Microsoft Word - 1.MEMORIU TEHNIC sat Cateluf.doc

9

1.1 DENUMIREA INVESTITIEIMODERNIZARE STRAZI IN COMUNA GLINA, SAT CATELU, JUDETUL ILFOV"1.2 AMPLASAMENT (TARA,REGIUNEA,JUDETUL,LOCALITATEA)Localitatea Glina este situata in SE municipiului Bucureti la 12 km de punctul 0 .La E se invecineaza cu orasul Popesti LeordeniLa N se invecineaza cu comuna CernicaLa S localitatea este invecinata cu Sos.OlteniteiSTUDIU DE FEZABILITATEComuna Glina este formata din 3 sate, Glina, Catelu si ManolachePopulatia stabila dupa ultimul recesamant 6343, cu urmatoarea repartitie Glina 3900 persoane, Catelu 2200 persoane si Manolache 180 persoane1.3 ORDONATORUL PRINCIPAL DE CREDITEPrimaria comunei Glina.1.4 BENEFICIARUL INVESTITIEIPrimaria comunei Glina.1.5 ELABORATORUL STUDIULUIS.C. RUT CONSTRUCT GRUP S.R.L.INFORMATII GENERALE PRIVIND PROIECTUL1. SITUATIA ACTUALA SI INFORMATII DESPRE ENTITATEA RESPONSABILA CU IMPLEMENTAREA PROIECTULUIIn urma vizitei pe teren s-au observat diferitele probleme care sunt pe toata lungimea strazilor (5624 m) si de asemenea geometria strazilor in plan si profilul longitudinal existent.

Pe zona cuprinsa intre km 0+000 - km 0+226 partea carosabil a strazii are o lime de aproximativ 7.00 m.Imbracamintea partii carosabile este din piatra iar unele zone au un amestec de pietris cu pamant.

2. Intrarea Scoli Nr. 1Aceasta strada are o lungime total de 75m.Pe zona cuprinsa intre km 0+000 - km 0+075 partea carosabil a strazii are o lime de aproximativ 5.00 m.Imbracamintea partii carosabile este din piatra iar unele zone au un amestec de pietris cu pamant.3. Intrarea Scoli Nr. 2Aceasta strada are o lungime total de 67m.Pe zona cuprinsa intre km 0+000 - km 0+067 partea carosabil a strazii are o lime de aproximativ 5.00 m.Imbracamintea partii carosabile este din piatra iar unele zone au un amestec de pietris cu pamant.4. Strada ScoliiAceasta strada are o lungime total de 210m.

Pe zona cuprinsa intre km 0+000 - km 0+210 partea carosabil a strazii are o lime de aproximativ 3.00 m.Imbracamintea partii carosabile este din asfalt degradat sau pamant si in unele zone din pietris.5. Strada ViilorAceasta strada are o lungime total de 507m.

Pe zona cuprinsa intre km 0+000 - km 0+507 partea carosabil a strazii are o lime de aproximativ 5.00 m.

Imbracamintea partii carosabile este din asfalt degradat in alte zone piatra iar unele zone au un amestec de pietris cu pamant.6. Strada MaguriiAceasta strada are o lungime total de 168m.

Pe zona cuprinsa intre km 0+000 - km 0+168 partea carosabil a strazii are o lime de aproximativ 5.00 - 6.00 m.Imbracamintea partii carosabile este din asfalt degradat iar unele zone au un amestec de pietris cu piatra.7. Intr. ViilorAceasta strada are o lungime total de 113m.Pe zona cuprinsa intre km 0+000 - km 0+113 partea carosabil a strazii are o lime de aproximativ 4.50 m.Imbracamintea partii carosabile este din pamant iar unele zone au un amestec de pietris cu pamant.8. Intrarea ScoliAceasta strada are o lungime total de 111m.Pe zona cuprinsa intre km 0+000 - km 0+111 partea carosabil a strazii are o lime de aproximativ 4.00 m.Imbracamintea partii carosabile este din pamant iar unele zone au un amestec de pietris cu pamant.9. Strada OgoruluiAceasta strada are o lungime total de 309m.

Pe zona cuprinsa intre km 0+000 - km 0+309 partea carosabil a strazii are o lime de aproximativ 6.00 m.Imbracamintea partii carosabile este din piatra iar unele zone au un amestec de pietris cu pamant.10. Intrarea OgoruluiAceasta strada are o lungime total de 103m.

Pe zona cuprinsa intre km 0+000 - km 0+103 partea carosabil a strazii are o lime de aproximativ 3.20 m.Imbracamintea partii carosabile este din asfalt degradat iar unele zone au un amestec de pietris cu pamant.11. Strada CampuluiAceasta strada are o lungime total de 182m.

1

8

Pe zona cuprinsa intre km 0+000 - km 0+182 partea carosabil a strazii are o lime de aproximativ 6.00 m.Imbracamintea partii carosabile este din pamant iar unele zone au un amestec de pietris cu pamant.12. Strada CimitiruluiPe zona cuprinsa intre km 0+000 - km 0+290 partea carosabil a strazii are o lime de aproximativ 7.00 m.Imbracamintea partii carosabile este din pamant iar unele zone au un amestec de pietris cu pamant sau asfalt degradat.13. Intrarea CimitirAceasta strada are o lungime total de 66m.Pe zona cuprinsa intre km 0+000 - km 0+066 partea carosabil a strazii are o lime de aproximativ 3.00 m.Imbracamintea partii carosabile este din pamant iar unele zone au un amestec de pietris cu pamant.14. Intrarea UzineiAceasta strada are o lungime total de 292m.

Pe zona cuprinsa intre km 0+000 - km 0+292 partea carosabil a strazii are olime de aproximativ 7.00 m.Imbracamintea partii carosabile este din piatra iar unele zone au un amestec depietris cu pamant.15. Intrarea Libertatii nr. 1Aceasta strada are o lungime total de 186m.Pe zona cuprinsa intre km 0+000 - km 0+186 partea carosabil a strazii are o lime de aproximativ 4.50m.Imbracamintea partii carosabile este din pamant iar unele zone au un amestec de pietris cu pamant.16. Intrarea Libertatii nr. 2Aceasta strada are o lungime total de 179m.Pe zona cuprinsa intre km 0+000 - km 0+179 partea carosabil a strazii are o lime de aproximativ4.00 m.Imbracamintea partii carosabile este din pamant iar unele zone au un amestec de pietris cu pamant.17. Strada MargineiAceasta strada are o lungime total de 200m.Pe zona cuprinsa intre km 0+000 - km 0+200 partea carosabil a strazii are o lime de aproximativ 6.00 m.Imbracamintea partii carosabile este din pamant iar unele zone au un amestec de pietris cu pamant.

18. Strada LibertatiiAceasta strada are o lungime total de 790m.

Pe zona cuprinsa intre km 0+000 - km 0+790 partea carosabil a strazii are o lime de aproximativ 8.50 m.Imbracamintea partii carosabile este din asfalt degradat sau beton de ciment degradat iar unele zone au un amestec de pietris cu pamant.

19. Strada IndependenteiAceasta strada are o lungime total de 650m.

Pe zona cuprinsa intre km 0+000 - km 0+650 partea carosabil a strazii are o lime de aproximativ 8.00 m.Imbracamintea partii carosabile este din asfalt degradat.

Pe zona cuprinsa intre km 0+000 - km 0+190 partea carosabil a strazii are o lime de aproximativ 4.50 m.Imbracamintea partii carosabile este dintr-un amestec de piatra cu pietris.21. Strada Florilor22. Aceasta strada are o lungime total de 290m.Pe zona cuprinsa intre km 0+000 - km 0+290 partea carosabil a strazii are o lime de aproximativ 4.00 m.Imbracamintea partii carosabile este din asfalt degradat.23. Strada UzineiAceasta strada are o lungime total de 420m.Pe zona cuprinsa intre km 0+000 - km 0+420 partea carosabil a strazii are o lime de aproximativ 5.50 m.20. Strada MargineiAceasta strada are o lungime total de 190m.

Imbracamintea partii carosabile este din asfalt degradat.

In urma vizitei in teren s-a observat starea de degradare care este predominant foarte rea. Principalele degradari observate sint urmatoarele: gropi datorate siroirii apelor din precipitatii si a traficului abundent; Burdusiri ale sistemului rutier care prin retinerea apei accentueaza si grabeste procesul de degradare Infestarea cu pamant a sistemului din pavaj Lipsa pavajului in zonele unde au fost pozate retele edilitare Impiedicarea scurgerii apelor prin realizarea acceselor in proprietati Stabilitate redusa a elementelor pavajului Denivelari pronuntate ale suprafetei de rulare. Suprafata permeabila si alunecoasa Spargerea unor blocuri de piatraScurgerea apelorO mare problema o reprezinta colectarea si evacuare apelor de pe partea carosabila.De a lungul strazilor santurile sunt practic nefunctionabile sau lipsesc, apa stagneaza neevacuindu-se spre un emisar.In general sint podete tubulare.De asemenea podetele care ar trebui sa preia apele sint colmatate.Accese la propietatiAccesele la propietati sint ca si inexistente.Semnalizare rutieraSiguranta circulatiei este una din problemele acestor strazi. In afara de starea de degradare a imbracamintii, o serie de alti factori au influente negative asupra sigurantei circulatiei.Dintre acesti factori enumeram:o lipsa marcajului orizontal;o indicatoare de semnalizare rutiera insuficiente;o zone cu vizibilitate redusa.Toate aceste elemente conduc la o scadere a capacitatii si vitezei de circulatie.Elemente de siguranta circulatieiEste o zona unde ar trebui sa fie prevazuti parapeti de siguranta.Traseul in profil longitudinalDrumul este in palier si aliniament, cu cateva curbe.Str. Basmului, nr. 2-4, sector 6, Bucuresti, cod postal 061164Traseul in profil transversalPartea carosabil existenta a strazilor din Comuna Glina, Sat Catelu au o lime de 3.00...7.00 m. Aceste strazi sunt situate pe cea mai mare lungime in palier, la nivelul terenului.2. DESCRIEREA INVESTITIEIA) CONCLUZII PRIVIND SITUATIA ACTUALA,NECESITATEA SI OPORTUNITATEA PROMOVRII INVESTITIEI,SCENARIUL TEHNICA ECONOMICObiectivul general este inbunatatirea conditiilor de circulatie-BENEFICII SOCIO-ECONOMICEImportanta deosebita a traseului, corelata cu starea tehnica rea a partii carosabile a condus la inceperea lucrarilor de reabilitare a strazilor din Comuna GlinaPrin reabilitarea acestor strazi judetene va creste nivelul de deservire a orasului Avrig, se vor imbunatati conditiile de acces, creandu-se astfel conditii pentru dezvoltarea economica a zonei pe termen mediu.Imbunatatirea suprafetei de rulare va conduce la economisirea timpului si a carburantilor, la reducerea costurilor de operare ale vehiculelor.Este de asteptat ca reabilitarea strazilor sa aiba urmatoarele rezultate: cresterea numarului zilnic de vehicule cresterea volumului de marfuri transportate pe acest drum asigurarea de potential pentru dezvoltarea economica a zonei pe termen mediu economisirea timpului si a carburantilor reducerea costurilor de operare a vehiculelor scaderea nivelului de poluare fonica prin imbunatatirea planeitatii drumului scaderea nivelului de poluare a aerului prin eliminarea prafului .B) SCENARII TEHNICO-ECONOMICE PRIN CARE OBIECTIVELE PROIECTULUI DE INVESTITIE POT FI ATINSEIntru-cat nu s-a intocmit un studiu de prefezabilitate pentru compararea unor alternative optime posibile,s-au avut in vedere urmatoarele criterii1)Parametrii de legalitateVom enumera in cele ce urmeaza normativele si standardele care stau la baza proiectarii strazilor din Comuna Glina: STAS 10144/1-90 - STRAZI.PROFILURI TRANSVERSALE.PRESCRIPTII DE PROIECTARE STAS 10144/2-91 - STRAZI.TROTUARE, ALEI DE PIETONI SI PISTE DE BICICLISTI. PRESCRIPTII DE PROIECTARE STAS 10144/3-91 - STRAZI. ELEMENTE GEOMETRICE.PRESCRIPTII DE PROIECTARE SR 7960 - LUCRARI DE DRUMURI.STRATURI DE BAZA DIN NMIXTURI ASFALTICE CILINDRATE EXECUTATE LA CALD.CONDITII TEHNICE DE CALITATE SI PRESCRIPTII GENERALE DE EXECUTIEStr. Basmului, nr. 2-4, sector 6, Bucuresti, cod postal 061164 SR 667/2000 - AGREGATE NATURALE SI PIATRA PRELUCRATA PENTRU LUCRARI DE DRUMURI.CONDITII TEHNICE DE CALITATE SR 662/2002 - LUCRARI DE DRUM.AGREGATE NATURALE DE BALASTIERA.CONDITII TEHNICE DE CALITATE. SR 174-1/2002 - LUCRARI DE DRUM.IMBRACAMINTI BITUMINOASE EXECUTATE LA CALD.CONDITII TEHNICE DE CALITATE. SR 174-2/1997 - LUCRARI DE DRUM.IMBRACAMINTI BITUMINOASE CILINDRATE EXECUTATE LA CALDT.CONDITII TEHNICE PENTRU PREPARAREA SI PUNEREA IN OPERA A MIXTUTRILOR ASFALTICE SI RECEPTIA IMBRACAMINTII EXECUTATE 2) ParametriieconomiciPentru determinarea valorii minime de investitie ,care reprezinta factorul decisiv in alegerea variantei optime,impreuna cu solutia tehnica,s-au evaluarile fiecarei activitati in parte,tinindu-se cont de urmatoarele criterii:a) costurile reale de materiale-pentru obtinerea de date privind costurile reale ale materialelor s-au luat in considerare pe de o parte baza de date a proiectantului,pe de alta parte s-a facut o prospectie a pietei locale.b) costuri manopere-s-au folosit in calculatii pentru manopera salariile medii pentru ramura de constructii-montaj precizate in Buletinul Statistic,publicate lunarc) costuri utilaje tehnologice-s-au luat in calcul preturile din zona privind inchirierea sau cumpararea de utilaje tehnologice3) Parametriide mediuIn realizarea Studiul de fezabilitate s-au tinut cont de legislatia in vigoare privind mediul-Legea 137/95,Legea privind protectia mediului si de Ordinul 44/98a) protectiaapelor si ecosistemului - prin realizarea acestui Studiu de fezabilitate se propun solutii viabile privind protectia mediului,in special protectia apelor si ecosistemului prin realizarea unui sistem de canalizare pluviala cu guri de scurgere si deversarea lor la emisari.b) protectiaatmosferica - prin realizarea covorului asfaltic se va realiza si o protectie atmosferica odata prin reducerea prafului ridicat de autoturisme cat si prin evacuare de gaze de esapament datorita ambalarii motoarelor impuse de conditiile de circulatie.c) protectiafonica - odata cu realizarea covorului asfaltic se va reduce evident si factorul de zgomot atat de nedorit intr-o zona populata.d) protectiasiturilor arheologice - nu este cazule) protectiaforestiera - modernizarea strazilor din Comuna Glinanu conduce la afectarea fondului forestier4) Protectiamediului uman si a asezarilor umane.Modernizarea acestor strazi nu va conduce la vicierea mediului uman sau a asezarilor umane ci din contra se va realiza chiar o protectie a mediului uman prin reducerea de noxe, reducerea zgomotului, etc.C) SCENARIILE TEHNICO - ECONOMICE PROPUSE- SCENARIUL RECOMANDAT DE CATRE ELABORATORSISTEM RUTIER PROIECTAT

Se va avea in vedere adoptarea unor solutii tehnologice care sa respecte datele din tema elaborata de beneficiar, precum si concordanta cu elementele de adaptare la teren. Solutiile proiectate vor satisface cerintele de stabilitate impuse prin normele si normativele in vigoare.

15

Tinind cont de cele spuse s-a stabilit urmatoarea structura rutiera :VARIANTA A - PTT016 cm beton asfaltic BA16Amorsare cu emulsie cu rupere rapida 0,9 kg/mpCuratarea suprafeteiVARIANTA B - PTT026 cm beton asfaltic BA16 20cm piatra sparta5 cm completare piatra sparta Scarificare 10-15cmVARIANTA C - PTT03 4 cm beton asfaltic BA166 cm beton asfaltic deschis BAD25 Curatarea si amorsarea suprafeteiAvantajele scenariului recomandat costului semnificativ mai mic al investitiei, raportat la nivelul necesitatilor de trafic; din punct de vedere tehnic fiind o solutie care necesita un timp mult mai mic de executie; confortului ridicat si zgomotului redus cu suprafata de rulare din imbracaminte asfaltica.Descrierea constructivaLucrarile de modernizare au urmarit sa respecte urmatoarele principii: aducerea structurilor rutiere la parametrii tehnici corespunzatori categoriei drumului, asigurandu-se astfel conditii optime de siguranta si confort in circulatia auto si pietonala; realizarea unui profil transversal cu elemente geometrice care sa se incadreze in prevederile legale; asigurarea scurgerii apelor pluviale in conditii optime; proiectarea trotuarelor cu respectarea normelor in vigoare privind amenajarea acestora privitoare la persoanele cu handicap; asigurarea sigurantei circulatiei atat privind semnalizarea rutiera stabilitatea terasamentelor realizarea de accese la propietatiSolutiile de reabilitare si modernizare au fost stabilite pe baza evaluarii starii tehnice si a calculului de dimensionare.Pe toata lungimea strazilor se vor realiza urmatoarele structuri rutiere:Pe toata lungimea strazilor Independentei, Garii, Marginei, Viilor, Florilor structura rutiera noua: 6 cm beton asfaltic BA16 Amorsare cu emulsie cu rupere rapida 0,9 kg/mp Curatarea suprafeteiPe toata lungimea strazilor Libertatii si Uzinei se va realiza urmatoarea structura rutiera noua: 4 cm beton asfaltic BA16 6 cm beton asfaltic deschis BAD25 Amorsare cu emulsie cu rupere rapida 0,9 kg/mp Curatarea suprafeteiPe toata lungimea strazilor Intr. Scoli nr. 1, Intr. Scoli nr. 2, Str. Scoli, Str. Magurii, Str. Ogorului, Intr. Ogorului, Str. Campului, Str. Cimitirului, Intr. Cimitirului, Intr. Libertatii nr 1 si Intr. Libertatii nr 2 structura rutiera noua: 6 cm beton asfaltic BA16 20 cm piatra sparta 5 cm completare piatra sparta scarificarea sistemului existent pe adancimea de 10 cm pana la 15 cm Trotuarele ce se vor realiza au urmatoarea structura rutiera noua: 3 cm beton asfaltic tip BA8 12 cm beton de ciment 15 cm balast3 DATE TEHNICE ALE INVESTITIEI

3.1 DATE GENERALE (ZONA SI AMPLASAMENTUL, STATUTUL JURIDIC AL TERENULUI CARE URMEAZA SA FIE OCUPAT, CARACTERISTICILE GEOFIZICE ALE TERENULUI - STUDIU GEOTEHNIC, STUDII TOPOGRAFICE, DATE CLIMATICE)

3.1.1 Zona si amplasamentul

Localitatea Glina este situata in SE municipiului Bucuresti la 12 km de punctul 0 ...La E se invecineaza cu orasul Popesti LeordeniLa N se invecineaza cu comuna CernicaLa S localitatea este invecinata cu Sos.Oltenitei9

Comuna Glina este formata din 3 sate, Glina, Catelu si Manolache16

17

3.1.2 Statutul juridic al terenuluiTerenurile ocupate sunt exclusiv in ampriza strazilor nefiind necesare exproprieri, scoateri din circuitul agricol sau forestier, asadar lucrarile propuse pentru aceste strazi sunt amplasate in domeniul public.3.1.3 Caracteristici topograficePentru intocmirea documentatiei s-au folosit ridicari topografice efectuate efectuate in coordonate STEREO 70.Pe teren s-a materializat axa drumului existent, urmarindu-se punctele caracteristice in plan, profil longitudinal si profil transversal. Statiile de ridicare au fost materializate prin buloane si martori.Ridicarea nivelitica in profil longitudinal s-a facut prin nivelment geometric combinat cu profiluri transversale.3.1.4 Caracteristici geofizice ale terenuluiStrazile propuse pentru modernizare sunt din pietris in stare proasta , lipsite de santuri sau rigole in cea mai mare parte.Adancimea maxima de inghet este conform STAS 6054/77= 0,85 m de la cota terenului natural.In conformitate cu Normativul P100-1/2006, zona este caracterizata de o acceleratie de varf ag = 0.16g si de o perioada de control (de colt) Tc=0.7 secunde Conf. STAS 11100/1/93.Presiunea (de baza estimata ) conventionala de calcul conf. STAS 3300/2-85, anexa B, tabel 16 este Pconv=200 kPa.Caracteristicile geotehnice ale terenului de fundare sunt:Conform normativului Ts - 1982, terenul din amplasament se incadreaza astfel:greutatea volumetricYa = 19.6 kN/cm2

greutatea specificYs = 24 kN/cm2

Nisip cu pietrisumiditateaW = 16.8 %

porozitatean=30

indicele porilore=0.43

Refacerea completa a geometriei platformei drumurilor; Utilizarea pamanturilor existente in conformitate cu normele si normativele tehnice in vigoare;La realizarea corpurilor terasamentelor sa se foloseasca materiale necoezive granulare, permeabile , incompresibile.Denumire terenCategoria de teren dupa modul de comportare la sapat

ManualMecanic

Sol vegetalUsorI

Nisip prafos, argilosMijlociuII

Nisip heterogen cu pietriTareIII

Tehnologia de executie a lucrrilor preliminare:

Teren mediu

1 .Conditiile de teren3P

2.Apa subteranFara epuismente

1P

3.Clasificarea construciilorRedusa

dup importan1P.

4.VecintileRiscul este redus.

1 P

Categoria geotehnic I.Risc redus

TOTAL 6P

Infrastructura Scarificarea stratului zestrei existente; Imbunatatirea terenului pe portiunile degradate sub circulatie si de actiunea de inghet dezghet, prin adaos de agregate minerale granulare.Dispozitive de asigurarea scurgerii apelor.

Scurgerea apelor de suprafata si pluviale din partea carosabila se asigura prin realizarea unui sistem de canalizare pluviala inchis prevazut cu guri de scurgere (daca este cazul) amplasat in plan orizontal la 0,50 m de bordura carosabilului , iar in paln vertical sub adancimea de inghet pe spatiul verde sau sub trotuar in functie de profilul transversal al strazii , avand dimensiunile conform proiectului de executie. In restul situatiilor, se vor amenaja santuri de pamant. In particular, pe strada Morii, pe o lungime de cca 300ml se vor amenaja santuri dalate din beton, pe o fundatie de nisip in grosime de 10 cm.

21

Str. Basmului, nr. 2-4, sector 6, Bucuresti, cod postal 0611643.1.5 Adancimea de inghetAdancimea medie de inghet este conform STAS 6054/84 = 0,85 m de la cota terenului natural.Profilul transversal tipELEMENTE GEOMETRICE ALE STRZILOR, SAT CATELUCAROSABILTROTUAR

NR CRTDENUMIRE STRADALUNGIME- mlLATIME- mlSUPRAFATA- mpLUNGIMELATIMESUPRAFATA

1INTRAREA SCOLI2267.001,582.002262452.00

2INTRAREA SCOLI NR. 1755.00375.00

3INTRAREA SCOLI NR. 2674.50301.5067167.00

4STRADA SCOLI2107.501,575.002102.4504.00

5STRADA VIILOR5075.002,535.00

6STRADA MAGURII1686.001,008.00

7INTRAREA VIILOR1134.50508.50

8INTRAREA SCOLI1114.00444.00

9STRADA OGORULUI3096.001,854.003092618.00

10INTRAREA OGORULUI1033.20329.60

11STRADA CAMPULUI1826.001,092.00

12STRADA CIMITIRULUI2907.002,030.002901290.00

13INTRAREA CIMITIRULUI663.00198.00

14STRADA INTRAREA UZINEI2927.002,044.002922584.00

15INTRAREA LIBERTATII NR. 11864.50837.00

16INTRAREA LIBERTATII NR. 21794.00716.00

17STRADA MARGINEI2006.001,200.002002400.00

18STRADA LIBERTATII7908.506,715.007902.41,896.00

19STRADA INDEPENDENTEI6508.005,200.0065021,300.00

20STRADA GARII1904.50855.001902380.00

21STRADA FLORILOR2904.001,160.002902580.00

22STRADA UZINEI4205.502,310.004202.3966.00

TOTAL5,624.0034,869.608,037.00

Sistemul rutierPentru alegerea sistemului rutier s-au luat in considerare traficul de perspectiva (10 ani) cat si calculul de dimensionare si verificarea structurii rutiere la inghet-dezghet.Pe toata lungimea strazilor se va realiza urmatoarea structura rutiera noua:Str. Basmului, nr. 2-4, sector 6, Bucuresti, cod postal 061164 6 cm beton asfaltic BA16 Amorsare cu emulsie cu rupere rapida 0,9 kg/mp Curatarea suprafeteiPe toata lungimea strazilor Libertatii si Uzinei se va realiza urmatoarea structura rutiera noua: 4 cm beton asfaltic BA16 6 cm beton asfaltic deschis BAD25 Amorsare cu emulsie cu rupere rapida 0,9 kg/mp Curatarea suprafeteiSistemul rutier s-a calculat si dimensionat conform "Normativ pentru dimensionarea sistemelor rutiere suple si semirigide" indicativ PD 177 - 2001 pentru structura rutiera supla (nerigida) si conform "Normativ de dimensionare a structurilor rutiere rigide", ind. NP 081 - 02 pentru structuri rutiere rigide.Verificarea structurii rutiere la actiunea inghet - dezghet s-a facut conform STAS 1709/1/2-90.La dimensionarea sistemului rutier s-a luat in considerare traficul de calcul corespunzator perioadei de perspectiva, exprimat in osii standard de 115 KN, echivalent vehiculelor care vor circula pe drum.Varianta de crestere economica luata in considerare: conform metodologiei practicata in UE de realizare a studiilor de trafic si a prognozelor aferent, varianta de crestere economica luata in considerare este varianta cea mai probabila.In continuare, se desprind urmatoarele concluzii referitoare la cresterea traficului: Cresterea traficului de autoturisme se situeaza intre 2% si 8 % pe an, in functie de segmentul de drum considerat; Cresterea traficului de autocamioane cu 2 osii se situeaza intre 5% si 11% pe an, in functie de segmentul de drum considerat; Cresterea traficului de autocamioane cu 3 si 4 osii se situeaza intre circa 2% si 9% pe an, in functie de segmentul de drum considerat; Cresterea traficului de autocamioane cu 5 si peste 5 osii se situeaza intre 3% si 10% pe an, in functie de segmentul de drum considerat; Cresterea traficului de autobuze se situeaza intre 4% si 6% pe an, in functie de segmentul de drum considerat; Cresterea traficului de autocamioane cu 5 si peste 5 osii se situeaza intre 3% si 10% pe an, in functie de segmentul de drum considerat.Intersectiile cu drumurile lateraleStrazile laterale acestor strazi se vor balasta pe o lungime de 15 m.Semnalizare rutier

Pentru a putea preveni accidentele rutiere si pentru o mai buna orientare se vor realiza atat marcaje longitudinale,transversale cat si marcaje de orientare si informare,de atentionare,etc.j.Lungimea marcajului orizontal se va face pe toata lungimea drumului,cu un marcaj discontinuu sau continuu in functie de vizibilitate de 15cm latime .Se vor amplasa treceri de pietoni,in zonele cu scoli,gradinite,sectii de politiei,dispensare sanitare,etc.DURATA DE REALIZARESe propune o durata de realizare a investitiei de 12 luni, lucrarea putand fi astfel programata in acest interval fara a ingreuna circulatia.3.2.0 Concluziile evaluarii impacului asupra mediuluiImpactul poluanilor atmosferici gazoi asupra strii de sntate a vegetaiei i a faunei se afl cu mult sub limitele de protecie pentru termene lungi de expunere.Emisiile de metale grele constituie, att n prezent, ct i dup efectuarea lucrrilor de reabilitare, un factor de risc pentru animale, datorit capacitii de acumulare a acestora n sol i n vegetaie.Referindu-ne strict la ncrcarea atmosferei n zon cu ageni poluani rezultai din traficul auto, putem aprecia c exist puine elemente ce pot conduce la minimizarea impactului provocat de acestea. Aceasta se va realiza n timp, pe msura introducerii unor msuri legislative restrictive privind emisiile de la autovehicule.

1. Protectia solului si subsolului Forme de impact posibile asupra solului: degradarea fizic superficial a solului pe arii foarte restrnse adiacente drumului n zonele de parcare si de lucru a utilajelor- se apreciaz o perioad scurt de reversibilitate dup terminarea lucrrilor i refacerea acestor arii; deversri accidentale de produse petroliere la nivelul zonelor de lucru - posibilitate relativ redus n condiiile respectrii msurilor pentru protecia mediului, posibiliti de remediere imediat;Afectarea subsolului, pn la adncimi de maxim 30 cm poate aprea accidental n cazul deversrilor de produse petroliere. Remedierea este facil i posibil a fi efectuat imediat.2. Protectia aeruluiComplexul de poluani organici i anorganici emii n atmosfer prin gazele de eapament conine substane cu diferite grade de toxicitate. Se remarc astfel prezena, pe lng poluanii comuni (NOx, SO2, CO, particule), a unor substane cu potenial cancerigen evideniat prin studii epidemiologie efectuate sub egida Organizaiei Mondiale a sntii i anume: cadmiul, nichelul, cromul i hidrocarburile aromatice policiclice (HAP).Se remarc, de asemenea, prezena protoxidului de azot (N2O) - substan incriminat n epuizarea stratului de ozon stratosferic - i a metanului care, mpreun cu CO, au efecte la scar global asupra mediului, fiind gaze cu efect de ser.Este evident faptul c emisiile de poluani scad cu ct performanele motorului sunt mai avansate, tendina n lume fiind fabricarea de motoare cu consumuri ct mai mici pe unitatea de putere i cu un control cat mai restrictiv al emisiilor.Sursele de emisie a poluanilor atmosferici specifice obiectivului studiat sunt surse la sol sau n apropierea solului (nlimi efective de emisie de pn la 4 m fa de nivelul solului), i mobile.Se menioneaz c emisiile de poluani atmosferici corespunztoare activitilor aferente

lucrrii sunt intermitente.3. Protectia calitatii apelorn perioada de execuie este posibil, ca dintr-o serie de procese tehnologice s fie deversate n cursurile de ap din zona analizat substane poluante, n special sub forma de pulberi, care vor fi preluate de acesta i duse n aval. Dat fiind volumul redus al materialelor ce se vor folosi deasupra oglinzii de apa, nu pot rezulta cantiti importante de asemenea pulberi deversate.O atenie deosebit va trebui acordat momentului aternerii mbrcminii bituminoase pe drum, pentru a se evita scurgerea unor produse petroliere n apele de suprafa.4. Protectia asezarilor umane si a altor obiective de interes publicn ceea ce privete obiectivele construite, trebuie fcuta precizarea c o parte din emisiile de poluani sunt reprezentate de gaze agresive. Se apreciaz c, indiferent de intensitatea traficului, concentraiile de SO2 i NOx se situeaz n grupa A de agresivitate. Totodat traficul auto este responsabil de prezena particulelor slab solubile, care determin ncadrarea mediului atmosferic de la slab agresiv pn la agresiv. Se apreciaz c n perioadele caracterizate de umezeal ridicat a aerului atmosferic (n principal sezonul rece), aciunea acestor particule poate fi considerat agresiv.5. Gospodarirea deeurilorLucrrile de ntreinere a tronsonului de drum presupun utilizarea unor categorii de materiale care pot fi ncadrate n categoria substanelor toxice i periculoase. Aceste materiale sunt: Motorina - carburant utilizat de utilaje i n bun parte i de vehiculele de transport; Benzina; Lubrifiani (uleiuri, vaseline); Lacuri i vopsele, diluani - utilizate n cadrul lucrrilor de ntreinere, protecie i marcaje rutiere.Pot s apar probleme n timpul manipulrii i utilizrii acestor produse de ctre unitile specializate n lucrri de ntreinere i reparaii ale drumurilor. Personalul angajat al acestor uniti trebuie s respecte normele specifice de lucru pentru desfurarea n condiii de sigurana deplin a operaiilor respective. Recipienii folosii trebuie recuperai i valorificai corespunztor.

6. Prevederi pentru monitoringul mediuluiIn vederea supravegherii calitatii factorilor de mediu si a monitorizarii activitatii se propune angajarea de catre antreprenorul general a unei firme de specialitate care sa efectueze o monitorizare lunara a performantelor activitatii acestuia cu privire la protectia mediului.Se mentioneaza totodata ca, in conformitate cu legislatia actuala, stabilirea terenurilor de amplasare a organizarilor de santier, a bazelor de productie, a variantelor de circulatie, a gropilor de imprumut si a depozitelor de deseuri, precum si a celorlalte terenuri ocupate temporar se face de catre constructori la elaborarea ofertelor.In acest sens, constructorului ii va reveni obligatia de a obtine certificatele de urbanism pentru lucrarile proprii; de a obtine toate avizele si acordurile pentru acestea; de a obtine autorizatie de construire pentru lucrarile provizorii, de a reda terenurile ocupate temporar la forma initiala cu amenajarile stabilite de organelecompetente.

22

23