56
7/23/2019 2 Curs ER si Nucleu http://slidepdf.com/reader/full/2-curs-er-si-nucleu 1/56  1 RETICULUL ENDOPLASMATIC  Reticulul endoplasmatic (RE) (lat. reteis - reţea) reprezintă sistemul circulator al celulei. El este constituit dintr-un sistem de canalicule, vezicule şi cisterne, ramificate şi anastomozate care comunică între ele (de unde şi denumirea de reticul). Acest sistem comple stră!ate întrea"a citoplasmă de la anvelopa nucleară p#nă la peretele celular, neav#nd le"ături cu plasmalema.  RE ocupă 1$-1%& din volumul total al unei celule. 'A*E (1+-1+) a o!servat, pentru prima dată, în celulele animale reticulul endoplasmatic ca parte din citoplasmă care se colora  puternic cu coloranţi !azici, pe care le-a denumit ergastoplasmă ("r. ergaster - muncitor plasma - formaţie). /rezenţa sa a fost reconfirmată prin cercetările electronomicroscopice de către 0A'E şi 'E'E E2*3 /A3A4E (1%), în celulele al"ei verzi Chlamydomonas sp. 5ercetările ulterioare au demonstrat universalitatea eistenţei  RE, cu ecepţia eritrocitelor mature, a trom!ocitelor şi a celulelor procariote. 3a procariote (!acterii, al"e al!astre) au fost descrise, de către *0 şi 0*'6 (171), formaţiuni similare cu  RE. Au fost o!servate canalicule ale  RE şi la nivelul  plasmodesmelor, fapt ce demonstrează că el este componenta de !ază a acestora.

2 Curs ER si Nucleu

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: 2 Curs ER si Nucleu

7/23/2019 2 Curs ER si Nucleu

http://slidepdf.com/reader/full/2-curs-er-si-nucleu 1/56

  1

• RETICULUL ENDOPLASMATIC•  Reticulul endoplasmatic (RE) (lat. reteis - reţea) reprezintă sistemul

circulator al celulei. El este constituit dintr-un sistem de canalicule,vezicule şi cisterne, ramificate şi anastomozate care comunică între

ele (de unde şi denumirea de reticul). Acest sistem comple stră!ateîntrea"a citoplasmă de la anvelopa nucleară p#nă la peretele celular,neav#nd le"ături cu plasmalema.  RE ocupă 1$-1%& din volumul totalal unei celule.

• 'A*E (1+-1+) a o!servat, pentru prima dată, în celulele

animale reticulul endoplasmatic ca parte din citoplasmă care se colora puternic cu coloranţi !azici, pe care le-a denumit ergastoplasmă ("r.ergaster - muncitor plasma - formaţie).

• /rezenţa sa a fost reconfirmată prin cercetările electronomicroscopicede către 0A'E şi 'E'E E2*3 /A3A4E (1%), în celuleleal"ei verzi Chlamydomonas  sp. 5ercetările ulterioare au demonstratuniversalitatea eistenţei  RE, cu ecepţia eritrocitelor mature, atrom!ocitelor şi a celulelor procariote. 3a procariote (!acterii, al"eal!astre) au fost descrise, de către *0 şi 0*'6 (171), formaţiunisimilare cu  RE. Au fost o!servate canalicule ale  RE şi la nivelul

 plasmodesmelor, fapt ce demonstrează că el este componenta de !ază

a acestora.

Page 2: 2 Curs ER si Nucleu

7/23/2019 2 Curs ER si Nucleu

http://slidepdf.com/reader/full/2-curs-er-si-nucleu 2/56

  8

*ma"inea electromicroscopică a unui reticul endoplasmatic de

celulă ve"etală

Page 3: 2 Curs ER si Nucleu

7/23/2019 2 Curs ER si Nucleu

http://slidepdf.com/reader/full/2-curs-er-si-nucleu 3/56

  9

• Structura reticulului endoplasmatic. 0tadiul de dezvoltareonto"enetică, starea fiziolo"ică a celulei şi alţi factori fizici, c:imici şi

 !iolo"ici influnţează structura RE. 4e eemplu, celulelemeristematice au un reticul endoplasmatic rudimentar, pe c#nd la cele

diferenţiate acest or"anit are o structură compleă. ;n celulele !ătr#nereticulul endoplasmatic formează vezicule (cavităţi dilatate sauvacuole) care se unesc, "ener#nd o vacuolă mare centrală (<=>A?,1%).

• Eaminat la microscopul electronic, prin secţiune lon"itudinală,reticulul endoplasmatic are aspectul unei cavităţi intracitoplasmaticesu! forma unor canalicule în"uste şi alun"ite cu diametrul de 8%$-%$$@, sau mai lar"i. =neori, poate apare su! formă de cisterne cudiametrul de +$$-8$$$@ care se anastomozează, delimitate de

 !iomem!rane cu structură asemănătoare plasmalenei, stră!ăt#ndîntrea"a masă citoplasmatică, transform#ndu-se unele în altele şidemonstr#nd dinamismul reticului endoplasmatic.

• 2em!ranele reticulului endoplasmatic sunt de natură lipoproteică,av#nd modul de or"anizare al mozaicului fluid, ca şi plasmalema.

2em!ranele diferă de plasmalemă prin "rosime (numai %$-7$@),densitate, indice de refracţie şi afinitate faţă de ionii de 5a8B şi de

Page 4: 2 Curs ER si Nucleu

7/23/2019 2 Curs ER si Nucleu

http://slidepdf.com/reader/full/2-curs-er-si-nucleu 4/56

  C

Model de reticul endoplasmatic

cisterna portocalie se numeşte lumensuprafaţa este presărată cu ri!osomi (mici sfere roşii)

Page 5: 2 Curs ER si Nucleu

7/23/2019 2 Curs ER si Nucleu

http://slidepdf.com/reader/full/2-curs-er-si-nucleu 5/56

  %

• ;n interiorul canaliculelor veziculelor se "ăseşte o su!stanţă apoasă,amorfă cu o densitate mai mică ca cea a :ialoplasmei, ce conţie săruriminerale, pi"menţi flavonici, taninuri şi enzime, fiind numităreticuloplasmă (enchilemă).

• ;n ceea ce priveşte compoziţia c:imică a mem!ranelor E s-a constatatcă acestea diferă de cea a plasmalemei. Ele conţin 9$& lipide şi $&

 proteine. 0unt prezente şi o serie întrea"ă de enzime care intervin în procesele de sinteză ce au loc la nivelul E. 2em!ranele E suntasimetrice, cu deose!iri c:imice între cele două suprafeţe, cea internă

spre lumen şi cea eternă spre :ialoplasmă.• ;n toate celulele ve"etale vii, dar şi în celula animală, se distin" două

tipuri de reticule endoplasmatice reticul endoplasmatic neted  (a"ranulat) şi reticul endoplasmatic rugos ("ranulat).

• a) Reticulul endoplasmatic neted (REN) este foarte dezvoltat înapropierea peretelui celular, în curs de formare, şi la celule secretoarecu activitate meta!olică intensă.  REN este reprezentat prin acele

 porţiuni ale  RE lipsite de ri!osomi ataşaţi, av#nd aspect de tu!uli(canalicule) cisterne sau de vezicule mari. /ereţii E alcătuiesc

tonoplastul (peretele vacuolelor) întruc#t, prin dilatare, el formeazăvacuole.

Page 6: 2 Curs ER si Nucleu

7/23/2019 2 Curs ER si Nucleu

http://slidepdf.com/reader/full/2-curs-er-si-nucleu 6/56

  7

Page 7: 2 Curs ER si Nucleu

7/23/2019 2 Curs ER si Nucleu

http://slidepdf.com/reader/full/2-curs-er-si-nucleu 7/56 

• ) Reticulul endoplasmatic ru!os sau !ranulat (E') este foartedezvoltat la maDoritatea celulelor, fiind rerprezentat prin porţiuni ale  RE,cu aspect de canicule, la suprafaţa cărora sunt ataşaţi ri!osomii.i!osomii sunt dispuşi "rupat fi#du-se cu su!unităţile mari de anumitemolecule receptorii din membrană - form#nd  polisomi (poliribosomi,

ergosomi), implicaţi în proteinosinteze. /roteinele sintetizate seacumulează în interiorul cavităţilor  RE   şi, apoi sunt transportate ladictiosomi sau pot  trece în vacuole şi se transformă în "ranule dealeuronă în timpul maturării seminţelor.

• Rolul "i#iolo!ic al reticului endoplasmatic  este determinat de

raporturile multiple pe care le are cu alte elemente structurale alecitoplasmei. 5ea mai importantă funcţie a  RE este cea de sistemtransportor intracelular şi intercelular al unor meta!oliţi, enzime, A?/ darşi a unor su!stanţe, care nu mai sunt necesare, spre eteriorul celulei.Este un sistem transportor şi intercelular pentru că el este cel care intră înalcătuirea plasmodesmelor - acele punţi citoplasmatice care trec, de la o

celulă la alta, într-un ţesut viu, prin porii (punctuaţiunile) din peretelecelular, asi"ur#nd continuitatea viului.•   REN intervine în procesele de sinteză ale fosfolipidelor şi ale sterolilor

av#nd enzimele specifice acestor sinteze.•  REG intervine în procesul de sinteză a proteinelor. /roteinele sintetizate

la nivelul REG sunt trecute în interiorul canaliculelor şi al veziculelor RE.

Page 8: 2 Curs ER si Nucleu

7/23/2019 2 Curs ER si Nucleu

http://slidepdf.com/reader/full/2-curs-er-si-nucleu 8/56  +;nvelişul nucleului conectat la REN şi REG

Page 9: 2 Curs ER si Nucleu

7/23/2019 2 Curs ER si Nucleu

http://slidepdf.com/reader/full/2-curs-er-si-nucleu 9/56 

• 3a nivelul RE au loc sinteze de poliza:aride de tipul celulozei şi asu!stanţelor pectice care participă la formarea peretelui celular (denatură celulozopectică). /rezenţa în RE a "lucozo-7-fosfatazei şi a

"lucuroniltransferazelor conduce la concluzia că RE participă şi înmeta!olismul "lucidic. 3a levuri (droDdii), RE participă la procesul deînmu"urire. 3a nivelul RE se pot acumula o serie de su!stanţenutritive dar şi nocive, acestea din urmă fiind meta!olizate, proteD#ndcelulele de eventuale intoicări.

• ;n conditii de anaero!ioză (c#nd mitocondriile nu pot îndeplini rolulde descompunere a su!stanţelor şi de eli!erare de ener"ie), RE sedezvoltă foarte mult şi poate prelua, temporar, o parte din funcţiarespiratorie a condriomului celular (la nivelul RE eist#nd uneleenzime, cu rol respirator, asemănătoare cu cele ale mitocondriilor).

•  RE are rol în "eneza altor or"anite celulare cum sunt veziculele"ol"iene primare, lisosomii, peroisomii şi a vacuolelor (aşa cum am

 precizat mai înainte). ;n telofază, c#nd se individualizează nucleii fii, RE intervine şi aDută la formarea mem!ranei nucleare.

Page 10: 2 Curs ER si Nucleu

7/23/2019 2 Curs ER si Nucleu

http://slidepdf.com/reader/full/2-curs-er-si-nucleu 10/56  1$

Page 11: 2 Curs ER si Nucleu

7/23/2019 2 Curs ER si Nucleu

http://slidepdf.com/reader/full/2-curs-er-si-nucleu 11/56  11

• RI$OSOMII•  Ribosomii (granule ribonucleoproteice sau granulele lui Palade) sunt

 particulele su!celulare electronodense, elipsoidale sau nere"ulate cu

diametrul de 1$-9% nm, de natură ri!onucleoproteică. 4atorităcantităţii mari de acid ri!onucleic, p6 ri!osomilor este acid (de aceease colorează cu coloranţi !azici) şi se distin" numai la microscopulelectronic. i!osomii sunt prezenţi at#t în celulele ve"etale şianimale, c#t şi în celulele procariote.

• i!osomii au fost puşi în evidenţă de savantul de ori"ine rom#nă,'E'E E. /A3A4E, în 1%9. ;n celula ve"etală ri!osomii suntlocalizaţi în citoplasmă (citori!osomi), în nucleu (mai ales în nucleol,unde se şi formează), în mitocondrii (mitori!osomi) şi în plastide(plastori!osomi). i!osomii din citoplasmă, li!eri sau ataşaţi demem!ranele E, au un rol esenţial în !iosinteza proteică. umărul

ri!osomilor variază foarte mult, de la o celulă la alta, în funcţie destarea fiziolo"ică a celulelor, dar şi de la o re"iune la alta a celulei.Astfel, în celulele tinere meristematice numărul lor este mai maredec#t în celulele mature, specializate.

Page 12: 2 Curs ER si Nucleu

7/23/2019 2 Curs ER si Nucleu

http://slidepdf.com/reader/full/2-curs-er-si-nucleu 12/56  18Riosomi

Page 13: 2 Curs ER si Nucleu

7/23/2019 2 Curs ER si Nucleu

http://slidepdf.com/reader/full/2-curs-er-si-nucleu 13/56  19

• 4upă masa moleculară şi după coeficientul de sedimentare (eprimatîn unităţi 0ved!er" -0) se cunosc două cate"orii de ri!osomi

   de $0 ('2 F 8,7 1$7 daltoni). i!osomii de $0, au dimensiunimai mici şi sunt prezenţi în celulele procariote, în interiorulmitocondriilor şi al plastidelor.

   de +$0 ('2 F C,1 1$7 daltoni). i!osomii de +$0 au dimensiunimai mari şi sunt prezenţi în citoplasmă şi în nucleul celuleloreucariote (animale şi ve"etale).

• 0-a putut constata că în celulele vii se pot distin"e două tipuri deri!osomi +$0 liberi (hialoplasmatici) şi alţii asociaţi, ataşaţi demem!ranele RE. i!osomii li!eri conţin mai multe :oloproteine şi auo capacitate de înma"azinare a aminoacizilor de -+ ori mai mică,

dec#t cei ataşaţi de RE. 5antitatea de Ar diferă la cele două tipuride ri!osomi. i!osomii li!eri (din :ialoplasmă) sintetizează proteinece intră în constituirea celulei, pe c#nd cei ataşaţi de RE sintetizează

 proteine transportate prin RE  în celulă şi c:iar şi în afara ei

(plasmodesme).

Page 14: 2 Curs ER si Nucleu

7/23/2019 2 Curs ER si Nucleu

http://slidepdf.com/reader/full/2-curs-er-si-nucleu 14/56  1C

Page 15: 2 Curs ER si Nucleu

7/23/2019 2 Curs ER si Nucleu

http://slidepdf.com/reader/full/2-curs-er-si-nucleu 15/56

  1%

• Structura riosomilor. Giecare ri!ozom este alcătuit din douăsu!unităti, una mai mică ovoidală, turtită, simetrică sau asimetrică siuna mai mare :emisferică,.asimetrică (Gi". 1). ;n microscopiaelectronică s-a pus în evidenţă faptul că cele două su!unităţiri!ozomale sunt le"ate între ele prin nişte filamente foarte fine. Acestedouă su!unităţi (mică şi mare) se pot separa la concentraţii scăzute îniorii de ma"neziu (su! $,$$1 2, la un p6F,C), iar la concentraţiimari de 2"8B  (peste $,$$1 2 şi la un p6F) ri!osomii se pot asociaform#nd dimeri (Gi". 1). Ec:ili!rul dinamic dintre cele două tipuri deri!osomi - li!eri şi asociaţi - este determinat de concentraţia varia!ilă

în ionii de ma"neziu. 0-a constatat că, cu c#t concentraţia ionilor dema"neziu creşte, cu at#t creşte şi numărul ri!osomilor asociaţi demem!ranele  RE şi invers. Acelaşi rol îl au şi ionii de calciu. /rineamen electronomi-croscopic s-a o!servat că, în realizarea

 !iosintezei proteinelor, ri!osomii li!eri se asociază între ei, form#ndstructuri polimerice numite  poliribosomi (polisomi) sau ergosomi (ceiataşaţi de RE) le"aţi între ei printr-o moleculă de Am.

• Compo#i%ia c&imic' a riosomilor.  i!osomii sunt constituiţi, în principal, din %$& apă şi %$& masă uscată. 4in masa lor uscată, %%-$& sunt proteine structurale (:istone !azofile fosforilate), 9&Ar, C,%& fosfolipide şi ioni de g 8B, 5a8B.

Page 16: 2 Curs ER si Nucleu

7/23/2019 2 Curs ER si Nucleu

http://slidepdf.com/reader/full/2-curs-er-si-nucleu 16/56

  17

Page 17: 2 Curs ER si Nucleu

7/23/2019 2 Curs ER si Nucleu

http://slidepdf.com/reader/full/2-curs-er-si-nucleu 17/56

  1

Rolul "i#iolo!ic al riosomilor. i!osomii au un rol activ în !iosinteza proteică. 3a nivelul celor două su!unităţi eistă diferenţe morfolo"icel !ioc:imice şi funcţionale importantei dar am!ele acţionează coordonatîn sinteza proteică. Astfel, su!unitatea mică (ovală) are o re"iune carelea"ă molecula de Am, care vine din nucleu şi conţine informaţiale"ată, de o anumită sinteză proteică. 0u!unitatea mare (sferică) conţinedouă re"iuni speciazate diferit una pentru a accepta aminoacizii activaţidin :ialoplasmă şi transportaţi de către At şi împl#ntaţi în viitoareacatenă polipeptidică, iar la nivelul celei de a doua are loc sintezaviitoarelor molecule de proteine simple (catene polipeptidice). 3a

sinteza proteică mai participă, pe l#n"ă Am, şi At care transportăaminoacizii activaţi din :ialoplasmă la locul de sinteză. Am are rol primordial, deoarece el vine cu informaţia "enetică din nucleu underealizează copierea mesaDului şi diriDează !iosinteza proteică eecutatăde ri!osomi. ;n !iosinteza proteică un rol important îl au unele enzime,cum sunt aminoacilsintetazele (cu rol în etapele iniţiale ale sintezei proteice) şi peptidpolimeraza (cu rol în etapele finale ale sintezei proteice). 4upă ce sinteza proteică a luat sf#rşit, moleculele de Amse dezor"anizează eli!er#nd ri!osomii. /aralel scade concentraţiaionilor de 2" 8B şi, ca urmare, are loc separarea şi, c:iar, disociereari!osomilor în cele două su!unităţi componente. dată cu sosirea unei

noi molecule de Am, aceasta va asocia ri!osomii declanş#ndu-se onouă sinteză proteică.

Page 18: 2 Curs ER si Nucleu

7/23/2019 2 Curs ER si Nucleu

http://slidepdf.com/reader/full/2-curs-er-si-nucleu 18/56

  1+0*?EHA /?E*E*

Page 19: 2 Curs ER si Nucleu

7/23/2019 2 Curs ER si Nucleu

http://slidepdf.com/reader/full/2-curs-er-si-nucleu 19/56

  1

• APARATUL (OL(I• Aparatul (ol!i are aspectul unei reţele localizate, în special, în

citoplasma din Durul nucleului şi este prezent numai în celuleleeucariote, lipsind din cele procariote. A fost descoperit, de către

'3'* (1++) în urma cercetărilor efectuate pe celulele nervoase.• Structra compleului (ol!i. =nitatea structurală şi functională acompleului 'ol"i este !ictiosomul (corpul Golgi) care, lamicroscopul fotonic, are o formă lenticulară sau discoidală, cu o faţăconcavă şi o faţă conveă. 4ictiosomul este alcătuit din %-1$ discuri

lamelare aplatizate, suprapuse numite saculi (cisterne), dispuse înteanc, unite în zona mediană şi cu porţiunile eterne dilatate şi li!ere.4iscurile lamelare sunt delimitate de mem!rane trilamelarelipoproteice, cu o "rosime de 7$-+%@ . 3a nivelul etremităţilor seacumulează su!stanţe de rezervă sintetizate de cisterne sau aduse dineterior şi acumulate la acest nivel. ;n acest mod se formează zone

dilatate. Aceste zone mar"inale dilatate reprezintă locul dedesprindere a "e#iculelor golgiene secundare, cu un diametru de 8$-8$$ nm care vor ve:icula, prin citoplasmă, su!stanţele pe care leconţin.

Page 20: 2 Curs ER si Nucleu

7/23/2019 2 Curs ER si Nucleu

http://slidepdf.com/reader/full/2-curs-er-si-nucleu 20/56

  8$0tructura compleului 'ol"i

4i i l ă l ă d i ă d d i li

Page 21: 2 Curs ER si Nucleu

7/23/2019 2 Curs ER si Nucleu

http://slidepdf.com/reader/full/2-curs-er-si-nucleu 21/56

  81

• 4ictiosomul are o structură polară, determinată de prezenţa a doi poliunul $ormati" (regenerator sau faţa %cis%) în partea conveă, care seaflă în vecinătatea unei cisterne a RE sau a anvelopei nucleare şi altul, secretor sau faţa %trans%, pe faţa concavă unde se formează "e#iculele golgiene secundare pline cu su!stanţe or"anice ("licoproteine,oli"o"lucide, poli"lucide), care sunt ve:iculate în toată citoplasma.

• $io!ene#a aparatului (ol!i. 4ictiosomii sunt structuri dinamice carese re"enerează permanent, prin formare de noi cisterne la polulformativ, în paralel cu desprinderea veziculelor "ol"iene secundare dela polul secretor opus.

• Rolul "i#iolo!ic al aparatului (ol!i. Compleul 'ol"i participă latransportul intra- şi intercelular şi anume produşii se acumulează înveziculele "ol"iene care, la maturitate, se desprind de cisterna"eneratoare, prin stran"ulare, şi aDun" p#nă la plasmalemă unde,mem!rana lor se inte"rează în structura acesteia iar conţinutul

veziculelor este deversat la eteriorul plasmalemei. ;n acestmecanism, un rol îl au microfilamentele şi reţeaua microtu!ulară a:ialoplasmei.

• 4ictiosomii, prin activitatea lor, au rol important în acumularea şidepozitarea unor su!stanţe proteice sintetizate la nivelul ri!osomilor.

Aceste su!stanţe trec în interiorul dictiosomului, aDun" în veziculele"ol"iene şi pot fi ve:iculate apoi în toată celula.

Page 22: 2 Curs ER si Nucleu

7/23/2019 2 Curs ER si Nucleu

http://slidepdf.com/reader/full/2-curs-er-si-nucleu 22/56

  88

Page 23: 2 Curs ER si Nucleu

7/23/2019 2 Curs ER si Nucleu

http://slidepdf.com/reader/full/2-curs-er-si-nucleu 23/56

  89

• 0istemul 'ol"i are şi funcţie de sinteză prin producerea unorsu!stanţe de natură "lucidică oli"o- şi poliza:aride, :emiceluloză şisu!stanţele pectice, care vor intra în structura peretelui celular,

 particip#nd la formarea acestuia.

• altă funcţie a aparatului 'ol"i este aceea de a asocia proteinele,lipidele şi "lucidele în complee "licoproteice, lipoproteice şi în"licolipide.>eziculele "ol"iene secundare ale dictiosomilor participăla formarea enzimelor catalitice şi a compleelor mucopoliza:aridicedin sucul "landelor di"estive de la plantele carnivore. 4ictiosomiisunt implicaţi şi în formarea de su!stanţe anor"anice, ca de eemplucarapacea (teaca) de 0i

8

 de la al"ele diatomee sau formareadepunerilor de 5a59 din talul unor al"e verzi (Characeae).

•  4ictiosomii participă şi în procesul de citodiereză, prin contri!uţia lorla formarea peretelui despărţitor dintre celulele fiice, în urmadiviziunii celulare. Astfel veziculele "ol"iene secundare sea"lomerează, în zona centrală a celulei mamă şi încep să fuzioneze

între ele. 2em!ranele lor vor contri!ui la formarea celor două plasmaleme. 5onţinutul lor se interpune între cele două plasmaleme şiaşa se formează primul perete celular comun am!elor celule.

• 4upă unii autori sistemul 'ol"i are şi un important rol "enetic în"eneza plasmalemei, a lisosomilor şi a unor vacuole.

• Guncţiile apartului 'ol"i nu pot fi separate de cele ale RE cu care are

str#nsă le"ătură în ceea ce priveşte "eneza şi funcţionalitatea.

Page 24: 2 Curs ER si Nucleu

7/23/2019 2 Curs ER si Nucleu

http://slidepdf.com/reader/full/2-curs-er-si-nucleu 24/56

  8C

SISTEMUL LlSOSOMAL

Page 25: 2 Curs ER si Nucleu

7/23/2019 2 Curs ER si Nucleu

http://slidepdf.com/reader/full/2-curs-er-si-nucleu 25/56

  8%

• SISTEMUL LlSOSOMAL•  &isosomii (sistemul lisosomal) sunt particule veziculare, care conţin

un !o"at ec:ipament enzimatic di"estiv, dar lipsite de enzimemitocondriale, deci fără activitate citocromoidazică /rezenţa unui

 !o"at aparat enzimatic în interiorul lor, trădează implicarea acestormicrostructuri intracitoplasmatice în toate procesele de de"radarefiziolo"ică şi patolo"ică a produşilor intracelulari de ori"ine endo"enăşi eo"enă, prezent#nd un polimorfism structural accentuat.3isosomii, această componentă a celulei vii, au fost descoperiţi în1%% în celulele animale. =lterior, ei au fost puşi în evidenţă şi în

celulele ve"etale unde au fost numiţi $itolisosomi . 2A?*33E (17)menţionează că, alături de fitolisosomi (microstructuri veziculare cuenzime di"estive), din sistemul lisosomal mai fac parte şi sferosomii,"ranulele de aleuronă şi vacuolele mici din celulele meristematice. ;ntoate aceste tipuri de formaţiuni au loc procese de di"estie

intracelulară.• a) *itolisosomii sunt de re"ulă sferici (cu diametrul de 8$$-1$$$ nm),diferenţiaţi într-o stromă, delimitată de o mem!rană lipoproteicăidentică cu cea a RE. 0troma lor este o structură omo"enă, "ranulară.=neori în ea se pot o!serva şi formaţiuni solzoase. Gitolisosomii seclasifică în două mari cate"orii  $itolisosomi primari şi  $itolisosomi secundari (heterolisosomi sau "acuole heter$age). 

Page 26: 2 Curs ER si Nucleu

7/23/2019 2 Curs ER si Nucleu

http://slidepdf.com/reader/full/2-curs-er-si-nucleu 26/56

  87

• ) S" ii t f ţi i i l f i (%$$ 1$$$ )

Page 27: 2 Curs ER si Nucleu

7/23/2019 2 Curs ER si Nucleu

http://slidepdf.com/reader/full/2-curs-er-si-nucleu 27/56

  8

• ) S"erosomii sunt formaţiuni veziculare sferice (%$$-1$$$ nrn), !o"ate în lipide ($&).

• c) (ranulele de aleuron' au aspect sferic sau poli"onal şi suntdelimitate de o mem!rană simplă. 2atriul lor este amorf, conţin#nd

un corpuscul poloi"onal (de natură proteică, cu aspect de cristal),numit cristaloid şi unul sau mai mulţi corpi de natură anor"anică,insolu!ili în apă, numiţi globoi#i. 

• d) +acuolele mici din celulele meristematice fac parte din sistemullisosomal datorită conţinutului ridicat de :idrolaze acide.

• Compleul en#imatic al sistemului lisosomal. Analizele !ioc:imiceau identificat la nivelul sistemului lisosomal cca. 7$ de enzime detipul :idrolazelor, care pot di"era toate tipurile de su!stanţe ce se"ăsesc în interiorul celulei. 2em!rana lipoproteică acţionează ca o

 !arieră, oprind acţiunea di"estivă a enzimelor din interior asuprasu!stratului în care se "ăsesc. 5#nd inte"ritatea mem!ranei estelezată, dintr-o cauză oarecare, enzimele se activează !rusc :idroliz#ndsu!stratul respectiv.

Page 28: 2 Curs ER si Nucleu

7/23/2019 2 Curs ER si Nucleu

http://slidepdf.com/reader/full/2-curs-er-si-nucleu 28/56

  8+

• Rolul "i#iolo!ic al sistemului lisosomal 0istemul lisosomal

Page 29: 2 Curs ER si Nucleu

7/23/2019 2 Curs ER si Nucleu

http://slidepdf.com/reader/full/2-curs-er-si-nucleu 29/56

  8

• Rolul "i#iolo!ic al sistemului lisosomal. 0istemul lisosomal poate îndeplini în celulă mai multe funcţii

    lisosomii au rol în de"radarea diferitelor su!straturi sau asu!stanţelor introduse în celulă (procese de pino- saufa"ocitoză) cu aDutorul vacuolelor sale auto- şi :eterodi"estive.

    sistemul lisosomal intervine în procesele de citodiferenţiere şide modelare tisulară în onto"eneză, av#nd rol de apărare acelulelor, de"rad#nd toate materialele nefolositoare celulei şi

 părţi de"enerate care, prin acumulare, pot avea efecte nocive.    sferosomii şi "ranulele de aleuronă au rol în depozitarea

lipidelor şi, respectiv, a proteinelor (cazul "răuncioarelor dealeuronă).

• 3e"ăturile sistemului lisosomal cu RE şi cu aparatul 'ol"i fac săfie considerat ca o veri"ă a unor lanţuri meta!olice ce încep lanivelul RE, se continuă în aparatul 'ol"i şi se termină la nivelullisosomilor.

Page 30: 2 Curs ER si Nucleu

7/23/2019 2 Curs ER si Nucleu

http://slidepdf.com/reader/full/2-curs-er-si-nucleu 30/56

  9$

 Schema celor trei căi prin care moleculele introduse în celulă

ajung la lisosom

• MICROCORPII ,CORPUSCULII CITOPLASMATICI)

Page 31: 2 Curs ER si Nucleu

7/23/2019 2 Curs ER si Nucleu

http://slidepdf.com/reader/full/2-curs-er-si-nucleu 31/56

  91

• MICROCORPII ,CORPUSCULII CITOPLASMATICI)

• Corpusculii citoplasmatici, prezenţi în citoplasmă, sunt structurisu!celulare mici, cu aspect sferc sau :elicoidal şi cu un diametru de1.$$$-1.%$$nm. 2icrocorpii sunt delimitaţi la eterior de o mem!rană

simplă plasmatică.• 5orpusculii citoplasmatici pot fi clasificaţi în trei su!clase

 peroisomi, "lioisomi ("licosomi) şi microcorpusculi prezenţi încelulele ţesuturilor aclorofiliene.

• a) Peroisomii sunt voluminoşi, sferici, mai rar, eliptici, asociaţi cucloroplastele şi cu mitocondriile, ei posedă un aparat enzimatic foarte !o"at, în Dur de 9$ de enzime, dintre care, în cantităţi mari, catalaza şi peroidaza. Asocierea lor cu mitocondriile indică faptul că/eroisomii participă la respiraţia celulară prin prezenţa oidazelor şi

a catalazelor.• ) (lioisomii sunt microcorpi foarte numeroşi în ţesuturile dedepozitare a su!stanţelor de rezervă.

• c) Microcorpii ,corpusculii din %esuturile acloro"iliene) sunt prezenţi, mai ales, în ţesuturile unor plante superioare

 

Page 32: 2 Curs ER si Nucleu

7/23/2019 2 Curs ER si Nucleu

http://slidepdf.com/reader/full/2-curs-er-si-nucleu 32/56

  98

• 5/** /AA2=A3*

Page 33: 2 Curs ER si Nucleu

7/23/2019 2 Curs ER si Nucleu

http://slidepdf.com/reader/full/2-curs-er-si-nucleu 33/56

  99

• 5/** /AA2=A3*

• Corpii paramurali (lomasomii, plasmalemasomii şi charasomii) suntformaţiuni mem!ranoase, veziculare sau tu!ulare prezente, deo!icei,între plasmalemă şi peretele celular (celulozopectic).

• /rovenienţa corpilor paramurali o "ăsim în reticulul endoplasmatic şiaparatul 'ol"i sau c:iar în plasmalemă.

• olul fiziolo"ic - 5orpii paramurali sunt implicaţi în transportul unorioni, în interiorul celulei, ca elemente pentru menţinerea optimă a

 presiunii osmotice.

• MITOCONDRIILE ,CONDRIOMUL CELULAR)

Page 34: 2 Curs ER si Nucleu

7/23/2019 2 Curs ER si Nucleu

http://slidepdf.com/reader/full/2-curs-er-si-nucleu 34/56

  9C

MITOCONDRIILE ,CONDRIOMUL CELULAR) •  itocondriile sunt or"anite celulare cu o structură etrem de

compleă, considerate centrul respirator al celulei, cu rol esenţial înener"etica celulară. 2itocondriile sunt prezente at#t în celuleleanimale, c#t şi în celulele ve"etale, lipsind la celulele procariote.?otuşi în celulele procariote s-au evidenţiat nişte or"anite ec:ivalentecu mitocondriile numite me#osomi, constituind centre de oido-reducere.

• Ansam!lul mitocondriilor dintr-o celulă alcătuieşte condriomulcelular. ;n celula ve"etală mitocondriile sunt răsp#ndite, mai mult sau

mai puţin uniform, uneori, "rup#ndu-se în Durul nucleului. 0-a calculatcă 88& din volumul citoplasmei este ocupat de mitocondrii.2itocondriile au o perioadă de viaţă scurtă, de numai + zile.

•  ;n stroma (matriul) mitocondriilor se "ăsesc, alături de ri!osomimitocondriali, şi proteine (9$-C$& din masa uscată), precum şi o

moleculă de A4. 2atriul mitocondrial mai conţine lipide, "ranulede fosfat insolu!il şi numeroase enzime, dintre care, unele catalizeazăoidarea acizilor "raşi, iar altele sunt implicate în proceselerespiratorii sau în fosforilarea oidativă.

• Alături de enzime s-au mai identificat, ioni minerali (IB, aB, 2"8B,

5a8B) şi vitamine (5, E, A, <8, <7, <18), A, nucleotide ($,%&),etc. 

Page 35: 2 Curs ER si Nucleu

7/23/2019 2 Curs ER si Nucleu

http://slidepdf.com/reader/full/2-curs-er-si-nucleu 35/56

  9%

• mitocondrie este alcătuită dintr-o !iomem!rană sistemul de criste

Page 36: 2 Curs ER si Nucleu

7/23/2019 2 Curs ER si Nucleu

http://slidepdf.com/reader/full/2-curs-er-si-nucleu 36/56

  97

mitocondrie este alcătuită dintr-o !iomem!rană, sistemul de cristeşi matriul mitocondrial. 3a eteriorul unei mitocondrii se află unînveliş du!lu mem!ranar (fiecare !iomem!rană de %$-$@ "rosime)

• 2em!rana eternă este netedă, nu are le"ături cu alte or"anite din:ialoplasmă şi nici, c:iar, cu diverticule ale RE, fiind ca o !arieră

 pentru mitocondrii. 2em!rana internă este puternic cutată spreinterior form#nd pliuri, numite criste, care au rolul de a mări multsuprafaţa mem!ranei interne.

• Gorma cristelor variază. Ele pot apare su! forma unor inva"inaţiitu!ulare (macro"ili), cute plate (criste autentice), pot fi "lo!uloase sausaciforme simple. /e suprafaţa acestor criste ca şi pe cea a mem!raneiinterne mitocondriale, cercetărileau pus în evidentă nişte formaţiunimici numite o'isomi. =n oisom este alcătuit din trei componentesoclu (!ază), col (porţiunea în"ustă - "#tul) şi capul (porţiuneaterminală dilatată). isomii au rol important în transferul de

electroni în procesul de fosforilare oidativă (determinat de prezenţacitocromilor).• 2atriul mitocondrial (stroma) reprezintă su!stanţa fundamentală,

su! formă de "el cu aspect "ranular, în care sunt o!servate particulede $0, asimilate cu ri!osomii mitocondriali. Aceştia se pot "rupa,

form#nd polisomi mitocondriali care, uneori, se pot asocia cumem!ranele cristelor sau cu mem!ranele interne ale mitocondriei. 

Page 37: 2 Curs ER si Nucleu

7/23/2019 2 Curs ER si Nucleu

http://slidepdf.com/reader/full/2-curs-er-si-nucleu 37/56

  9Repre#entarea sc&ematic' a mitocondriei de tip crista

• Rolul "i#iolo!ic al mitocondriilor Ec:ipamentul enzimatic !o"at

Page 38: 2 Curs ER si Nucleu

7/23/2019 2 Curs ER si Nucleu

http://slidepdf.com/reader/full/2-curs-er-si-nucleu 38/56

  9+

Rolul "i#iolo!ic al mitocondriilor. Ec:ipamentul enzimatic !o"at(peste $ de enzime) determină rolul condriomului celular înener"etica celulară, fapt pentru care mitocondriile au mai fost numiteşi J!ateriileK enzimatice ale celulei vii. Enzimele mitocondriale au

rolul de a cataliza procesele de oido-reducere prin care su!stanţeleor"anice nutritive (amidonul, "lucoza, acizii "raşi, aminoacizii). suntdescompuse în su!stanţe simple, uşor accesi!ile, procese în urmacărora se eli!erează ener"ie.

• a) 'idarea i descompunerea gluco#ei, a aci#ilor grai i a

aminoaci#ilor. 4e"radarea "lucozei se realizează prin formarea, înmitocondrii, a două molecule de acid piruvic iar su! acţiuneaacetilcoenzimei A (A5oA) se formează acid oalacetic. Acidul piruviceste, apoi, folosit în ciclul Ire!s.

•  !) Ciclul *rebs (ciclul acizi lor tricar!oilici) este calea cea maiimportantă de oidare aero!ă a :idraţilor de car!on, a acizilor "raşi şia aminoacizilor care se de"radează p#nă la 5$8 , 68 şi ener"ie.

• c) Ciclul &ynen sau procesul de + o'idare al aci#ilor grai reprezintăde"radarea lanţului car!onic (cunoscută şi ca elicea lui &ynen sau

o'idarea terminală). 

• d) -os$orilarea o'idati"ă este una dinte cele mai importante funcţii

Page 39: 2 Curs ER si Nucleu

7/23/2019 2 Curs ER si Nucleu

http://slidepdf.com/reader/full/2-curs-er-si-nucleu 39/56

  9

d) -os$orilarea o'idati"ă este una dinte cele mai importante funcţiiale mitocondriilor, c#nd se sintetizează A?/-ul din A4/, cu aDutorulfosforului aflat în matrice. Ener"ia eli!erată este înma"azinată,temporar, în molecule macroer"ice de A?/, de unde, este eli!erată,

apoi, acolo unde nevoile desfăşurării proceselor vitale o cer. /rocesulse desfăşoară la nivelul mem!ranelor interne (criste).

• e) Procese de sinte#ă i de acumulare a unor substanţe organice. ;nmitocondrii se realizează şi procese de !iosinteză şi acumulare a unor

su!stanţe or"anice (proteine), datorită eistenţei unor molecule deA4 şi A mitocondrial, constituite diferit, din punct de vedere

 !ioc:imic, de A4-ul şi A-ul nuclear.

• f) &anţul respirator sau sistemul transportor de electroni, reprezintă

calea meta!olică, finală, a oidării meta!olice la nivelulmitocondriilor. 2em!ranele interne, ca şi cristele mitocondriale, deţinnumeroase enzime ale acestui lanţ respirator (piridin nucleotizi,flavoproteine, citocromi).

• PLASTlDELE

Page 40: 2 Curs ER si Nucleu

7/23/2019 2 Curs ER si Nucleu

http://slidepdf.com/reader/full/2-curs-er-si-nucleu 40/56

  C$

PLASTlDELE•  Plastidele sunt or"anite caracteristice numai celulei ve"etale

eucariote. Ele lipsesc la procariote al"e al!astre, !acterii, precum şila ciuperci. ?otalitatea plastidelor reprezintă plastidomul celular./lastidele se pot clasifica ţin#nd cont de mai multe criterii

• - 4upă culoarea pi"mentului pe care îl conţin, plastidele se "rupeazăîn plastide colorate (au pi"ment) şi plastide incolore (nu au pi"ment)./lastidele colorate sunt cloroplastele (plastide clorofiliene) deculoare verde (ce conţin pi"mentul cloro$ilă) implicate, direct, în

 procesul de fotosinteză cromoplastele (de culoare roşie, portocalie şi"al!enă) în stroma cărora se "ăsesc pigmenţii carotenoi#i cu roluriecolo"ice. Plastidele incolore (leucoplastele) nu conţin pi"menţi, cidiferite su!stanţe de depozitare. Acestea, după natura su!stanţelordepozitate, se împart în amiloplaste (ce conţin amidon), proteoplaste(care conţin proteine), oleoplaste (ce conţin picături lipidice).

3eucoplastele se transformă la lumină în cloroplaste şi cromoplaste, prin apariţia pi"menţilor• - 4upă rolul fiziolo"ic, plastidele pot fi $otosinteti#atoare

(cloroplastele), plastide de depo#itare (leucoplastele), plastide cu $uncţii secundare, ecologice (unele cromoplaste)

Page 41: 2 Curs ER si Nucleu

7/23/2019 2 Curs ER si Nucleu

http://slidepdf.com/reader/full/2-curs-er-si-nucleu 41/56

  C1

• -4in punct de vedere al stadiului de dezvoltare, plastidele se clasifică

Page 42: 2 Curs ER si Nucleu

7/23/2019 2 Curs ER si Nucleu

http://slidepdf.com/reader/full/2-curs-er-si-nucleu 42/56

  C8

4in punct de vedere al stadiului de dezvoltare, plastidele se clasifică ) proplastide sau plastide /u"enile (în ţesuturile meristematice) 0) plastide mature sau acti"e (în ţesuturile specializate,diferenţiate sunt plastidele propriu zise)C) plastide senescente sau !ătr#ne (în celulele îm!ătr#nite).

/?/3A0?*4E3E (proplaste, plastide /u"enile, plastideembrionare) se"ăsesc în celulele meristematice (em!rionare) ale plantelor vasculare. Ele reprezintă primul stadiu onto"enetic al unei

 plastide mature./3A0?*4E3E 2A?=E cloroplastele şi cromoplastele.a) 53/3A0?E3E sunt cele mai importante plastide care conţin pi"menţi clorofilieni de culoare verde. 3a nivelul cloroplastelor serealizează procesul de asimilaţie clorofiliană (fotosinteza), cu

randament maim, fapt pentru care ele sunt prezente at#t laor"anismele simple uni - sau pluricelulare verzi (al"e), unde se numesccromatofori, c#t şi la plantele vasculare, în toate or"anele verzi(aeriene), în special, în mezofilul frunzelor. 5loroplastele plantelorvasculare au, în "eneral formă de discuri lenticulare, cu dimensiunicuprinse între 9-1$L, în diametru.

Page 43: 2 Curs ER si Nucleu

7/23/2019 2 Curs ER si Nucleu

http://slidepdf.com/reader/full/2-curs-er-si-nucleu 43/56

  C9

5loroplaste de elodea şi cromoplaste de ardei roşu

Ultrastructura cloroplastelor la cormo"ite

Page 44: 2 Curs ER si Nucleu

7/23/2019 2 Curs ER si Nucleu

http://slidepdf.com/reader/full/2-curs-er-si-nucleu 44/56

  CC

U s uc u c o op s e o co o e

An-elopa plastidial' este reprezentată printr-o mem!rană du!lă(am!ele foiţe sunt de natură *ipoproteică), care delimitează stroma

 plastidială. . 2em!rana eternă (peristromiu) prezintă pori (1$ poriML8) prin intermediul cărora se realizează coneiunea cu reţeauamicrotra!eculară a :ialoplasmei, cu microtu!uli şi cu microfilamentecelulare. 2em!rana internă (endostomiu) este în contact cu stroma. Eaeste continuă, nu are pori, dar poate "enera, prin inva"inare, diferiteformaţiuni su! forma unui sistem de lamele, scurte sau lun"i, paraleleîntre ele, numite criste care participă la formarea sistemului tilacoidal.

0istemul tilacoidal este alcătuit din tilacoide "ranale (dispuse su!formă de discuri "ranale) şi din tilacoide stromatice (stromalamele).Sistemul tilacoidal

Tilacoidele granale (discurile granale) ("r. thylacoides - în formă desac) au un aspect de vezicule aplatisate sau de discuri "ranale

(0A'E şi /A3A4E, 1%), suprapuse, paralele între ele, cu"rosimea de cca. 1% nm, asociate c#te 8-+ într-un teanc, form#nd grane. /e suprafaţa mem!ranei tilacoidelor "ranale se o!servă particule "lo!ulare (1$-8$ nm în diametru), "rupate în tetrade, denatură cromolipidoproteică, care au fost asimilate cu cuantozomii, ca

unităţi fotosintetizatoare, fiind alcătuiţi din clorofilă a şi ! şi pi"menţiaccesorii (carotenoide şi fico!iline).

Page 45: 2 Curs ER si Nucleu

7/23/2019 2 Curs ER si Nucleu

http://slidepdf.com/reader/full/2-curs-er-si-nucleu 45/56

  C%

Tilacoidele stromatice (lamelele stromatice) sunt formaţiuni

Page 46: 2 Curs ER si Nucleu

7/23/2019 2 Curs ER si Nucleu

http://slidepdf.com/reader/full/2-curs-er-si-nucleu 46/56

  C7

( ) ţiner"ranale su! formă de vezicule mari, turtite sau tu!uri flei!ileaplatisate care stră!at stroma travers#nd "ranele, cu rol deinterconectare a "ranelor şi a tilacoidelur din "rana. Ele se formează

 prin inva"inarea mem!ranei interne plastidiale, numai la lumină şi senumesc lamelele stromatice. Ele asi"ură "ranelor o anumită poziţie îninteriorul cloroplastului, av#nd rol mecanic de susţinere.Stroma ,matriul plastidial) reprezintă su!stanţa fundamentală acloroplastului, fiind un !iocoloid cu aspect :etero"en în care se "ăsesc

numeroase formaţiuni. ;n stromă predomină proteinele, alături de carese "ăsesc molecule fi!rilare de A4, A, ri!osomi plastidiali, plasto"lo!uli, "ranule de amidon şi cristale proteice. i!osomii plastidiali (plastori!osomi) sunt de tip $0, mai mici ca cei din:ialoplasmă şi se "ăsesc, li!eri sau ataşaţi de sistemul tilacoidal, sau de

mem!rana internă a cloroplastului. Plastoglobulii (liposomii) se "ăsesc în număr mare în special în stromacloroplastelor senescente. Ei sunt particulele sferice sau cu conturnere"ulat.

 1nclu#iunile amili$ere, prezente în matriul plastidial, apar su! formă de"ranule de amidon c#nd planta este epusă la lumină.

Compo#i%ia c&imic' a cloroplastelor. Analizele c:imice au sta!ilit că

Page 47: 2 Curs ER si Nucleu

7/23/2019 2 Curs ER si Nucleu

http://slidepdf.com/reader/full/2-curs-er-si-nucleu 47/56

  C

p % p

apa reprezintă %$& din compoziţia c:imică a plastidelor iar restulsu!stanţă uscată. 4in su!stanţa uscată, C$-%7& sunt proteine, 8$-9$&reprezintă lipidele şi acizi nucleici 9&, din care, A4 reprezintă 8-

8,%&. 5ele mai multe proteine (+$&) sunt le"ate de lipide(lipoproteinele), iar 8$& sunt proteine pure su! formă de enzime, carecatalizează reacţiile de sinteză (esteraze, fosfataze şi car!o:idraze). 0-au decelat şi ioni de cupru, de zinc, de fier şi de man"an.

 !) 52/3A0?E3E sunt plastide care conţin pi"menţicarotenoizi (carotine şi antofile) fiind colorate în "al!en, portocaliusau roşu şi sunt inactive în timpul procesului de fotosinteză darîndeplinesc roluri ecolo"ice. 3a an"iosperme sunt prezente în petaleleşi staminele florilor, în mezocarpul fructelor, în te"umentul seminţelormai rar în rădăcini şi uneori în frunze.c) 3E=5/3A0?E3E sunt plastide incolore, nefotosintetizatoare cuun indice de refracşie superior cloroplastelorcare corespunde cu cel almitocondriilor. 3eucoplastele se înt#lnesc în or"anele de depozitare ale

 plantelorrădăcini, tulpini metamorfozate, endospermul seminţelor.

4upă natura c:imică a su!stanţelor de rezervă leucoplastele se

Page 48: 2 Curs ER si Nucleu

7/23/2019 2 Curs ER si Nucleu

http://slidepdf.com/reader/full/2-curs-er-si-nucleu 48/56

  C+

4upă natura c:imică a su!stanţelor de rezervă, leucoplastele seîmpart în

- amiloplaste cele mai răsp#ndite, conţin amidon şi sunt prezente în

celulele parenc:imatice, în special, din or"anele su!terane dedepozitare (!ul!i, rizomi, rădăcini, tu!erculi, !ul!otu!erculi) şi înendospermul seminţelor.

- oleioplaste 2 sunt leucoplaste în care se acumulează lipide.

-  proteinoplaste (proteoplastele) 2 leucoplaste care !iosintetizează şidepozitează su!stanţe de natură proteică şi pot fi întţlnite în ţesuturileepuse la lumină.

5E?*3** ( 5E?=3 5E3=3A)

Centrul celular sau centriol este prezent în toate celulele animale, dara fost pus în evidenţă şi în celulele unor al"e şi ciuperci, în celulelemame ale "ameţilor !ăr!ăteşti la !riofite, pteridofite, "imnospermeinferioare. 3a începutul profazei, în Durul centriolilor, se diferenţiază ozonă citoplasmatică mai des numită centrozom, ce este înconDurată deo altă zonă citoplasmatică, mai puţin densă numită centrosferă.

• NUCLEUL INTER*A/IC

Page 49: 2 Curs ER si Nucleu

7/23/2019 2 Curs ER si Nucleu

http://slidepdf.com/reader/full/2-curs-er-si-nucleu 49/56

  C

•  Nucleul este or"anitul cel mai important din celulă, deoarece lanivelul său se află cea mai mare parte a informaţiei "enetice, fiindrăspunzător de transmiterea caracterelor ereditare. El este, în acelaşitimp, centrul coordonator al tuturor proceselor vitale. ucleul nu esteindividualizat la procariote.

•  ucleul interfazic prezintă următorul plan de or"anizare anvelopanucleară (carioteca), carioplasma în care se "ăsesc cromatina şi unulsau mai mulţi nucleoli.

• An-elopa nuclear' ,carioteca). 4in punct de vedere ultrastructural,nucleul prezintă la eterior o anvelopă nucleară formată dintr-omem!rană du!lă (internă şi eternă), fiecare cu structură trilamelară şio "rosime de cca. nm. ;ntre mem!rana eternă şi cea internă se aflăun spaţiu numit spaţiu perinuclear de 1$-8$ nm. 2em!rana eternă

 prezintă ri!osomi şi se continuă cu diverticule ale reticulului

endoplasmatic. /rin intermediul canaliculelor REG se face le"ăturadintre mem!rana nucleară (eternă) şi plasmalemă. Anvelopa nuclearăeste stră!ătută de pori. /orii sunt structuri complee cu formăcirculară. /e mar"inea porului se o!servă + "ranule (8$ nm îndiametru) fiecare de natură proteică, dispuse ec:idistant pe două

cercuri concentrice (unul spre citoplasmă şi altul spre nucleoplasmă).

Page 50: 2 Curs ER si Nucleu

7/23/2019 2 Curs ER si Nucleu

http://slidepdf.com/reader/full/2-curs-er-si-nucleu 50/56

  %$

3e"ătura lor cu mar"inile porului se face prin intermediul unor "lucide

Page 51: 2 Curs ER si Nucleu

7/23/2019 2 Curs ER si Nucleu

http://slidepdf.com/reader/full/2-curs-er-si-nucleu 51/56

  %1

" " p p "cu rol de liant. 3umenul porului este parţial astupat de o mem!ranăfină, circulară numită diafra"mă. ;n partea centrală a lumenului se aflăo particulă cilindrică de natură ri!onucleoproteică (8$-9$nm) numită

 granul central (material anular). 3e"ătura dintre inele şi "ranululcentral se face prin microfi!rile de C-+ nm. ?oată această structurăalcătuieşte comple'ul poral.

• Carioplasma (nucleoplasma) este su!stanţa fundamentală ce intră în

constituţia nucleului în care sunt în"lo!ate cromatina şi nucleolii. Eaare o structură omo"enă, "ranulată, la microscopul optic, şi fi!rilar-reticulată la microscopul electronic. 0u!stanţa fin reticulată dinalcătuirea carioplasmei a fost numită matri'ină. <ioc:imic matriinaeste formată, aproape în totalitate, din proteine non:istonice (+&)alături de fosfolipide, acizi nucleici A4 (1,8&) A ($,%&) enzimeşi su!stanţe minerale, le"ate direct sau indirect de sc:eletul fi!rilarnuclear. /e l#n"ă matriină, în nucleoplasmă eistă şi o fracţie la!ilă,nestructurată, formată din molecule or"anice şi anor"anice, le"ate sau

nu de matriină. 

Page 52: 2 Curs ER si Nucleu

7/23/2019 2 Curs ER si Nucleu

http://slidepdf.com/reader/full/2-curs-er-si-nucleu 52/56

  %8

• Cromatina este componenta esenţială a nucleoplasmei, la nivelul său

Page 53: 2 Curs ER si Nucleu

7/23/2019 2 Curs ER si Nucleu

http://slidepdf.com/reader/full/2-curs-er-si-nucleu 53/56

  %9

ţfiind stocată cea mai mare parte a informaţiei "enetice, datorităconţinutului său ridicat de A4. Ea defineşte, de fapt forma deeistenţă interfazică a materialului "enetic. ;n interfază, ea apare ca oreţea rezultată din despiralizarea cromozomilor, cea mai mare parte a

ei fiind,la periferia nucleului în contact cu învelişul nuclear. 4in punctde vedere !ioc:imic cromatina se prezintă ca un comple !ioc:imicformat din cca. 7& nucleoproteine (com!inaţii ale proteinelor cuA4) la care se adau"ă :oloproteine şi fosfolipide, ioni de 5a 8B, 2"8B

şi A nuclear (%-1$& din A celular). A-ul nuclear este

alcătuit din Ar şi mai puţin din At şi Am.• Nucleolul este o componentă nucleară care apare, în "eneral, su!formă de corpuscul sferic, oval sau :alteriform, semilună şi mai rarfusiform. Este un corpuscul dens şi mai refrin"ent dec#t carioplasmanucleară pentru că el conţine o cantitate mai mare de su!stanţă uscată.

=n nucleu poate conţine 1-9 nucleoli (ecepţie fac unele al"e)numărul lor fiind corelat cu al "arniturii de cromozomi (eistă c#te unnucleol pentru fiecare set cromozomial). ucleolul are o poziţie

 precisă în nucleu şi se pare că el se pote deplasa la nivelul acestuia. ucleul se dezor"anizează la sf#rşitul profazei şi începe în telofazăreor"anizarea sa.

Page 54: 2 Curs ER si Nucleu

7/23/2019 2 Curs ER si Nucleu

http://slidepdf.com/reader/full/2-curs-er-si-nucleu 54/56

  %C

Page 55: 2 Curs ER si Nucleu

7/23/2019 2 Curs ER si Nucleu

http://slidepdf.com/reader/full/2-curs-er-si-nucleu 55/56

  %%

 ucleolul este lipsit de o mem!rană proprie în infrastructura sa sedi i i l l

Page 56: 2 Curs ER si Nucleu

7/23/2019 2 Curs ER si Nucleu

http://slidepdf.com/reader/full/2-curs-er-si-nucleu 56/56

distin" mai multe componente structurale- componenta $ibrilară (nucleolonema), alcătuită din fi!re de

dimensiuni foarte mici, de ori"ine cromozomială, form#nd o reţea înzona centrală a nucleolului.

- componenta granulară, predominantă în structura nucleolului, estealcătuită din "ranule dispersate de natură ri!onucleoproteică asimilatecu unităţi ri!osomale.

- componenta cromo#omială corespunde cromatimei asociate nucleuluinumită cromatima perinucleolară, unde formează o reţea densă.

- componenta amor$ă ce constituie matriul (su!stanţa fundamentală)nucleului, fiind de natură dominant proteică.

- componenta "acuolară este reprezentată de vezicule mici care asi"urăsc:im!ul material între nucleol şi carioplasmă.

•  ucleolul are un rol foarte important în viaţa celulei. El nu poate lipsi,deoarece la nivelul său se realizează sinteza de Ar şi "enezari!osomilor citoplasmatici. 4atorită acestui fapt, el intervine, in moddirect în protosinteza celulară. ucleolul reprezintă staţie o!li"atorie

 pentru Am şi At, înainte de trecerea lor în citoplasmă şi are rolimportant în desfăşurarea ciclului meiotic şi mitotic.