191267308 Contabilitate Creativa Suport de Curs GAA I

Embed Size (px)

Citation preview

  • U N I V E R S I T A T E A R O M A N O A M E R I C A N A

    M A S T E R G E S T I U N E A S I A U D I T U L A F A C E R I L O R

    2010

    CONTABILITATE

    CREATIV LECTOR UNIV. DR. IONU COSMIN LUNGU

    NOTE DE CURS

    U N I V E R S I T A T E A R O M A N O A M E R I C A N A

    M A S T E R G E S T I U N E A S I A U D I T U L A F A C E R I L O R

  • Contabilitate creativ Lector univ. dr. Ionu Cosmin LUNGU

    2

    Capitolul I Aspecte conceptuale privind contabilitatea creativ 1.1. Creaia, imaginaia, invenia sunt virtui contabile ? 1.2. Fidelitate inovaie creativitate n contabilitate 1.3. Liftingul sau cosmetizarea conturilor 1.Factori motivaionali n utilizarea tehnicilor de cosmetizare a conturilor Capitolul II Tehnici de contabilitate creativ 2.1. Recensamnt (nu exhaustiv) al tehnicilor utilizate n liftingul conturilor; 2.2. Studii de caz cu privire la tehnicile de lifting al conturilor 2.2.1. Capitalizarea cheltuielilor de dezvoltare 2.2.2. Tratamentul fondului comercial 2.2.3. Metodele de amortizare 2.2.4. Capitalizarea cheltuielilor cu dobnzile 2.2.5. Stocuri i lucrri n curs de execuie 2.2.6. Operaiunile de lease-back 2.2.7. Reevaluarea imobilizrilor corporale i necorporale 2.2.8. Diminuarea pierderilor din creane 2.2.9. Dezndatorarea n fapt Capitolul III Propuneri privind limitarea tehnicilor de contabilitate creativ Capitolul IV Fraude celebre la nivel international 4.1. Categorii de fraude 4.2. Falimentul Parmalat 4.3. Cazul WorldCom 4.4. Cazul ENRON 4.5. Caderea Bancii Baring si Nick Leeson 4.6. Escrocheria de un milliard de dolari Japonia brookerul Iguchi scandalul Banca Daiwa 4.7.Emailurile nigeriene 4.8. Alte cazuri celebre Capitolul V Politicile i opiunile contabile ce favorizeaz contabilitatea creativ 5.1. Situaiile financiare finalitatea contabilitii creative 5.2. Politici i opiuni contabile privind imobilizrile corporale i necorporale 5.3. Politici i opiuni contabile privind stocurile 5.4. Politici i opiuni contabile privind provizioanele 5.5. Politici i opiuni contabile privind costurile ndatorrii 5.6. Politici i opiuni contabile privind veniturile 5.7. Politici i opiuni contabile privind instrumentele financiare 5.8. Politici i instrumente contabile privind impozitarea profitului

  • Contabilitate creativ Lector univ. dr. Ionu Cosmin LUNGU

    3

    Capitolul I Aspecte conceptuale privind contabilitatea creativ 1.1. Creaia, imaginaia, invenia sunt virtui contabile ? Dac exist o creaie contabil, ea se manifest, n mod evident n vocabular, n msura n care ne

    putem ntreba uneori, dac creaia verbal nu este suficient, evitnd s-i modificm coninutul, aa cum moda schimb infiarea omului, mai ales a femeii, dup capriciul anilor i al anotimpurilor, fr s modifice, dup aceasta, natura uman. S-ar putea spune c prezentul aparine unei mode a contabilitii creative, imaginative sau de intenie, mai degrab pentru a-i sublinia aspectele nelinititoare, chiar scandalose, dect pentru a ncerca s nelegem sensul profund al acestor calificative, n spiritul faimosului cadru conceptual, mai uor de evocat dect de definit. Nu ar fi mai convenabil s se vorbeasc mai degrab, de imaginaie creativ? Cci nimic nu se creeaza fr imaginaie. A fost o vreme, deja ndepartat, cnd orice curs de teorie contabil ncepea printr-o discuie despre a ti ce este contabilitatea o tiin sau o art ? prima ipotez insista asupra cunoaterii, iar a doua asupra imaginativului, ca i cnd cele dou aspecte n-ar fi, n mod firesc, complementare. Cu siguran, contabilitatea trebuie s evite s fie imaginar, cum i se ntampl, dar trebuie s fie imaginativ, deci creativ, cum nu este, poate, suficient. Termenul imaginativ al crui sens este ambiguu ne poate face s gndim greit. Asociaia Dauphine-Compta a preferat ns, pentru Masa sa Rotund termenul creativ a crui semnificaie este apropiat de cea a imaginii fidele. Imaginea este o creaie ce se straduiete s reflecte, nu realitatea, ci o anumit realitate. Pictura i fotografia sunt exemple cunoscute. S-a discutat foarte mult asupra a ceea ce poate fi realitatea unei contabiliti, pentru a admite inevitabil c realitatea este multipl, diferit, n funcie de interese, de asemenea evolutiv, n funcie de epocile i exigenele economice. 1.2. Fidelitate inovaie creativitate n contabilitate

    Calitatea unei fabule este aceea de a reprezenta o imagine a realitii. De la spirit creativ i convenien, vom trece n continuare poate, fr s ne dm seama, de la imaginar la imaginativ, de la cercetarea unui adevr ascuns sub aparen, la admiterea de adevruri de aparen, adaptate dorinteor fiecruia

    Dezvoltrile economice, juridice i sociale, dar i presiunea utilizatorilor de informaii au fcut necesar inovaia contabil iar pe aceast baz dezvoltarea unei contabiliti creative. O asemenea contabilitate, s-a dezvoltat cu precdere n economiile anglo-saxone datorit libertilor profesiei contabile. Ea s-a aezat la limita dintre forma legal i substana economic a tranzaciilor i evenimentelor.

    Discutat din perspectiva practicienilor contabili, apariia contabilitii creative a fost facilitat de tratamentele de baz i alternative folosite pentru rezolvarea aceleiai probleme. n cele mai multe cazuri o problem contabil are cel puin dou soluii, cu efect diferit asupra poziiei financiare i performanelor ntreprinderii.

    Din perspectiva academic, contablitatea creativ a fost determinat de flexibilitatea proprie normelor contabile. Aa cum se desprinde din IFRS 1 Prezentarea situaiilor financiare, urmtoarele condiii, ntocmai respectate, conduc la producia i comunicarea unei informaii corecte:

    conformitatea cu prevederile din IAS;

    posibilitatea derogrii de la prevederile IAS, dac se apreciaz c respectarea prevederilor nu asigur informaii corecte;

  • Contabilitate creativ Lector univ. dr. Ionu Cosmin LUNGU

    4

    prezentarea de informaii suplimentare n msur s asigure un adevr complet asupra tranzaciilor i evenimentelor Perspectiva academic, la flexibilitatea normalizrii contabilitii, are n vedere i realitatea

    potrivit creia adevrul contabil nu este un adevr reflectare ci mai degrab un adevr construit. O asemenea construcie, se bazeaz pe un ansamblu de norme privind clasificarea, recunoaterea, evaluarea i tratarea elementelor descrise n situaiile financiare.

    Contabilitatea creativ este tratat n cele mai multe cazuri n mod negativ (creaie negativ), menit s conduc la ntocmirea unor situaii financiare n msur s rspund la dorinele managerilor privind poziia financiar i performana ntreprinderii. n felul acesta, situaiile financiare, nu sunt ceea ce trebuie s fie (discursul normativ), ci ceea ce se dorete (discursul interesat).

    Starea de mai sus privind contabilitatea creativ, tratat n sens negativ, nu exclude i varianta pozitiv, n sensul unei inovaii care s conduc la o inginerie n msur s rspund la ntrebarea: Cum s gestionm resursele ct mai eficient, pentru a construi performane ?

    Tratarea simultan a contabilitii creative ca un instrument pentru a realiza interesele contabile dar i ca o inginerie contabil se sprijin pe politicile contabile adoptate de ctre o ntreprindere pentru a produce i comunica informaii.

    Potrivit IAS 1 Prezentarea situaiilor financiare, politicile contabile reprezint:

    principiile;

    fundamentele (bazele);

    regulile;

    practici specifice adoptate de conducerea ntreprinderii pentru producia i comunicarea de informaii. Opiuni diferite privind politicile contabile, conduc la rezultate diferite. n acest sens, se

    apreciaz c trebuie alese acele politici care s furnizeze: (a) Informaii relevante pentru deciziile economice; (b) Informaii credibile, n sensul:

    (b1) S reprezinte fidel, corect sau onest tranzaciile i evenimentele; (b2) S reflecte determinarea economic a tranzaciilor i evenimentelor i nu numai forma lor juridic; (b3) S fie neutre n raport cu toate categoriile de utilizatori; (b4) S fie prudente, n sensul prevenirii supraevalurii rezultatului, n condiii de risc i incertitudine; (b5) S fie complete din perspectiva pragului de semnificaie i costului informaiei.

    Arsenalul metodelor folosite de ctre contabilitatea creativ, implicit de ingineria contabil este foarte difereniat i multiplu din punct de vedere al componenei. Mai recent, contabilitatea creativ a fost asociat cu frauda n contabilitate i cosmetizarea (liftingul) conturilor ca metod care ateapt n anticamera fraudei1.

    Concluzie Din elementele prezentate rezult c, n esen, contabilitatea creativ presupune c

    ntreprinderea n cauz profit de breele existente n norme i de flexibilitatea acestora n vederea distorsionrii informaiilor publicate. Dei exist o diferen clar ntre contabilitatea creativ i

    1 M. Ristea Contabilitatea, instrument al managementului Note de curs

  • Contabilitate creativ Lector univ. dr. Ionu Cosmin LUNGU

    5

    nclcarea deliberat a legii (fraude), ambele fenomene apar n condiii de dificultate financiar a ntreprinderilor i au la baz intenia de a nela.

    n consecin, chiar dac utilizarea contabilitii creative nu este ilegal, ea indic faptul c managerii, aflai sub presiune financiar, acut soluii fr a-i mai pune problema respectrii unor standarde etice. Cu alte cuvinte, adevrul spus pe jumtate i minciuna pot fi considerate ca susceptibile de posibile fraude.

    1.3. Liftingul sau cosmetizarea conturilor

    Nevoia de a ntocmi i prezenta situaiile financiare dorite fr a produce fraud se realizeaz prin manipularea informaiilor sau manipularea contabil. Este cazul cosmetizrii, liftingul conturilor sau cum este regsit n literatura de specialitate contabilitate creativ.

    n ciuda importanei poteniale a documentelor de sintez i a rigiditii cresctoare a organismelor de normalizare, informaia contabil nu reuete s-i ndeplineasc dect parial funciile ce i sunt atribuite. Consecina cea mai evident a acestei nereuite o constituie numeroasele scandaluri financiare.

    Evenimentele de la ENRON i ANDERSEN, au inut capul de afi n mass-media. Amble firme erau extrem de importante, fiecare n domeniul su de activitate. Prima a fost a aptea companie ca mrime din SUA i a fost evaluat la 70 miliarde USD. Cea de a doua fcea parte din cunoscutul Big Five, grupul celor mai mari, primele cinci societi de contabilitate, audit i consultan financiar din lume, cu zeci de mii de profesioniti de nalt calificare i o cifr de afaceri de multe miliarde de dolari. ntru-un timp foarte scurt s-au prbuit amndou, prin ceea ce apare acum ca fiind o monstruoas fraud contabil. Faptul c frauda potrivit profesoinitilor locali pare s fi fost, n cea mai mare parte, n conformitate cu prevederile US-GAAP nu ajut cu nimic profesia contabil2.

    Scandalurile financiare au la baz fie descoperirea unor falsuri (prezentarea voit de bilanuri false sau difuzarea de informaii inexacte), fie descoperirea utilizrii unor tehnici de disimulare a situaiei reale, cunoscute sub denumirea de contabilitate creativ. Iat, deci, c profesionitii contabili, mult timp caricaturizai pentru lipsa lor de imaginaie i pentru comportamentul lor rigid, au creat surpriza de a inventa contabilitatea creativ sau imaginativ.

    O serie de autori au descris contabilitatea creativ, astfel: n calitate de jurnalist, Griffiths observ, c toate ntreprinderile i ascund beneficiile.

    Documentele de sintez publicate se bazeaz pe registre care au fost aranjate n mod delicat sau chiar modificate substanial. Cifrele prezentate investitorilor au fost schimbate n ntregime pentru a-i proteja pe cei vinovai. Aceasta reprezint, n fapt, o neltorie legitim i poart numele de contabilitate creativ...3.

    Practicianul M. Jameson, precizeaz c Procesul contabil presupune operarea cu opinii diferite i rezolvarea conflictelor ntre acestea n vederea prezentrii rezltatelor generate de tranzacii. O asemenea flexibilitate faciliteaz manipularea, neltoria i denaturarea. Aceste activiti, practicate de unii membrii mai puin scrupuloi ai profesiei, ncep s fie cunoscute sub denumirea de contabilitate creativ ... Contabilitatea creativ nu ncalc legea i normele contabile. Ea respect litera, dar, evident, nu i spiritul acestora ... Nu exist nici un dubiu asupra caracterului negativ al contabilitii creative. Ea

    2 ENRON & Co. sau nvminte ce trebuie reinute, articol prof. dr. Mihai Ristea

    3 I. Griffiths, Creative accounting, Sidgwick & Jackson, 1986, pag. 1.

  • Contabilitate creativ Lector univ. dr. Ionu Cosmin LUNGU

    6

    distorsioneaz rezultatele i poziia financiar referitoare la ntreprindere i, dac le dm crezare teoreticienilor, devine o practic din ce n ce mai utilizat...4.

    Trotman definete contabilitatea creativ ca fiind o tehnic de comunicare ce vizeaz ameliorarea informaiilor furnizate investitorilor.5 Pe aceiai linie, Colasse este de prere c expresia contabilitate creativ desemneaz practicile de informare contabil, adesea la limita legalitii, practicate de anumite ntreprinderi care, profitnd de limitele normalizrii, caut s-i nfrumuseeze imaginea poziiei financiare i a performanelor economice i financiare6.

    La rdul su Smith consider c o mare parte din creterea economic a anilor 80 a fost mai degrab rezultatul nvrtelilorcontabile dect al unei adevrate dezvoltri economice. El ilustreaz prin studii de caz asupra a trei societi britanice care au intrat n colaps la scurt timp dup ce prezentaser conturi care indicau stabilitate financiar faptul c utilizarea contabilitii creative este o problem serioas. Toate cele trei societi aplicau tehnici de contabilitate creativ ...7.

    Definiia cea mai substanial i aparine ns lui Naser. Conform acestuia, contabilitatea creativ este :

    procesul prin care, dat fiind existena unor bree n reguli, se manipuleaz cifrele contabile i, profitnd de flexibilitate, se aleg acele practici de msurare i informare ce permit transformarea documentelor de sintez din ceea ce ar trebui s fie n ceea ce managerii doresc;

    procesul prin care tranzaciile sunt structurate de asemenea manier nct s permit producerea rezultatului contabil dorit.8

    Toate definiiile de mai sus prezint contabilitatea creativ ca pe o practic neltoare i nedorit.

    1.4. Factori motivaionali n utilizarea tehnicilor de cosmetizare a conturilor

    Cum de a fost permis dezvoltarea acestei practici de contabilitate creativ ? Ar fi

    interesant s distingem factorii care au generat nevoia de creativitate contabil: Elementele urmtoare merit s fie citate, fr o ordine de prioritate:

    intensitatea concurenei ntr-un context de criz; factori de conjunctur; degradarea rezultatelor i a situaiei financiare; nevoia de finanare: fonduri proprii insuficiente, necesitatea de a respecta anumii indicatori

    (rata ndatorrii, rezultatul pe aciune); presiunea crescut asupra ntreprinderilor n vederea comunicrii rezultatelor nfrumuseate,

    venit mai ales din partea investitorilor i analitilor; dorina de a asigura un curs stabil la lansarea societilor private n dorina dea a fi cotate.

    4 M. Jameson, A practical guide to cretive accounting, Kogan Page, 1988, pag. 7-8 i 20.

    5 M. Trotman, Comptabilit britannique, mod d`emploi, Econimica, Paris, 1993.

    6 Citat de B. Razbaud-Turrillo i R. Teller n Comptabilit crative, Encyclopdie de gestion, Economica, Paris, 1996.

    7 T. Smith, Accounting for growth, Century Business, 1992, pag. 4 i 9.

    12 K. Naser, Creative financial accounting: its nature and use, Prentice Hall, 1993, page 59.

  • Contabilitate creativ Lector univ. dr. Ionu Cosmin LUNGU

    7

    Conflictele dintre aceste diverse interese sunt departe de a fi inexistente. Mai muli factori dintre cei evocai mai sus sunt legai de pieele financiare. n acest context, este util s ne amintim c, ntr-o literatur contabil tradiional, netezirea rezultatelor amelioreaz valoarea aciunilor, deoarece atenueaza incertitudinea unor cash-flow-uri viitoare. Totui acest argument se opune ipotezei de eficien a pieelor, care postuleaz c investitorii corecteaz rezultatul manipulrii contabile. Sub aceast ipotez, netezirea contabil apare ca un comportament puin raional. Printre ali factori care permit proliferarea fenomenului de contabilitate creativ, menionm: insuficienta normelor contabile, eterogenitatea referenialelor i armonizarea n curs, care se traduce prin spaiu de libertate i de decizii lsat de ctre fiecare organism nornalizator.

    Fraudele nu au nimic creativ: ele sunt ilegale. Procedeele ilegale, fraudele, i alte liftinguri nu ar merita nici mcar s fie amintite, cci, n mecanismele descrise, nu exist, adesea, nimic creativ. Intrm aici n cadrul delictului de conturi anuale ce nu prezint o imagine fidel, cunoscut nc sub denumirea de prezentare de bilan inexact, delict ce trebuie s fie reprimat i prezentat procurorilor, de ctre organele de control financiar. Este uor s denunm metodele utilizate de societile ale cror conturi au facut obiectul unui refuz de certificare i despre care se tie c nu au nimic de-a face cu regulile predate (i nvate) n cursurile de contabilitate. Opiunile contabile au existat dintotdeauna i ele nu constituie contabilitate creativ. Daca scopul contabilitii creative este cel de a ameliora conturile (sau imaginea pe care o dau ntreprinderii), profitnd de slbiciunile i carenele reglementrii contabile, apreciem c acest concept nu are nimic nou, cci principiul opiunilor este cunoscut de contabili de foarte mult timp. Contabilizarea rezervelor pentru pensii, capitalizarea costurilor, contabilitatea investiiilor pe termen scurt i a creanelor clienilor, contabilizarea stocurilor, a imobilizrilor corporale i necorporale, precum i contabilizarea datoriilor pe termen lung reprezint opiuni i nu vreo oarecare creativitate. De aceea putem afirma, poate ntr-o manier provocatoare, ca n aceste condiii, contabilitatea creativ nu exist. Vom admite numai faptul, c de civa ani, conjunctura economic mpinge ntreprinderile s utilizeze mai mult posibilitile lsate prin texte i doctrina. Numai cteva mecanisme financiare genereaz o contabilitate creativ.

    Ni se pare c dac finanitii creeaz efectiv noi mecanisme (montaje), contabilitatea ar trebui s urmeze i s traduc aceste montaje n scrieri. n numeroase cazuri, aceste operaii complexe nu au fost prevzute, iar creativitatea contabil trebuie efectiv s exerseze n a gsi noi soluii. Aceste circumstane ne par, totui limitate, cci ingineria financiar nu creeaz, n fiecare clip, noi mecanisme. Acea defeasance adesea citat, constituie ntradevr, un mecanism financiar (transmiterea datoriei unui trust) cu obiectiv contabil: diminuarea ndatorrii aparente a societii. Aceast operaie conine, deci, o parte de creativitate sau de imaginaie, n schimb, majoritatea celorlalte mecanisme ce vor fi descrise de aici ncolo nu se vor baza dect pe opiuni.

    Capitolul II Tehnici de contabilitate creativ 2.1. Recensamnt (nu exhaustiv) al tehnicilor utilizate n liftingul conturilor; Aa cum s-a mai amintit mai sus, majoritatea tehnicilor prezentate ca relevnd contabilitatea

    creativ nu constituie, n realitate, dect opiuni. Procedeele astfel amintite, pot fi clasificate astfel:

    - procedee avnd un impact asupra msurrii rezultatului; - procedee avnd un impact asupra prezentrii contului de rezultat; - procedee avnd un impact asupra prezentrii bilanului. ntreaga tipologie are un caracter de reducere, iar unele procedee au mai multe

    obiective.

  • Contabilitate creativ Lector univ. dr. Ionu Cosmin LUNGU

    8

    De altfel, procedeele pot fi clasate ntr-o maniera cu totul subiectiv i deci discutabil, cu scopul de a le face s apar pe cele care, puin numeroase, conin o anumit doz de creativitate contabil. Pot fi reinute urmtoarele rubrici:

    opiunile, n sensul strict al cuvntului, adic alegerea din mai multe metode; subiectivitatea n evaluarea i aprecierea personal; mecanismele financiare (necesitatea de a contabiliza simplu); mecanisme financiare cu obiectiv de prezentare contabil (necesitate de a le contabiliza,

    innd cont de contientizarea faptului c ele schimb prezentarea conturilor). n tabelul de mai jos vom reda cteva procedee, tehnici i practici ale contabilitii creative care

    au o anumit influen asupra modelrii rezultatului:

    Postul din bilan i/sau contul de profit i pierdere

    vizat

    Mecanismul i impactul asupra modelrii rezultatului

    Activele imobilizate

    a) Practica deprecierii subiective a activelor creeaz cmp propice creativitii n contabilitate. n baza exercitrii raionamentului profesional, IAS 36 solicit ca la fiecare dat a bilanului, s se stabileasc dac exist indicii ca activul analizat a suferit deprecieri. Dac managementul ntreprinderii apreciaz c valoarea recuperabil este inferioar valorii nete contabile, activul se consider depreciat pentru diferen. n aceast situaie rezultatul va fi afectat prin nregistrarea unei cheltuieli cu amortizarea. La polul opus, dac managementul ntreprinderii urmrete o atitudine optimist asupra rezultatului, va aprecia faptul c nu exist indicii c activul a suferit deprecieri, evitndu-se astfel diminuarea rezultatului. b) Operaiile de lease-back au drept impact evidenierea unei plusvalori care va fi constatat n anul vnzrii, la rezultate. Redevenele vor fi nregistrate pe parcursul contractului de leasing.

    Cheltuielile de dezvoltare

    O atitudine optimist n ceea ce privete sansele de succes ale unui proiect de dezvoltare va conduce la capitalizarea cheltuielilor de dezvoltare, cu consecine asupra mrimii rezultatului, n exerciiul aferent capitalizrii. n exerciiile viitoare, nregistrarea cheltuielilor cu amortizarea va avea impact asupra rezultatului n sensul diminurii acestuia. Dac ntreprinderea are drept interes virarea cheltuielilor de dezvoltare n contul de profit i pierdere (la cheltuieli), se va invoca faptul c cel putin una dintre condiiile stipulate de IAS 38 paragraful 43 nu este ndeplinit.

    Fondul comercial

    Subevaluarea activelor societii achizitionate conduce la majorarea fondului comercial. Capitalizarea fondului comercial i amortizarea acestuia pe durata sa de via util au influen asupra rezultatului din exerciiile viitoare (cheltuielile cu amortizarea fondului comercial conduc la diminuarea rezultatului, cu consecine asupra cursului bursier al aciunilor i competitivitii ofertelor publice de cumprare concureniale). Imputarea fondului comercial asupra capitalurilor proprii conduce la diminuarea acestora, rezultatul din exerciiile viitoare nefiind

  • Contabilitate creativ Lector univ. dr. Ionu Cosmin LUNGU

    9

    influenat de cheltuielile cu amortizarea fondului comercial.

    Amortizarea

    a) Opiunea pentru o anumit metod de amortizare sau alta n corelaie cu politica contabil a ntreprinderii, n vederea alocrii n mod sistematic a valorii amortizabile a unui activ pe parcursul duratei sale de via economic util are impact asupra contului de profit i pierdere. Astfel, metode de amortizare diferite prezint un impact diferit asupra rezultatului. n funcie de metoda aleas se modific repartizarea n timp a cheltuielilor cu amortizarea: - metoda liniar conduce la cheltuieli cu amortizarea constante pe parcursul duratei de via util; - metoda SOFTY conduce la cheltuieli cu amortizarea mai mari n primii ani de funcionare, permind crearea unor fonduri mai ridicate pentru investiii, mai mari n aceast perioad, cnd profitul impozabil este mai redus i n consecin impozitul pe profit este mai mic; - metoda progresiv (inversa metodei SOFTY) conduce la un rezultat mai ridicat la nceputul duratei de via util i mai redus la sfritul acesteia; - metoda degresiv se concretizeaz ntr-o cheltuial descresctoare cu amortizarea pe parcursul duratei de via util. b) Opiuni diferite asupra duratei de via util conduc la cheltuieli diferite cu amortizarea, respectiv imagini diferite asupra rezultatului. Revizuirea duratei de via util conduce la ajustarea cheltuielilor cu amortizarea corespunztoare perioadei curente i perioadelor viitoare. Deducerea valorii reziduale are ca efect diminuarea amortizrilor i deci creterea rezultatului exerciiilor.

    Stocurile

    Domeniul stocurilor pune la dispoziie suficiente oportuniti pentru subiectivism i contabilitate creativ. a) O eroare constatat n mod voluntar n determinarea mrimii stocului existent n patrimoniu la sfritul exercitiului poate s conduc la o practic de netezire a rezultatului, n sensul c subevaluarea sau supraevaluarea stocului final are un impact nu doar asupra situaiilor financiare ale exerciiului curent, dar i asupra celor aparind exerciiului urmtor. b) Includerea n stocuri a stocurilor moarte sau uzate moral reprezint o metod de manipulare. Dac stocurile moarte sau uzate moral vor fi scoase din gestiune, vor fi afectate cheltuielile, aceasta avnd consecine asupra rezultatului n sensul diminurii acestuia.La polul opus, managementul ntreprinderii poate s manifeste o atitutudine optimist, considernd c aceste stocuri moarte vor putea fi valorificate, n special n situaia apariiei unei recesiuni economice. c) Includerea cheltuielilor financiare n costul de producie a stocurilor are drept efect majorarea rezultatului n exerciiul n care are loc includerea cheltuielilor. La polul opus, dac managementul ntreprinderii are o viziune pesimist asupra rezultatului, va aplica metoda rezultatului, tratnd dobnzile ca element de cheltuial al exerciului curent.

    Provizioanele Practica provizioanelor (majorarea i reducerea acestora) constituie un

  • Contabilitate creativ Lector univ. dr. Ionu Cosmin LUNGU

    10

    pentru riscuri i cheltuieli

    instrument eficace pentru netezirea rezultatului. Constituirea de provizioane n acei ani n care ntreprinderea obine profit conduce la diminuarea rezultatului, n timp ce reluarea la venituri a provizioanelor n anii n care ntreprinderea nregistreaza deficit conduce la majorarea rezultatului.

    Contractele de constructii

    Alegerea ntre cele dou metode de contabilizare a contractelor de construcii are urmtorul impact asupra contului de profit i pierdere: - n baza contractului finalilzat, rezultatul va fi recunoscut n momentul finalizrii contractului; - n baza metodei procentajului de definitivare, rezultatul va fi ealonat n timp, pe ntreaga durat de derulare a contractului. Trecerea de la o metod la alta are deasemenea un impact semnificativ asupra contului de profit i pierdere.

    2.2. Studii de caz cu privire la tehnicile de lifting al conturilor9

    2.2.1. Capitalizarea cheltuielilor de dezvoltare O societate care estimeaz c va obine o cifr de afaceri de 24.000 u.m. n fiecare dintre anii (N)

    (N+4) dezvolt un proiect special ce necesit cheltuieli de 9.600 u.m. Cheltuielile i veniturile proiectului sunt estimate astfel:

    Anul N: cheltuieli de dezvoltare de 4.800 u.m.; Anul N+1: cheltuieli de dezvoltare de 3.600 u.m.; Anul N+2: cheltuieli de dezvoltare de 1.200 u.m.; Anul N+3: venituri din proiect de 7.200 u.m.; Anul N+4: venituri din proiect de 7.200 u.m. Societatea poate alege una dintre urmtoarele tratamente: Capitalizarea i amorizarea cheltuielilor de dezvoltare n anii N+3 i N+4; Capitalizarea cheltuielilor de dezvoltare n anul N i virarea cheltuielilor de dezvoltare n contul

    de profit i pierdere, ca urmare a apariiei unor incertitudini privind finalizarea proiectului, la sfritul exerciiului N+1;

    Acelei tratament ca n varianta b), cu precizarea c la sfritul anului N+2, n condiiile dispariiei incertitudinilor cu finalizrea proiectului, se reactiveaz cheltuielile de dezvoltare.

    ncadrarea tuturor cheltuielilor n categoria cercetare i nscrierea lor n contul de profit i pierdere pe msura angajrii.

    Efectul fiecreia dintre cele patru tratamente asupra rezultatului contabil este evideniat n

    urmtorul tabel:

    Anul N

    Anul N+1

    Anul N+2

    Anul N+3

    Anul N+4

    Tratamentul A Cifr de afaceri +Venituri din proiect

    24.000

    -

    24.000

    -

    24.000

    -

    24.000 + 7.200

    24.000 + 7.200

    9 Exemplele sunt inspirate din Politici i opiuni contabile, autori Feleag N., Malciu L., Ed. Economic 2002

  • Contabilitate creativ Lector univ. dr. Ionu Cosmin LUNGU

    11

    - Cheltuieli privind amortizarea =Rezultat contabil

    - 24.000

    - 24.000

    - 24.000

    - 4.800 26.400

    - 4.800 26.400

    Tratamentul B Cifr de afaceri +Venituri din proiect - Cheltuieli privind amortizarea =Rezultat contabil

    24.000

    - -

    24.000

    24.000

    - - 8.400 15.600

    24.000

    - - 1.200 22.800

    24.000 + 7.200

    - 31.200

    24.000 + 7.200

    - 31.200

    Tratamentul C Cifr de afaceri +Venituri din proiect - Cheltuieli privind amortizarea =Rezultat contabil

    24.000

    - -

    24.000

    24.000

    - - 8.400 15.600

    24.000

    - + 8.400 32.400

    24.000 + 7.200 - 4.800 26.400

    24.000 + 7.200 - 4.800 26.400

    Tratamentul D Cifr de afaceri +Venituri din proiect - Cheltuieli privind amortizarea =Rezultat contabil

    24.000

    - - 4.800 19.200

    24.000

    - - 3.600 20.400

    24.000

    - - 1.200 22.800

    24.000 + 7.200

    - 31.200

    24.000 + 7.200

    - 31.200

    Se observ c, dei rezultatul cumulat pe cei cinci ani este acelai, indiferent de varianta

    reinut, rezultatul fiecrui exerciiu difer semnificativ de la un tratament la altul. 2.2.2. Tratamentul fondului comercial Societatea A a achiziionat 60% din capitalul societii B, pentru preul de 144.000 u.m. La data

    achiziiei, societatea B prezenta urmtoarea situaie n valori contabile:

    Informaii Valori contabile

    Terenuri Mijloace fixe Stocuri Creane

    72.000 48.000 12.000 36.000

    Total activ 168.000

    Datorii 48.000

    Activ net contabil 120.000

    Societatea A a angajat doi evaluatori pentru a determina valoarea just a activelor i datoriilor

    societii achiziionate. Cei doi evaluatori au prezentat urmtoarele valori juste:

    Informaii Evaluatorul 1 Evaluatorul 2

    Terenuri Mijloace fixe Stocuri Creane

    120.000 60.000 14.400 33.600

    108.000 48.000 13.200 32.400

    Total activ 228.000 201.600

    Datorii 43.200 45.600

    Activ net contabil 184.800 156.000

    Cele dou variante de valori juste conduc la mrimi diferite ale fondului comercial. Astfel, dac

    se iau n calcul valorile estimate de ctre:

  • Contabilitate creativ Lector univ. dr. Ionu Cosmin LUNGU

    12

    evaluatorul 1, fondul comercial = 144.000 60 % x 184.800 = 33.120 u.m. evaluatorul 2, fondul comercial = 144.000 60 % x 156.000 = 50.400 u.m.

    Activele i datoriile achiziionate de la societatea B vor fi evaluate diferit, n funcie de varianta aleas. Pentru a asigura comprabilitatea celor dou variante, vom utiliza prelucrarea de referin din IAS 22 Grupri de ntreprinderi, conform creia partea cumprtorului se evalueaz n valori juste, iar partea minoritarilor se evaluaz n valori contabile.

    Informaii Evaluatorul 1 Evaluatorul 2

    Fond comercial Terenuri Mijloace fixe Stocuri Creane

    33.120

    100.800 55.200 13.440 34.560

    50.400 93.600 48.000 12.720 33.840

    Total activ 237.120 238.560

    Interes minoritar (40 % x 10.000.000) Datorii

    48.000 45.120

    48.000 46.560

    Total datorii 93.120 94.560

    Activ net contabil 144.000 144.000

    100.800 = 60 % x 120.000 + 40 % x 72.000 Alegerea unor valori mai mici n cazul mijloacelor fixe permite diminuarea cheltuielilor cu

    amortizarea i, n consecin, majorarea rezultatului contabil. n plus, vnzarea ulterioar a terenurilor, a mijloacelor fixe sau a stocurilor subevaluate la data achiziiei genereaz plusuri de valoare mai mari sau, n cazul n care vnzarea se face n pierdere, se disimuleaz pierderea i se prezint aparent un beneficiu realizat.

    2.2.3. Metodele de amortizare Cazul A Societile A i B dein, fiecare, un mijloc fix achiziionat cu 14.400 u.m. Dei cele dou mijloace

    fixe sunt identice i sunt utilizate n aceleai condiii, pentru amortizarea lor au reinute durate diferite: 2 ani, la societatea A, i 3 ani, la societatea B. n funcie de durata de amortizare stabilit, conturile de profit i pierdere ale celor dou societi se prezint astfel:

    Societatea A Anul 1 Anul 2 Anul 3 Total

    Cifra de afaceri -Consumuri de la teri -Cheltuieli de personal -Cheltuieli privind amortizarea

    108.000 48.000 36.000

    7.200

    108.000

    48.000 36.000

    7.200

    108.000

    48.000 36.000

    0

    324.000

    144.000

    108.000

    14.400

    =Rezultat din exploatare 16.800 16.800 24.000 57.600

    Societatea B Anul 1 Anul 2 Anul 3 Total

    Cifra de afaceri -Consumuri de la teri -Cheltuieli de personal -Cheltuieli privind

    108.000

    48.000 36.000

    108.000

    48.000 36.000

    108.000

    48.000 36.000

    324.000

    144.000

  • Contabilitate creativ Lector univ. dr. Ionu Cosmin LUNGU

    13

    amortizarea 4.800 4.800 4.800 108.000

    14.400

    =Rezultat din exploatare 19.200 19.200 19.200 57.600

    Societile A i B au performane identice, deoarece ele utilizeaz aceleai mijloace de producie i

    acelai utilaj, n aceleai condiii. Alegnd ns o durat de amotizare mai mare, societatea B i amelioreaz rezultatul n primii doi ani, dnd impresia unei societi mai performante. Pentru a evita aceast capcan, utilizatorii externi interesai n compararea celor dou societi trebuie s se asigure c duratele de amortizare sunt comparabile sau, fcnd abstracie de cheltuiala privind amortizarea, s compare excedentul brut din exploatare.

    Cazul B Societile A i B dein, fiecare, un mijloc fix achiziionat cu 14.400 u.m. Cele dou mijloace fixe

    sunt identice i sunt utilizate n aceleai condiii, pe o perioad de 3 ani. Metodele de amortizare utilizate de cele dou societi sunt ns diferite: metoda linear societatea A, respectiv metoda degresiv, la societatea B. n aceste condiii, contul de profit i pierdere al societilor A i B, pe cei trei ani de utilizare a mijlocului fix, se prezint astfel:

    Societatea A Anul 1 Anul 2 Anul 3 Total

    Cifra de afaceri -Consumuri de la teri -Cheltuieli de personal -Cheltuieli privind amortizarea

    108.000

    48.000 36.000

    4.800

    108.000

    48.000 36.000

    4.800

    108.000

    48.000 36.000

    4.800

    324.000

    144.000

    108.000

    14.400

    =Rezultat din exploatare 19.200 19.200 19.200 57.600

    Societatea B Anul 1 Anul 2 Anul 3 Total

    Cifra de afaceri -Consumuri de la teri -Cheltuieli de personal -Cheltuieli privind amortizarea

    108.000

    48.000 36.000

    7.200

    108.000

    48.000 36.000

    3.600

    108.000

    48.000 36.000

    3.600

    324.000

    144.000

    108.000

    14.400

    =Rezultat din exploatare 16.800 20.400 20.400 57.600

    Se constat c, alegnd metoda amotizrii degresive, B creaz impresia unei societi a crei

    erforman se amelioreaz de la un an la altul. n realitate, performanele societilor A i B sunt identice i constante.

    Cazul C Societile A i B dein, fiecare, un mijloc fix achiziionat cu 14.400 u.m. Cele dou mijloace fixe

    sunt identice i sunt utilizate n aceleai condiii. Ambele societi amortizeaz mijlocul fix pe o perioad de 3ani, prin metoda linear. Valorile reziduale sunt ns estimate diferit: zero, n cazul societii A,

  • Contabilitate creativ Lector univ. dr. Ionu Cosmin LUNGU

    14

    respectiv 1.800 u.m., n cazul societii B. Contul de profit i pierdere al celor dou societi, pe cei trei ani de utilizare, se prezint astfel:

    Societatea A Anul 1 Anul 2 Anul 3 Total

    Cifra de afaceri -Consumuri de la teri -Cheltuieli de personal -Cheltuieli privind amortizarea

    108.000

    48.000 36.000

    4.800

    108.000

    48.000 36.000

    4.800

    108.000

    48.000 36.000

    4.800

    324.000

    144.000

    108.000

    32.400

    =Rezultat din exploatare 19.200 19.200 19.200 57.600

    Societatea B Anul 1 Anul 2 Anul 3 Total

    Cifra de afaceri -Consumuri de la teri -Cheltuieli de personal -Cheltuieli privind amortizarea -Alte cheltuieli

    108.000

    48.000 36.000

    4.200 -

    108.000

    48.000 36.000

    4.200 -

    108.000

    48.000 36.000

    4.200 1.800

    324.000

    144.000

    108.000

    12.600 1.800

    =Rezultat din exploatare 19.800 19.800 18.000 57.600

    Dei societile A i B au performane identice, estimarea unor valori reziduale diferite a permis furnizarea unor imagini diferite.

    2.2.4. Capitalizarea cheltuielilor cu dobnzile

    n cursul exerciiului N, societatea a procedat la construirea unei imobilizri. Costul de producie al imobilizrii, nainte de capitalizarea dobnzilor, este de 32.400 u.m. Cheltuielile cu dobnzile atribuite produciei imobilizrii, 3.600 u.m. Imobilizarea este dat n funciune la nceputul exerciiului N+1. Rezultatul contabil, nainte de impozitare, aferent exerciiului N va fi diferit, n funcie de decizia ntreprinderii de a capitaliza sau nu cheltuielile cu dobnzile.

    Cont de profit i pierdere Dobnzile nu

    se capitalizeaz

    Dobnzile se capitalizeaz

    Cifra de afaceri Venituri din producia de imobilizri Cheltuieli materiale i de personal Alte cheltuieli de exploatare

    120.000 32.400 96.000 52.800

    120.000 36.000 96.000 52.800

    =Rezultat din exploatare 3.600 7.200

    Cheltuieli privind dobnzile 3.600 3.600

    =Rezultat contabil nainte de impozitare 0 3.000

    ncorporarea dobnzilor permite doar o majorare temporar a rezultatului contabil, acesta

    urmnd a se regsi ulterior n cheltuieli, indiferent c imobilizarea este vndut sau utilizat i amortizat.

  • Contabilitate creativ Lector univ. dr. Ionu Cosmin LUNGU

    15

    Presupunem c imobilizarea din exemplul prezentat anterior se amortizeaz pe o durat de 5 ani prin metoda linear.

    n situaia necapitalizrii dobnzilor, rezultatele perioadei (N) (N+5), n mii u.m., se vor prezenta astfel:

    Informaii N N+1 N+2 N+3 N+4 N+5 Total

    Rezultat din exploatare naintea amortizrii

    3,6 7,2 7,2 7,2 7,2 60 39,6

    Cheltuieli privind amortizarea

    0 6,48 6,48 6,48 6,48 6,48 32,4

    Cheltuieli privind dobnzile

    3,6 0 0 0 0 0 36

    Rezultat contabil nainte de impozitare

    0 0,72 0,72 0,72 0,72 0,72 3,6

    n situaia capitalizrii dobnzilor, rezultatele perioadei (N) (N+5), n mii u.m., se vor prezenta

    astfel:

    Informaii N N+1 N+2 N+3 N+4 N+5 Total

    Rezultat din exploatare naintea amortizrii

    7,2 7,2 7,2 7,2 7,2 7,2 43,2

    Cheltuieli privind amortizarea

    0 7,2 7,2 7,2 7,2 7,2 36

    Cheltuieli privind dobnzile

    3,6 0 0 0 0 0 3,6

    Rezultat contabil nainte de impozitare

    3,6 0 0 0 0 0 3,6

    Se observ c rezultatul total al perioadei analizate este acelai n varianta capitalizrii i

    necapitalizrii dobnzilor. Imaginea lui variaz ns la nivelul fiecrui exerciiu din intervalul n cauz, ceea ce modific, n mod evident, datele analizei anuale a performanelor ntreprinderii.

    2.2.5. Stocuri i lucrri n curs de execuie Cazul A

    Se cunosc urmtoarele informaii privind societatea A:

    Contul de profit i pierdere Anul N Anul N+1

    Stoc de mrfuri la sfritul exerciiului Venituri din vnzarea mrfurilor Achiziii de mrfuri (pre de achiziie) Cheltuieli cu transportul mrfurilor Alte cheltuieli

    3.600 30.000 14.400

    4.800 6.000

    4.200 30.000 14.400

    4.800 6.000

    Stocul de mrfuri la nceputul exerciiului N a fost de 30.000 u.m. n anul N+1, managerii decid c 50% din valoarea cheltuielilor cu transportul se va include n

    costul mrfurilor. Aceast decizie va avea ca efect majorarea rezultatului aferent exerciiului N+1.

  • Contabilitate creativ Lector univ. dr. Ionu Cosmin LUNGU

    16

    Contul de profit i pierdere Anul N Anul N+1

    Venituri din vnzarea mrfurilor Stoc iniial de mrfuri +Achiziii de mrfuri -Stoc final de mrfuri Costul mrfurilor vndute Cheltuieli cu transportul mrfurilor Alte cheltuieli

    30.000 3.600

    14.400 (3.600) 14.400

    4.800 6.000

    30.000 36.000 16.800 (4.200) 16.200

    2.400 6.000

    Rezultat contabil 4.800 5.400

    Norma IAS 2 precizeaz c producia n curs de execuie i produsele finite trebuie evaluate la costul de producie. n contabilitatea de gestiune exist dou metode principale de calcul al costurilor. Este vorba despre metoda costului complet i metoda imputrii raionale.

    Conform metodei costului complet, costul de producie al stocului de produse finite cuprinde o cot-parte din cheltuielile fixe anuale n urmtoarea proporie: cheltuieli fixe incluse n stoc = cheltuieli fixe anuale x cantitatea n stoc / cantitatea anual produs.

    Conform metodei imputrii raionale, costul de producie al stocului de produse finite cuprinde o cot-parte din cheltuielile fixe anuale n urmtoarea proporie: cheltuieli fixe incluse n stoc = cheltuieli fixe anuale x cantitatea n stoc / producia (cantitatea) anual normal.

    Cazul B Societatea A realizeaz lunar, la comand, 24 de uniti de produse finite pe care le vinde la un

    pre unitar de 1.200 lei. Pentru realizarea produciei lunare, se consum materii prime i materiale, n valoare de 720.000 lei. La cheltuielile materiale se adaug cheltuieli fixe lunare, n valoare de 1.560.000 de lei (cheltuieli de personal 1.200.000 de lei, cheltuieli privind amortizarea 360.000 de lei).

    n exerciiul N, societatea A a beneficiat de comenzi, n lunile ianuarie noiembrie. n luna decembrie, din pricina unei crize conjuncturale, nu s-a primit nici o comand. Societatea are dou alternative:

    1) S opreasc producia, continund s plteasc personalul. n acest caz, veniturile din exploatare vor cuprinde cifra de afaceri aferent lunilor ianuarie-noiembrie.

    2) S utilizeze personalul, care oricum va fi pltit, pentru producerea a 24 de uniti de produse finite, pentru care nu exist, deocamdat, cere din partea pieei.

    n funcie de decizia luat, contul de profit i pierdere al societii A, n milioane de lei, se prezint astfel:

    Cont de profit i pierdere Caz 1 Caz 2

    Cifra de afaceri Producia stocat Cheltuieli materiale Cheltuieli de personal Cheltuieli privind amortizarea

    26,4 0

    7,92 14,4 4,32

    26,4 2,4

    8,64 14,4 4,32

    Rezultat din explotare -0,24 1,44

    Decizia de continuare a produciei, dei fr utilitate real pentru ntreprindere, deoarece

    aceasta este capabil s produc la comand, permite, prin ascunderea costurilor subactivitii, prezentarea unui rezultat beneficiar. Aprovizionarea cu materii prime i materiale a afectat trezoreria ntreprinderii. n plus, exist riscul ca produsele create n luna decembrie s nu fie recunoscute de pia.

  • Contabilitate creativ Lector univ. dr. Ionu Cosmin LUNGU

    17

    Cazul C O societate realizeaz comer cu marfa X. n luna ianuarie, dispunem de urmtoarele informaii

    privind aceast marf: stoc iniial 144 buc. x 2.400 de lei; intrri pe 05.01, 240 buc. x 3.000 de lei i, pe 20.01, 120 buc. x 3.720 de lei; ieiri pe 10.01, 180 buc. i pe 25.01, 240 buc. Preul de vnzare unitar practicat de societate a fost de 3.240 de lei.

    n funcie de metoda folosit pentru evaluarea stocurilor, contul de profit i pierdere al societii, n mii lei, se prezint astfel:

    Cont de profit i pierdere

    CMP FIFO LIFO

    Cifra de afaceri -Cheltuieli cu mrfuri

    1.134 1.050

    1.134 1.000

    1.134 1.092

    =Rezultat 84 134 42

    Exemplul prezentat demonstreaz c rezultatul unei ntreprinderi nu depinde doar de performanele economico-financiare, ci i de opiunea pentru o anumit metod de evaluare a stocurilor.

    Mecanismele care au un impact asupra bilanului vor fi menionate n tabelul urmtor10: Mecanisme cu impact asupra bilanului

    Posturi vizate Mecanisme Impactul asupra

    bilanului

    Imobilizri Lease-back: cesiunea unei imobilizri, urmat de luarea imediat a acestia n locaie.

    - Ameliorarea fondului de rulment; - Ameliorarea trezoreriei.

    Imobilizri i capitaluri proprii

    Reevaluarea imobilizrilor corporale.

    - Creterea valorii activului (creterea cheltuielilor cu amortizarea); - Creterea capitalurilor proprii.

    Capitaluri proprii Emisiunea de titluri hibride a cror clasificare ntre capitaluri proprii i datorii este dificil.

    Modificarea ratei ndatorrii i rentabilitatea capitalurilor proprii.

    Interese minoritare Inserarea n capitaluri proprii, datorii, ntre cele dou sau alte soluii.

    Modificarea ndatorrii i rentabilittea capitalurilor proprii.

    mprumuturi

    Dezndatorarea n fapt (in substance defeasance) aranjament prin care societatea transfer active unui trust, care preia n acelai timp i gestiunea unor datorii.

    - Diminuarea ratei ndatorrii; - Creterea ratei autonomiei financiare; - Creterea rentabilitii financiare.

    10 Stolowy H. Comptablite creative, 1999

  • Contabilitate creativ Lector univ. dr. Ionu Cosmin LUNGU

    18

    Creane clieni

    Scontarea unui bilet la ordin. - Diminuarea nevoii de fond de rulment; - Creterea trezoreriei.

    Cesiunea creanelor la un fond comun de creane contra obinerii de lichiditi.

    - Scderea uoar a fondului de rulment (provenit din diferena dintre valoarea creanei i preul de cesiune); - Scderea nevoii n fond de rulment - Creterea trezoreriei.

    2.2.6. Operaiunile de lease-back Societatea A a vndut o imobilizare corporal n urmtoarele condiii: pre de vnzare 360 u.m.,

    valoare contabil net 90 u.m. Vnzarea este urmat de nchirierea imediat a aceluiai activ. Pentru a evidenia avantajele operaiei de lease-back, vom compara consecinele acesteia asupra bilanului cu consecinele recurgerii la un mprumut (360 u.m.) garantat prin imobilizarea n cauz.

    Activ Finanare prin mprumut Finanare prin lease-back

    Imobilizri corporale Disponibil

    90 360

    0 360

    Total activ 450 360

    Pasiv Finanare prin mprumut Finanare prin lease-back

    Capital social Rezultat Datorii

    90 0

    360

    90

    270 0

    Total pasiv 450 360

    Rezultatul de 270 u.m. este diferena dintre preul de vnzare al imobilizrii (360 u.m.) i valoarea sa contabil net (90 u.m.). Din exemplul prezentat rezult c operaia de lease-back permite redresarea trezoreriei, ameliorarea artificial a echilibrului structural, scderea ratei ndatorrii11 i creterea beneficiului12.

    2.2.7. Reevaluarea imobilizrilor corporale i necorporale Societatea A a achiziionat 60% din capitalul societii B, pentru preul de 144.000 u.m. La data

    achiziiei, societatea B prezenta urmtoarea situaie n valori contabile:

    Informaii Valori contabile

    Terenuri Mijloace fixe Stocuri Creane

    72.000 48.000 12.000 36.000

    11 Rata ndatorrii este de 360/90=400%, n cazul finanrii prin mprumut i de 0/360=0%, n cazul finanrii prin

    lease-back.

    12 n realitate, acest beneficiu este neutralizat de costul locaiei.

  • Contabilitate creativ Lector univ. dr. Ionu Cosmin LUNGU

    19

    Total activ 168.000

    Datorii 48.000

    Activ net contabil 120.000

    Societatea A a angajat doi evaluatori pentru a determina valoarea just a activelor i datoriilor societii achiziionate. Cei doi evaluatori au prezentat urmtoarele valori juste:

    Informaii Evaluatorul 1 Evaluatorul 2

    Terenuri Mijloace fixe Stocuri Creane

    120.000 60.000 14.400 33.600

    108.000 48.000 13.200 32.400

    Total activ 228.000 201.600

    Datorii 43.200 45.600

    Activ net contabil 184.800 156.000

    Cele dou variante de valori juste conduc la mrimi diferite ale fondului comercial. Astfel, dac

    se iau n calcul valorile estimate de ctre: evaluatorul 1, fondul comercial = 144.000 60 % x 184.800 = 33.120 u.m. evaluatorul 2, fondul comercial = 144.000 60 % x 156.000 = 50.400 u.m.

    Activele i datoriile achiziionate de la societatea B vor fi evaluate diferit, n funcie de varianta aleas. Pentru a asigura comprabilitatea celor dou variante, vom utiliza prelucrarea de referin din IAS 22 Grupri de ntreprinderi, conform creia partea cumprtorului se evalueaz n valori juste, iar partea minoritarilor se evaluaz n valori contabile.

    Informaii Evaluatorul 1 Evaluatorul 2

    Fond comercial Terenuri Mijloace fixe Stocuri Creane

    33.120

    100.800 55.200 13.440 34.560

    50.400 93.600 48.000 12.720 33.840

    Total activ 237.120 238.560

    Interes minoritar (40 % x 120.000) Datorii

    48.000

    45.120

    48.000

    46.560

    Total datorii 93.120 94.560

    Activ net contabil 144.000 144.000

    100.800 = 60 % x 120.000 + 40 % x 72.000 Alegerea unor valori mai mici n cazul mijloacelor fixe permite diminuarea cheltuielilor cu

    amortizarea i, n consecin, majorarea rezultatului contabil. n plus, vnzarea ulterioar a terenurilor, a mijloacelor fixe sau a stocurilor subevaluate la data achiziiei genereaz plusuri de valoare mai mari sau, n cazul n care vnzarea se face n pierdere, se disimuleaz pierderea i se prezint aparent un beneficiu realizat.

    2.2.8. Diminuarea pierderilor din creane Subscriind o asigurare, decizie real care nu corespunde doar unui simplu joc de formule

    contabile, o societate poate s-i atenueze pierderile din creane. Mecanismul este urmtorul: societatea care a constatat deprecierea unei creane de 120.000 de lei se adreseaz unei companii de asigurri, ncheind cu aceasta un contract prin care, contra unei prime de, s presupunem, 54.000 de lei,

  • Contabilitate creativ Lector univ. dr. Ionu Cosmin LUNGU

    20

    i se garanteaz plata, peste un aumit numr n de ani, a valorii nominale a creanei. Logica financiar este simpl: prima de 54.000 de lei constituie un plasament care, prin jocul dobnzilor capitalizate, va reprezenta n n ani un capital de 120.000 de lei. Din punct de vedere contabil, analiza este fundamental diferit: cele 54.000 de lei pltite companiei de asigurri sunt considerate prime de asigurare i sunt contabilizate n cheltuielile anului n care s-a realizat plata. n plus, cum aceast asigurare garanteaz plata integral a creanei, nlturnd orice risc de nencasare, nu se mai constituie provizion.

    2.2.9. Dezndatorarea n fapt Cazul A Societatea A deine o crean cu valoarea nominal de 24.000 de lei, rata dobnzii 9,65%,

    recuperabil prin trei anuiti constante. n acelai timp, ea are o datorie de 26.400 de lei, rata dobnzii 4,5 %, rambursabil n trei ani sub form de anuiti constante13.

    Societatea transfer la nceputul anului 1, creana i datoria unui ter, care va asigura gestiunea datoriei, pltind anuitile scadente din ncasrile obinute din recuperarea creanei.

    Pentru a evidenia efectele operaiei de dezndatorare n fapt asupra structurii bilanului, prezentm bilanul societii A, n anul 1, n mii lei, n paralel, n varianta realizrii i n varianta nerealizrii transferului de active i datorii.

    Bilanul societii A

    Activ Fr dezndatorare n fapt

    Cu dezndatorare n fapt

    Active imobilizate Creane Alte active circulante Disponibil

    1.200 600 960 240

    1.200 57614 960 240

    Total active 3.000 2.976

    Pasiv Fr dezndatorare n fapt

    Cu dezndatorare n fapt

    Capital social Rezultat Datorii

    840 0

    2.160

    840 2,4

    2.133,615

    Total pasiv 3.000 2.976

    Se constat c, dei datoriile nu au fost pltite, utilizarea tehnicii dezndatorrii n fapt face

    posibil eliminarea lor din bilan, ceea ce are ca efect ameliorarea situaiei financiare i crearea premiselor pentru obinerea de noi mprumuturi.

    13 n cazul creanei, anuitatea este egal cu 24.000 x 9,65% / *1-(1+9,65%)

    -3+, ceea ce nseamn aproximativ 9.600

    de lei. n cazul datoriei, anuitatea este egal cu 26.400 x 4,5% / *1-(1+4,5%)-3

    +, ceea ce nseamn aproximativ 9.600

    de lei.

    14 Totalul creanelor a fost micorat cu suma de 24.000 de lei, reprezentnd valoarea creanei cedate n favoarea

    terului care a preluat datoria.

    15 Totalul datoriilor a fost diminuat cu valoarea datoriei cedate de 26.400 de lei.

  • Contabilitate creativ Lector univ. dr. Ionu Cosmin LUNGU

    21

    Cazul B Societatea A emite un mprumut sub form de titluri cu durat nederminat, n valoare de

    24.000 de lei, pentru care pltete anual dobnzi. Un trust se angajeaz s plteasc acest mprumut n 10 ani. Pentru a asigura aceast rambursare, trustul mprumut 7.200 de lei de la societatea A, pe care i plaseaz de asemenea natur nct, dup 10 ani, el va dispune de cele 24.000 de lei necesare. Rezult c, n realitate, societatea a obinut o finanare de 16.800 de lei.

    Pentru a evidenia motivele pentru care ntreprinderile prefer emisiunea de titluri cu durat nederminat (TDN) (24.000 de lei) n raport cu mprumutul clasic (16.800 de lei), vom prezenta bilanul societii A, n paralel, n cele dou variante.

    Activ mprumut clasic Emisiune de TDN

    Creane imobilizate Alte active

    0 96.000

    7.200 96.000

    Total activ 96.000 103.200

    Pasiv mprumut clasic Emisiune de TDN

    Capitaluri proprii -din care TDN Datorii

    79.200 0

    16.800

    103.200 24.000

    0

    Total pasiv 96.000 103.200

    Se observ c, dei titlurile cu durat nedeterminat au suferit o modificare, mprumutul

    rmne nregistrat n categoria capitalurilor proprii. Aceasta se datoreaz faptului c, din punct de vedere juridic, ntreprinderea a emis doar TDN. Contabilizrea n categoria capitalurilor proprii a unor finanri care ar trebui s figureze n datorii are drept consecin modificarea echilibrului structural i, deci, reducerea ratei de ndatorare.

    Astfel, n timp ce n cazul recurgerii la mprumuturi clasice, rata ndatorrii este de 16.800 / 79.200 = 21,21%, n cazul emisiunii de titluri cu durat nedeterminat, ea este de 0 / 103.200 = 0%.

    Capitolul III Propuneri privind limitarea tehnicilor de contabilitate creativ

    Normalizatorii care doresc s in n fru contabilitatea creativ vor trebui s abordeze fiecare

    dintre categoriile prezentate mai sus n diferite modaliti: Prilejul pentru alegerea metodelor contabile poate fi diminuat prin reducerea numrului de

    metode contabile permise sau prin specificarea circumstanelor n care fiecare metod trebuie s fie utilizat;

    Abuzurile n ceea ce privete estimrile pot fi inute n fru prin dou modaliti: una ar fi aceea de a schia regulile care minimizeaz utilizarea estimrilor, iar cea de a doua modalitate ar fi aceea de a prescrie consecvena, astfel nct, dac o firm alege o politic contabil care i se potrivete timp de un an, trebuie s continue s o aplice i n anii urmtori, cnd este posibil s nu i se potriveasc la fel de bine;

    Tranzaciile artificiale pot fi stpnite invocnd conceptul substance over form. Astfel, tranzaciile leagate vor fi luate n considerare ca un ntreg;

    Tranzactiile autentice reprezint n mod clar o problem aflat la discreia managementului. Aceasta poate fi inut n fru prin apelarea la reevaluri regulate. Este interesant de semnalat faptul c, n proiectul cadrului contabil conceptual, ASB a nclinat spre o dorin mai crescnd n ceea ce privete reevalurile, dect costul istoric;

  • Contabilitate creativ Lector univ. dr. Ionu Cosmin LUNGU

    22

    Crearea unui organism de arbitraj i/sau interpretare reprezint, o cale prin care se poate limita tendina efilor de ntreprindere de a recurge la cosmetizarea conturilor. De exemplu, n Regatul Unit, a fost constituit Grupul de revizuire a comunicrii financiare (Financial Reporting Review Panel: FRRP). Acest organism poate s investigheze pretinse cazuri de contabilitate creativ i s cear managerilor revizuirea situaiilor financiare. n cazul unui refuz, FRRP i poate chema n instan. Tribunalul are autoritatea s i oblige pe manageri s revizuiasc situaiile financiare i s le impute acestora costurile aferente. Toate societile crora FRRP le-a solicitat, pn n prezent, revizuirea situaiilor financiare s-au conformat, nefiind necesar acionarea lor n justiie. Aducerea managerilor n faa instanei ar putea s nsemne ctigarea unei btlii, dar nu i ctigarea rzboiului.

    Btlia mpotriva contabilitii creative nu trebuie limitat la aciunile unui organism de arbitraj i ale tribunalului. Deoarece legea este o sabie cu dou tiuri un instrument de control, dar i o baz de argumentare pentru ndeprtarea de la regul ar trbui ca auditorii s i intensifice eforturile pentru identificarea eventualelor manipulri ale informaiilor furnizate prin situaiile financiare. n acest sens, funcia de audit ar trebui s includ o evaluare a sistemului de control intern al societii pentru a preveni cazurile de contabilitate creativ sau fraud. Pentru a putea asigura o supraveghere mai vast i mai riguroas, auditorii ar trebui s fie dispui s lupte mpotriva clienilor lor. Acet lucru ar putea antrena o reflecie radical asupra naturii raporturilor dintre auditori i manageri. Nu trebuie neglijat nici faptul c n comportamentul i n documentele activitii oricrui profesionist trebuie s se regseasc concepte precum: integritate, obiectivitate, confidenialitate, competen i nu n ultimul rnd credibilitate.

    Orientarea utilizatorilor externi, a investitorilor n special, ctre informaiile de tip fluxuri de trezorerie i-ar putea descuraja pe manageri s utilizeze tehnici de manipulare a conturilor. Imaginaia financiar poate aranja veniturile i cheltuielile pentru a prezenta un profit sau o pierdere mai mare. Ea nu poate ns s genereze lichiditi. n general, o societate profitabil este considerat atractiv. Dac ea prezint ns un cash flow negativ din activitile de exploatare, utilizatorii externi ar trebui s devin prudeni i s analizeze viabilitatea proiectelor i capacitatea societii de a-i plti datoriile. Este adevrat s c investitorii apeleaz, de regul, la serviciile analitilor financiari. Dei se presupune c analitii financiari acioneaz n favoarea acionarilor, n realitate, ineresul lor vizeaz majorarea comisioanelor ce le revin din tranzacionarea aciunilor. Fiind mai interesai s recomande operaii de vnzare sau de cumprare dect operaii de pstrare, analitii caut aciuni supraevaluate i aciuni subevaluate. ns, rezultatul contabil reprezint o component important a valorii unei aciuni. Nu puine au fost cazurile cnd societi foarte profitabile au intrat n stare de lichidare. De aceea autoritatea bursier ar trebui s-i sensibilizeze pe investitori asupra indispensabilitii educaiei i informrii dar acest lucru reprezint un proces de durat. Dup cum am precizat mai sus, contabilitatea creativ este vzut ca o trsatur particular a

    abordrii anglo-saxone n contabilitate, caracterizat mai degrab prin flexibilitate i raionament, fa de modelul continental european, caracterizat prin tradiii i prescripii detaliate. Modelul continental de contabilitate, mai prescriptiv i mai inflexibil, poate constitui un prilej pentru reducerea abuzurilor n ceea ce privete alegerea metodelor contabile i manipularea estimrilor n contabilitate.

    Oportuniti pentru contabilitatea creativ16

    16 Sursa: Amat O. Blake J., Dowds J. The ethics of creative accounting, Economics Working Paper, pag. 5

  • Contabilitate creativ Lector univ. dr. Ionu Cosmin LUNGU

    23

    Oportuniti pentru contabilitatea creativ

    Soluii care vin s in n fru contabilitatea

    creativ

    Tradiii contabile, acolo unde soluiile sunt uor

    de aplicat

    Alegeri n ceea ce privete metodele contabile

    Reducerea numrului de metode contabile permise

    Modelul contabil occidental

    Tendine spre estimare Minimizarea prilejului pentru estimri

    Modelul contabil occidental

    Intrarea ntr-o tranzacie artificial

    Substance over form Modelul contabil anglo-saxon

    Planificarea tranzaciilor autentice

    Prescrierea reevalurilor Modelul contabil anglo-saxon

    Una din virtuile contabilitii actuale, oricare ar fi criticile la care ar fi supus, este aceea de a fi

    unic. Cum ne-am descurca fr ea, ntr-o jungl de active nete i de rezultate diferite ale aceleiai ntreprinderi, pentru acelai exerciiu !

    Altfel, ajungem repede s ne ntrebm despre fundamentele nsi ale contabilitii ! Capitolul IV Fraude celebre la nivel international

    Numarul companiilor internationale care au raportat incidente de frauda a crescut cu 22% in ultimii doi ani, potrivit unui studiu realizat de primele 4 companii de audit din lume.

    Cu toate ca au fost implementate noi proceduri pentru controlul la nivelul companiilor, frauda este totusi larg raspindita, destul de dificil de a fi prevenita si, in ceea ce priveste detectarea ei, aceasta se datoreaza mai mult norocului dupa cum afirma un studio al PriceWaterhouseCoopers, bazat pe interviurile luate unui numar de 3000 subiecti din 34 tari.

    Fraude au fost intilnite la 45% din companiile incluse in acest sondaj, cu 23 % mai mult decit in 2003, conform datelor communicate de Agentia Reuters. In cazul companiilor nord americane s-a constatat ca cei care au realizat fraudele au fost in proportie de 60% angajati ai societatilor respective, iar din acest procent 25% erau din cadrul top managementului.

    Studiul realizat de priceWaterhouseCoopers a constata ca mai mult de o treime din cazurile de frauda au fost descoperite accidental iar auditul intern a depistat cam 26% din cazuri.

    De altfel, companiile au obligatia investirii in sisteme de control intern, potrivit Documentului Sarbanes-Oxley. S-a constatat de asemenea ca acele companii cu un control mai puternic au capacitatea si de a determina impactul asupra companiei a unei fraude, cam de trei ori fata de o companie cu un control mai putin active.

    In acelasi timp controlul intern nu va putea elimina complet frauda, atita timp cit exista indivizi si grupuri care au capacitatea de a ocoli sau ignora. Cu toate ca numarul de fraude facute publice a cescut, cam 80% din companii nu considera ca vor putea fi subiectii unui astfel de tip de frauda in urmatorii cinci ani.

    Revenind la norma 404 SOX aceasta prevede necesitatea ca si managementul sa raporteze controlului intern al companiei. De asemenea, auditorii externi trebuie sa verifice si activitatea controlului intern al societatii in aceeasi masura in care auditeaza rapoartele financiare ale companiei.

    Prevederile standardului de audit nr. 99 cer auditorilor sa se concentreze pe doua zone posibil frauduloase : a) rapoarte financiare aranjate si b) insusirea activelor, fiecare din aceste zone cuprinzind diverse scheme de fraudare. 4.1. CATEGORII DE FRAUDE

  • Contabilitate creativ Lector univ. dr. Ionu Cosmin LUNGU

    24

    Fraudele pot fi impartite in diverse categorii, in functie de criteriul ales. Astfel, din punct de vedere corporatist putem avea fraude comise de catre corporatii si fraude impotriva corporatiilor. Fraudele financiare le putem grupa in patru categorii, respective : - sistemele de raportare financiara frauduloas - spolierea activelor - venituri si bunuri obtinute prin frauda - cheltuieli si datorii aferente unor scopuri improprii Sistemele de raportare financiara frauduloasa implica unele inovatii pentru a distorsiona

    adevarata performanta a companiei, cu scopul de a prezenta anumite rezultate. Aceasta manipulare a veniturilor nu vine totusi in contradictie cu, de exemplu, normele GAAP; astfel, GAAP permite frecvent utilizarea unor metode alternative de inregistrare a operatiilor unei entitati. De exemplu, GAAP permite orice metoda de amortizare, atita timp cit aloca costurile activului in mod systematic si rational pe perioada de viata a acelui activ. Printre exemplele de acest gen avem : modificarea metodei de amortizare de la metoda accelerate la metoda liniara sau invers; modificarea duratei de viata a activelor; determinarea daca si cind activele devin inutilizabile si trebuie casate; stabilirea faptului daca scaderea valorii de piata a unui active este temporara sau permanenta.

    Totusi, in anumite situatii, GAAP permite evaluarea veniturilor prin alternarea principiilor contabile astfel incit sa aleaga acele principii care o avantajeaza si astfel, atunci cind aceasta flexibilitate este folosita pentru a distorsiona adevarata situatie, apar abuzurile.

    Companiile au bineinteles multe ratiuni pentru a prezenta o situatie roz, incepind in primul rind cu presiunile exercitate de piata, reflectate in scaderea pretului actiunilor in cazul in care cotatia lor inregistreaza diferente (chiar mici) fata de estimari. De multe ori este dificil de decelat intre o contabilitate indrazneata si una interzisa . De exemplu, cum se poate determina daca rezervele constituite pentru creantele incerte sunt sau nu rezonabile ?

    Recunoasterea incorecta a veniturilor fie premature fie recunoasterea unor venituri fictive. In ceea ce priveste recunoasterea veniturilor (mature) implica unele criterii precum : evidenta clara ca exista anumite intelegeri/contracte pentru realizarea lor; dovada ca s-a efectuat livrarea si ca serviciile au fost prestate; dovada ca pretul de vinzare este fix sau detrminabil; capacitatea de a colecta aceasta creanta este asigurata in mod rezonabil.

    Indicatori precum : schimbari bruste ale politicilor contabile de recunoastere a veniturilor, mariri inexplicabile ale marjei comerciale, marirea vinzarilor fara un correspondent al maririi incasarilor din activitatea de exploatare, discounturi aplicate la vinzari, returnarea banilor clientilor de valoare prea mica, sume mari de stornari de vinzari imediat dupa incheierea perioadei de raportare, activitate operationala inconsistenta, respective marirea veniturilor fara cresterea corespunzatoare a costurilor de distributie si fara cresterea valorii creantelor (din activitatea comerciala).

    Modificarea termenilor contractuali ai unor contracte de vinzare in timp pare perfert normala., dar nu si cind o companie incheie un astfel de contract si apoi il modifica, suplimenteaza sau revoca. Printre modificarile aduse unor astfel de contracte, care de fapt reprezinta un mod de a imbunatati vinzarile aferente unei perioade enumeram : posibilitatea de a anula comanda de cumparare oricind, prevederi care anuleaza vinzarea precum returnarea marfurilor, rambursarea, dreptul de a continua negocierea, extinderea termenului de plata.

    Exemplu : Informix Corporation a vindut softuri licentiate unor companii care la rindul lor urmau sa revinda aceste licente unor terti. Conform prevederilor GAAP procedura interna a companiei prevedea ca aceste venituri din vinzarea de licente vor fi recunoscute in data semnarii contractului de licenta. Totusi, pentru a-si realize o anume cifra de afaceri, conducerea a angajat o serie de contracte cu diverse clause, care violau principiile GAAP, precum : permiteau dealerilor sa primeasca banii pentru

  • Contabilitate creativ Lector univ. dr. Ionu Cosmin LUNGU

    25

    licentele nevindute, implicarea fortei de vinzari a firmei pentru a gasi clienti pentru dealeri, promisiunea de a aloca viitoarele comenzi de la clienti catre dealeri, marirea termenelor de plata peste 12 luni, insusirea obligatiei ca societatea va cumpara echipamente (IT) sau servicii de la clienti, in astfel de termini incit practice acelor clienti le erau returnati bani platiti pe licente, plati ireale de servicii de consultanta sau altfel de comisioane clientilor, de fapt returnindu-le banii achitati pentru licente.

    Recunoasterea veniturilor inainte de livrarea completa - livrarea produselor neterminate sau incompletecatre client, sau inaintea termenului cind acesta este de accord sa le accepte; trimiterea produselor catre clienti care nu au acceptat inca sa le cumpere; recunoasterea integrala a veniturilor din servicii in cazul unui contract cind o parte din aceste servicii nu au fost prestate inca catre client, recunoasterea drept venituri a sumelor incasate in avans. Pe de alta parte clientii implicate in astfel de planuri fie vor returna produsele neterminate sau vor cere efectuarea de lucrari suplimentare inainte de a face plata. Aceste lucruri pot fi indicate prin : compararea retururilor din perioada curenta si cele anterioare, compararea costurilor de transport din perioada curenta si perioadele anterioare, compararea costului transportului de marfuri ca procent din venituri (intre perioada curenta si perioadele anterioare).

    Contracte cu livrabile multiple companiile livreaza produse si echipamente catre clientii care de fapt nu sunt obligate sa le plateasca pina cind nu sunt acceptate. Acceptanta presupune ca vinzatorul trebuie sa mai indeplineasca si alte conditii prevazute de contract, respective servicii de instalare, activare, testarea produselor, trainingul personalului cumparatorului pentru lucrul cu acele echipamente.

    Daca un contract prevede livrarea mai multor elemente livrarea nu este acceptata in termini de recunoastere a veniturilor decit atunci cind este completa. Aceasta schema a fost folosita cu precaderea in industria software .

    Produse facturate si nelivrate o comanda de vinzare este primita, procesata si gata de a fi expediata. Dintr-un motiv sau altul clientul nu este gata sau nu doreste sa primeasca produsele astfel incit vinzatorul tine produsele in custodia sa pina cind clientul accepta livrarea. Vinzatorul recunoaste vinzarea imediat dupa livrare, in cazul in care o serie de criterii sunt respectate: clientul s-a obligat in mod cert de a achizitiona bunurile, preferabil in scris, dreptul de proprietate a trecut asupra cumparatorului, aceste bunuri trebuiesc separate de gestiunea vinzatorului, sin u trebuie sa fie folosite pentru alte comenzi, produsele trebuie sa fie complete si gata pentru a fi livrate.

    Exemplu : In 2003 SEC a acuzat compania Anika Therapeutics de recunoasterea incorecta a unor venituri de 1.5 milioane usd, ce reprezentau astfel de marfuri. Un dealer a emis comenzi catre Anika pentru 15 000 unitati dintr0un anume produs in aprilie si iulie 1998. Ca parte a contractului cu acest distribuitor Anika l-a facturat pentru aceste 15 000 unitati cu mai mult de 500 000 usd in septembrie 1998 dar produsele au ramas in depozitele Anika pina in mai 1999, iar Anika a inclus aceste vinzari in raportarea din 30 septembrie 1998.

    Pe linga recunoasterea premature a veniturilor s-au aplicat si metode cind aceste venituri erau inregistrate pe baza unor vinzari fictive sau catre clienti inexistenti. Boston Japan, un furnizor de echipamente medicale a inregistrat in 1997-1998 vinzari in valaore de 75 milioane usd din vinzari frauduloase managerii de vinzari ai companiei au inchiriat depozite comerciale, au inregistrat vinzari false la distribuitori si au livrat marfa la depozitele inchiriate. Compania a ascuns faptul ca distribuitorii nu au platit niciodata acele bunuri prin emiterea de facturi de stornare (credit notes) catre acestia si apoi inregistrind alte vinzari (false) ale acelorasi bunuri catre alti distribuitori, dar fara macar sa mai mute bunurile din depozitele inchiriate.

    Angajatii companiei au inregistrat vinzari si la distribuitori care nu erau implicati in domeniul echipamentelor medicale, dar care se intelesesera cu directorii de vinzari ai companiei sa fie partasi la

  • Contabilitate creativ Lector univ. dr. Ionu Cosmin LUNGU

    26

    aceasta frauda.Unele dintre aceste vinzari fictive au fost facute catre anumiti distribuitori care nu au revindut niciodata bunurile si nu au platit niciodata Boston Japan pentru vre-o achizitie. Directorii de vinzari si distribuitorii independenti au conspirat pentru a acoperi aceste vinzari false confirmind (fals) aceste vinzari catre auditorii companiei.

    O alta metoda este cea de a inregistra tranzactii care apar intre companii dar care in final nu reprezinta nici un beneficiu economic pentru vre-una dintre companii. De exemplu, o companie ofera unui client un imprumut astfel incit sa poata cumpara produsele firmei se inscrie intr-o astfel de schema daca acest imprumut a fost dat pentru a nu fi niciodata rambursat. Aceste tranzactii au drept unic scop marirea veniturilor din vinzari. Astfel de tranzactii au fost practicate in special de companiile din telecomunicatii si petrol si gaze. De exemplu, numeroase companii de telecomunicatii si-au marit vinzarile schimbind (cu alte companii din acelasi domeniu) drepturile de a folosi retelele de fibra optica. Aceste tranzactii au fost de multe ori inregistrate ca venit desi aceste schimburi nu au general numerar pentru nici una dintre companiile implicate.

    In 2002 SEC a inceput investigatiile in cazul gigantului Qwest Communication si unii dintre competitorii sai, precum Global Crossing in ceea ce priveau vinzarile de capacitate de fibra optica si daca a fost correct faptul ca societatea a recunoscut in mod correct aceste venituri. Qwest a vindut capacitatea de a folosi reteaua sa de fibra optica si a achizitionat acelasi lucru de la ei. In anumite cazuri valorile de vinzare si achizitie erau identice. Qwest a inregistrat aceste venituri o singura data, la inceput, cind ar fi trebuit inregistrate la venituri in avans pe o perioada de mai multi ani iar efectul a constat in marirea veniturilor Qwest in 2001 cu 1 miliard usd si in 2000 cu 465 milioane usd.

    Din moment ce majoritatea acestui tip de tranzactii se produc intre part ice apartin aceluiasi sector de business, auditorul trebuie sa revada lista principalilor clienti si, in cazul in care exista astfel de clienti din acelasi domeniu de activitate ar trebui sa analizeze tranzactiile cu acesta. De asemenea, auditorul trebuie sa compara si lista clientilor cu cea a furnizorilor deoarece o entitate care apare pe ambele liste poate fi de fapt un intermediar pentru astfel de tranzactii.

    Supraestimarea activelor/subestimarea debitelor alta metoda de marire artificiala a veniturilor exemplu pentru aceste practici este cazul Wordcom cheltuieli au fost trecute drept active inbalanta pentru a mari veniturile.

    Supraestimarea activelor include : manipularea soldurilor activelor reale ale companiei in scopul de a le mari valoarea; tratarea debitelor sau a datoriilor, inclusive omisiunea de la inregistrare ca si cheltuieli in avans sau similare (debite in litigiu pentru aspecte de mediu); manipularea diferentelor de curs; crearea de active fictive.

    Metode legate de inventar acestea se pot imparti in trei categorii : marirea artificiala a stocului dpdv cantitativ ; marirea artificiala a valorii stocului ( de exemplu, prin modificarea metodei de descarcare de gestiune); capitalizarea (incorecta) a unor cheltuieli legate de stocuri, cum ar fi cele legate de activitatea de vinzari si unele cheltuieli administrative , inregistrind sume care reprezinta cheltuieli la active in balanta, in acest fel marind artificial valoarea stocului.

    Metode care implica creantele companiei ca si manipularea stocului, manipularea creantelor se practica fie prin declararea unor creante fictive fie prin marirea artificiala a acestora. Printre cele mai cunoscute fraude financiare din anii 80 a fost cl al lui Crazy: Eddie Antar, care avea un lant de magazine de bunuri electronice de larg consum. Printre alte tehnici utilizate de Antar pentru a-si mari veniturile a fost crearea de creante fictive punindu-si angajatii sa creeze facturi de vinzare false.

    Capitalizarea incorecta a cheltuielilor este o alta metoda des folosita pentru abuzz. Cea mai utilizata cale este de a inregistra cheltuielile in posturile de capitaluri decit ca si cheltuieli. Aceasta tehnica permite companiei sa-si amortizeze cheltuiala respectiva pe o perioada mai mare decit cea normala tot un exemplu pentru aceasta practica exte WorldCom care si-a marit profiturile in mod

  • Contabilitate creativ Lector univ. dr. Ionu Cosmin LUNGU

    27

    artificial prin capitalizarea cheltuielilor departamentul intern de audit al companiei a descoperit ca managementul icdrase cheltuieli in valaoare de miliarde de usd la active fixe, cheltuieli care erau de fapt cheltuieli cu convorbiri telefonice. Aceasta abordare a permis lui WorldCom sa transforme 662 milioane pierdere in 2,4 miliarde profit.

    Costurile cu dobinzile in cazul in care imprumutul pentru care se datoreaza dobinda este destinat achizitionarii sau constructiei unui active. Costul cu dobinda capitalizat se adauga costului de achizitie al activului si apoi este amortizat pe durata de viata a activului. Costul total cu dobinzile capitalizat intr-o anumita perioada nu poate depasi costurile totale cu dobinzile aferente acelei perioade. Nu se mai pot aloca costurile pe capitalizare atunci cind costul activului depaseste valoarea neta realizabila. O metoda in aceasta zona este aceea in care compania continua sa capitalizeze cheltuielile cu dobinda si dup ace activul a fost realizat.

    Costurile cu reclama si publicitatea aceste cheltuieli trebuie inregistrate ca realizate pentru perioada respective, mai putin daca exista o dovada istorica ce permite entitatii sa faca o estimare realista asupra veniturilor/cistigurilor viitoare posibil a fi obtinute ca rezultat al acelei actiuni de reclama, caz in care se permite capitalizarea acelor cheltuieli cu publicitatea.

    Exemplu : in 2000 SEC a acuzat AOL (America on Line) ca a amortizat eronat, pentru anii fiscali 1995 si 1996 costurile de achizitie ale abonatilor associate cu costurile de productie si distributie pentru discurile support pentru acest program pentru acesti potentiali clienti. SEC a pretins ca datorita caracterului volatil si instabil al industriei internetului in acea perioada, AOL nu putea sa faca o estimare realista asupra viitoarelor venituri nete rezultate ca effect al acestei actiuni de promovare/reclama. Datorita faptului ca nu a inregistrat aceste costuri direct pe cheltuieli AOL a raportat profituri aferente celor 6 din cele 8 trimestre ale perioadei 1995-1996 in loc de pierderile care ar fi rezultat daca aceste costuri erau inregistrate ca cheltuieli. Aceste costuri se ridicau la 385 milioane usd la data de 30 septembrie 1996, cind AOL a anulat aceste inregistrari.

    Scheme amortizari aceasta este o metoda facila de a mari valoarea unui active si de a-I mari perioada de viatat astfel incit sa apara in rapoartele contabile pe o perioada mai mare de timp. Amortizarea este o alta zona in care managementul companiei se bucura de flexibilitate in a allege orice metoda, atita timp cit aceasta aloca costurile rational si sistematic.

    Supraestimarea provizioanelor pentru cheltuieli in timp ce unele companii se concentreaza pe gasirea unor metode de marire a pozitiei financiare, altele exagereaza valoarea provizioanelor necesare acoperirii viitoarelor costuri cum sunt taxele, litigiile, achizitiile. Astfel managementul va stabili sume mari pentru provizioane cind rezultatele sale sunt foarte bune iar apoi, in momentul cind societatea nu are profituri va anula aceste provizioane care ii vor imbunatati situatia financiara.

    Managerii companiei sunt cei care estimeaza nivelul rezervelor dar auditorul extern este cel care analizeaza daca aceste estimari de reserve sunt rezonabile.

    In 2002 Microsoft corporation a raspuns invinuirilor SEC ca ar fi raportat in mod gresit profituri mentionind in mod nejustificat reserve aferente viitoarelor cheltuieli de marketing, amortizare accelerate, depasirea tehnica a inventarului, evaluarea activelor financiare. Aceste reserve s-au ridicat intre 200 milioane usd si 900 milioane usd in perioada 30 iunie 1995 si 30 iunie 1998. Aceste reserve nu erau in totalitate si substantial sustinute dar erau bazate, partial, pe rationamentul privind probabilitatile de evolutie ale businessului.

    Spolierea activelor in acest caz frauda este comisa impotriva companiei. Furtul de numerar multe dintre aceste cazuri incep la primul punct de vinzare. Evitarea acestor

    activitati presupune impartirea sarcinilor intre persoanele ce inregistreaza vinzarile, primirea de bani, si inregistrarea vinzarilor in contabilitate.

  • Contabilitate creativ Lector univ. dr. Ionu Cosmin LUNGU

    28

    Exemplu : in 2003 cel putin opt dintre angajatii Southwest Airlines au fost acuzati de a fi furat mai mult de 1.1 milioane usd de la compania aeriana folosind diverse tehnici. Printr-una dintre ele un angajat de la bilete retinea un billet care trebuia anulat. Acest billet era apoi vindut unui client care platea si folosea biletul iar angajatul incasa banii.

    Plati frauduloase crearea de vinzatori fictive sau companii fantoma - o schema relative comuna este cea de a crea vinzatori fictive, in general o companie detinuta de el, care apoi factureaza compania pentru bunuri si servicii pe care nu le-a primit. Exemplu : un fost controlor financiar al unui hotel a delapidat mai mult de 15 milioane usd constituind o companie fantoma care a emis facturi false pentru servicii care nu au fost niciodata prestate pentru hotel.

    Raportari incorecte fraudele prin raportarile financiare nu se limiteaza numai la cifre. O companie poate sa-si prezinte situatia financiara in mod eronat prin declaratii false sau omisiuni ale faptelor si circumstantelor pe care se bazeaza cifrele. Aceste declaratii pot lua diverse forme in reprezentarea eronata, omisiuni deliberate ale : descrierea companiei si a produselor sale, note explicative la rapoartele financiare. In toate aceste cazuri managementul a perpetuat frauda asupra destinatarilor acestor rapoarte nefurnizind informatia completa necesara pentru a putea aprecia pozitia financiara a companiei.

    Documentul din 2002 Sarbanes Oxley incearca sa corecteze unele din deficientele rapoartelor non financiare. DOX solicita ca directorii generali si financiari ai companiei au in sarcina sa stabileasca sis a implementeze proceduri de control al raportarilor si sa confirme ca acestea sunt utilizate in cadrul companiei. Acestea trnsced termenul de control intern si se refera atit la informatia financiara cit sic ea nefinanciara. Se refera si la informatii privind pozitia pe piata, informatii asupra competitorilor, scopurile, obiectivele si startegia companiei, achizitii posibile, clienti, lanturi de distributie si contracte. 4.2. Falimentul PARMALAT

    Parmalat era cea mai mare companie alimentara italiana, si a patra ca dimensiune din Europe, controlind 50% din piata italiana de lapte si produse de lapte. Dintr-o data s-a descoperit ca lipseau lichiditati in valoare de 4 milioane euro, ca si 8 milioane de euro in titluri de valoare, deci bani ai investitorilor, se evaporasera. Falimentul Parmalat a reprezentata 1,5% din produsul National Brut Italian pastrind proportiile fiind mai mare decit falimentele World Com si Enron la un loc (raportate la PNB al Statelor Unite).

    Fatada de mare companie agro industriala cu 34 000 angajati ascunde o imensa schema financiara speculative cu scopul de a atrage banii investitorilor si de a-I redirectiona printr=o retea de 260 de companii offshore, unde banii dispar. S-a constatat ca o entitate offshore din insulele Cayman, numita Bonlat, a investiti 6.9 miliarde usd in tituri derivate cu un grad ridicat de risc financiar. In acest fel, prin astfel de scheme, au disparut cel putin 8 miliarde de eurou

    S-a constatat ca de-a lungul anilor Parmalat a devenit o unealata a bancilor care au inventat, construit si condus aceasta schema speculativa. Dintre aceste banci putem cita atit unele internationale - Bank of America, Citicorp, J.P.Morgan, , Banco Santander, ABN cit si italiene - Capitalia (Roma), S. Paolo-IMI (Torino), Intesa-BCI (Milano, Unicredito (Geneva-Milano), Monte dei Paschi (Siena).

    Totul a inceput in 1997, cind Parmalat a hotarit sa devina un global player si a inceput o campanie de achizitii internationale, in special Nordul si Sudul continentului American, toate acestea fiind finantate prin imprumuturi. Astfel, Parmalat a devenit in curind a treia companie ca marime in ceea ce priveste productia de fursecuri din Statele Unite. Dar aceste achizitii, in loc sa aduca profituri, au inceput , incepind cu 2001, sa aduca pierderi. Deoarece pierdea bani din operatiuni, compania a incercat sa recupereze actionind pe viata derivatelor si a altor intreprinderi speculative.

  • Contabilitate creativ Lector univ. dr. Ionu Cosmin LUNGU

    29

    Fondatorul Parmalat Calisto Tanzi a angajat compania in citeva actiuni neobisnuite, cum ar fi agentia de turim Parmatour si achizitia clubului de fotbal Parma. Au fost pompate sume importante de bani in aceste doua intreprinderi, care de la inceput au inregistrat numai pierderi. S-a constatat la Parmatour (acum inchisa) s-a inregistrat o pierdere de cel putin 2 miliarde de euro, o suma deosebit de ridicata pentru o agentie de turism.

    Pierderile clubului de fotbal nu sunt inca cunoscute. Mai mult, au fost facute unele afirmatii asupra unor legaturi cu cartelul medelin - achizitii supraestimate de jucatori columbieni de fotbal. In timp ce acumula pierderi, in parallel cu cresterea datoriilor bancare, Parmalat a inceput sa-si construiasca o retea de companii offshore cu sediul in cutii postale, cu scopul de a ascunde pierderile, prezentindu-le drept active sau lichiditati, in timp ce compania incepea sa emita obligatiuni pentru a face rost de bani. Garantia acestor obligatiuni era reprezentata de pretinsa lichiditate a companiilor offshore. Toate aceste titluri de valoare au fost plasate de catre banci, in special de catre Bank of America, Citicorp si J.P.Morgan. Aceste banci, ca si partenerii lor europeni si italieni au acordat ratinguri bune titlurilor emise de catre Parmalat, cind stiau, sau ar fi trebuit sa stie, ca de fapt nu valorau nimic. In timp ce bank of America a participat ca partener in cadrul unor achizitii facute de Parmalat, Citicorp se pare ca a construit sistemul de contabilitate ce a permis si acoperit frauda. Ceea ce este frapant este nu numai dimensiunea acestor fraude, ci insolenta autorilor . De exemplu, una din companiile offshore cu sediul in casute postale, folosita pentru a drena lichiditatile provenite din vinzarea de titluri a fost botezata Buconero, ceea ce inseamna Gaura neagra.

    Compania de avocatura numita Robbins, detinuta de Zini in New York a jucat in aceasta poveste un rol care pare decupat din filmul Nasul. Prin intermediul lui Zini companii detinute de Parmalet au fost vindute catre cetateni americani (de origine italiana), dupa care au fost din nou achizitionate de Parmalat. Toata aceasta operatiune a fost un fals : Banii pentru prima vinzare proveneau tot de la alte entitati detinute de parmalat, si aveau rolul de a crea lichiditati in rapoartele financiare. Datorita acestor pozitii de lichiditati ridicate Parmalat a putut sa continue sa emita obligatiuni. Fostul CEO Tani a declarat procurorilor din Parma ca toto acest system a fost in totalitate idea bancilor.

    Criza parmalat a izbucnit pe 8 decembrie 2003, cind compania nu a putut plati obligatiuni scadente in valoare de 150 milioane euro. Managementul companiei a invinuit (pentru aceasta situatie) unul dintre clienti, un fond speculative numit Epicurum, care nu-si achitase obligatiile. S-a presupus ca Parmalat obtinuse venituri substantiale dintr-o contract cu derivate incheiat cu Epicurum. Dar curind s-a descoperit ca acest Epicurum era detinut de companii ale caror adrese coincideau cu adresele unor off shore detinute de Parmalat, cu alte cuvinte Epicurum apartinea tot lui Parmalat.

    In 9 Decembrie , pe masura inmultirii zvonurilor privind incapacitatea de plata a Parmalat, agentia Standard&Poors a degradat definitive obligatiunile Parmalat, si in urmatoarele zile actiunile Parmalat au scazut la Bursa cu 40%. Pe 12 decembie conducerea parmalat a gasitintr-un fel suma necesara pentru plata obligatiunilor dar pe 19 decembrie Bank of America a anuntat ca suma de 3.9 miliarde de usd, presupusa a fi in conturile Parmalat, de fapt nu exista. Dintr-o data falimentul a fost evident si actiunile au mai scazut cu 66%. Mai tirziu Tonna a recunoscut ca a falsificat documente Bank of America, folosind un scanner, foarfeci si lipici, si fa