din decembrie pânã în februarie, depinde de de tot rumeguºul, reglez tirajul de aer printr-o uºiþã. Sus, acoperit cum e vremea, ca lunile astea nu mai sunt bãtute în cuie la noi etanº, cu capac, cu un mic burlan pe unde iese fumul. (merge totuºi cam 6 luni fãrã probleme). Aleg perioada asta rece, Dupã ce am terminat afumatul, îl þin iar la geruialã peste zi, deoarece ºi înainte ºi dupã afumat, þin peºtele la uscat la frig, vreo 5-7 zile. Seara îl bag în camera rãcoroasã. Apoi îl þin acolo geruialã. În special înainte de a-l afuma. Pregãtesc aºa, doar pânã fac din el scordoleaua. Dacã o sã am bani o sã-mi cumpãr o crapul ºi somnul care poate fi mâncat aºa afumat, dar din care fac afumãtoare performantã, dar sunt cam scumpe.scordolea. Nota redacþiei

Înainte de afumat, dupã ce am despicat pestele, curãþat, spãlat O afumare corectã se obþine într-un focar plasat în afara etc., fãrã cap ºi coadã (le bag la ciorbã), tai corpul în doua ºi-i dau incintei de afumare. Fumul sare. Îl þin aºa într-un vas (lighean mare) într-o camerã foarte generat în acest focar este rãcoroasã. Cam o sãptãmânã. Zilnic scurg sângele ºi zeama pe care colectat ºi transmis apoi printr-o o lasã. Dupã o sãptãmânã, trec la uscarea la frig, îl þin atârnat afarã þeavã în spaþiul de afumat. (într-o cuºcã de plasã de sârmã, ca sã nu aibã acces la el vreo Cercetãri recente au demonstrat vietate). Seara îl bag în camerã rãcoroasã. Operaþiunea asta o repet cã temperaturile ridicate ale cam 7-10 zile, depinde de cum e afarã de rece. Apoi îl afum 3 zile, fumului duc la apariþia sub-cam 6 ore pe zi. Rumeguº de brad. Mã rog ºi asta e discutabil cã iau stanþelor toxice, de aceea este rumeguºul de la atelierele de prelucrat lemn. Afumãtoarea e indicat fumul rece care are mai banalã: un butoi mare de tablã (de lemn e mai bine) destul de înalt, puþine substanþe nocive.

mare specialist în afumat, afum în mod curent ºi

PATEUL DIN PEªTE AFUMATNumãrul de porþii: 8-10Ingrediente:- 800 de grame de peºte afumat- sucul ºi pulpa a douã lãmâi- 3 - 4 linguri de pastã de hrean- 400 ml de smântânã- o legãturã mare de frunze de pãtrunjel

proaspãt, tãiate în bucãþi mari- bucãþi de pâine intermediarã

Mod de preparare:1. Curãþaþi solzii ºi pielea bucãþilor de peºte, apoi tranºaþi-le în bucãþi mai mici, pe care le amestecaþi într-un bol împreunã cu pulpa de lãmâie. Adãugaþi pasta de hrean ºi smântâna, împreunã cu cea mai mare parte din frunzele de pãtrunjel. Adãugaþi sucul de lãmâie ºi puþin piper negru, apoi amestecaþi întreaga compoziþie. Nu trebuie sã amestecaþi prea mult, deoarce bucãþile de peºte trebuie sã rãmânã întregi ºi sã nu se transforme într-o pastã.2. Serviþi acest pate pe felii de pâine intermediarã pe care le puteþi orna cu restul frunzelor de pãtrunjel.

Aceastã rubricã are caracter permanent

ºi va cuprinde toate problemele...

sesizãrile ºi recomandãrile

fãcute de dvs.

S.C. General Concept S.R.L., str. Sfântul Nicolae, bloc A25, partertel.: 0722/581264fax: 0342/811595