Ingrijirea Pacientului cu Accident Vascular Cerebral
INGRIJIREA PACIENTULUI CU
ACCIDENT VASCULAR
CEREBRAL
ARGUMENT
Sistemul nervos face legatura dintre organism si mediul
inconjurator; controleaza si regleaza activitatea tuturor
tesuturilor si organelor. Sistemul nervos ne controleaza
activitatea de la o miscare la alta, totul fara exceptie; este cea
mai complexa si cea mai importanta retea de control si distributie
a informatiilor.
Fara sistemul nervos nu exista auz si vedere. Nu este durere si
bucurie, dar nu sunt nici miscari coordonate; ar fi de neanchipuit
reglarea unor functii fiziologice ca digestia sau respiratia fara
sa mai vorbim despre importanta memoriei si a luarii de decizii,
despre sentimente, afectivitate, gandire si vorbire.
Deteriorarea celulei nervoase poate avea consecinte grave
deoarece celulele distruse nu se refac niciodata.
Pentru sustinerea activitatii SNC este nevoie de mult oxigen si
substante nutritive, adica de o bogata circulatie sanguina.
La baza tulburarilor vasculo-cerebrale stau perturbarea in
concentratia de oxigen si intreruperea circulatiei prin anoxie.
Astfel se produc grave suferinte tisulare cu leziuni mari si
deficite motorii. Acestea sunt tranzitorii cand capacitatea de
redresare hemodinamica a creierului se poate restabili. Leziunile
devin ireversibile atunci cand aportul celular energetic pentru
mentinerea vietii celulare devine insuficienta. Alaturi de
tulburarile de motilitate apar si alte tulburari : de
sensibilitate, sfincteriene, trofice, senzoriale.
Factorii determinanti sunt : HTA, ateroscleroza, traume
psiho-afective, stari de incordare, conflictuale si de tensiune
emotionala, oboseala fizica, excese alimentare si/sau alcoolice,
insolatia, variatiile bruste de temperatura si de presiune.
Dorind sa stiu cat mai multe in ceea ce priveste aceasta
afectiune am efectuat un studiu de cercetare intitulat : INCIDENTA
PACIENTILOR CU AVC IN SECTIA NEUROLOGIE A SPITALUL CLINIC COLENTINA
BUCURESTI PE O PEROIADA DE 7 ZILE ( 27.10.2012 2.11.2012 ).
Rolul asistentei medicale consta in a ajuta persoana bolnava sau
sanatoasa (sau sa-l asiste in ultimile clipe) prin indeplinirea
sarcinilor pe care le-ar fi indeplinit singur, daca ar fi avut
forta, vointa sau cunostintele necesare. Asistenta medicala trebuie
sa isi recastige independenta cat mai repede posibil
- Virginia Henderson Principii fundamentale
ale ingrijirii bolnavului
PLANUL LUCRARII
ARGUMENT
CAPITOLUL I INGRIJIREA PACIENTILOR CU AVC
1.1. NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE A
1.2. BOALA. DEFINITIE, ETIOLOGIE, CLASIFICARE
1.3. EVALUAREA UNOR SEMNE, SIMPTOME, PROBLEME ALE PACIENTILOR CU
AVC
1.4. PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE LA ACTE DE
INVESTIGATIE
1.5. PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE LA INTERVENTII AUTONOME SI
DELEGATE DE APLICARE A TRATAMENTULUI
1.6. BOALA. EVOLUTIE. COMPLICATII. PROGNOSTIC
1.7. EDUCATIE PENTRU SANATATE
1.8. NORME DE SECURITATE A MUNCII IN SOMENIUL SANITAR
CAPITOLUL AL II-LEA
PLANURI DE INGRIJIRE ALE PACIENTILOR CU AVC
CAZUL A - PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTEI R.M.II.A.1. CULEGEREA
DATELORII.A.2. ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR
II.A.3. PLANIFICAREA INGRIJIRILOR
II.A.4. APLICAREA INGRIJIRILOR
II.A.5. EVALUAREA INGRIJIRILOR
II.A.6. EXTERNAREA PACIENTILOR
CAZUL B - PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTEI S.I.
CAZUL C - PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTEI P.V.
CAPITOLUL AL III-LEACONCLUZII
SCHEMA DE PREZENTARE A PACIENTILOR INGRIJITI
ANEXE
BIBLIOGRAFIE
CAPITOLUL I
INGRIJIREA PACIENTILOR CU AVC
1.1. NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE A SISTEMULUI NERVOS
Totalitatea organelor predominant din tesutul nervos specializat in
receptionarea, transmiterea si prelucrarea informatiilor
(excitatiilor) culese din mediul extern sau intern, formeaza
sistemul nervos.
Rolul sistemului nervos:
Face legatura dintre organism si mediul inconjurator
Coordoneaza si regleaza activitatea tuturor tesuturilor si
organelor
Stimuli primiti sub forma influxului nervos sunt analizati si pe
baza lor se elaboreaza comenzi ce sunt trimise spre toate organele
si sistemele.Aceste functii se realizeaza in principal prin acte
reflexe care au la baza arcurile reflexe: Receptor
Cale aferenta
Centrul nervos
Cale eferenta
Efector
Sistemul nervos este impartit in:
I. Sistemul nervos somatic sau al vietii de relatie,care asigura
legatura organism-mediu exterior.Acesta se imparte in:
S.N. central encefal + maduva spinarii
S.N. periferic-nervi cranieni + nervi spirali
II. Sistemul nervos vegetative autonom care asigura coordonarea
functionarii organelor interne. Acesta este format din: o portiune
central situate in maduva spinarii si trunchiul cerebral si o
portiune periferica ganglioni+ fibre nervoase vegetative.
I. SISTEMUL NERVOS SOMATIC
SISTEMUL NERVOS CENTRAL:
ENCEFALUL- impartit in trei zone: creierul mare, trunchiul
cerebral si cerebelul.
Creierul mare este impartit in doi lobi frantali, doi lobi
parietali, doi lobi temporali si doi lobi occipital: lobul frontal
este sediul neuronului motor central ,deci sediul miscarilor
voluntare; leziunile lobului frontal se insotesc de tulburari
motorii(paralizii), tulburari in exprimarea verbal si scrisa,
tulburari de comportament.
Lobul parietal este sediul cortical al analizatorului
sensibilitatii generale;
Lobul temporal cuprinde sediul cortical al analizatorului
auditiv;
Lobul occipital este sediul capatului cortical al analizatorului
vizual
Este important de notat faptul ca functia vorbirii este
localizata in partea stanga pentru toti dreptacii si pentru
majoritatea stangacilor.
DIENCEFALUL-cuprinde talamusul-releu(intrerupere sinaptica)
pentru toate sensibilitatile, cu exceptia celor olfactive, vizuale
si auditive; metatalamusul,releu al sensibilitatilorvizuala si
auditive; hipotalamusul central superior de integrare, reglare si
coordonare ale principalelor functii ale organismului, printer care
metabolismul intermediar, secretia endocrina,termoreglarea,
digestia prin centrii foamei, setei si satietatii, unele acte
comportamentale, ritmul somn-veghe s.a.
EMISFERELE CEREBRALE
Emisferele cerebrale prezinta partea cea mai voluminoasa a
sistemului nervos central.Sunt legate intre ele prin comisurile
creierului si in interior contin ventriculii laterari I si
II.Activitatea mai complexa a membrului drept psi localizarea
centrului vorbirii in emisfera stanga determina asimeria de volum,
emisfera stanga fiind mai dezvoltata la dreptaci.
Emisferele cerebrale prezinta trei fete: lateral,mediala si
inferioara(bazala).
Pe fata lateral se observa doua santuri mai adanci: fisura
laterala a lui Sylvius si santul central Rolando. Aceste santuri
delimiteaza patru lobi: lobul frontal, situate inaintea santului
central: lobul parietal, deasupra scizurii laterale; lobul temporal
sub fisura lateral; lobul occipital situate in partea
posterioara.
Santurile mai putin adanci inpart lobul in in giri.
Pe fata medial se observa santul corpului calos.in partea
posterioara se afla scizura calcarina care este un sant
orizontal.
Pe fata bazala incepe fisura lateral a lui Sylvius care imparte
aceasta fata in lob orbital, situate anterior de fisura lateral, si
lob temporo-occipital, situat posterior de fisura lateral. La
nivelul lobului orbital se remarca un sant cu directie
antero-posterioara, santul olfactiv, care adaposteste bulbul
olfactiv.
Lateral de santul olfactiv se afla santurile orbitare dispuse
sub forma literei H,intre care se delimiteaza giri orbitari.
Lobul temporo-occipital prezinta santul hipocampului, santul
colaterar si santul occipito-temporal. Intre acestea se delimiteaza
trei giri: hipocampic, occipito-temporal medial si
occipito-temporal lateral.
Ca si la cerebel, substanta cenusie este dispusa la suprafata,
formand scoarta cerebrala, si, inprofunzime formand nucleii
bazali(corpii striati). Substanta alba inconjoara ventriculii
cerebrali I si II.
Corpii striati reprezinta nuclei importanti ai sistemului extra
piramidali si sunt situati deasuora si lateral de talamus.
SCOARTA CEREBRALA
Reprezinta etajul superior de integrare a activitati sistemului
nervos.
Substanta alba a emisferelor cerebrare este formata din fibre de
proiectie, comisurale si de asociatie. Fibrele de proiectie unesc
in ambele sensuri scoarta cerebrala cu centrii subiacentii.Fibrele
comisurale unesc cele doua emisfere formand corpul calos,
formixul(trigonul cerebral) si comisura alba anterioara. Fibrele de
asociatie leaga regiuni din aceeasi emisfera cerebrala.
Scoarta cerebrala cuprinde paleocortexul si neocortexul.
PALEOCORTEXUL (sistemul limbic)
Are conexiuni intinse cu analizatorul olfactiv, hipotalamus,
talamus, epitalamus si mai putin cu neocortexul.
Cele mai importante componente ale sitemului limbic sunt calea
olfactiva formata din nervii olfactivi si hipocampul.
Paleocortexul ocupa o zona restransa pe fata mediala a
emisferelor cerebrale.Este alcatuit din doua straturi celulare si
este sediul proceselor psihice alectiv-emotionale si al actelor de
comportament instictiv.
Neocortexul
Neocortexul alcatuit din sase straturi celulare reprezinta
sediul proceselor psihice superioareactivitatea nervoasa
superioara- ANS.
Functiile neocortexului se grupeaza in: senzitive, asociative si
motorii.
Functiile senzitive se realizeaza prin segmentele corticale ale
analizatorilor.
Functiile asociative realizeaza perceptia complexa a lumii
inconjuratoare si semnificatia diferitelor senzatii.
Functiile motorii. Emisferele cerebrale controleaza intreaga
activitate motorie somatica, voluntara si involuntara.Principalele
structuri implicate in acest control sunt cortexul motor si nucleii
bazali
REFLEXELE CONDITIONATE SI NECONDITIONATE
Reflexul neconditionat este innascut si este caracteristic
speciei umane(ex:reflexul alimentar, reflexul de aparare).
Reflexul conditionat este un raspuns,, invatat pe care centrii
nervosi il dau unui stimul initial indiferent(fara importanta
biologica).
La aparitia unui semnal absolut(cu importanta biologica)animalul
de experienta raspunde printr-un reflex neconditionat. La un semnal
indiferent animalul nu da nici un raspuns sau are o reactie de
orientare.
Reflexele conditionate fata de ce le innascute se inchid la
nivelul cortical. Ele se sting daca stimulul conditionat nu este
intarit din timp in timp prin cel absolut( inhibitie
corticala).
La baza tuturor activitatilor nervoase stau doua procese:
excitatia si inhibitia.
Excitatia este procesul nervos activ care se manifesta prin
initierea unei activitati sau amplificarea uneia preexistente.
Inhibitia este tot un proces activ care se manifesta prin
diminuarea sau sistarea unei activitati anterioare.
Ambele procese sunt extrem de mobile, putand iradia pe o
suprafata corticala sau sa se concentreze intro zona limitata.
TRUNCHIUL CEREBRAL
Este format din trei etape: bulb(maduva prelungita), puntea lui
Voroliv si mezencefalul. In trunchiul cerebral isi are originea
zece din cele doisprezece perechi de nervi cranieni. Buabul puntea
si mezencefalul sunt sediul unor reflexe sematice si vegetative:
salivator, de deglutitie, de voma, tuse, stranut, masticator,
cardioacceleratoi, cardioinhibitatori, de clipire, de acomodare,
fotomotor si lacrimal.
Cerebelul ocupa fosa posterioara a craniului, fiind separat de
emisferele cerebrale prin cortul cerebelului, excrescenta a durei
mater cerebrale. Este situat inapoia bulbului si a puntii, cu care
delimiteaza cavitatea ventriculului IV. Are forma unui fluture,
prezentand o portiune mediana,vermisul si doua portiuni
laterale,voluminoase , numite emisfere cerebrare.
Cerebelul este legat de bulb, punte si mezencefal prin
pedunculii cerebrali inferiori, mijlocii si superiori. Acesti
pedunculi contin fibre aferente si eferente; cei mijlocii contin
numai fibre aferete.
Suprafata cerebelului este brazdata de santuri paralele cu
diferite adancimi. Unele sunt numeroase si superficiale, delimitand
lamelele cerebrale, altele mai adanci, care delimiteaza lobulii
cerebelului, iar altele foarte adanci in numar doua, care
delimiteaza lobii cerebelului. Lobi sunt: anterior(neocerebel),
posterior (paleocerebel) si floculo madular(arhicerebel).
La exterior, se afla un strat de substanta cenusie, care
formeaza scoarta cerebelului. Scoarta cerebeloasa inconjoara alba
centrala, care trimite prelungiri in interior, dand, in ansamblu,
aspectul unei coroane de arbore,de unde si numele,,arborele vietii
.In interiorul masei de substanta alba se gasesc zone de substanta
cenusie, care formeaza nucleii cerebelului.
Extirparea cerebelului produce astemie(scaderea fortei
voluntare),astazie (tulburari ale ortostatismului) si
atonie(diminuarea tonusului muscular).
Dupa cateva luni tulburarile se diminueaza pein compensare
corticala.
MADUVA SPINARII
Este partea sistemului nervos central, adapostita in canalul
vertebral.
Maduva spinarii contine, structural, o materie cenusie in forma
de H (corpuri celulare nervoase, inconjurate de materie alba care
este impartita in trei perechi de coarne, potrivit localizarii lor:
anterioare, laterale si posterioare.
Coarnele anterioare ale substantei cenusii sunt motorii, cele
posterioare sunt senzitive iar cele laterale au functii
vegetative.
Substanta alba este formata din cai motorii descendente si cai
senzitive ascendente. SNC este acoperit de membrane cu rol trofic
si de protectie numite meninge (spinale, la nivelul maduvei
spinarii si cerebrale la nivelul encefalului). Cele trei foite
meningeiene sunt: din dura mater- o structura fibroasa rezistenta
si separata de peretii canalului vertebral prin spatiul epidural;
arahnoida are o structura conjunctiva si este separata de piamater
printrun spatiu care contine lichidul cefalorahidian (LCR);
piamater este o membrana conjunctiva vasculara cu rol nutritiv ,
inveleste maduva la care adera patrunzand in santuri si fisuri, in
grosimea ei se gasesc vase arteriale.
Maduva are doua functii: reflexa si de conducere. Functia
reflexa este indeplinita de catre neuronii somatici si vegetativi.
Principalele reflexe spinare somatice sunt reflexele miotatice si
nociceptive dar si reflexul de mers.
Reflexele miotatice constau in contractia brusca a unui muschi
caraspuns in intinderea tendonului sau. Reflexul se pune in
evidenta lovind cu un ciocan de cauciuc tendonul muschiului.In mod
curent aceste reflexe se cerceteaza la nivelul tendonului lui Ahile
(reflexul ahilian) si la tendonul de insertie a muschiului
cvadriceps pe gamba (reflexul rotulian).
Reflexele miotatice sunt monosinaptice. Receptorii sunt
reprezentati de proprio receptorii musculari fusurile neuro
musculare. Calea aferenta este asigurata de primul neuron senzitiv
proprioceptiv din ganglionul spinal si de prelungirile acestuia.
Prelungire denritica lunga merge la periferiesi se termina la
nivelul receptorului. Prelungirea axonala scurta pratunde in maduva
prin radacinile posterioare si se bifurca. O ramnificatie face
sinapsa cu neuronul motor di coarnele anterioare de aceeasi parte
inchizand arcul reflex miotatic iar o alta ramnificatie face
sinapsa cu al doilea neuron proprioceptiv din coarnele posterioare
de unde pldeaca fasciculele sinocerebeloase.
Centrul reflexului miotatic este chiar sinapsa dintre neuonul
senzitiv si cel motor. Calea eferenta este axonul motor iar
efectorul, fibra musculara striata. Reflexele miotatice au rol in
mentinerea tonusului muscular si a pozitiei corpului.
Reflexele nociceptive constau in retragerea unui membru ca
raspuns la stimularea dureroasa a acestuia. Acestea sunt reflexe de
aparare. Receptorii sunt localizati in piele si sunt mai ales
terminati in nervoase libere. Caile aferente sunt prelungiri(
dendritele) ale neuronilor din ganglionul spinal. Centrii sunt
polisinaptici formati din neuroni senzitivi de ordinul al doilea ,
neuroni de asociatie si neuroni motori. Calea eferenta este
reprezentata de axonii neuronilor motori iar efectorul este
muschiul flexor care retrage mana sau piciorul din fata agentului
cauzator al durerii.
Reflexele polisinaptice prezinta proprietetea de a iradia la
nivelul SNC antrenand un nunar crescut de neuroni la elaborarea
raspunsului. Studiul legilor care guverneaza fenomenul de iradiere
a fost facut de Pfluger.
Reflexele spinale vegetative. In maduva spinarii se inchid
reflexele de reglare a vasomotricitatii(reflexe vasoconstrictoare
si vasodilatatoare), sudorale,
pupilodilatatoare,cardioacceleratoare, de mictiune, de defecatie si
sexuale.
Functia de conducere a maduvei spinarii este asigurata de caile
ascendente si descendente prezentate anterior , dar si de cai
scurte , de asociatie.
Fiziologia neuronului si a sinapsei
Neuronul reprezinta unitatea morfofunctionala a sistemului
nervos .din punct de vedere al formei si al dimensiunilor , sunt
foarte diferiti .forma neuronilor este variabila .]stelata(
coarnele anterioare ale maduvei ), sferica sau ovalara ( in
ganglionii spinali ),piramidala ( zonele motorii ale scoartei
cerebrale ),sifusiforma (in stratul profund al scoartei cerebrale
).
In functie de numarul prelungirilor , neuronii pot fi
;unipolari- au aspect globulos cu o singura prelungire
/psdudounipolari se afla in ganglionul spinal si au oprelungire
care se divide in t ,dendrita se distribuie la periferie iar axonul
patrunde in sistemul nervos central ;bipolari de forma rotunda
,ovala sau fusiforma ,cele doua prelungiri pohnind de la polii
opusi ai celulei (neuronii din ganglionii spiral corti si
vestibular scarpa din retina si din mucoasa olfactiva );multipolari
au o forma stelata ,piramidala sau piriforma si prezinta numeroase
prelungiri dendritice si un axon .(scoarta cerebrala ,cerebeloasa
,coarnele anterioare din maduva spinarii .)
Dupa functie , neuronii pot fi ;receptori ,care ,prin dendritele
lor ,receptioneaza stimulii din mediul exterior sau din interiorul
organismului (somatosenzitivi si viscerosenzitivi ),motori,ai caror
axoni sunt in legatura cu organele efectoare (somatomotori sau
visceromotori ),intercalari (de asociatie )care fac legatura dintre
neuronii senzitivi si motori .
Neuronul este format din corpul celular (pericarionul) si una
sau mai multe prelungiri care sunt de doua tipuri ;dendritele-
prelungiri celulipete (majoritatea neuronilor au mai multe dendrite
)si axonul care, functional este celulifug ,prelungire unica a
neuronului
Corpul neuronului este format din neurilena (membrana plasmatica
) ,neuro- plasma (citoplasma) si nucleu
Neurilema celulei nervoase este subtire ,delimiteaza neuronul si
are o structura lipoproteica
Neuroplasma contine organite celulare comune (mitocondrii,
ribozomi, reticul endoplasmatic ,cuexceptia centrozomului deoarece
ne ronul nu se divide ),incluziuni pigmentare si organite specifice
;corpii nissl din corpul celular si de la baza dendritelor , cu rol
in metabolism ul neuronal si neurofibrilele care se gasesc atat in
neuroplasma cat si in prelungiri avand rol mecanic ,de sustinere si
in conducerea impulsului nervos .
Nucleul
Celulele nervoase motorii senzitive si de asociatie au un nucleu
unic ,cu 1-2 nucleoli .celulele vegetative centrale sau periferice
prezinta deseori un nucleu excentric ,aceste celule pot avea nuclei
dubli sau multipli .
Dendritele ,in portiunea lor initiala sunt mai groase ,apoi se
subtiaza .in ele se gasesc neurofibrile .acestea receptioneaza
impulsul nervos si il conduc spre corpul neuronului
Axonul este o prelungire unica ,lunga (uneori de 1m) si mai
groasa . este format dintr-o citoplasma specializata numita
axoplasma in care se gasesc mitocondrii ,vezicule ale reticulului
endoplasmatic sineurofibrile.membrana care acopera axoplasma se
numeste axolema si are un rol important in propagarea impulsului
nervos .de-a lungul traseului sau ,axonul emite colaterale
perpendiculare pe directia sa iar in portiunea terminala se
ramifica ;ultimele ramificatii butonii terminali contin mici
vezicule pline cu mediatori chimici care inlesnesc transmiterea
impulsului nervos la nivelul sinapseilor .butonul mai contine
neurofibrile si mitocondrii.
In jurul axonului se deosebesc in functie de localizare snp sau
snc si de diametrul axonului ,urmatoarele structuri;
Nevroglia
La mamiferele superioare , numarul nevrogliilor depaseste de 10
ori numarul neuronilor. Forma sidimensiunile corpului celular pot
fi diferite iar PRELUNGIRILE ,VARIABILE CA NUMAR . SE DESCRIU MAI
MULTE TIPURI DE NEVROGLII ;CELULA SCHWAUN, ASTROCITUL
,OLIGODENDROGLIA, MICROGLIA CELULELE EPENDIMARE SI CELULELE
SATELITE .NEVROGLIILE SUNT CELULE CARE SE DIVID INTENS (SUNT
SINGURELE ELEMENTE ALE TESUTULUI NERVOS CARE DAU NASTERE TUMORILOR
DIN SNC ), NU CONTIN NEUROFIBRILE SI NICI CORPI NISSL . AU ROL DE
SUPORT PENTRU NEURONI , DE PROTECTIE , TROFIC ,ROL FAGOCITAR
(MICROGLIA ),IN SINTEZA TECII DE MIELINA SI IN SINTEZA DE ARN SI A
ALTOR SUBSTANTE PE CARE LE CEDEAZA NEURONUL .
Celula nervoasa are proprietatile de excitabilitate si
conductibilitate, adica pote genera un potential de actiune care se
propaga si este condus .
Conducerea impulsului nervos
Aparitia unui potential de actiune intro zona a membranei
neuronale determina aparitia unui nou potential de actiune in zona
vecina .asadar ,aparitia unui potential de actiune intrun anumit
punct al membranei axonale este consecinta depolarizarii produse de
un potential de actiune anterior . aceasta explica de ce toate
potentialele de actiune aparute de-a lungul unui axon sunt
consecinta primului potential de actiune generat la nivelul
axonului respectiv .
Conducerea la nivelul axonilor mielinici
In acest caz ,potentialul de actiune poate sa apara in orice
zona a membranei . proprietatile electrice ale membranei permit
depolarizarea regiunilor adacente iar potentialul de actiune este
condus intro singura directie opusa ,unde s-a produs potentialul de
actiune anterior ,membrana este in stare refractara absoluta .de
fapt termenul de conducere este impropriu deoarece orice nou
potential de actiune este un eveniment complet nou , care se repeta
,se regenereaza de-a lungul axonului.
Conducerea la nivelul axonilor mielinizati
Datorita proprietatilor izolatoare ale mielinei potentialul de
actiune apare la nivelul nodurilor ronvier si sare de la un nod la
altul intrun tip de conducere numita saltatorie . acest tip de
conducere permite viteze mult mai mari (100m/s fata de 10m/s in
fibrele amielinice ). Aceasta explica aparitia mai rapida a unor
reflexe decat altele .
Sinapsa este conexiunea functionala intre un neuron si o alta
celula .in snc ,a doua celula este tot un neuron dar in snp ea
poate fi o celula efectoare ,musculara sau secretorie ,.desi
similara cu cea neuroneuronala, sinapsa neuromusculara senumeste
placa motorie sau jonctiune neuromusculara .la nivelulsinapselor
,transmiterea se face intrun singur sens .
Sinapsele neuroneuronale pot fi axosomatice sau axodendritice
,axoaxonice sau dendrodendritice
Din punct de vedere al mecanismului prin care se face
transmiterea sinapsele pot fi chimice sau electrice
Oboseala transmiterii sinaptice
Stimularea repetata si rapida a sinapselor excitatorii este
urmata de descarcari foarte nimeroase ale neuronului post sinaptic
,pentru ca ,in urmatorele milisecunde ,numarul acestora sa scada
accentuat . in acest caz ,avem de-a face cu un mecanism de
protectie impotriva suprastimularii care se realizeaza prin
epuizarea depozitelor de mediator chimic de la nivelul terminatiei
presinaptice .
Unele medicamente cresc excitabilitatea sinapselor (cofeina)
,altele o scad (unele anestezice).
Reflexul
Mecanismul fundamental de functionare a sistemului nervos este
actul reflex .reflexul reprezinta reactia de raspuns a centrilor
nervosi la stimularea unei zone receptoare. Termenul de reflex a
fost introdus de catre matematicianul si filozoful francez rene
descartes (1596-1650).raspunsul reflex poate fi excitator sau
inhibitor.
Baza anatomica a actului reflex este arcul reflex alcatuit din 5
componente anatomice :receptorul ,calea aferenta ,centrii nrevosi
,calea eferenta si efectorul
Receptorul este o structura excitabila care raspunde la stimuli
prin variatii de potentiali gradate proportional cu intesitatea
stimulului. Majoritatea receptorilor sunt celule epitoriale,
diferentiale si specializate in celule senzoriale(gustative,
auditive, vestibulare). Alti receptori din organism sunt
corpusculii senzitivi-mici organe pluricelulare alcatuite din
celule, fibre conjunctive si terminatii nervoase dendritice. Uneori
rolul de receptor il indeplinesc chiar terminatiile butonate ale
dendritelor. La nivelul receptorului are loc transformarea energiei
stimulului in impuls nervos. In functie de provenienta stimulului
se deosebesc:
Exteroreceptori- primesc stimulii din afara organismului
Interoreceptori-primesc stimulii din interiorulorganismului
Proprioreceptori- primesc stimuliide la muschi ,tendoane ,
articulatii si informeaza despre pozitia corpului si permit
controlul miscarii ,in functie de tipul de energie pe care o
prelucreaza
Chemoreceptori- stimulati chimici :muguri gustativi ,epiteliul
olfactiv, corpii carotidieni si aortici,nociceptoriisunt
considerati ca facand parte din aceasta categorie deoarece sunt
stimulati de substante chimice eliberate de celulele distruse
Fotoreceptori-sunt stimulati de lumina :celule cu conuri si
bastonase
Termoreceptori-raspund la variatiile de temperatura :terminatii
nervoase libere
Mecanoreceptori- stimulati de deformarea membranei
celulare:receptori pentru tact ,vibratii si presiune .
In functie de viteza de adaptare :
Fazici-raspund cu o crestere a activitatii la aplicarea
stimulului, dar , in ciuda mentinerii acestuia ,activitatea lor
scade ulterior:receptorul olfactiv
Tonici-prezinta activitatea relativ constanta pe toata durata
aplicarii stimulului:receptorul vizual
La nivelul receptorului are loc traducerea informatiei purtate
de stimul in informatie nervoasa specifica (impuls nervos ).
Calea aferenta receptorii vin in contact sinaptic cu
terminatiile dendritice ale neuronilor senzitivi din ganglionii
spinali sau de pe traiectul unor nervi cranieni.prin centriiunui
reflex se intelege totalitatea structurilor din sistemul nervos
central care participa la actul reflex respectiv.
Sistemul nervos periferic
Ststemul nervos periferic(snp) contine prelungirile neuronilor
care constituie nervii pe traiectul carora se pot gasi si ganglioni
(aglomerari de corpi neuronali situati in afara snc;cei senzitivi
sunt asezati pe radacina posterioara a nervilor spinali si pe
traiectul unor nervi cranieni si sunt alcatuiti din neuroni
senzitivi;cei vegetativi se afla de o parte si de alta a coloanei
vertebrale in apropiere de viscere sau in peretele acestora si sunt
alcatuiti din neuroni vegetativi). Prelungirile axonilor sunt
:axonul (prin care influxul nervos pleaca de la celula )si
dendritele (prin care influxul vine la celula) .
Corpii neuronali formeaza substanta cenusie a sistemului nervos
iar prelungirile acestora formeaza substanta alba
Nervii periferici sunt fascicule de nervi individuali care sunt
fie senzitivi ,fie motori sau micsti . din nervii periferici fac
parte nervii cranieni in numar de 12 perechi nervii rahidieni .
Nervii cranieni transmit mesaje de la si catre muschii care-i
prmit persoanei miscarea si activitatile zilnice . afectarea
nervilor cranieni produce urmatoarele dereglari:
Nervul I - olfactiv(senzorial):anosmie,hiposmie,parosmie.
Nervul II - optic(senzorial):amauroza,ingustarea campului vizual
,acromatoxie,hemeralopie,nictalopie .
Nervul III - oculomotor(motor):ptoza palpebrala superioara ,
strabism, diplopie , midriaza .
Nervul IV - trohlear(motor):diplopie prin paralizia muschiului
oblicul mare .
Nervul V - trigemen- cel mai mare nerv cranian :are o componenta
motorie care inerveaza muschii temporali si maxilara si o
componenta sen zitiva care inerveaza corneea , fata ,capul si
membranele mucoase. Lezarea acestui nerv produce :nevralgie faciala
,anastazia mucoasei bucale ,trismus(inclestarea maxilarului ),
paralizia muschilor masticatori .
Nervul VI - oculomotor-extern (motor): diplopie , strabism
intern.
Nervul VII - facial(motor):paralizia fetei , fata asimetrica ,
imposibilitatea incretirii fruntii si a inchiderii ochiului ,
comisura bucala coborata , tulburari de gust , scaderea secretiei
lacrimale si salivare .
Narevul VIII - acustico-vestibular (format din nervi auditivi si
vestibulari din punte ):srditate , nigstagmus si tulburari de
echilibru .
Nervul IX -glosofaringian (mixt):tulburari de gust , paralizia
muschilor faringelui cu dificultate de deglutitie.
Nervul X -vag (mixt,motor senzitiv , secretor pentru toate
organele interne toraco-abdominale):tulburari de ritm cardiac
tulburari respiratorii , deglutitie , digestive ,fonatie
intestinale.
Nervul XI spinal (accesor;motor):tilburari de fonatie ,
paralizia laringelui si valului palatin , paralizia maschilor
trapez , si sternocleidomastoidian.
Nervul XII - hipoglos(motor):hemiparalizia si hemiatrofia limbii
, tulburari in articulatia cuvintelor , tulburari in masticatie si
inghitire.
Din trunchiul cerebral se desprind nervii cranieni:
III+IV din mezencenfal
V+VI+VII+VIII- din punte
IX+X+XI+XII din bulb
Trunchiul cerebral este format din bulb+punte+pedunculii
cerebrali.
II. SISTEMUL NERVOS VEGETATIV
Sistemul nervos vegetativ isi poate coordona activitatea si
independent de vointa; de aceea este numit si sistemul nervos
autonom. Activitatea sa este reglata de segmentele superioare ale
SNC si in mod special de scoarta.
Sistemul nervos vegetativ sau autonom coordoneaza activitatea
organelor interne: bataile inimii, presiunea sanguina, distributia
sangelui, recventa miscarilor respiratorii, secretia, etc prin
reglarea functiilor cardiovasculare, respiratorii si endocrine.
Simpaticul si parasimpaticul exercita asupra fiecarui organ
actiuni antagoniste: unul stimuleaza, celalat inhiba. Astfel,
influxul simpatic creste activitatea cardiaca intimp ce influxul
parasimpatic o diminua. Dimpotriva, influxul parasimpatic creste
activitatea digestiva in timp ce influxul simpatic o inhiba.
Excitatia simpatica mareste catabolismul in timp ce
parasimpaticul creste anabolismul.
Prin aceste actiuni antagoniste, se favorizeaza mentinerea
homeostaziei.CAILE DE TRANSMITERE ALE SISTEMULUI SENZITIV
Sunt fasciculele ascendente, aferente, centripede, care conduc
impulsulk nervos de la centrii nervosi din maduva (primit de la
piele, muschi, tendoiane, aponevroze) in centrii nervosi superiori
din encefal (bulb, cerebel, talamus).
CAILE DE TRANSMITERE ALE SISTEMULUI MOTORSunt fasciculele
descendente, centrifuge, eferente, care conduc influxul nervos de
la scoarta cerebrala si ceilalti nuclei din encefal la neuronul
motor periferic din coarnele anterioare ale maduvei spinarii care
la randul sau trimite axonul la organele efectoare(ex: muschi).
1.2. BOALA. DEFINITIE, ETIOLOGIE, CLASIFICARE
DEFINITIE
AVC este una din leziunile primitive ale creierului, cel mai
adesea apare brusc (adica nu este precedata de o altereare
progresiva a starii de constienta), frecvent se constata existenta
unui deficit motor (hemiplegie a membrelor drepte sau stangi,
hemiplegie facio-brahiala dreapta sau stanga); anamneza descopera
antecedente cardiovasculare (HTA, infarct miocardic sechelar,
cardiopatie ischemica, arteroscleroza).
ETIOLOGIE
In etiologia AVC intervin trei categorii de factori:
A. Factori de risc
a) Varsta 40-45 de ani AVC hemoragic
peste 60-65 de ani AVC ischemic
b) Sexul
AVC are o incidenta aproximativ egala la cele doua sexe, totusi
hemoragia cerebrala, ca si infarctul cerebral, apar mai des la
barbati.
c) Factorul nervos
Starile de incordare psihica si emotionala au o neta actiune
nefavorabila asupra organismului in ansamblu. Ele induc descarcari
repetate si masive de catecolamine cu efecte hiperglicemiante,
hipertensive si eterogene; cauzeaza o serie de disfunctii pe p,lan
metabolic. De obicei factorul nervos actioneaza cu alti factori de
risc: cofeina, alcool, nicotina, toxice.
Cofeina in consumul excesiv de cafea poate fi considerata un
factor de risc; tutunul reprezinta un factor nociv prin faptul ca
nicotina are un efect vasoconstrictor si tahicardizant; alcoolul
reprezinta un factor de risc prin urmatoarele mecanisme>: creste
grasimile circulante in sange, intensifica unel tulburari de
coagulare sanguina, mareste concentratia de acid uric in sange,
creste secretia de catecolamine si insulina.
B. Factori determinanti
a) HTA fiind un factor care modifica structura peretelui
b) vascualar, avand rol major in provocarea hemoragiei
cerebrale. Impreuna cu HTA intervin si factorii de risc care
favorizeaza aparitia accidentelor vasculocerebrale cum ar fi:
diverse cardiopatii, arteroscleroza, arteriiopatii de cauze
variate, toxice, boli sanguine, etc. Oricat de crescuta ar fi HTA
niciodata nu rupe un vas sanatos, adica cu o structura normala.
Este necesar ca vasul sa fie modificat structural ca sa fie
rupt.
c) Arteroscleroza cerebrala este frecventa si importanta in
etiologia hemoragiei cerebrale. Ea este implicata in producerea
structurii vasculare, cauzatoare de revarsate hemoragice ale
creierului. Poate sta la originea unor anevrisme la nivel
cerebral.
C. Factori declasanti
- traume psiho-afective, starile de incordare, starile
conflictuale, starile de tensiune emotionala, oboseala fizica.,
excesele alimentare si/sau alcoolice, insolatia, variatiile bruste
de temperatura si de presiune, prezenta unor dureri viscerale.
CLASIFICARE
AVC ischemic (infarct cerebral) apare la o persoana de varsta
inaintata, instalarea comei este acuta, rapida, dar nu brutala;
sunt posibile varsaturi; este posibila incontinenta sfincteriala;
respiratia este normala sau modificata; este prezenta HTA, hTA sau
TA normala; pulsul devine aritmic (fibrilatie arteriala);
tegumentel devin palide, cianotice; temperatura corpului este rar
modificata; aparitia edemului cerebral este progresiva; se
instaleaza hemiplagia membrelor drepte sau stangi, hemiplegie
facio-brahiala drepta sau stanga; redoarea cefrei este absenta;
tonusul muscular este scazut; LCR este limpede.
AVC hemoragic apare la o persoana de varsta medie; isntalarea
comei este supraacuta, brutala; varsaturlie sunt frecvente;
incontinenta sfincteriana este frecventa; respiratia este profund
alterata; apare HTA, tahicardie; tegumentele sunt rosiatice, facies
vultuos; se instaleaza hipertermia; aparitia edemului cerebral este
rapida; apare paralizia membrelor, deficitul motor, uneori
tatraplegie; de obicei redoarea cefei este prezenta, tonusul
muscular este crescut; LCR este hemoragic.
Encefalopatia hipertensiva aceasta suferinta a creierului
datorita cresterii TA sistemice se caracterizeaza prin abolirea
starii de constienta (coma) precedata de: cefalee, tulburari
vizuale (cecitate), vertij, varsaturi si este insotita posibil de
convulsii, deficit motor discret, LCR sanguinolent.
Formele de coma sunt:
Gradul I coma usoara sau superficiala: starea de constienta nu
este complet pierduta; circulatia si respiratia sunt normale.
Gradul II coma profunda sau stadiul II: pierderea completa a
cunostintei; pacientul nu mai reactioneaza la nici un fel de
excitanti; reflexele sunt abolite; functiile vietii vegetative
(respiratia si circulatia) sunt pastrate.
Gradul III coma carus sau stadiul III: apar tulburari vegetative
(respiratorii si circulatorii); pacientul prezinta midriaza,
colaps, hipotermie.
Gradul IV coma depasita sau ireversibila: pacientul este tinut
in viata prin respiratie mecanica (asistata).
1.3. EVALUAREA UNOR SEMNE, SIMPTOME, PROBLEME ALE PACIENTILOR CU
AVC
Accident vascular ischemic:
I. Accident vascular ischemic tranzitor
a) AIT in teritoriul carotidian: tulburari de vedere la un ochi
(cecitate monoculara, defect de camp vizual), afazie (tulburari de
vorbire si/sau de intelegere a vorbirii), deficit motor (hemiplegie
facio-brahiala, monioplegie crurala), tulburari de sensibilitate
segmentara (brahial, crural);
b) AIT in teritoriul VB: criza de drop-attack (cadere brusca,
fara pierderea starii de constienta); deficit motor (paraplegie,
tetraplegie, tulburari de sensibilitate pentru jumatae din corp);
paralizii de nervi cranieni (III - XII) insotite de deficit motor
sau tulburari de sensibilitate in membrele de partea opusa nervului
cranian paralizat; mutism akinetic (se datoreaza AIT atunci cand
este raqpid reversibil sub 24 ore); vertij (sindrom vestibular);
fenomene cerebeloase (tulburai de meras si echilibru, tulburari in
coordonarea miscarilor)
II. Accident vascular constituit
AVCI constituit reprezinta pentru creier ceea ce reprezinta
infarctul pentru cord, leziunile sunt permanente si definitive.
Semnele clinice de atac ischemic constituit:
a) In teritoriul carotidian
1. La nivelul arterei carotide interne: tulburari de vedere la
un ochi si deficit motor la membrele de partea opusa.
2. La nivelul arterei cerebrale anterioare: paralizia membrului
pelvin de partea opusa si tulburari psihice (depresie, apatie sau
din contra euforie).
3. La nivelul arterei cerebrale medii (artera sylviana):
obstructia partiala in ramificatiile superficiale produce un
deficit motor la nivelul unui membru superior si a unei jumatati a
fetei de partea opusa a arterei, ischemice la care se asociaza (in
leziunile de emisfera stanga) si afazia; obstructia totala se
manifesta prin hemiplegie facio-brahio-crurala + somnolenta si/sau
stare comatoasa + devierea globilor oculari spre partea opusa
paraliziei + hemianospie (bolnavul nu percepe campul vizual de
partea paralizata) + tulburari de sensibilitate la nivelul
segmentelor paralizate + tulburari vegetative mai mult sau mai
putin grave in raport de edemul cerebral (importanta acestuia).
Daca bolnavul afre globii oculari orientati spre o parte si
paralizia membrelor de partea opusa, leziunea este localizata in
emisfera cerebrala de partea spre care sunt indreptati globii
oculari (bolnavul priveste spre leziune).
b) In teritoriul VB
1. La nivelul arterei bazilare, ischemia poate produce:
tulburari de constienta (coma) + tetraplegie + tulburari
respiratorii + paralizii de nervi cranieni. In formele grave
evolutia este rapida spre deces. In formele de supravietuire
sechele sunt severe. Daca obstructia arterei bazilare este
incompleta se observa somnolenta sau coma superficiala variabila in
timp + mutism akinetic + paralizii de nervi oculomotori + tulburari
de vedere + nigstagmus + tulburari vegetative.
2. In ischemia bulbului rahidian se pot observa paralizia
nervilor IX, X, XI, XII: tulburari de deglutitie, de fonatie, de
troficitate a limbii, de sensibilitate a vaslului palatin,
amigdalelor, faringelui + deficit motor la nivelul membrelor sau un
sindrom piramidal cu ROT vii si semnul Babinski pozitiv + tulburari
de sensibilitate la nivelul membrelor + nigstagmus + vertij si
tulburari de echilibru + dispnee.
In ischemia puntii se pot observa paralizia nervilor VI. VII,
VIII: paralizia miscarii globilor oculari, paralizie faciala,
surditate sau hipoacuzie + tulburari respiratorii, tulburari ale
starii de constienta. Daca bolnavul are globii oculari indreptati
spre membrele paralizate, lezarea este in trunchiul cerebral,
bolnavul isi priveste membrele paralizate.
In ischemia mezencefalului se pot observa paralizia de nervi
oculomotori III, IV + peticit motor al membrelor de partea opusa
globului ocular paralizat + tulburari de sensibilitate + semne de
siferinta cerebeloasa, modificari de tonus muscular, miscari
involuntare.
3. Obstructia arterelor cerebrale posterioare si a ramurilor
sale se manifesta in raport cu localizarea leziuniii prin tulburari
de vedere, cerebeloase, miscari involuntare. Un loc aparte il ocupa
sindromul talamic manifestat prin dureri deosebit de intensse +
hipoestezie + iluzii de miscare, toate acestea la nivelul membrelor
de partea opusa talamusului afectat + hemianopsie + dezorientare +
tulburari psihice + somnolenta sau alterearea ritmului
somn-veghe.
Accidentul vascular hemoragic
I. Hemoragia subarahnoidiana
Etiologia acestei afectiuni este reprezentata aproape in
totalitate de ruperea unei malformatii vasculare (anevrism,
angiom). Mai poate sa apara ca o complicatie in evolutia HTA, ASC,
luesului, TBC-ului, endocarditei lente, a bolilor de colagen,
tumori si metastaze cerebrale, in boli de sange (anemii, leucemii,
purpura trombocitopenica), in boli hepatice si renale, insolatii,
administrarea necontrolata de anticogulante.Semnele clinice se
grupeaza intr-un trepied caracteristic: cefalee + semne de iritatie
meningeene + LCR hemoragic Debutul poate fi supraacut: bolnavul
este comatos de la inceput + crize de rigiditate decerebrata +
tulburari vegetative mari, evolutia fiind rapida spre deces. In
forma cu debut acut bolnavul acuza cefalee si treptat starea de
constienta se altereaza asociindu-se semne de HIC (varsaturi,
tulburari vegetative, paralizii de nervi VI + redoare de
ceafa).
Semnele de iritatie meningeene sunt: redoare de ceafa, dureri in
rahis cu probe de elongatie pozitive, atitudine in cocos de pusca,
fotofobie, impunandu-se evident diagnosticul diferential cu
meningita unde este prezent tabloul infectios.
In evolutia unei hemoragii subarahnoidiene apar tulburari
respiratorii, tulburari de ritm si frecventa cardiaca, variatii ale
TA. Tendinta spre colaps si aparitia edemului pulmonar sunt semne
de gravitate extrema.
De asemeni apar tulburari sfincteriene si oliguria. Praclinic pe
langa prezenta sangelui in LCR, evidwentiatra in punctia rahidiana,
un riol deosebit il are explorarea CT descopera locul de unde a
pornit sangerarea si prezenta sangelui in spatiile lichidiene.
II. Hemoragia cerebrala
HTA si ateromatoza constituie cauzele prinicipale care stau la
baza producerii acestei mari drame a creierului.
Hemoragia cerebrala difuza: bolnavul deobicei obez si cu HTA de
varsta relativ tanara (40-45 ani) poate prezenta unele semne care
anticipeaza producerea hemoragiei manifestate prin cefalee,
varssaturi, ameteal cateva zile.
Daca hemoragia este masiva, fulgeratoare, bolnavul intra in coma
de la inceput, cu tulburari mari vegetative (respiratie stertoroasa
+ reactie febrila + incotintenta sfincteriana + tahicardie cu
extrasistole + transpiratii abundente + cresterea TA, fata este
cianozata, congestionata, crizele de rigiditate decerebrata
completeaza tabloul clinic extrem de grav iar decesul survine la
1-2 zile.
Forma acuta se manifesta prin alterarea starii de constienta,
bolnavul prezinta crize de epilepsie si tulburari vegetative cu
modificari respiratorii, hipertermie, incontinenta
sfincteriana.
In hemoragiile de mica intensitate starea de constienta a
bolnavului este pastrata, clinic se manifesta prin cefalee,
varsaturi, vertij, tulburari de vorbire, somnolenta, obnubilare,
crize de epilepsie, deficit motor la nivelul unor segmente.
Formele clinice
Hemoragia ventriculara (prezenta sangelui in ventriculii
cerebrali) se manifesta violent cu coma profunda, tulburari
vegetative mari, crize de rigidate decerebrata, redoare de ceafa,
varsaturi.
Hemoragia de emisfera cerebrala. Pot exista prodroame
manifestate prin hemicranie localizarea durerii orientand spre
locul de producere a hemoragiei. In faza acuta, bolnavul are starea
de constienta altereta, varsa, tulburarile vegetative sunt
prezente, gravitatea ascestor manifestari fiind in raport cu gradul
de dezvoltare al edemului cerebral ce insoteste hemoragia. Se poate
observa in aceasta forma o suferinta neurologica de tipil
deficitului motor pentru membrele de partea opusafocarului
hemoragic dar cu semnul Babinski pozitiv bilateral.
Hemoragia de trunchi cerebral (bulb, punte, pedunculi).
Mai frecvent se localizaeza la nivelul puntii Varolio.
Simptomatologia in acest caz este manifestata prin starea comatoasa
prin tetraplegie + crize de luciditate decerebrata + tulburari
vegetative si caracteristic se remarca aspectul globilor aculari si
ai pupilelor: mioza punctiforma bilaterala sau devierea glonilor
aculari in sensuri opuse sau coborarea brusca a globilor oculari cu
revenirea lenta respectabila.
Hemoragia bulbara este insotita de grave tulburari respiratorii,
coma si stop cardiac iar in hemoragia pedunculara, laturi de
tulburarea starii de constienta, se observa paralizii ale nervilor
oculomotori, modificari ale tonusului muscular, tulburari de
coordonare.
Hemoragia cerebeloasa se manifesta prin tulburari de echilibru
bolnavul nu poate pastra ortostatismul, avand tendinta de cadere pe
spate; tulburari de coordonare a miscarilor, hipotonie mjusculara
si tulburari vegetative.la acestea se adauga varsaturi, vertij,
paralizii de nervi cranieni (VI, VII), sindrom bilateral, tulburari
cardiace si respiratorii.
Date anatomice de vascularizatie cerebrala
Vascularizatia creierului ste impartita in doua mari teritorii
arteriale:
I. Teritoriul anterior carotidian
II. Teritoriul posterior vertebro bazilar (VB)
I. Circulatia sangelui prin teritoriul anterior carotidian este
urmatoarea: artera carotida comuna dreapta si stanga, artera
carotida externa si interna dreapta si stanga. Artera carotida
externa dreapta si stanga vascularizeaza regiunea cervicala
superioara si fata. Artera carotida dreapta si stanga patrunde in
interiorul craniului si se ramifica in artera oftalmica, artera
cerebrala anterioara, artera cerebrala mijlocie (sylviana), artera
comunicanta posterioara. Partea de encefal vascularizata prin
teritoriul carotidian este reprezentata de:
globii oculari
lobii frontali
lobii parietali
fata externa a lobilor temporali
II. Circulatia sangelui prin teritoriul posterior VB este
urmatoarea: artera subclavie (dreapta/stanga), artera vertebrala
(dreapta/ stanga). Cele doua artere vertebrale dreapta si stanga
strabat coloana vertebrala in sens ascendent si patrund in craniu
prin gaura occipitala, unde se unsesc intre ele si formeaza artera
bazilara. Artera bazilara (unica, nepereche), se afla in dreptul
trunchiului cerebral si da ramuri colaterale pentru ascularizatia
acestuia (ramurile circumferintei bulbare, pontine, mezencefalice).
Ramurile terminale ale erterei bazilare sunt arterel cerebrale
posterioare (drepta/stanga).
Partea din encefal vascularizata prin teritoriul posterior VB
este reprezentata de:
a) Trunchiul cerebral: bulb, punte, mezencefal.
Din trunchiul cerebral se desprind nervii cranieni dupa cum
urmeaza: perechile III si IV mezencefal, perechile V, VI, VII, VIII
punte, perechile IX, X, XI, XII bulb.
b) Fata interna a lobului temporal
c) Lobul occipital
d) Cerebelul
e) Structurile nervoase specifice: talamusul, hipocampul, aria
hipotalamica posterioara, zona subtalamica.
Intre cele doua teritorii vasculare, carotidian si VB, exista un
sistem de anastomoze care permite trecerea sangelui dintr-un
teritoriu in altul. De asemenea intre cele doua emisfere exista un
sistem de comunicare vasculara care permite trecerea sangelui
dintr-o pasrte in cealalata in ambele sensuri. Vasele de sange ale
fetei si scalpului comunica printr-o reeta vasta cu vasele de sange
din interiorul craniului.
Toate aceste legaturi vasculare devin extrem de importante in
cazul producerii unui accident ischemic, intr-un anumit teritoriu,
deoarece aprovizioneaza cu sange, prin sistemul de anastomoze,
contribuind la restrangerea, la limitarea zonei afectate de
ischemie.
1.4. PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE LA ACTE DE
INVESTIGATIE
Asistenta are datoria de a favoriza respiratia prin desfacerea
la gat, eliberarea cailor respiratorii superioare, eventual
indepartarea protezei mobile, masurarea TA, observarea respiratiei;
pozitionarea corecta a bolnavului; creaza conditii optime de
spitalizare (microclimat, pat dotat cu tot auxiliarul necesar,
sursa de oxigen, crearea unei obscuritati); evalueaza capacitatea
bolnavului de a se mobiliza, asezarea membrelor acestuia in pozitie
functionala, mobilizarea pasiva, mobilizarea activa daca starea lui
permite; incurajeaza bolnavuls a se mobilizeze singur in pat cat
poate si daca poate; ajuta bolnavul in deplasare si il invata cum
sa foloseasca anumite mijloace pentru deplasare (fotoliu rulant,
cadru metalic, baston).
De asemeni asistenta evalueaza: capacitatea bolnavului de a
vorbi, citi, scrie; capacitatea de deglutitie; observa integritatea
mucoaselor.
Asistenta are rol in pregatirea fizica si psihica a bolnavului
atunci cand acesta este supus unor investigatii radiologice,
examinari radioactive cu radioizotopi, examinari electrice, unor
punctii lombare, occipitale, examenlului fundului de ochi,
recoltarii produselor pentru examene de laborator; serveste medicul
cu materialul necesar; respecta si asigur regulile de asepsie.
RECOLTAREA LICHIDULUI CEFALORAHIDIAN
LCR este un produs de secretie al plexurilor coroide la nivelul
ventriculului IV , cu rol de protectie a SNC , cu rol nutritiv si
excretor , care circula in spatiul subarahnoidian .
Este o metoda de rutina care furnizeaza date esentiale in
diagnosticul neuroinfectiilor si hemoragiilor meningiene, in
afectiuni neurologice si neurochirurgicale, al starilor comatoase
.
Recoltarea se executa pe nemancate, prin punctie lombara,
suboccipitala sau ventriculara .La pacientii cu stare generala
alterata se executa in decubit lateral pentru a evita lipotimia
.Tehnica de punctionare si prelevare va fi strict asptica. Se
observa presiunea de scurgere sau se masora tensiunea cu manometrul
Claude. Se extrag 10 20 ml ( dupa scurgerea catorva picaturi ).
Lichidul se repartizeaza in mai multe eprubete sterile ( pentru
diferite examinari )- aproximativ 4 ml in fiecare eprubeta. Se fac
examinari :
Citologice ( masurarea elementelor celulare /mm : limfocite ,
polinucleare , eozinofile ,atipii celulare )
Bacteriologice BK si alti germeni
Serologice - sifilisul SNC
Biochimice
LCR = solutie apoasa , bogat salina , limpede ca apa de stanca
.
Volum: 100 -150 ml ; D =1005 1009 ; pH = 7,4 7,5Tensiunea :
10 20 cm apa in decubit lateral
20 25 cm apa in pozitie sezand
0 suboccipital
0 5 cm apa la sugari
Prin punctia executata se verifica prezenta sau absenta sangelui
.Punctia lombara este conta indicata in caz de hipertensiune
craniana - deoarece , prin extragerea de lichid , exista riscul de
a provoca accidente foarte grave . Reducerea rapida a presiunii
cauzeaza hernierea structurilor cerebrale ( amigdalelor cerebeloase
in gaura occipital ), producand compresiune bulbar (asupra
centrilor vitali) , ceea ce poate cauza moartea . pentru aceasta ,
toate punctiile lombare trebuie sa fie precedate de un examen al
fundului de ochi - pentru a verifica presiunea intracraniana .
EXAMENUL FUNDULUI DE OCHI ( OFTALMOSCOPIA ) Examinarea se face
intr o camera obscura cu ajutorul oftalmoscopului care mareste
elementele de 15 20 ori . Prin oftalmoscopie directa se examineaza
: corpul vitros , retina , papilla nervului optic ( pata oarba ),
macula ( pata galbena ), vasele retiniene .
Pregatirea bolnavului : pentru examinarea fundului de ochi (
F.O.) este necesar ca pupila sa fie dilatata . In acest scop
asistenta medicala va instila 1 2 picaturi de homatropina 1% sau
mydrium in sacul conjunctival , cu 30 minute inainte de examinare
.
Administrarea de homatropina si mai ales de atropina este
contraindicate in glaucom .
MASURAREA TENSIUNII IN ARTERA CENTRALA A RETINEI
Se determina cu oftalmodinamometrul , imediat dupa examenul F.O.
; pregatirea bolnavului este comuna pentru ambele examinari
.Valoarea normal a T.A.C.R.= 35 mmHg +_10
Examenul F.O. si masurarea T.A.C.R. se indica : in bolile
cardiovasculare , renale , diabet zaharat , pulmonare precum si in
tumori cerebrale , boli neurologice .ELECTROENCEFALOGRAFIA ( E.E.G.
) Inregistreaza activitatea bioelectrica a creierului .Legatura cu
pacientul se face prin cabluri cu electrozi metalici . Se pot
inregistra simultan 4 , 6 , 8 , 10 , 12 sau 24 derivatii , dupa
numarul canalelor pentru care sunt construite . Pe traseele
obtinute , se pot distinge 4 tipuri de ritmuri cerebrale :
-ALFA =8 12 c/ s
-BETA =14 30 c/s
-TETA = 4 7 c/s
-DELTA = 0,5 3 c/s
E.E.G. se utilizeaza in diagnosticul diferential al formelor de
epilepsie; al infectiilor neurologice , al traumatismelor cerebrale
, leziuni vasculare , tumori cerebrale .
Pregatirea pacientului :
3 zile inainte este interzisa medicatia scalpul si parul sa fie
curate ( se spala parul ) se incurajeaza pacientul sa fie linistit
sis a se odihneasca se explica procedura : durata 1 ora sau mai
mult ; testul nu este dureros ; electrozii sunt atasati pe cap
pacientul sta confortabil intr un scaun sau este culcat pe pat , cu
ochii inchisi , nemiscat , pentru ca biocurentii produsi de
contractile muscular modifica rezultatul copiii mici sunt adormiti
si apoi se face inregistrarea .
ANGIOGRAFIA CEREBRALA
Arteriografia cerebral : este indicata pentru vizualizarea
radiologica a sistemului arterial cerebral ; usual , vasele
folosite pentru introducerea cateterului sunt : carotida , vasele
cerebrale sau femurale ; substanta de contrast se injecteaza atunci
cand se fac filmele .
Pregatirea pacientului :
sedare , evaluarea functiilor vitale , testarea la iod ,
explicarea procedurii ; durata 2 3 ore anestezia locala la locul
punctiei
Dupa extragerea cateterului se aplica presiune la locul punctiei
cel putin 5 minute . Se verifica frecvent locul punctiei pentu
prezenta unui eventual hematom . In cazul folosirii carotidei , se
verifica eventual aparitie a dificultatii respiratiei sau a
deglutitiei . Substanta folosita poate creste presiunea
intracraniana . EXAMENUL FUNCTIEI DE ECHILIBRU
Functia de echilibru se controleaza prin semne spontane
vestibulare si probe provocate.
Semne spontane
Nistagmusul spontan (miscarea ritmica a globilor oculari, care
poate fi orizontala, pe verticala sau rotatorie)
Proba bratelor intinse (persoana examinata trebuie sa tina
bratele intinse, in pozitie fixa, timp de 2 minute, cu ochii
inchisi). In cazul unei alterari functionale bratele deviaza pe
partea labirintului in hipofunctie.
Proba Romberg (cand bolnavul sta in pozitie verticala, cu
bratele lipite de corp si picioarele apropiate, cu ochii inchisi).
Exisata trei posibilitati : pozitia capului nu deviaza (normal),
deviaza in dreapta sau deviaza in stanga.
Proba mersului in stea (Weil-Babinsky) : bolnavul legat la ochi
si supravegheat de un ajutor face 5 pasi inainte si 5 pasi inapoi
intr-o directie indicata. Daca exiata o leziune labirintica,
bolnavul, in loc sa urmeze o linie dreapta, va devia progresiv spre
labirintul in hipofunctie.
Semne provocate
Prora calorica (irigatia timpanului cu apa calda 40C si apa rece
25C; se urmaresc nistagmusul si celelalte reactii vestibulare)
Proba rotatorie (bolnavul este asezat pe un scaun rotator care
se invarteste cu 10 turatii in 20 secunde, apoi se opreste brusc;
se masoara durata nistagmusului, care in mod normal este de 10-20
secunde)
Proba pneumatica cerceteaza nistagmusul prin compresiunea si
decompresiunea cu un dus de aer cu para Politzer a labirintului
membranos, in cazul unei fistule labirintice.
Proba electrica se face cu un curent continuu de intensitate
mica. Doi electrozi inveliti in tifon se aplica, unul pe un tragus
si al doilea pe celalalt tragus. La trecerea curentului electric,
de la un pol la altul, la un individ normal se constata deviataia
capului intodeauna spre polul pozitiv.
1.5. PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE LA INTERVENTII AUTONOME SI
DELEGATE DE APLICARE A TRATAMENTULUI
Bolnavii cu AVC sunt mobilizati la pat; ei isi pun iintrega lor
nadejde in asistenta medicala care are sarcina de a-i ingriji. In
aceste cazuri asitenta creeaza conditii optime de comfort,
efectueaza igiena generala si corporala, asigura alimentarea la pat
activ sau pasiv, supravegheaza starea generala (urmareste si
noteaza zilnic functiile vitale si vegetative: puls, respiratie,
TA, temperatura, diureza, scaun, tegumente, mucoase), aplica
mijloacele de prevenire a escarelor (aparitia unei escare este o
nota proasta pentru asistenta), previne complicatiile, desfasoara
activitatea de educatie pentru sanatate.
Asistenta medicala asigura tramentul la pat si tot la pat
executa EKG. Din tratament fac parte lichidele administrate
intravenos: manitol, solutii de glucoza hipertone, corticoizi,
solutii clorurate izotone.
Reguli de administrare a medicamentelor:
Respectarea medicamentelor prescrise
Identificarea medicamentelor prescrise
Verificarea calitatii medicamentelor, sa nu fie degradate
alterate
Respectarea caii de administrare
Respectarea orarului de administrare si a ritmului prescris de
medic
Respectarea dozei prescrise
Respecvtarea somnului fiziologic al pacientului
Evitarea incompatibilitatii intre medicamente
Servirea pacientului cu doza unica de medicament
Respectarea succesiunii in administrarea medicamentelor
Lamurirea pacientului asupra medicamentelor prescrise
Anuntarea imdeiata a greselilor de administrare a
medicamentelor
Administrarea imediata a medicamentelor deschise
Prevenirea infectiilor intraspitalicesti
Asistenta medicala asigura tratamentul la pat , bolnavilor . Din
tratament fac parte si lichidele administrate intravenous : manitol
solutii de glucoza hipertone , corticoizii , solutii clorurate
izotone .
Medicamentele sunt substante de origine animal , vegetala sau
chimice de sinteza transformate prin operatii farmaceutice intr o
forma de administrare ( tablet , drajeuri , capsule , solutii ) ,
folosite pentru prevenirea sau ameliorarea sau vindecarea bolilor .
Medicamentele sunt destinate uzului extern sau intern . Ele se
administreaza pe diferite cai cum ar fi :Cai directe :
suprafata cutanata si a mucoaselor digestiva ( orala ,
sublinguala ,gastric , intestinala ) respiratorie ( nazala
,traheobronsica ) urinara ( uretrala )
Cai indirect
tesutul cellular subcutanat tesutul cellular muscular intravenos
intradermic
Calea intradermica este rezervata unor probe biologice ( reactia
la tuberculina ) , vaccinari si efectuarea preanesteziilor locale
.
Daca din punct de vedere clinic nu exista o deosebire
existentiala intre medicament , aliment si otrava , doza
administrate determina diferntierea actiunii asupra organismului ca
aliment , medicament sau toxic .
De exemplu NaCl este consumata zilnic ca aliment dar poate fi
folosita ca medicament .
In ingrijirea bolnavuluieste foarte important sa se cunoasca
pentru fiecare medicament urmatoarele :
DOZA TERAPEUTICA este cantitatea utilizata pentru obtinerea
efectului therapeutic dorit DOZA MAXIMA este cantitatea cea mai
mare suportata de organism fara aparitia unor fenomene toxice DOZA
TOXICA este cantitatea care provoaca o reactie periculoasa pentru
organism DOZA LETALA este cantitatea care provoaca moartea .
REGULI DE ADMINISTRARE A MEDICAMENTELOR
Deoarece administrarea medicamentelor presupune o mare
raspundere atat pentru medic cat si pentru asistenta medicala si ,
pentru a evita erorile care pot fi fatale se vor respecta
urmatoarele reguli :
RESPECTAREA MEDICAMENTELOR PRESCRISE nu se inlocuieste un
medicament cu altul cu effect asemanator fara aprobarea medicului
IDENTIFICAREA MEDICAMENTULUI PRESCRIS pin verificarea etichetei
inainte de administrare sau a medicamentului insusi ( asistenta
medicala trebuie sa l recunoasca dupa ambalaj , forma de prezentare
, consistent , culoare , miros ) VERIFICAREA CALITATII
MEDICAMENTELOR sa nu fie alterate , degradate . Medicamentele isi
schimba culoarea sau aspectul ( decolorare , tulburare ,precipitare
, sedimentare , lichefiere RESPECTAREA CAII DE ADMINISTRARE este
obligatorie ; nerespectarea caii de administrare poate duce la
accidente grave RESPECTAREA ORARULUI DE ADMINISTRARE , A RITMULUI
PRESCRIS DE MEDIC este obligatoriu ,deoarece unele substante se
descompun sau se elimina din organism intr un anumit timp.
Medicamentele la care doza terapeutica este apropiata de cea
toxica, dar nu se respecta orarul se pot transforma in otravuri
prin cumularea dozelor . Deasemenea nerespectarea orarului poate
duce la anularea efectelui therapeutic iar in cazul antibioticelor
, chimioterapeuticelor se produce rezistenta organismului fata de
germeni . Orarul de administrare este in functie si de alimentarea
pacientului deoarece unele pentru a avea effect therapeutic se
administreaza inainte de masa ( pansamentele gastrice ) ,altele in
timpul alimantatiei ( fermenti digestive ) iar altele numai dupa
masa ( antiemetice ) .Nu se respecta orarul de administrare cand
apar schimbari in starea generala a pacientului sau manifestari de
intolerant . Acestea se aduc de urgent la cunostinta medicului
RESPECTAREA DOZEI PRESCRISE RESPECTAREA SOMNULUI FIZIOLOGIC AL
PACIENTULUI - orarul de administrare va fi stability astfel incat
sa nu fie necesara trezirea pacientului , cu exceptia
antibioticelor , chimioterapeuticelor al caror ritm impune trezirea
. EVITAREA INCOMPATIBILITATI unele prin asociere devin ineficace
sau daunatoare. Asistenta medicala va cere sfatul medicului inainte
de asocierea medicamentelor pe care urmeaza sa le administreze .
SERVIREA PACIENTULUI CU DOZA UNICA DE MEDICAMENT va fi administrate
personal de catre asistenta medicala si luata in prezenta ei .
RESPECTAREA SUCCESIUNII IN ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR consta in a
pastra urmatoarea ordine : Tablet Capsule Solutii Picaturi Injectii
ovule vaginale supozitoare
LAMURIREA PACIENTULUI ASUPRA MEDICATIEI PRESCRISE in cazul in
care efectul medicamentului ar putea nelinisti pacientul .
Asistenta medicala trebuie sa cunoasca astfel pe langa indicatii si
cintraindicatii , incompatibilitatile si efectele secundare ale
medicamentului respective .
ANUNTAREA IMEDIATA A GRESELILOR DE ADMINISTRARE A MEDICAMENTELOR
. Schimbarea madicamentului , nerespectarea dozei, a caii de
administrare sau a orarului va fi adusa imediat la cunostinta
medicului pentru a se putea intervene si pentru a preitampina
complicatiile care ar putea fi fatale pacientului .
-ADMINISTRAREA IMEDIATA A MEDICAMENTELOR DESCHISE
Solutiile injectabile trebuie administrate imediat dupa
deschiderea fiolei , deoarece pastrarea lor permite scaderea
eficacitatii medicamentelor sau chiar degradarea lor .
-PREVENIREA INFECTIILOR INTRASPITALICESTI prin respectarea
masurilor de asepsie si igiena stabilite pentru fiecare cale de
administrare.
1.6. BOALA. EVOLUTIE. COMPLICATII.
PROGNOSTIC
AVC-uI tranzitor se datoreaza unui aport insuficient de sange
intr-un anumit teritoriu anatomic ceea ce inseamana o
aprovizionarea insuficeienta cu oxigen si substante nutritive la
nivelul tesuturilor respective. Evolutia consta in reversibilitate
totala fara sechele dar cu tendinta de a se repeta.
In formele grave evolutia este rapida spre deces, informele cu
supravietuire sechele sunt severe. Boala reprezinta o urgenta
medicala deoarece netratata la timp si corect, se transforma dupa
mai multe repetari in AVCI constituit care reprezinta pentru creier
ceea ce infarctul de miocard reprezinta pentru cord.
Hemoragia subarahnoidiana, daca nu s-a produs cu sangerare
masiva, bolnavul poate depasi faza acuta dar exista riscul de
resangerare la 7-14-21 zile sau oricand mai tarziu.
Una din complicatiile frecventa aparute dupa HS este
hidrocefalia.
Prezenta sangelui in spatiile de circulatie si rezorbtie a LCR
din faza acuta produce o reactie inflamatorie meningeala cu
repercusiuni asupra eliminarii, absorbtiei LCR din nevrax in
sistemel venoase de drenaj;astfel el se acumuleaza in axces prin
dezechilibru intre cantitatea produsa si cea resorbita.
Alte complicatii sunt: apilepsia, tulburari psihice, paralizii
sechelare de nervi cranieni, tulburari vegetative trenante.
Hemoragia cerebrala reprezinta una dintre cele mai grave suferinte
a creierului, grefata de o mortalitate crescuta iar pentru
supravietuitori - de sechele neurologice importante (paralizii,
tulburari pshice).
1.7.EDUCATIE PENTRU SANATATE Educatia primara consta in
precizarea urmatoarelor informatii:
in perioada embrionara , sifilisul , alcoolismul parintilor ,
rubeola mamei pot leza creierul fragil al copilului; sifilisul sa
fie tratat la timp si inainte de conceptia unui copil ; mama sa se
fereasca de boli un timpul sarcinii si sa respecte regimul dietetic
; nasterea sa se faca in unitati spitalicesti ; control periodic al
acitatii vizuale ; tratamentul HTA ; evitarea stresului emotional
si a oboselii fizice ; alternarea perioadelor de activitate cu cele
de repaus ; evitarea expunerii la caldura excesiva ; renuntarea la
tutun , alcool , cafea in exces , grasimi de origine animal
Profilaxia secundara consta in depistarea precoce si tratarea
corespunzatoare a afectiunilor .
Pentru unele persoane , prevenirea accidantului vascular poate
incepe dupa ce au avut un accident ischemic tranzitor ( AIT ) care
este un semnal de alarma ca un AVC ar putea sa apara in curand.
Consultarea cu promtitudine a unui doctor ar putea ajuta la
prevanirea unui AVC . Este imperios necesara solicitarea unui
ajutor medical de urgent in cazul in care apar simtome de AIT ,
care sunt asemanatoare celor ale unui AVC si care cuprind problem
de vedere , de vorbire , de comportament si a procesului de gandire
. Un AIT poate provoca o pierdere de cunostita , convulsii ,
ameteala ( vertij ) , o slabiciune sau amorteala intr o parte a
corpului . Simtomele unui AIT , totusi , sunt temporare si de
obicei dispar dupa 10 20 minute , desi uneori ele pot persista pana
la 24 ore . Multe AVC uri pot fi prevenite prin contolul factorilor
de risc si prin tratarea altor conditii medicale care pot duce la
aparitia unui AVC .Daca la pacientul respective s a spus ca are o
ridigizare / ingrosare a arterelor ( ateroscleroza ) , poate fi
nevoie sa ia o aspirina / zi si / sau medicamente care sa scada
colesterolul . Administrarea unei tablet de aspirina zilnic poate
reduce riscul de aparitie a unui AVC la o persoana care a mai avut
dj un AVC ischemic . Daca se aude un sunet ca un fosnet la
ascultarea fluxului sanguine din vasele sanguine mari de la nivelul
gatului ( arterele carotid ) , se recomanda continuarea examinarii
, de obicei cu efectuare unei ecografii carotidiene . Poate fi
folositore administrarea de aspirina sau o interventie chirurgicala
pentru redeschiderea arterei carotid blocate . La unele persoane cu
un risc crecut de accident vascular cerebral poate fi necesara
inserarea unui stent ( un tub de metal ) in interiorul arterei
carotid cu scopul cresterii fluxului de sange in zonele blocate de
placa de aterom . Acest lucru il face un chirurg de chirurgie
vasculara .
Educatia pacientului cu afectiuni neurologice efectuate de catre
assistenta medicala consta in precizarea urmatoaelor
informatii:
In perioada embrionara, sifilisul, alcoolismul parintilor,
rubeola mamei, pot leza creierul fragil al copilului;
Sifilisul sa fie tratat la timp si inainte de conceperea unui
copil;
Mama sa se fereasca de boli in timpul sarcinii si sa respecte
regimul dietetic;
Nasterea sa se faca in conditii spitalicesti;
Control periodic al acuitatii vizuale, al TA;
Tratamentul HTA;
Evitarea stresuluui emotional si al oboselii fizice;
Alternarea perioadelor de activitate cu cele de repaos;
Evitarea expunerii la caldura excesiva;
Renuntarea la tutun, alcool, cafea in exces, grasimi de origine
animala.
1.8.NORME DE SECURITATE A MUNCII
IN DOMENIUL SANITAR
Normele de securitate a muncii in domeniul sanitar sunt
reglementari cu aplicabilitate nationala si cuprind prevederi
minimal obligatorii pentru desfasurarea diferitelor activitati in
conditii de securitate. La locurile de munca in care se desfasoara
activitati in domeniul sanitar, vor fi repartizate numai persoane
care au fost instruite din punct de vedere al securitatii muncii.
Astfel persoanele care lucreaza in domeniul sanitar vor fi
informate cu privire la:
Riscurile la care sunt expusi: contractarea unor boli;
Partile periculoase ale echipamentelor tehnice utilizate
(butelii de oxigen, aparatura electrica in cazul resuscitarii
cardio-respiratorie, etc);
Dispozitive de protectie existente in serviciul radiologic
(ecrabe de protectie, manusi, sorturi);
Mijloace de protectie si autoprotectie pentru a evita
contaminarea cu produse de excretie (urina, materii fecale, sputa,
lichid de ascita, etc);
Modul de interventie in az de avarii sau accidente;
Semnificatia marcajelor si inscriptiilor diverselor ambalaje
(recipiente de stical, cutii, flacoane, etc) pentru pastrarea
diferitelor substante, materii si materiale utilizate in procesele
de munca, conform standardelo;
Semnificatia tablitelor avertizoare cu semnul de pericol, de
iradiere, etc;
Purtarea echipamentului de protectie care este alcatuit din
halat alb, calota, papuci ce pot fi usor decontaminati.
Vestiarele echipamentului individual de protectie vor fi
separate de cele pentru imbracamintea persoanelor din exterior.
Echipamentul de protectie se utilizeaza numai in incinta
spitalului, acesta va fi schimbat cu hainele persoanle la
schimbarea din tura, dupa o spalare si aseptizare a mainilor.
Tehnica spalarii mainilor ar trebui sa dureze 15-30 secunde.
Pe mainile ude aplicam 3-5 ml sapun lichid sau un antiseptic
care este special si se freaca mainile 5 secunde pentru fiecare
dintre cei sase pasi aratati mai jos. Pot fi folositi pe mana
curata 3 ml alcool sau gel.
Cei sase pasi ai spalarii mainilor:
1) Mainile pe fetele palmare
2) Mainile pe fetele dorsale
3) Palmele interdigital
4) Degetele cu palma opusa
5) Policele cu palama opusa
6) Unghiile prin rotatie pe palma opusa
Cand ar trebui spalate mainile:
de lucru privind examinarea, investigarea si aplicarae
tratamentelor Ori de cate ori mainile sunt murdare;
Inainte de contactul direct cu pacientul;
Inainte de baie;
Dupa contactul cu sangele sau cu produsele de excretie;
Dupa indepartarea manusilor;
Inainte si dupa parasirea saloanelorl;
Inainte de manuirea hranei;
Inaintea de procedurile aseptice: ingrijire unie rani, injectii,
punctii, etc;
Inainte de contactul cu orice pacient.
Se interzice efectuarea oricarei interventii cu mainile umede la
echipamentele tehnice electrice si se interzice descompletarea
echipamentului electroizolant;
In sectiile de anestezie, terapie intensiva si bloc operator,
unde se lucreaza si cu gaze narcotice, inflamabile, se interzice
purtarea imbracamintii din fibre sintetice sau lana;
Se interzice ca in timpul desfasurarii unei tehnici medicale sa
se manance sau sa se atinga gura sau fata cu mainile;
Se vor utiliza grupuri sanitare separate de cele destrinate
bolnavilor;
Depozitarea reziduurilor menajere se va face separat de cele
rezultate din activitatea medicala;
Se cere respectarea intocmai a procedeelor.
CAPITOLUL II
PLANURI DE INGRIJIRE ALE
PACIENTILOR CU AVC
CAZUL A
PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTEI R.M.
II.1.CULEGEREA DATELOR
1. Surse de date:
Directe: pacienta
Indirecete : dosarul medical actual, ecgipa de ingrijire,
familia
2. Metode de culegere a datelor:
Interviul
Observatia
Studiul documentelor medicale
Colaborarea cu echipa de ingrijire
II.1.1.DATE PRIVIND IDENTITATEA PACIENTEI
DATE RELATIV STABILE
Nume : R
Prenume : M
Varsta : 79 ani
Sex : Feminin
Religie : Ortodoxa
Nationjalitatea: Romana
Starea civila : Vaduva
Ocupatia : Pensionara
DATE VARIABILE
Domiciliul : Rural
Conditii de viata si munca : Locuieste singura intr-o casa cu
trei camere si dependinte, incalzire cu lemne, conditii relativ
igienice; munceste in gspodarie si agricultura.
Mod de petrecere a timpului liber: Tricotaj, emisiuni tv.
II.1.2.DATE PRIVIND STAREA DE SANATATE ANTERIOARA
1.2.a.Date antropometriceGreutatea : 59 kg
Inaltimea: 1,58 m
Grup sanguin : B III
RH+
1.2.b.Limite senzoriale
Alergii: nu prezinta
Proteze : nu prezinta
Acuitatea vizuala si auditiva: relativ diminuata
Somn : peturbat
Mobilitate: diminuarea fortei musculare
Alimentatie : necorespunzatoare
Eliminari : inadecvate
1.2.c.Antecedente heredo-colaterale Neaga luesul, TBC-ul in
familie, infectia HIV.
1.2.d.Antecedente personaleFiziologice :
Menarha la 14 ani;
Menopauza la 50 ani;
Sarcini 2: nasteri 1; avort spontan 1;
Patologice :
Bolile copilariei fara a preciza care anume.
II.1.3.INFORMATII LEGATE DE BOALA1.3.a.Motivele internarii
Deficit motor al membrelor de partea dreapta.
1.3.b.Istoricul boliiPacienta R.M., in varsta de 79 ani,
prezinta in cursul diminetii deficit de forta la membrele de partea
dreapta, se interneaza de urgenta pentru tartament si examene de
specialitate.
1.3.c.Diagnostic la internareAVC cardioembolic carotidian stang;
hemipareza dreapta.
1.3.d.Data internarii26.10.2012, ora 10:00
1.3.e.Examen clinic pe aparateStare generala: alterata
Stare de nutritie: buna
Stare de constienta: constienta
Facies: asimetric
Tegumente: palide, normal colorate
Mucoase: normal colorate
Sistem ganglionar: ganglioni superficiali nepalpabili
Sistem muscular: normal reprezentat
Sistem osteo-articular: integru, mobil
Aparat respirator: torace mobil, murmur vezicular prezent
bilateral
Aparat cardiovascular: TA=180/100 mmHg, AV= 105/min
Aparat digestiv: abdomen suplu, nedureros la palpare
Ficat, cai biliare, splina: nepalpabile
Aparat urogenital: rinichi nepalpabil, glob vezical
Sistem nervos, endocrin, organe de simt: Babinski pozitiv
dreapta, ROT dr
