1.Basmul Si Nuvela

8/19/2019 1.Basmul Si Nuvela

1/22

Basmul cult

Povestea lui Harap-Alb

de IonCreangă

A.Rezumat:

Un crai are trei fii. Fratele său, Verde-Împărat, care stăpânea o ţară îndepărtată, neavând moştenitori băieţi, îi scrie să-i trimită pe unul dintrefeciori pentru a-l lăsa pe tron la moartea sa.

Fiul cel mare al craiului pleacă la drum. Ca să-i încerce puterile, tatălsău îi iese în cale îmbrăcat în piele de urs. Flăcăul se sperie şi se întoarce

înapoi, stârnind batocura părintelui său. !ot aşa păţeşte şi milociul.

"e#inul este sfătuit de o bătrână cerşetoare cum să procede#epentru a nu mai păţi ruşinea fraţilor săi. Îi cere tatălui său calul, armele şi$ainele din tinereţe. %eşi uimit, craiul este totuşi de acord. Calul sedovedeşte a fi un cal fermecat, care nu se sperie de urs atunci când îi iese

în faţă. &stfel, me#inul pleacă mai departe, primind de la tatăl său blana deurs şi sfatul să se ferească de oamenii spâni sau roşii.

Cutreieră mult timp, până când, într-un codru întâlneşte un om spân,care îi apare de trei ori sub trei înfăţişări diferite, oferindu-se să-i fie slu'ă.

În cele din urmă, fiul cel mic al craiului, nemaiştiind pe ce cărări să o apuce,acceptă ultima propunere a spânului. Cei doi străbat o bucată de drum,după care spânul, prin vicleşu', îl convin'e pe fiul craiului să coboare într-o fântână ca să se răcorească. Îl înc$ide acolo şi îl obli'ă să i se supună.Cei doi sc$imbă între ei $ainele şi identitatea. Fiul craiului devine slu'aspânului şi este bote#at (arap-&lb.

Cei doi îşi continuă drumul spre ţara lui Verde-Împărat. &unşi acolo,spânul este primit şi tratat cu tot respectul cuvenit moştenitorului tronului,iar (arap-&lb este trimis la 'raduri.

Curând după aceea, spânul, pentru a-l impresiona pe împărat, îltrimite pe (arap-&lb să aducă o salată rară, din 'rădina ursului, apoi opiatră nestemată din fruntea cerbului, două sarcini foarte periculoase. Cu


2/22

autorul bătrânei cerşetoare ) care se dovedeşte a fi *fânta %uminică -,tânărul reuşeşte să ducă la bun sfârşit cele două îndatoriri.

& treia oară este trimis s-o aducă pe fata împăratului +oş, cunoscutăca mare vrăitoare. %rumul către împăraţia acestuia este lun'. (arap-&lb

are oca#ia să facă fapte bune să aute nişte furnici şi un roi de albine,primind de la acestea câte o aripă fermecată. *e întovărăşeşte apoi cucinci făpturi ciudate, care se oferă să îl aute erilă, Flămân#ilă, *etilă,c$ilă şi /ăsări-0ăţi-0un'ilă. Cu autorul acestora şi cu darurile de la furnicişi albine, (arap-&lb reuşeşte să depăşească încercările la care îl supune

împăratul +oş şi să o capete pe fiica acestuia pentru a o duce spânului.

/e drum cei doi tineri prind dra' unul de altul. Când aun' la palatul împăratului Verde, fata de#văluie tuturor adevărata identitate a lui (arap- &lb. *pânul, mânios că a fost trădat, se repede şi îi taie acestuia capul.1mediat, calul lui (arap-&lb îl ucide pe spân, a#vârlindu-l din înaltul cerului.Fata împăratului +oş îl readuce la viaţă pe (arap-&lb cu apă moartă şi apăvie.

Cei doi se căsătoresc şi împăratul Verde le dă binecuvântarea şi împărăţia totodată.

B.Eseu:


3/22

1. Apartenenta la basmul cult:

1on Crean'ă se naste la (umule ti. & scris basme, povesti, povestiri, ceașmai cunoscuta opera a sa este 2&mintirii din copilărie2.

3asmul este o specie a 'enului epic, cu un sin'ur fir narativ, cu un numărmare de personae ce sunt purtătoare de simboluri si au un caractersupranatural.

!ema basmului o repre#intă lupta binelui cu râul si triumful binelui. 1n acestbasm personaul principal trebuie sa parcur'a un drum ini iatic al maturi#arițcu autorul căruia va dobândi la final maturi#area umana dar si valorimorale.

"otivele specifice acestui basm sunt superioritatea me#inului, supunerea

prin vicle u', muncile, demascarea răufăcătorului 4 *pânul5, călătoria.ș

/erspectiva narativă este de tip subiectiv, cu un naratoror omniscient,deoarece intervine adesea prin comentarii sau reflectii, nara iunea este lațpersoana a 111 a

Cate'oriile estetice predominante sunt fabulosul si miraculosul ce producuimirea cititorului.

&ctiunea se desfă oară liniar, faptele sunt redate cronolo'ic prinș înlăturarea secven elor.ț

1ncipitul este marcat de formula specifica basmului 2 &mu cică era odată2.1ncipitul ni.l pre#inta pe prota'onist care se afla la începutul drumului dematuri#are pre'ătindu-se pentru călătorie aici repre#entat drept naiv sicredul.

Formula de final include o reflectie asupra realită ii sociale, si o comparatiețcu un umor amar intre cele doua lumi, a fabulosului si a realului2 *i a tinutveselia ani între'i...2 .

/e lân'ă formulele tipice de incipit si de final, Crean'ă foloseste si formulemediane 2 *i mer' ei o #i si mer'e doua si mer'e patru#eci si noua...2, 2...si mai mer'e el cat mai mer'e....2 ce reali#ea#ă trecerea de la o secventanarativa la alta si intretine interesul cititorului.

!impul si spatiul nu sunt pre#entate e6act. 1n incipit coordonatele ac iunițsunt va'i prin atemporalitate si aspatialitate 2 &mu cică era odata într-oară un crai...2 .ț


4/22

+eperele spatiale su'erea#ă dificultatea aventuri eroului care trebuie saaun'ă de la un capăt la altul al pământului. &ceastă călătorie simboli#eatrecerea me#inului de la imaturitate la maturitate.

&ctiunea basmului se desfă oară liniar. 76po#i iunea pre#inta scrisoareaș ț

primita de către crai care avea trei feciorii de la fratele sau mai mare Verde Împărat acre avea doar fete.

1ntri'a are drept cau#a lipsa lui Verde Împărat a mo tenitorului 4motivulș împăratului fără urma 5. Craiul este ru'at să-i trimită pe cel mai vrednicșdintre fii sai ca să-i urme#e la tron.

%esfă urarea ac iunii presupune căutarea fiului cel mai vrednic care seș țconcreti#ea#ă prin proba la care îi supune craiul pe fii sai se îmbracă într-opiele de urs si iese in fata lot de sub un pod. &ceastă proba dupa tipicul

basmului este trecuta de catre fiul cel mai mic 4 motivul superiorită iițme#inului5. "e#inul trece podul cu autorul *fintei %uminici căreia me#inul iidaruieste 2 un ban2 fiind de'$i#ata in cersetoare, mai mult primeste 2calul,armele si $ainele2 cu care tatal sau a fost mire. !ot la pod tatal ii daprimele indicatii, sa se fereasca de omul span si de omul rosu. &paritiaspanului il determina sa incalce sfatul parintesc. 0ipsa de maturitate estesanctionata prin pierderea insemnelor ori'inii si a dreptului de a fii imparat.*panul ii fura identitatea si il transforma in rob dandu-1 numele de (arap

&lb si ii spune ca va trebui sa moara si sa invie pentru a-si recuperaidentitatea 4uramantul de la fantatana5.

1ncercarile ec$ivalea#a cu diverse probe ale aslcultarii. %in punct de vederesimbolic probele fac parte din initierea lui. (arap- &lv va trebui sa aducasalati din 'radina ursului , pielea cu pietre pretioase din padurea cerbului sipe fata 1mparatului +os. Ultima proba presupune si ea alte incercarii princare 1mparatul ros tinde sa indeparte#e ceata de petitori 4 casa de alama,ospatu5.

!recerea incercarilor se datorea#a ascultarii lui fata de *fanta %uminica sidatorita unor autoare calul, craiasa furnicilor si a albinelor, erila, *etila ,

Flama#ila, c$ila , etc.

/unctul culminant debutea#a la sfarsitul ultimei probe. (arap-&lb seintoarce la curtea lui Verde 1mparat cu fata 1mparatului +os care de#valuieadevarata sa identitate 4demascarea raufacatorului5. 1ncercarea *panuluide al ucide pe (arap esuea#a. 0ic$idarea spanului nu ii mai apartine lui(arap ca in basmul popular ci calului na#dravan si reinvierea acestuia de


5/22

catre fata 1mparatului +os . 7roul reintra in posesia palosului si primesterecompensa fata 1mparatului +os si imparatia 1mparatului Verde. 8unta sisc$imbarea statutului socioal confirma maturitatea eroului.

%e#nodamantul consta in rasplata eroului, totul inc$eiendu-se tipic cu

bine. /ersonaele sunt purtatoare ale unor valori simbolice. /ortretele fi#icecelor 9 tovarasi ironi#ea#a defectele umane fri'urosul, mancaciosul, daraspectul lor 'rotesc ascunde calitati precum bunatatea si prietenia.1mparatul +os si *panul sunt oameni rai si vicleni. *fanta %uminica esteinteleapta.

0imbaul cuprinde termeni si e6presi populare, re'ionalisme. "odurile dee6punere predominate sunt naratiunea, descrierea dar si dialo'ul, spredeosebire de basmul popular unde predomina naratiunea.

/ovestea lui (arap- &lb este un basm cult avand in vedere particularitatileumani#area fantasticului, specificul limbaului insa asemenea basmuluipopular pune in evidenta idealul de dreptate si de adevar.

11. Relatia dintre doua personaje

*e stie ca, in te6tul epic personaele sunt purtatoare de semnificatie alemesaului trasmis prin discurs. 7le sunt rotitele care pun in miscare intre'ulmecanism al universului fictional. 1n basm, personaele sunt puratatoareleunor valori simbolice binele si raul, in diversele lor iposta#e.

:/ovestea lui (arap &lb; de 1on Crean'a, prota'onistul, (arap &lb, si *panul sunt purtatoarele de semnificatie ale mesaului transmis prindiscurs.

1n primul rand, te6tul lui 1on Crean'a fructifica o tema specificabasmului popular, eterna lupta dintre bine si rau, de#nodamantulsurprin#and triunful binelui. /rivite sub acest aspect relatia dintre cele douapersonae este una tipica intre prota'onist, (arap &lb, ca repre#entant albinelui si anta'onistul, *panul, ca repre#entant al raului. %ar, caracterulsimbolic al naratiunii, ca trasatura specifica basmului cult, de#valuie o altatema, cea a initierii. %in acest punct de vedere, *panul este un raunecesar, in absenta sa, initierea craisorului fiind imposibila.

1n aceeasi ordine de idei, constructia celor doua personaetrebuie inteleasa in raport cu perspectiva narativa adoptata. &stfel,naratorul omniscient si omnipre#ent ocupa o po#itie de e6trateritorialitate inraport cu universul fictional creat. &dopta o perspectiva narativa obiectiva,


6/22

el nu intervine in destinul personaelor sale, lasandu-le sa evolue#e sprede#nodaman, in functie de na#uite si slabiciuni. 1nsa, pe parcursuldiscursului narativ, se pot observa interventii naratoriale, trasatura aoralitatii stilului. %e e6emplu, la scena fantanii, naratorul surprinde

slabiciunea prota'onistului : Fiul cel mic al Craiului ce era sa faca< *epotriveste *panului si intra in fantana, ca, da, viata omului inainte de toate.;

%e asemenea, daca privim te6tul din perspectiva tematiciiabordate, cea a luptei dintre bine si rau, atunci putem identifica dreptconflict principal cel e6terior, dintre fiul cel mic al Craiului si *pan. %acaabordam te6tul din perspectiva temei initierii, atunci putem identifica si unconflic interior. lupta a sinelui su sinele, intre cele doua iposta#e aleprota'onistului, cea de neinitiat si statutul de initiat la care aspira.

8u in ultimul rand, miloacele de caracteri#are utili#ate inconstructia celor doua personae sunt cele consacrate caracteri#areadirecta 4reali#ata de narator sau de celelalte personae5 si cea indirecta4care reiese din 'esturi, fapte, atitudini sau relatia dintre personae5

%in punct de vedere tipolo'ic, cele doua personae intruc$ipea#abinele 4(arap &lb5 si raul 4*panul5. Caracteristica basmului cult este insaambi'ui#area personaelor. &stfel, prota'onistul nu este o intruc$ipareabsoluta a binelui, avand slabiciuni si defecte specific umane. %easemenea, nici *panul nu este intruc$iparea raului, el fiind un rau necesar.

*tatutul social al prota'onistului se modifica pe tot parcursuldiscursului epic, fiind, asadar, un persona rotund. 1n incipit apare iniposta#a de me#in al Craiului, pe parcurs este slua a *panului, ca in final,sa devina 1mparat Verde. 1n sc$imb, *panul este un persona plat, in sensulin care el nu-si modofica statutul social pe parcursul te6tului apare doar iniposta#a de maestru spiritual sever in maturi#area prota'onistului.

%in punct de vedere psi$olo'ic, firul narativ al basmuluiurmareste desavarsirea personalitatii prota'onistului. %aca la inceput esteslab si plan'e de rusinea tatalui, nu este capabil sa distin'a intre esenta si

aparenta, incalcand sfatul parintesc, pe parcursul probelor la care estesuspus de *pan, personaul (arap &lb dobandeste si dovedeste o serie decalitati necesare statutului de imparat. %e e6emplu reuseste sa descopereadevarata esenta a fiintei umane, atunci cand se intovaraseste cu cei cincina#dravani, in care intuieste un posibil autor pentru trecerea probelor de lacurtea 1mparatului +osu. %e asemenea, ii este loial *panului, re#istandtentatiei de a se imbo'atii prin vinderea pieleii cu nestemate a Cerbului.


7/22

*ub aspect moral, cele doua personae sunt pre#entate inopo#itie. %aca fiul cel mic al Craiului isi dovedeste moralitatea, *panul estein totalitate imoral, folosindu-se de viclesu', ca arma principala pentru a-siatin'e scopul.

+elatia dintre cele doua personae este urmarita de catre narator inca din momentul in care prota'onistul paraseste curtea Craiului, pornind:intr-o alta tara;, pe anevoiosul drum al initierii.

prima secventa narativa, semnificativa pentru ilustrarea relatieidintre cele doua personae poate fi considerata cea a fantanii. 1ncalcandsfatul parintesc, craisorul pentru a iesi viu din padure, accepta tovarasia*panului. Coborarea in fantana aminteste, in plan simbolic, de tainabote#ului. Fiul cel mic al Craiului moare in raport cu vec$ea identitate, ceaprofana, inscriindu-se de acum, pe o alta treapta a e6istentei sale, cea amaturi#arii. *panul este cel care ii confera numele de initiat (arap &lb. 3amai mult il deposedea#a si de arme, pentru ca nu de acestea are nevoiecraisorul, ci : sa prinda la minte;.

Finalul basmului se constitue intr-o alta secventa narativa,semnificativa pentru relatia dintre cele doua personae. *panul il acu#a pe(arap &lb ca a divul'at secretul si ii retea#a capul. Cu alte cuvinte, iiproduce o a doua moarte simbolica, de data aceasta definitiva. (arap &lbmoare fata de lumea materiala si renaste in raport cu lumea spirituala. 0arandul sau, *panul este ucis de tovarasul de drum a lui (arap &lb, calul,semn ca initierea a luat sfarsit.

*unt de parare ca finalul basmului : /ovestea lui (arap &lb; de1on Crean'a de#valuie, prin cele doua personae, tema specifica basmuluicult initierea.

&m in vedere, cand afirm aceasta, faptul ca intre'ul drum parcursde cele doua personae nu trebuie perceput ca fiind unul fi#ic, :dintr-o tara;,:intr-o alta tara;, dupa cum preci#ea#a incipitul te6tului. %rumul trebuieperceput in plan simbolic, ca o cale a desavarsirii interioare a fiului celui

mic al Craiului. 1n acest sens, rolul *panului este unul decisiv in absentasa maturi#area eroului ar fi fost imposibila. %e aceea, calul, tovarasul dedrum a lui (arap &lb, il omoara in momentul in care initierea a luat sfarsit.

1n conclu#ie caracterul de basm cult al : /ovestii lui (arap &lb; de 1onCrean'a este vi#ibil si la nivelul constructiei celor doua personae prinambi'ui#area trasaturilor definitorii.


8/22

111. Relatia incipit final:

Basmul repre#intă =o'lindirea vieţii în moduri fabuloase; 4. Călinescu5

sau într-o definiţie standard basmul este naraţiunea de mare întindere, încare binele luptă împotriva răului cu puteri supranaturale şi învin'e întotdeauna. În lucrarea ="orfolo'ia basmului;, Vladimir /ropp, repre#entant alşcolii formaliste ruse, evidenţia o structură a basmului clasic, identificabilăfie în basmul cult, fie în cel popular. %in acesta structură, cele maiimportante momente sunt cele care ţin de evoluţia eroului, cum ar ficălătoria de iniţiere a acestuia către un spaţiu miraculos, peste nouă mărişi nouă tări sau la capătul lumii, semnalarea unei interdicţii pe care eroul o

încalcă, pedeapsa primită şi trecerea probelor în urma cărora eroul biruie

răul şi devine învin'ător, dar şi relaţia dintre incipit şi final. În literatura română o capodoperă a 'enului este “Povestea luiHarap-Alb” de Ion rean!", operă ce păstrea#ă elemente ale basmuluipopular, între care şi structura înc$isă, marcată de formule narative iniţialeşi finale. În incipit, după utili#area formulei =&mu cică era odată...; al căruirol este de a-l introduce pe cititor într-un univers fabulos, fără a preci#atipul şi spaţiul, este semnalată o lipsă care va fi remediată de catre erou

Împaratul Verde nu are urmaşi şi îi cere fratelui său să i-l trimită pe cel mai

destoinic dintre feciori. %upa eşecul fiilor mai mari, me#inul îşi încearcănorocul şi, sfătuit de *fânta %uminică, îi cere tatălui său calul, $ainele şi$ainele de pe vremea când era mire, şi după ce trece proba curaului, lacare este şi el supus, porneşte în călătoria de iniţiere nu înainte de a sesemnala o interdicţie din partea tatălui să nu se împrietenească cu omulroşu şi mai cu seamă de cel spân. /entru că nu reuşeşte să treacă de un$aţis întunecos şi se rătăceşte, fiul craiului încalcă interdicţia şi apelea#ă laautoul *pânului. /edeapsa este pe masură păcălit de *pân, intră într-ofântână de unde nu mai poate ieşi, până ce nu ură credinţă noului stăpân.Fiului craiului îşi pierde identitatea, devine (arap-&lb, slu'ă a *pânului, iar

*pânul este acum fiu de crai. 0a curtea lui Verde Împarat, (arap-&lb trecetrei probe autat de *fânta %uminică, de calul său nă#dravan, de cincimonştri simpatici, de re'ina albinelor şi de cea a furnicilor. 7l aduce salatadin 'rădina ursului, blana bătută-n pietre scumpe a cerbului şi pe fata

Împaratului +oş. %epaşirea probelor îl face învin'ător, căci fata împaratului îl demasc$ea#ă pe *pân iar calul îl ucide, (arap-&lb devenind în final împarat.


9/22

!ot acest traseu ini#iatic este parcurs de fiul craiului între unincipit şi final simbolice. Incipitul$ prin formula =&mu cică era odată...; , situea#ănaraţiunea în atemporalitate, într-un timp mitolo'ic, fabulos. %e asemenea,

spaţiul este nedefinit, nu se dau relaţii cu privire la locul în care se aflăcraiul şi cei trei fii ai săi, dar se ştie că eroul va pleca la celălalt capăt allumii, la unc$iul său. *e desluşeşte astfel o primă cate'orie esteticămiraculosul. 1ncipitul conţine de asemenea un prim simbol e6istent în toatebasmele, cifra >, care repre#intă desavârşirea, perfecţiunea 4craiul avea >feciori, Împaratul Verde avea > fete5, simbol ce va reapărea pe parcursulacţiunii. deosebire între basmul popular %i cel cult o repre#intă faptulcă, în cel din urmă, eroul va remedia lipsa, nu mai este c$iar din incipit unindivid maturi#at, model de frumuseţe fi#ică, morală şi spirituală, ci apare

ca un persona la inceput de drum, neiniţiat. !raseul parcurs de acesta,probele la care va fi supus vor avea rolul de a-l pre'ăti pentru viaţă. &inalul basmului înseamnă în primul rând remedierea situaţieiproblematice din incipit, prin pedepsirea şi omorârea *pânului, dar şi prinrecompensarea personaului po#itiv. /rin urmare, şi în basmul cult, bineleiese învin'ător din lupta cu răul. %ar finalul unui basm cult înseamnă şisfârşitul procesului iniţiatic al pota'onistului, care va deveni împărat,căsătorindu-se cu fata lui +oşu Împarat. 8u întâmplător basmul se înc$eiecu pedepsirea răufăcătorului, pentru că pre#intă mentalitatea omului din

popor, conform căreia binele triumfă întotdeauna, iar starea firească estecea de bunădispo#iţie şi de optimism. &ormula narativ" final" anunţă un ospăţ de dimensiunisimbolice, la care a luat parte şi povestitorul. +olul acesteia este acela dea readuce cititorul în situaţia iniţială, în lumea reală. &şadar, incipitul %i finalul unui basm cult sunt elemente destructură cu semnificaţii bine determinate, sunt poarta ma'ică prin carecititorul intră într-un univers miraculos, al tuturor posibilităţilor, cu personaecare strânesc râsul fără a înspăimânta prin înfăţişările lor, şi acesta revine

în realitatea cotidiană înţele'ând, probabil, ca totul este de fapt =o

transfi'urare în moduri fabuloase a realităţii;.


10/22

Nuvela psihologica

Moara cu noroc Ioan Slavici


11/22

&. Rezumat

8uvela "oara cu noroc, de 1oan *lavici, infatisea#a destinul ci#marului$ita 4saispre#ece capitole5, care ia in arenda o carciuma aflata la

rascruce de drumuri lan'a 1neu, in campia &radului. (anul se numeste"oara cu noroc si, desi soacra lui $ita, mama sotiei sale &na, ilaverti#ea#a 4: mul sa fie multumit cu saracia sa,, caci, daca e vorba, nubo'atia, ci linistea colibei tale te face fericit25, se muta cu intre'a familieacolo 4cu sotia, copilul si soacra5, pentru ca nu mai dorea sa carpeascaci#mele oamenilor, pe care ei doar duminica le incalta.

0a inceput, lucrurile decur' bine, el casti'a cinstit si familia traieste fericitain buna intele'ere. 8umai ca $ita afla in curand ca tinutul este sub

stapanirea lui 0ica *amadaul, sef al porcarilor care in'rieau marile turmede porci ale lui &rpad Vermes?. 0ica are faima rea de om primedios,cunoaste bine tinutul si este amestecat in afaceri necurate si crime. 7l vinela $an si incearca sa si-@ faca pe $ita omul lui, pentru a sti despre cinetrece pe drumurile pustei. &na este fascinata de aspectul fi#ic placut al*amadaului, dar intuieste ca este o fiinta malefica. $ita refu#a la inceputpropunerea lui 0ica, isi cumpara pistoale, caini, ia inca o slu'a, dar isisc$imba comportamentul fata de &na careia nu-i mai destainuie toate

framantarile sufletesti. 0ica *amadaul, insa, incearca sa se apropie tot maimult de familia lui $ita, ii da acestuia insemnele turmelor sale de porci, iiia cu imprumut niste bani, iar in cele din urma $ita il accepta ca aliat, caprieten. intr-o #i, $ita primeste de la 0ica sase porci fara insemnele sale,iar 0ica oaca in carciuma cu &na, tre#ind 'elo#ia lui $ita.

$ita nu doreste sa incalce le'ea si se imprieteneste cu andarmul /inteade la 1neu. !otusi devine complice la faradele'ile lui 0ica 4efuirea unuiarendas bo'atA uciderea unei tinere femei si a copilului acesteia5, ii

sc$imba banii, acceptand partea sa si nu-i spune intre' adevarul andarmului. &stfel, 0ica scapa de inc$isoare la procesul de la radea, inlocul lui fiind condamnati porcarii 3u#a +upta si *aila 3oarul. 0ica iimarturiseste lui $ita crima, dar ii propune un casti' bun din banii pe care$ita ii va sc$imba la 1neu. &na recunoaste o bancnota a femeii ucise.$ita ii spune lui /intea despre bani, dar nu despre camata primita. 0ica se


12/22

apropie tot mai mult de &na, dorind sa distru'a casnicia cu $ita pentru asi-@ subordona total. %orind sa-@ dea prins pe 0ica *amadaul care aveaasupra sa banii furati, inainte de /asti, dupa ce batrana si copiii plecara larude, $ita isi lasa nevasta cu 0ica si se duce sa-@ anunte pe andarmul

/intea.

&na se lasa in voia *amadaului, fermecata de oc si simtindu-se tradata deplecarea lui $ita. 4: !u esti om, 0ica, iar $ita nu e decat o muiereimbracata in $aine barbatesti, ba c$iar mai rau decat asa. 25 /lanul lui $itaesuea#a. 0ica pleaca de la "oara, refu#and cererea &nei de a fi luata cu el.*e adaposteste de ploaie in biserica din Fundureni, in care intra calare. isida seama ca si-a uitat c$imirul cu bani la $an. intre timp, $ita soseste siel, insotit de /intea, slu'a sa "arti si inca doi andarmi, #arindu-@ pe 0icaplecand. *e iau dupa el, iar $ita mer'e la carciuma, unde isi inun'$iesotia. *osesc 0ica si +aut, omul acestuia, care il impusca pe $ita dinordinul *amadaului. Cu ultimele puteri, &na ii #'arie fata lui 0ica 4: Cand0ica se apleca asupra ei, ea tiupa de#mierdata, ii musca mana si isi infipse'$iarele in obraii lui, apoi ca#u moarta lan'a sotul ei. 25.

0ica pleaca spre Fundureni, poruncind lui +aut si /aun sa dea foc "orii cunoroc. /e drum, calul sau, obosit, se prabuseste, iar 0ica, pentru a nu fi

capturat de /intea, se sinucide i#bindu-se din fu'a, cu capul, de un stear."ama &nei, sosita la carciuma dupa incendiu, crede ca totul s-a datorat

unui ful'er.

3. Eseu:

1. Apartenenta la specia nuvela

1oan *lavici s-a afirmat la sfarsitul secolului al B1B lea ca unul dintre adep ițrealismului clasic in scrierile lui se reflectă realitatile satului ardelenesc.


13/22

2"oara cu noroc2 este o nuvela realista de factura psi$olo'ică si esterepre#entativă pentru vi#iunea lui *lavici despre viata satului.

2"oara cu noroc2 este o nuvela adica o specie a 'enului epic in pro#ă cu oconstruc ie ri'uroasă cu un sin'ur fir narativ având un număr redus deț

personae ce pun in evidenta evolutia personaului principal comple6piternic si individuali#at.

8uvela apartine realismului clasic. !răsăturile realiste sunt temaimportanta acordată banului, dorin a de înavu ire, personae tipice in situatiț țtipice fiind condi ionate de mediul in care trăiesc , repere spatii temporalețspecifice. !ot de realism tine si interesul pentru anali#a psi$olo'icareali#ata prin utili#area modalitatilor de caracteri#are a personaului, naturaconflictului interior.

!ema sustine caracterul realist 4o'lindirea vietii sociale5 dar si pe celpsi$olo'ic efectele nefaste si de#umani#area create de dorinta de înavu ire.ț

Conflictul nuvelei este comple6 manifestându-se pe doua planuri. /lanulsocial nuvela pre#inta încercarea lui $ita de a-si sc$imba statutul socialdar pentru asta se comfrunta cu personaul anta'onist 0ica *ămădăul4conflictul e6terior 5. %e asemena pe plan psi$olo'ic nuvela pre#intaconflictul interior trăit de $i ă care isi doreste sa rămână om cinstit dar pețde o parte sa se si îmbo'ă ească cu 0ică.ț

/erspectiva narativa este una obiective cu un narator omniscient cunaratiune la persona a 111 a dar aici intervine te$nica punctului de vedere ininterventiile bătrânei persona episodic dar care isi e6prima intelepciuneadobândită in timp.

!itlul este mai de'rabă ironic de fapt 2"oara cu noroc2 este mai de'rabă2"oara cu '$inion2cea care aduce nenorocirea pentru ca usurinta cu carese casti'a bani ascunde nele'iuiri si crime.

&ctiunea se desfă oară între doua repere cronolo'ice reli'ioase de laș*fântul $eor'$e pana la /aste pe parcursul unui an de #ile.

*tructura nuvelei este alcătuită din @ capitole cu modificări ale timpuluipovestiri.


14/22

*imetria dintre incipit si final se reali#ea#ă prin descrierea drumului. Finalulde asemenea tot drumul îl ocupa simboli#ând viata care-si vede de drumulei c$iar si dupa tra'edia de la "oara cu noroc.

76po#i iunea ne pre#intă descrierea drumului care duce la 2"oara cuț

noroc2 reali#ata in maniera realista si a locului în care se afla carciuma.1ntri'a este repre#entată de apari ia la cârciumă a lui 0ica *ămădăul sefulțporcarilor si al turmelor de porci. &pari ia sa tulbură ec$ilibrul lui $ita. 7l isiția toate masurile de protectie împotriva lui 0ica. %evine complicele lui 0icain diferite crime si afuri. %ecide însă să-l dea in vilea' pe 0ica si se alia#ăcu andarmul /intea însă nici cu acesta nu este sincer ii oferă dove#ilenecesare doar dupa ce primeste umătate din suma ce i se cuvine dinnele'iuiri.

/unctul culminant este repre#entat de de'radarea totala a lui $ita. %ornicsă-l prindă pe 0ică o lasa la cârciumă împreună cu acesta si pleacă să-lanunte pe /intea anun ându-l ca 0ica are asupra lui bani furati. &națde#'ustată de faptul ca $ita s-a îndepărtat de ea si de copii i-se dăruie teșlui 0ica. Întors si reali#ând ce s-a întâmplat o ucide pe &na iar el la rândullui este ucis de +au la comanda lui 0ica.ț

%e#nodământul este unul tra'ic un incendiu mistuie moara provocat deoameni lui 0ica iar el se sinucide i#bindu-se cu capul de un copac pentru anu fi prins.

pera 2 "oara cu noroc2 a lui 1oan *lavici este o nuvelă realista deoarecepre#inta trăsături precum viata socială si a familiei un satul ardelenesc dela sfâr itul secolului al BB lea.ș

11. Evolutia personajului

'(i#" trăieşte o dramă psi$olo'ică concreti#ată prin trei înfrân'eriDpierderi încrederea în sine, încrederea celorlalţi în el şi încrederea &nei,soţia lui, în el. Consecinţele nefaste ale setei de înavuţire şi procesul

înstrăinării de familie sunt ma'istral anali#ate de *lavici, autorul aducând în prim-plan conflictul dintre fondul uman cinstit al lui $iţă şi dorinţa de aface avere alături de 0ică.0a început, „cârciurnarul este un ins energic, cu gustul riscului şi al


15/22

aventurii, şi nu o palidă umbră hamletică, pierdută într-un peisaj

autohton"(Magdalena Popescu! 7l $otărăşte sc$imbarea, luarea înarendă a cârciumii de la "oara cu noroc. $iţă este capul familiei pe care

încearcă să o conducă spre bunăstare. &tâta timp cât se dovedeşte un

om de acţiune, mobil, cu iniţiativă, lucrurile mer' bine. Cârciuma aduceprofit, iar familia trăieşte în armonie. Bun meseria%$ om (arnic$ bl)nd %icumsecade$ '(i#" doreşte să a'onisească atâţia bani cât să-şi an'ae#evreo #ece calfe cărora să le poată da de cârpit ci#mele oamenilor.

&spiraţia lui e firească şi nui depăşeşte puterile. &pariţia lui *ic" +"m"d"ul la "oara cu noroc tulbură ec$ilibrul familiei,dar şi pe cel interior, al lui $iţă. Cu toate că îşi dă seama că 0icărepre#intă un pericol pentru el şi familia lui, nu se poate sustra'e ispitei

malefice pe care acesta o e6ercită asupra lui, mai ales că tentaţia îmbo'ăţirii, dar şi a e6istenţei în afara normelor etice sunt enorme „segândea la câştigul pe care l-ar putea ace în tovărăşia lui #ică, vedea banii

grămadă înaintea sa şi i se împăienjeneau parcă ochii"! Cu toate acestea,$iţă îşi ia toate măsurile de precauţie împotriva lui 0ică mer'e la &radsă-şi cumpere două pistoale, îşi ia doi câini pe care îi asmute împotrivaturmelor de porci şi an'aea#ă o slu'ă credincioasă, pe "arţi, „un ungurînalt ca un brad"!

%in momentul apariţiei lui 0ică, începe procesul iremediabil de înstrăinarea lui $iţă faţă de familie. esturile, 'ândurile, faptele personaului,trădea#ă conflictul interior şi se constituie într-o ma'istrală caracteri#areindirectă. 8aratorul surprinde în mod direct transformările personaului$iţă devine „de tot ursu$", „se aprindea pentru orişice lucru de nimic", „numai $âmbea ca mai înainte, ci rădea cu hohot, încât î%i venea să te sperii

de el", iar când se mai uca, rar, cu &na, „îşi pierdea repede cumpătul şi-ilăsa urme vinete pe bra%" ,caracteriare direct". %evine mohorât,violent, îi plac ocurile crude, primedioase, are 'esturi de brutalitate

neînţeleasa faţă de &na, se poartă brutal cu cei mici.

0a un moment dat, $iţă aun'e să re'rete faptul că are familie şi copii şică nu-şi poate asuma total riscul îmbo'ăţirii alături de 0ică. /rinintermediul monolo!ului interior sunt redate 'ândurile şi frământările


16/22

personaului, reali#ându-se în felul acestaautocaracteriarea: „&i' e să-mi ac)!!! *şa m-a lăsat +umne$eu'!!! e să-mi ac dacă e în mine ceva

mai tare decât voin%a mea) ici cocoşatul nu e însuşi vinovat că are

cocoaşe în spinare"!

*ub prete6tul că o voinţă superioară îi coordonea#ă 'ândurile şi acţiunile,$iţă devinela%$ fricos %i subordonat /n totalitate +"m"d"ului. În plus,se îndepărtea#ă din ce în ce mai mult de &na („îi era parcă n-a vă$ut-odemult şi parcă era să se despartă de dânsa", aruncând-o în braţelesămădăului „oacă, muiere, parcă are să-%i ia ceva din rumuse%e", îispune $iţă &nei, într-un rând.

'(i#" este caracteriat /n mod direct de 0ică. &cesta îşi dă seama că

$iţă e om de n"dejde şi c$iar îi spune acest lucru „.u eşti om, /hi%ă,om cu multă ură în suletul tău, şi eşti om cu minte0 dacă te-aş avea

tovarăş pe tine, aş rade şi de dracul şi de mumă-sa! Mă simt chiar eu mai

vrednic când mă ştiu alăturea cu un om ca tine"! !otuşi *ămădăului nu-iconvine un om pe care să nu-@ ţină de frică şi de aceea treptat distru!eima!inea celorlal#i despre c)rciumar ca om onest %i cinstit. &stfel,$iţă se tre#eşte implicat fără voie în efuirea arendaşului şi în ucidereaunei femei. 7ste înc$is şi i se dă drumul acasă numai „pe che$ăşie"! 0a

proces ură strâmb, devenind în felul acesta complicele lui 0ică. &re totuşimomente de sinceritate, de remuşcare, când cere iertare soţiei şi copiilor

„1artă-mă, *no' îi $ise el! lartă-mă cel pu%in tu, căci eu n-am să mă iert cât

voi trăi pe a%a pământului *i avut tată om de runte, ai neamuri oameni de

treabă şi ai ajuns să-%i ve$i bărbatul înaintea judecătorilor"! &6a vieţii luimorale se frân'eA se simte înstrăinat de toţi şi de toate. &restul şi udecata

îi provoacă mustrări de conştiinţă pentru modul în care s-a purtat. %eruşinea lumii, de dra'ul soţiei şi al copiilor, se 'ândeşte că ar fi mai bine să

plece de la "oara cu noroc. Începe să colabore#e cu /intea, dar nu estesincer în totalitate nici faţă de acesta. $iţă îi oferă probe în ceea cepriveşte vinovăţia *ămădăului numai după ce îşi poate opri umătate dinsumele aduse de acesta.


17/22

'(i#" aun'e pe ultima treaptă a de'radării morale în momentul în care,orbit de furie şi dispus să facă orice pentru a se ră#buna pe 0ică, îşiaruncă soţia, la sărbătorile /aştelui, drept momeală, în braţele*ămădăului. *peră până în ultimul moment că se va produce o minune şi

că &na va re#ista influenţei malefice a sămădăului. %e#'ustată însă delaşitatea lui $iţă care se înstrăinase de ea şi de familie, într-un 'est deră#bunare, &na i se dăruieşte lui 0ică, deoarece, în ciuda nele'iuirilorcomise, 0ică e „om", pe când $iţă „nu e decăt muiere îmbrăcată în hainebărbăteşti"! „2entimentul lui 3/hi%ă4 a%ă de *na e unul împăr%it între

vanitate masculină şi dragoste"(Magdalena Popescu! %e aceea înmomentul în care îşi dă seama că soţia @-a înşelat, $iţă o ucide pe &na,

încercând să o scape de c$inul păcatului. 0a rândul lui, $iţă este ucis de

+ăuţ, din ordinul lui 0ică.$iţă depăşeşte limita normală a unui om care aspiră spre o fireascăsatisfacţie materială şi socială. /atima pentru bani şi fascinaţia diabolică apersonalităţii *ămădăului îl determină să aun'ă pe ultima treaptă ade'radării morale. *fârşitul lui şi al celor care-@ înconoară este în modinevitabil tra'ic.

111. Relatia dintre doua personaje

În literatura română, nuvela a fost abordată începând cu secolul B1B, înspecial în perioada marilor clasici, unele dintre aceste creaţii literare fiindadevărate capodopere. Ca specie literară, nuvela este un te6t în pro#ă cuun sin'ur fir narativ, un număr restrâns de personae, spaţiul şi timpul suntbine determinate, iar naratorul este în 'eneral obiectiv. 0n orice nuvel"$ accentul nu cade pe actul povestirii$ ci pecomple1itatea personajelor. Acest lucru este viibil %i /n nuvelarealist-psi(olo!ic" “2oara cu noroc” a lui Ioan +lavici. +ealismul nuvelei este susţinut mai ales de amprenta pe care şi-o punemediul social asupra comportamentului şi caracterului uman, dar şi deveridicitatea relaţiilor dintre personae. &stfel iau naştere conflicte puternicede ordin e6terior 4social5 sau interior 4psi$olo'ic, 'enerat de cel dintâi5. Rela#ia dintre '(i#"$ prota!onistul nuvelei$ %i *ic", persona ne'ativ,


18/22

întruc$ipare a maleficului, stă la ba#a conflictului e6terior al nuvelei. &ceştia se află în opo#iţie deoarece provin din două lumi completdiferite.$iţă provine dintr-o lume condusă de le'ile buneicuviinţe, aleonoarei, în care oamenii trăiesc cu frica lui %umne#euA 0ică *ămădăul

trăieşte într-o lume 'uvernată de le'i proprii, nescrise, altele decât cele alestatului, o lume a $oţilor proteaţi, fiind un simbol al de'radării morale.

Întâlnirea dintre cei doi la "oara cu noroc însemnă declanşarea inevitabilăa conflictului. imarul '(i#", luând în arendă $anul "oara cu noroc din dorinţa de acâşti'a cat mai mulţi bani, i'norând îndemnul la cumpătare al soacrei sale,bătrâna, mama &nei. 1niţial, fericirea pare să-i surâdă, câşti'ă bine,

înţele'erea în familie este deplină, dar toată această armonie se destramă

odată cu apariţia lui 0ică *ămădăul, un om =primedios;, cum îl numeşte &na. P"trunderea lui *ic" /n via#a lui '(i#" declanşea#ă o dramăpsi$olo'ică ce va duce încet, dar si'ur la de'radarea morală a celui dinurmă.$iţă ar dori să rămână la moară trei ani 4=ma pun pe picioare, încatsă pot să lucre# cu #ece calfe şi să le dau altora de carpit;5, dar uneoriparcă presimte pericol, mai ales atunci când 0ică încearcă să-lsubordone#e. !otuşi, el crede că poate 'asi o soluţie 4=aceşti trei ani

atârnau de 0ică. %acă se punea bine cu dânsul, putea să-i mear'a deminune, căci oameni ca 0ică sunt darnici;5. m al fărădele'ilor, criminal înrăit 4faptele fiind mărturisite lui $iţă5, *ic"+"m"d"ul îşi dă seama că $iţă are un caracter puternic, dar fiind un buncunoscător de oameni, îi simte în acelaşi timp slăbiciunea patimacaşti'ului de bani. %orindu-l subordonat, oricând la ordinele sale, 0ică îlimplică pe cârciumar în fărădele'ile sale 4efuirea arendaşului, ucidereafemeii şi a copilului5, oferindu-i bani şi încercând să distru'ă le'ăturasufletească dintre el şi soţia sa. %e altfel,'(i#" se înstrăinea#ă de familieşi de &na, de teamă ca ea să nu îi descopere implicarea în afacerilemurdare şi astfel =liniştea colibei; se distru'e, banuielile afectând relaţiilecelor doi soţi. *ămădăul se apropie de &na, înfăţisându-se într-o luminăfavorabilă, 'riuliu cu copiii ei. &na, însă, îşi iubeşte soţul, c$iar dacăacesta îi spune la un moment dat că îi stă în cale. *ic" are în el o inteli'enţă maleficăA ocul dublu al lui $iţă 4de a trata cu


19/22

0ică şi de a face marturisiri lui /intea5 eşuea#ă.'(i#" e distrus nu doar depatima înavuţirii, ci şi de lipsa de sinceritate. 7l este nesincer la procesullui 0ică de la radea, nesincer cu /intea şi cu &na. Încercarea de a-linşela pe 0ică, reţinând o parte din banii sc$imbaţi îi este fatală. m lipsit

de scrupule, acesta distru'e şi fărâmă de umanitate din $iţă, dra'osteapentru &na, determinând-o pe aceasta să i se dăruiască, atunci când elăsată de /aşti la discreţia poftelor sale. &ceastă dramă finală edeclanşată tocmai de dra'ostea &nei, care nu dorise să îl lase pe soţul eisin'ur de /aşti. În cele din urmă, 0ică îl aduce pe $iţă în situaţia de a-şi ucide soţia, iaracesta va muri ucis de +ăuţ tot din ordinul *ămădăului.0ică incendia#ăcârciuma de la "oara cu noroc, după care îşi #drobeşte capul într-un

copac pentru a nu cădea viu în mâinile andarmului /intea. 2oartea lui '(i#" este corecţia pe care destinul i-o aplică pentrunerespectarea principiului cumpătării enunţat în debutul nuvelei princuvintele bătrânei, iar cea a lui 0ică o pedeapsă pe măsura faptelor sale. &şadar, ca urmare a vi#iunii morali#atoare a naratorului, cele douăpersonae ale nuvelei ="oara cu noroc; de 1oan *lavici, între care sestabileşte o relaţie comple6ă şi un puternic conflict, au un sfârşit tra'ic. 8uvela realist-psi$olo'ică ="oara cu noroc; are o valoare incontestabilă,

în special datorită comple1it"#ii personajelor puse în situaţii dramatice şia relaţiilor stabilite între acestea, surprinse cu realism de către autor.

1V.Relatia incipit final

Ca specie a 'enului epic, nuvela are dimensiuni medii 4între povestire şiroman5, cu o acţune ri'uros construită, cu un conflict puternic, punând înevidenţă personae comple6e bine individuali#ate. În literatura română nuvela a apărut în perioada paşoptistă, fiind sin'uraspecie de ficţiune acceptată unanim în epoca romantică 4@EG-@EEG5. În

acea perioadă nuvela avea caracter istoric 4:&le6andru 0ăpuşneanu;5. "aitâr#iu, în anul @EE@, a fost inclusă în volumul :8ovele din popor; al lui*lavici, nuvela :"oara cu noroc;. 32oara cu noroc” pre#intă 4alături de celelalte nuvele ale lui *lavici5mono'rafic viaţa satului ardelenesc în cea de-a doua umătate a secoluluial BB-lea, momentul pătrunderii influenţelor capitaliste. În toate nuvelele lui


20/22

*lavici conflictul porneşte de la încălcarea unor norme etice şi de aceeate#a morali#atoare străbate întrea'a sa operă. *pre deosebire de nuvela:Comoara; cu aceeaşi temă, în care personaul reuşeşte să conştienti#e#ecă patima banului pune stăpânire pe sufletul său şi astfel renunţă la

comoara pe care o 'ăsise, $iţă, prota'onistul nuvelei :"oara cu noroc;,e irecuperabil din punct de vedere moral, accentuând latura realistă aoperei. 4itlul nuvelei poate fi considerat o antifra#ă 4nu e cu noroc5. *emnificaţiane'ativă a acestuia se accentuea#ă pe parcursul desfăşurării acţiunii, darşi prin relaţia cu o credinţă populară conform căreia o moară părăsită ebântuită de spirite rele. 4ema nuvelei este de'radarea morală sub influenţa banului sau, cu alte

cuvinte, consecinţele nefaste pe care banul le are asupra sufletuluiomenesc. 5iscursul narativ este încadrat de vorbele bătrânei care, din aceastăperspectivă, devine persona-reflector,H şi purtătorul de cuvânt alnaratorului. Incipitul conţine replica bătrânei, mama &nei, şi repre#intă morala defactură populară demonstrată în nuvelă =mul să fie mulţămit cu sărăciasa, căci dacă e vorba, nu bo'aţia, ci liniştea sa îl face fericit.; &cest capitol

preia funcţiile prolo'ului, prefi'urând tema şi conflictul dominant, validateprin motive anticipative 4drumul şerpuieşte la stân'a şi la dreapta- semn aloscilării lui $iţă între dra'ostea pentru familie, respectiv respectareamoralei, şi patima pentru bani care pune stăpânire pe elA locurile suntaride- nu cresc decât ciulinii- anticipare a destinului tra'ic al lui $iţă,pentru care moara se dovedeşte un loc nefastA în depărtare se #ăreşte opădure arsă în urul căreia roiesc nişte corbi- simbol al morţiiA în apropierede moară sunt cinci cruci- semn că oamenii şi-au părăsit credinţa şi că îşipot pierde viaţa în acele locuri rele5 . &stfel, prin aceste motive anticipative,

incipitul este de tip =captatio benevolentiae;, adică pre'ăteşte cititorulpentru ce urmea#ă. onflictul ini#ial este unul e6terior, de natură socială şi economică,repre#entat prin 0ică *ămădăul, şeful porcarilor din #ona, om avut carestăpâneşte întrea'a #onă, şi $iţă, un ci#mar cinstit care vine la moarăpentru binele familiei. enerat de primul, conflictul interior este între


21/22

dorinţa lui $iţă de a rămâne un om cinstit, care îşi respectă familia, şidorinţa de nestăvilit de a acumula bani. 8eliniştea se instalea#ă la prima apariţie a lui 0ică la $an. Confruntareadintre cei doi ilustrea#ă lupta dintre omul cinstit care binecuvântea#ă

locurile şi spiritul malefic al lui 0ică. &cceptând condiţiile impuse de 0ică dea-i spune :cine trece, cine #ice şi cine ce face;, primind însemnele porcilorsăi şi acceptând să primească în sc$imbul banilor nişte :'răsuni; furaţi,$iţă nu mai are cale de întoarcere şi aşteaptă următorul pas al lui 0ică./entru a i se opune îşi ia anumite măsuri care se dovedesc inutile 4 Ipistoale, o slu'ă nouă, nişte câini5. Cu ultimele semne ale moralităţii, $iţăface efortul de a renunţa la câşti'ul necinstit şi de a-l trăda pe 0ică. Comite

însă două 'reşeli nu îi mărturiseşte lui /intea că o parte din banii pe care

îi sc$imba îi rămânea lui şi o foloseşte pe &na drept momeală pentru a-lsurprinde pe 0ică la $an cu dove#ile asupra lui 4banii din şerpar5.+ecunoscând că a 'reşit, dar că nu o poate lăsa pe &na în urma lui, $iţă

îşi înun'$ie soţia cu 'ândul de a se sinucide apoi. 6pera este clasic" prin ri'oare, structura simetrică, cu acţiune 'radată

în cele @ capitole. /ersonaul este construit cu miloace tradiţionale 4dine6terior prin raportare la medii, la fapte şi la alte personae5, darpreponderente sunt miloacele pro?ei analitice, respectiv pre#entarea

confluctului interior, folosirea stilului indirect liber 4autorul redă presupusele'ânduri ale personaelor fără a folosi vorba de tip dicendi5, a monolo'uluişi a dialo'ului. 7ltimul capitol$ finalul$ are valoare de epilo', subliniind ideea principalăa operei şi se află în relaţie de simetrie cu incipitul. &inalul este unul

/nc(is, destinele personaelor sunt trasate. În spiritul moralist al lui *lavici,cei care :s-au dat cu răul; trebuie să plătească acest lucru prin moarte, iarcei nevinovaţi scapăA în preama /aştelui, bătrâna şi copiii pleacă în oraş,

în lipsa lor producându-se tra'edia. 0ocurile se purifică prin foc, iar

personaul reflector vină să înc$eie morali#ator, spunând că :aşa le-a fostdată;. /rin reluarea replicii personaului reflector, se reali#ea#ă simetriaincipitJfinal, care su'erea#ă ciclicitatea vieţii. &ceastă construcţie simetricăpune în evidenţă caracterul morali?ator al operei, conflictul evidenţiind

încălcarea unei norme morale care nu poate rămâne nepedepsită. &stfel,


22/22

din rela#ia incipit - final putem deduce concepţia scriitorului potrivit căreiale'ile morale persistă asupra e6istenţei umane.*lavici este un adept al lui Confucius şi, conform ideilor acestuia, aplică în:"oara cu noroc; principalele virtuţi morale anali#ate de filosoful c$ine#

sinceritatea, cinstea, cumpătarea, opera devenind o pledoarie pentruec$ilibrul moralA scriitorul român este astfel :un autor pe deplin sănătos înconcepţie;. 4". 7minescu5

Documents

1.Basmul Si Nuvela