1.Anatomia Si Fiziologia Corduluii

8/19/2019 1.Anatomia Si Fiziologia Corduluii

1/128

«AD-COR Program inovativ de formare in domeniul cardiologiei pediatricePOSDRU/179/3.2/S/152012»

MODUL TEORETIC

ANATOMIA SI FIZIOLOGIA

CORDULUI


2/128


3/128

Malformatiile reprezinta principala cauza demortalitate infantila, malformatia cardiaca fiindcea mai frecventa

Malformatia cardiaca reprezinta 4,2 % din

mortalitatea infantila totala


4/128

Statistica OMS - estimarea mortalitatiiperinatale si neonatale la nivel global si

regionala

Peste 130 milioane de copii se nasc in fiecarean mai mult de 10 milioane de copii mor inaintea

varstei de 5 ani

aproape 8 milioane inaintea varstei de 1 an


5/128

Cauze mortalitate nn• Malformatiilor

severe

• Prematuritate• Complicatii

obstetricaleinainte si in timpulnasterii

• Dificultati deadaptare la viataextrauterina

• Datorita unormanevre invazivepostnatale careduc la infectii

Copii mordupa nastere

din cauza:


6/128

Estimarea mortalitatii regionaleWHO-2006

Romania

231 000 nasteri/

9%

Ungaria-92 000/6%

Bulgaria 62 000/8%

R.Moldova-49000/16%

China 21 %,

India 43%,

Africa45%

Islanda, Finlanda,Japonia-

2%

Spania384 000/3%

Franta 758 000/3%

Germania 749000/3%

UK-681 000/4%

Polonia-380 000/6%


7/128

Estimarea mortalitatiiMulte tari si-au stabilit ca tinta reducerea mortalitatii

neonatale sub 5 %

SUA4 300 000 nasteri/43 000 nn cu MCC(definita ca un

defect care poate produce deces in urmatoarele 2 ldaca nu e diagnosticat)

14 000 nn cu MCC critica/an


8/128

SUPRAVIETUIREA IN MCCNONCRITICA

97% din nounascuti cu o malformatie cardiacanoncritica au speranta de supravietuire pana la varstade 1 an

95% din nounascutii cu o malformatie cardiacanoncritica au speranta de supravietuire pana la 18 ani


9/128

SUPRAVIETUIREA MCC CRITICA

75% din nounascutii cu malformatie cardiaca severaau speranta de viata pana la 1 an

69 % din nounascutii cu malformatie cardiaca severaau speranta de viata pana la 18 ani


10/128

Datorita evolutiei diagnosticului si tratamentuluisupravietuirea in malformatiile cardiace a crescut.

Intre 1979 si 1993 supravietuirea la 1 an anounascutilor cu malformatie cardiaca critica a fost de67% in timp ce intre 1994 si 2005 supravietuirea la 1 ana fost de 83%.


11/128

Supravietuireaunui copil cumaformatie

cardiacadepinde de

Severitateamalformatiei

Cum este tratat

Momentuldiagnosticului


12/128

ANATOMA CORDULUI


13/128

• Aristotel filozof grec, a identificat inima ca cel maiimportant organ din corp, din studiile sale pe embrionide gaina, primul care se formeaza. A descris inima caun organ tricameral, centrul vitalitatii in organism, sediulinteligentei, al miscarii, al senzatiilor

• Galen l-a contrazis pe Aristotel, argumentand ca inimaeste secundara ca importanta ficatului, acesta din urma

repezentand sediul productie de umori, fundamentale infunctionarea corpului uman


14/128


15/128

• La inceputul sec XI Avicenna, integreaza ideile lui Aristotel si Galen, scriind:

Inima este originea tuturor functiilor. Inima producerespiratia, puterea vitala, este un organ inteligent carecontroleaza si directioneaza toate celalalte organe.


16/128

Schita efectuata de

Leonardo da Vinci in

1490, ilustrand imaginea

tipica pentru Renastere

conform teoriei ca inimaeste alcatuita din 2

camere despartite de un

sept


17/128

Ca urmare pana la mijlocul secolului XVII existaurmatorul concept:

1. Sangele era produs in ficat si eliberat prin vene inorganism

2. Aerul din plamani era dirijat catre inima unde eradigerat si transformat in spirit vital, fiind apoi dirijat

prin artere in intreg organismul. In aceastatransformare se considera ca septul care imparteainima in 2, prin porii care ii continea ,avea unrol fundamental


18/128

• William Harvey un fiziolog englez incartea sa On the Circulation of theBlood (1628) a argumentat rolul inimii

in fluxul sangvin,conexiunea dintreartere si a respins ideea de sept porossi rolul adiacent

• S-a conturat ideea de 4 cavitati

• Harvey a descris metaforic inima ca“regele" sau “soarele" corpului.


19/128

• La sfarsitului secolului XVII ideile lui Harvey au fost largacceptate, unul din primii si cei mai importanti partizani

fiind filozoful francez Rene Descartes, care admitea cainima este o pompa sau chiar mai bine un motor cucombustie.

• Inima a devenit subiectul unor importante studii.


20/128

The Heart


21/128


22/128


23/128

Pericardul Anatomie Pericardul-sac cu perete

dublu asezat in jurulcordului format din: Pericardul superficial fibros

Un strat profund seros,dublu:

Foita parietala carecaptuseste suprafata interna apericardului fibros

Foita viscerala sau epicardium

care se afla in contact cusuprafata cordului.

Cele 2 straturi sunt separateprin cavitatea cu lichidpericardic

23


24/128

Pericardul fiziologie

Functia pericardului este:Protectie si ancorare a cordului

Previne supra-incarcarea cu sange a cordului

Permite functionarea cordului fara a fi influentat

de frictiune

24


25/128

Structura peretelui inimii

Epicardul – stratulvisceral alpericardului seros

Miocardul –muschiul cardiac ceformeaza cea maimare parte acordului

Endocardul –stratul endotelial alsuprafetei interne amiocardului

25


26/128

External Heart: Anterior View

Chapter 18, Cardiovascular System 26Figure 18.4b


27/128

External Heart: Posterior View

Chapter 18, Cardiovascular System 27Figure 18.4d


28/128

Atriile determina situsul

cardiac

primescintoarcerilevenoase

pereti subtiri

prezinta cate oprelungire= auriculele


29/128

ATRIUL DREPTPrimeste sangele venos

al marii circulatii adusprin venele cave sisinusul coronar

forma piramidala

are 3 portiuni: neteda,post

trabeculata- mm pectinati

SIA


30/128

ATRIUL DREPTPortiunea neteda este

delimitata de portiuneatrabeculata printr-opunte musculara:crista

terminalis.VCI—Valva Eustachio

Sinus coronar —ValvaThebesius


31/128

ATRIUL DREPTCele 2 valve deriva

embriologic din valvelesinusului venos drept.Incompleta resorbitie a

acestor valve determinaprezenta unor structurifibroase intre valvaEustachio/Thebesius sicrista terminalis=reteauaChiari


32/128


33/128


34/128


35/128

ATRIUL DREPTla nivelul peretelui

superior, in vecinatateazonei de varsare a VCS,se gaseste nodul sino-

atrial al sistemului excito-conductor.

la nivel atrio-ventricular,intre valvula luiThebesius si SIA, se aflanodul atrio-ventricular


36/128

ATRIUL STANGForma ovoidala, alungita

transversal

Structura neteda.

Primeste venele pulmonare

Auriculul stang – forma devirgula


37/128

Embriologic, plexul venospulmonar este absorbit in

structura AS realizand

conexiunea normal cu venele

pulmonare.Daca aceasta absorbtie nu

este completa,poate rezulta

cor tratriatum cu obstructie

in drenajul venos pulmonar.


38/128

Septul interatrial• Portiunea interatriala-fosa ovalis

-limbul fosei ovalis

• Portiunea atrioventriculara

-exista o portiunemebranoasa AD-VS


39/128

Caracteristici: artriu drept - atriu stang

Forma ovalara

Limbusul fosei ovale

Auricul mare, de formapiramidala

Crista terminalis

Muschi pectinati

Primeste intoarcereavenoasa de la venelecave si sinusul coronar

Atriuldrept Forma piramidala

Auricul mic in forma devirgula

Fara muschi pectinati

Fara crista terminalis

Primeste intoarerilevenoase pulmonare

Atriulstang


40/128

VALVA TRICUSPIDA

Situata intre AD-VD

Cuspe: anterioara are forma

patrulatera, cea maivoluminoasa

septala, triunghiulara

posterioara (inferioara),cea mai mica,

semilunara


41/128

Valva tricuspida

Valva tricuspida este localizata celmai apical(caudal)

are cel mai larg orificiu dintre toate

valvele

Cu 20% mai larg decat inelulmitral


42/128

Foita septala este in vecinatatea imediataa septului ventricular, si extensia sareprezinta baza de inchidere spontana adefectelor septale ventriculare


43/128

Muschii papilari si cordajele

Sunt 3 seturi de muschipapilari mici, fiecare set fiindformat din maxim 3 muschi.

Cordajele tendinoase carese desprind din fiecare setse insera in 2 foiteadiacente.


44/128

VALVA MITRALABicuspa: Anterioara

Posterioara

Sustinuta de cei 2 mm papilari


45/128


46/128


47/128

VALVA MITRALA

Non-planeitatea inelului si cuspelor este rationala: baza ventriculului stang scade în circumferință timpul sistolei dar valvulele nu secontracta, zona circulară mitrală se poate reduce într-un fel de pliere care serealizează prin scaderea distanței dintre punctele înalte și joase ale inelului. în aldoilea rând,

forma de sa oferă o configurație capabila să reziste solicitărilor de presiune impuse

de ventricului stâng în timpul sistolei.


48/128

Valvele cardiace

Chapter 18, Cardiovascular System 48Figure 18.8c, d


49/128

Valve le Atrioventriculare Functie:

Chapter 18, Cardiovascular System 49Figure 18.9


50/128

Caracteristici valve atrioventriculare

Insertie mai joasaa inelului pe SiV

Atasare acordajelor de SiV

Orificiu triunghiular

Trei foitevalvulare si treicomisuri

Trei muschipapilari

Se descarca in

VD

Valvatricuspida

Insertie inalta ainelului pe SiV

Fara cordajeatasate de SiV

Orificiu ovoidal

Doua foitevalvulare si douacomisuri

Doi muschi papilari

Se descarca in VS

Valvamitrala


51/128

VENTRICULUL DREPT

Reprezinta cea mai mareparte a zonei anterioare acordului,imediat sub stern

Are 3 zoneinlet, ce contine VT,

apicala, trabeculata

outlet= infundibulul


52/128

VENTRICULUL DREPT• Extensia apicala abenzii septale –bandamoderatoare,careintalneste baza mmpapilar anterior.Contine ramul drept al

fascicului Hiss

Nu exista o importantafunctionala a benziimoderatoar

• intre infundibul si valva AV dr., se intinde o crestamusculara concava spreinterior=cristasupraventricularis

Moderat

or Band

Supraventricular

crest


53/128


54/128


55/128

The infundibulum of the right

ventricle viewed from the front

showing the muscular annulusformed by the crista

supraventricularis and its parietal

extension and the trabecula

septomarginalis together with the

moderator band.


56/128

Septul interventricular

Impartit in 2 zone:membranoasa

musculara (cea mai mare)


57/128

SEPTUL INTERVENTRICULAR

= peretele ce separa VDde VS


58/128

Septul interventricular


59/128


60/128

Ventriculul stang are de

asemenea trei portiuni:

-inlet-apical

-outlet

Valva mitrala anterioara

separa portiunea inlet de

portiunea outlet


61/128

Exista o continuitate mitro-aortica


62/128

Grosimea sifunctia

miocardului

Grosimea miocardului variaza cu functia cavitatilor:

Atriile au pereti subtiri, trimit sangele catre ventriculul adiacentPeretii ventriculari sunt mult mai grosi si mai puternici:

ventriculul drept trimite sange catre plamani ( rezistenta scazutaa fluxului)

peretele ventricului stang este cel mai gros - asigura circulatia

sistemica


63/128

Caracteristici: VD-VS

Nu exista continuitatetricuspida-valva pulmonara

Tract de ejectie muscular Banda septala siparietala(moderatoare)

Trabeculatie apicalaimportanta

Suprafata septala aspra

Forma semilunara insectiune transversala

Perete liber mai subtire

Insotit de valva tricuspida

Ventriculdrept Exista continuitate mitro-aortica

Tract de ejectie musculo-valvular

Fara banda septala sauparietala

Trabeculatie apicala usoara

Suprafata septala neteda

Forma circulara in sectiunetransversala

Perete liber mai gros

Insotit de valva mitrala

Ventriculstang


64/128


65/128

Ventricul drept Ventricul stang

PT

MB


66/128


67/128


68/128

Contractia miocardicaContractia straturior de

fibre miocardice determinamiscari longitudinale,circumferentiale si radiale,

dar si contorsiuneamiocardului.

Fig. Orientarea fibrelor miocardice si

directia de rotatie


69/128


70/128

VALVA PULMONARA

Formata din 3 valvulesigmoide(semilunare):2 posterioare:dreapta si

stanga

1 anterioaraIn mijlocul marginii libere a

fiecarei valvule- noduliiMorgagni ce realizeazainchiderea portiuniicentralea valvei


71/128

VALVA AORTICA

Formata din 3 valve sigmoide: Coronariana dreapta

Coronariana stanga

Noncoronariana

Are 3 componente principale: Anulus

3 Cuspe

3 Comisuri

De la nivelul sinusurilor Valsalva se desprind aa.coronare


72/128

Sectiune la nivelul

originii unei artere

coronariene


73/128

Functia valvelor semilunare


74/128

Circulatia coronariana fluxul arterial:


75/128

Circulatie coronariana fluxul venos:


76/128

Structuri cardiace- caracteristici anatomice

Atriu drept Atriu stangForma ovalara

Fosa ovala/Limbusul fosei ovale

Auricul mare, de forma piramidala

Crista terminalis

Muschi pectinati

Primeste intoarcerea venoasa de la venele cave si

sinusul coronar

Forma piramidala

Ostium secundum

Auricul mic in forma de virgula

Fara muschi pectinati

Fara crista terminalis

Primeste intoarerile venoase pulmonare

Valva tricuspida Valva mitrala

Insertie mai joasa a inelului pe SiV

Atasare a cordajelor de SiV

Orificiu triunghiular

Trei foite valvulare si trei comisuri

Trei muschi papilari

Se descarca in VD

Insertie inalta a inelului pe SiV

Fara cordaje atasate de SiV

Orificiu ovoidal

Doua foite valvulare si doua comisuri

Doi muschi papilari

Se descarca in VS

Ventricul drept Ventricul stangNu exista continuitate tricuspida-valva pulmonara

Tract de ejectie muscular

Banda moderatoare

Trabeculatie apicala importanta

Suprafata septala aspra

Forma semilunara in sectiune transversala

Perete liber mai subtire

Insotit de valva tricuspida

Exista continuitate mitro-aortica

Tract de ejectie musculo-valvular

Fara banda septala sau parietala

Trabeculatie apicala usoara

Suprafata septala neteda

Forma circulara in sectiune transversala

Perete liber mai gros

Insotit de valva mitrala


77/128


78/128


79/128


80/128


81/128

FIZIOLOGIA SISTEMULUICARDIOVASCULAR


82/128

• Presiune

• Volum

• Flux

• Rezistenta


83/128

•Functia principala a sistemuluicardiovascular

1.Transporta catre celule:

-nutr ient i

-Apa

-oxigen

2.Transport intre celule

-hormoni

-cel imune,anticorpi

3.Transporta de la celule-reziduuri metabolice

-caldura

-dioxid de carbon


84/128

• Necesitate dezvoltarii unui sistem cardiovascular:-

Difuziunea lenta a fost inlocuita de dezvoltarea unui sistemcirculator in care un fluid facea legatura dintre suprafata corpului sizonele mai indepartate ,fluid pus in miscare prin activitateamusculara

• In cele mai eficiente sisteme cardiovasculare inima ESTECEA CARE pompeaza sangele in interiorul unui sistem inchisde vase

rata consumul de oxigen din

interiorul celulelor

organismelor

animale mari

rata cu care oxigenul

difuza prin

invelisul extern al unor

organisme multicelulare


85/128

Gradient presio nal

Sangele circula in sistemul C-V numai daca o regiune dezvolta o presiune maimare decat alte regiuni

Inima creeaza aceasta presiune cand se contracta.

Regiune

de

presiuneinalta

Regiune

cu

presiunemic


86/128

Presiune

Cea mai mare presiuneeste in aorta ascendenta

Cea mai mica presiuneeste in vv cave chiar

inainte de a se varsa in AD.


87/128

• Presiunea unui lichid in miscare1. Scade cu distanta datorita frictiunii cu peretele vasului

2. Pot apare modificari de presiune fara o modificare de volum

-daca vasele se dilata presiunea scade

-daca vasele se contracta presiunea creste


88/128

Rezistenta

= tendinta sistemului CV de a seopune fluxului sanguin

o crestere in rezistenta a vaselor

scadere a fluxului la acel nivel

Flux=1/R


89/128

Parametrii care determina rezistenta

• Principala variabila care afecteaza rezistentaeste diametrul vasuluiRaza vasului

• Lungimea sistemului circulator este data deanatomia sistemului si in principiu e constanta

Lungimeavasului

• Vascozit sangelui este determinate de raportuldintre celulele rosii si plasma precum si deconcentratia de proteinelor din plasma.

• Normal vascozitatea este constanta

Vascozitateafluidului


90/128

• Flux=rata debitului=volumul ce trece printr-un punct dat inunitatea de timp

• Velocitate flux= viteza cu care sangele trece printr-un punctdat

V=Q/A

• V=velocitate• Q=rata debitului

• A=suprafata sectiunii vasului


91/128

• Inima prin contractie genereaza o presiune si pompeaza sangecatre sistemul arterial

• Arterele functioneaza ca un rezervor de presiune in timpul fazei

de relaxare a cordului,mentinand presiuneaarteriala medie,datorita careia sangele circulaconstant in sistemul cdv.

• Presiunea arteriala medie depinde de:

-debitul cardiac-rezistenta periferica


92/128


93/128

Raportul presiune volum in ciclul cardiac

Ciclul cardiac se refera la toate evenimentele asociate cu trecerea fluxului

sanguin prin cord

Sistola-contractia muschiului cardiac

Diastola- relaxarea muschiului cardiac


94/128

• Debit cardiac

• Volum bataie

• Presarcina,

• Postsarcina


95/128

• Performanta cardiaca este un termen genericcare arata in ce masura cei 2 ventriculi

isi realizeaza functia de pompa.

• Nu exista un parametru unic masurabil care sacuantifice PC.

• Ea se estimeaza pe baza mai multor indici carecaracterizeaza functiasistolica si functia diastolica ventriculara.


96/128

DEBIT CARDIAC•Eficienta inimii ca pompa se masoara prin debitcardiac =volumul de sange pompat de unventricul intr-o unitate data de timp

•El este determinat defunctia sistolica si de cea diastolica a inimii,fiind un indice global al

performantei cardiace.


97/128


98/128

Debit cardiac

DC= AV X VB

In mod normal DC este acelasi pentru ambii

ventriculi.


99/128


100/128

Volum bataie

VB= cantit desange ejectat de unventricul in timpul

unei contractii; se masoara in

ml/bataie

VB=VTD-VTSVTD=cantit. de

sange acumulata inventricul in timpuldiastolei

VTS=cantit. desange ramasa inventricul dupacontractie

Figure 20 –19


101/128


102/128


103/128

Medulla oblongata ,portiunea inferioara a

trunchiului cerebral contine celulele pentru

cele 2 diviziuni ale sistemului nervos

autonom ,simpatic si parasimpatic.

Nuclii tractului solitar din medulla primesc

aferente de la receptorii centrali si

sistemici(baro-,chemoreceptori

Hipotalamusul si centrii superiori modifica

activitatea centrilor medulari

Eferentele din medulla sunt impartite in ramuri

simpatice si parasimpatice,distribuite inimii si

vaselor


104/128

Inima este inervata de

fibre vagale si simpatice

Inervarea simpatica

-creste AV

-creste contractilitatea

-vasoconstrictie periferica

Inervarea parasimpatica –scade AV


105/128

• Tonusul bazal este dominat parasimpatic-daca se suprima total influenta SNV-AV=ritm nSA=90-100/min

-este necesara influenta parasimpaticului (prin acetilcolina)pentrua scadea ritmul la 60-80/min

• Simpaticul prin descarcarea de epinephrina si norepinephrinacreste AV


106/128

• Functia sistolica a ventriculului exprimacapacitatea ventriculului de a se goli.

Este determinata de1.presarcina (intinderea initiala a fibrelor miocardice,sauvolumul telediastolic ventricular),2.postsarcina (rezistenta ce se opune ejectieisingelui din ventricul, reprezentata uzual depresiunea arteriala din arterele

mari –aorta si pulmonara) siDe3. contractilitate


107/128


108/128

PRESARCINA

• Presarcina=intinderea fibrelor miocardice inainte de momentulcontractiei

-deci este dependenta de lungimea sarcomerului

• Lungimea sarcomer ?-volum telediastolic

-presiune telediastolica


109/128


110/128


111/128

POSTSARCINA

=rezistenta ce se opune ejectiei

singelui din ventricul,

Postsarcina creste daca:

1. Creste presiunea

vasculara

2. Creste rezistentavasculara

HTA/HTP


112/128


113/128


114/128

CONTRACTILITATE

• Contractilitatea reprezinta capacitatea intrinseca a ventricululuide a se scurta, indiferent de modificarile pre- si postsarcinii.

• Aceasta proprietate se numeste inotropism• Depinde de concentratia Ca intracelular • Agentii inotropi

-pozitivi:cresc contractilitatea-negativi:scad contractilitatea


115/128


116/128


117/128

Reglarea intrinseca a activitatii cardiace

Acest mecanism reprezinta o importanta modalitate deadaptare, deoarece permite inimii normale sa isi creasca debitul

bataie prin cresterea presiunii de umplere ventriculare.


118/128

Legea inimii Franck-Starling

Presarcina este reprezentata de volumul de singe careumple ventriculul la sfarsitul diastolei,

lungimea fibrelor miocardice variaza in functie deacest volum

presiunea si volumul ejectiei sistolice sunt proportionalecu volumul umplerii diastolice ventriculare, acestcomportament specific reprezententind “Legea inimii”


119/128

Legea inimii Frank-Starling

În 1895 Frank demonstreazăurmătoarele: cu cât presarcina estemai mare cu atât este mai mare forţadezvoltată de muşchiul cardiac debroască. „

În 1914 Starling demonstreazăacelaşi fenomen pe un preparatcardiopulmonar de câine.


120/128

Principiile de bază în în mecanismul Frank

Frank-Starling

în condiţii de repaus, muşchiulcardiac funcţionează la olungime suboptimală;

la creşterea lungimiisarcomerului: ↑ numărulsitusurilor de legare acto-miozinice ⇒ ↑ numărul punţiloractomiozinice;

mecanismul implică şi ↑afinităţii structurilor contractilepentru Ca++ citosolic.


121/128

Rolul Mecanismului Frank-Starling

Pentru întreaga inimă, alungirea muşchiului cardiacechivalează cu ↑ volumului end diastolic ventricular (VEDV),obţinută prin ↑ presarcinii (creşterea întoarcerii venoase) sau ↑postsarcinii (creşterea presiunii aortice). „Rezultat: ⇒ ↑forţa decontracţie ventriculară ⇒ ↑debitul cardiac (DC).

Prin acest mecanism se realizează echilibrul între debitulcardiac şi întoarcerea venoasă: „cu cât este mai mare

întoarcerea venoasă, cu atât va fi mai mare; „astfel se previne

acumularea sângelui în inimă şi în vene.


122/128

Rolul Mecanismului Frank-Starling

Reprezintă rezerva diastolică a inimii folosităpentru:creşterea DC în condiţiile unui necesar crescut

(efort); „

pentru a compensa o insuficienţă cardiacă


123/128

Legea Frank - starling la nou-nascut

La prematuri si nou-nascuti mecanismul de adaptare a volumului bataiela presarcina crescuta (ex. CAP) este imatur:

miocardul este imatur din punct de vedere: celular (mitocondrii si AND)

structural (miofibrile mai putine)

mai putine proteine contractile(actina si miozina)

complianta mai scazuta.

Desi volumul se adapteaza conforma curbei Frank

Starling, adaptarea este intr-o masura mult mai micafata de adult.

De aceea cordul neonatal isi creste debitul in primulrand prin crestera frecventei cardiace.


124/128

Legea Frank - Starling concluzii

Determinantul lungimii fibrei miocardice este umplereadiastolica-

Cu cat este mai mare umplerea diastolica , cu atat este

mai mare volumul telediastolic si cordul este maiintins

Cu cat cordul este mai intins cu atat este mai marelungimea fibrei miocardice inaintea contractiei.

Lungimea crescuta a fibrelor miocaridce conduce la o

mai mare forta de contractie ceea ce duce la un volumbataie mai mare.


125/128


126/128


127/128


128/128

Acest material a fost documentat/ validat/ prezentat la sesiunile de formare în

cadrul proiectului „ AD-COR Program inovativ de formare în domeniul cardiologiei

pediatrice” - POSDRU/179/3.2/S/152012, proiect cofinanțat din Fondul Social

Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013.

Beneficiar: Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” București

Conținutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziția oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României

Documents

1.Anatomia Si Fiziologia Corduluii