of 184 /184
Atelierele Seminarului Naţional de Fiscalitate şi Contabilitate 2010 Legea Contabilităţii Modificată 150 de întrebări şi răspunsuri www.rs.ro

150 de Monografii Noua Lege Contab

Embed Size (px)

DESCRIPTION

150 de Monografii Noua Lege Contab

Text of 150 de Monografii Noua Lege Contab

  • Atelierele Seminarului Naional de Fiscalitate i Contabilitate

    2010

    Legea Contabilitii Modificat

    150 de ntrebri i rspunsuri

    www.rs.ro

  • Legea Contabilitatii Modificata 150 de intrebari si raspunsuri

    Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 2 din 184

    Atelierele Seminarului Naional de Fiscalitate i Contabilitate

    2010

    Legea Contabilitii Modificat 150 de ntrebri i rspunsuri

    LCI001 RENTROP & STRATON

    Autori: Colectiv Rentrop & Straton

    Manager Centru de Profit: Liliana Grigore Manager Produs: Carmen Iordan

    Director Creaie-Producie: Cristina Straton

    Tehnoredactare: Dana Segrceanu Corectura: Elvira Panaitescu

    Lucrare editat de: RENTROP & STRATON

    Grup de Editur i Consultan n Afaceri

    Preedinte: George Straton Director General: Florin Cmpeanu Director Economic: Mariana Neoiu

    Serviciul Clieni:

    tel.: 021.209.45.45; fax: 021.408.28.99 e-mail: [email protected]

    Putei consulta i celelalte lucrri editate de

    RENTROP & STRATON la adresa: www.rs.ro LCI001 RENTROP & STRATON Toate drepturile rezervate. Nicio parte din acest material nu poate fi reprodus, arhivat sau transmis sub nicio form i prin niciun fel de mijloace, mecanice sau electronice, fotocopiere, nregistrare audio sau video, fr permisiunea n scris din partea editorului. Informaiile din acest material au fost obinute din surse pe care le considerm de ncredere. Scopul acestei lucrri este s v ofere o privire de ansamblu asupra celor mai noi modificri legislative i a implicaiilor acestora n activitatea dumneavoastr. Autorii sau editorii nu sunt responsabili pentru nicio pierdere ocazionat vreunei persoane fizice sau juridice care acioneaz sau se abine de la aciuni ca urmare a citirii materialelor publicate n aceast lucrare.

  • Legea Contabilitatii Modificata 150 de intrebari si raspunsuri

    Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 3 din 184

    1. Achizitia in rate a unui utilaj Intrebare participant seminar: O societate achizitioneaza un utilaj de la o alta societate cu plata in rate. Firma vanzatoare intocmeste o factura de avans si pentru fiecare plata efectuata de cumparator ii emite factura. Este corecta operatiunea? Catre sunt notele contabile aferente achizitiei cu plata in rate? Raspuns consultant: Sa presupunem ca transferul dreptului de proprietate se face in momentul livrarii bunului. In conformitate cu prevederile art. 128, alin. (3), lit. a) din Codul Fiscal actul generator pentru exigibilitatea TVA-ului este predarea efectiva a bunului: Art. 128. - (1) Este considerata livrare de bunuri transferul dreptului de a dispune de bunuri ca si un proprietar. (2) (...) (3) Urmatoarele operatiuni sunt considerate, de asemenea, livrari de bunuri, in sensul alin. (1): a) predarea efectiva a bunurilor catre o alta persoana, ca urmare a unui contract care prevede ca plata se efectueaza in rate sau a oricarui alt tip de contract care prevede ca proprietatea este atribuita cel mai tarziu in momentul platii ultimei sume scadente, cu exceptia contractelor de leasing; Asadar, in momentul livrarii bunului ar fi fost normal sa se primeasca o factura cu intreaga valoare a echipamentului, asa cum este prevazuta in contract, si sa se colecteze TVA-ul aferent, iar societatea sa-l deduca in contabilitatea firmei. Monografia propusa este urmatoarea:

    - Plata avans catre furnizor pe baza de factura:

    % = 404 409X 4426

    - Plata din banca a avansului:

    404 = 5121 405

    - Emitere factura pentru intreaga suma a utilajului si stornarea avansului:

    % = 404 409X cu semnul minus 213 4426

    - Inregistrarea achitarii ratei si a dobanzi aferente:

    404 = 5121 - Includerea pe cheltuiala a ratei datorate prevazute in contract:

    666 = 404

  • Legea Contabilitatii Modificata 150 de intrebari si raspunsuri

    Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 4 din 184

    Nota: Inregistrarile contabile depind si de conditiile contractuale.

    2. Activitate de ambalare produse alimentare Intrebare participant seminar: Care este monografia contabila pentru o firma care la punctul de lucru are activitate de ambalare produse alimentare iar vanzarea acestora se face prin agenti comerciali ai firmei. Ce documente vor fi intocmite la punctul de lucru? Mai este necesar registrul de casa daca incasarile se fac la sediu iar facturile sunt emise de agenti pe traseu? Iesirea marfii din depozit catre agent va fi facuta prin aviz pe baza de transfer in gestiunea lui, care apoi va fi scazuta pe baza facturii? Raspuns consultant: In conformitate cu O.M.F.P. nr. 3.055/2009 pct.(4) - Societatile comerciale care au subunitati organizeaza si conduc contabilitatea astfel incat sa fie disponibile informatiile necesare privind activitatea desfasurata de aceste subunitati. La punctele de lucru contabilitatea poate fi organizata pana la nivel de balanta, urmand ca la sediu sa se cumuleze activitatile in vederea obtinerii balantei societatii. Contabilitatea primara se tine la punctul de lucru, in situatia in care aveti plati si incasari la punctul de lucru trebuie intocmit registru de casa. Inregistrari contabile in activitate de ambalat Inregistrarea achizitiei de ambalaj: % = 401

    381 Furnizori

    Ambalaje

    4426

    TVA colectata

    Inregistrarea unor materiale proprii pentru procesul de ambalare: 601 = 301 Cheltuieli cu materiile prime Materii prime Inregistrarea manoperei si a cheltuielilor sociale aferente: 641 = 421 Cheltuieli cu salariile Personal salarii datorate personalului 645X = 43XX Cheltuieli cu asigurari sociale Asigurari sociale

    Inregistrarea consumului de apa, energie:

  • Legea Contabilitatii Modificata 150 de intrebari si raspunsuri

    Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 5 din 184

    605 = 401 Cheltuieli privind energia si apa Furnizori Descarcarea gestiunii cu valoarea ambalajelor: 608 = 381 Cheltuieli privind ambalajele Ambalaje

    3. Monografie contabila - Agentie de turism Intrebare participant seminar: Se tine evidenta contabila a unei agentii de turism, agentie neplatitoare de TVA.. Monografia contabila folosita, gasita intr-un caiet de practici contabile, se prezinta mai jos. E corecta inregistrarea biletelor de avion, transportul de la furnizor in contul 628 si refacturarea acestora clientilor in contul 704? Pachetul de servicii turistice se inregistreaza in 462 = 401 si se inchide cu factura clientului 4111 = 462 + comisionul agentiei, care se inregistreaza in 704? Inregistrand in 704, se maresc veniturile agentiei, in asa fel incat, la calculul impozitului pe profit minim se trece in alta grila de impozitare anuala? Raspuns consultant: 1. Inregistrarea cheltuielilor de transport (aerian, naval sau terestru): a) in cazul in care transportul este efectuat pe linii externe, in factura clientului se inscrie la TVA scutit cu drept de deducere (SDD). a1)inregistrarea facturii clientului: 411 = 704 a2))inregistrarea incasarii acesteia : 5314, (5311), 5121, (5124) = 411 b) in cazul in care transportul se efectueaza pe linii interne se inscrie la rubrica TVA pe factura clientului TVA inclus. b1) inregistrarea facturii clientului: 411 = % 704 4427 b2)inregistrarea incasarii acesteia: 5314, (5311), 5121, (5124) = 411 Mentionam ca in cheltuielile de transport poate fi inclusa si taxa de aeroport pe linile interne care este scutita de TVA..

  • Legea Contabilitatii Modificata 150 de intrebari si raspunsuri

    Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 6 din 184

    2. Inregistrarea cheltuielilor cu servicii de transport: a1) Daca acestea sunt pe curse externe: 628 = 401 a2) Daca acestea sunt pe curse interne se inregistreaza: % = 401 628 4426 3) Inregistrarea facturii de la furnizorul de pachete de servicii turistice: 462 sau 473= 401 4) Emiterea facturii catre client: 411 = % 704 valoarea comisionului 4427 valoarea TVA, calculata la comision (valoare 704) 462 sau 473 valoarea veniturilor care apartin furnizorului de pachete turistice Daca la momentul intocmirii facturii clientului nu se poate calcula comisionul se face inregistrarea: 411=462.analitic sau 473.analitic Si, ulterior, la momentul inregistrarii facturii de la furnizor pentru pachetul de servicii turistice facturat clientului: 462.analitic sau 473.analitic = 401 si apoi se determina comisionul ca fiind echivalent cu soldurile conturilor 462 sau 473. Concomitent, se foloseste si un cont de cheltuiala si unul de venit, iar diferenta rezultata se reflecta in contul de profit si pierdere insa se mareste rulajul veniturilor urmand ca societatea sa se incadreze intr-o alta grila de impozitare conform Hotararii nr. 488/2009. Se propun urmatoarele inregistrari:

    - Emitere factura client intern: 4111.1 = 462.4C (suma neta fara comision si TVA aferent) Clienti interni Creditori diversi 4111.1 = 704.4 (comision)

    Clienti interni Venituri din lucrari si servicii 4111.1 = 4427 (TVA comision) Clienti interni TVA colectata

    - Emitere factura client extern (in valuta):

  • Legea Contabilitatii Modificata 150 de intrebari si raspunsuri

    Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 7 din 184

    4111.2 = 462.4B (suma neta) Clienti externi Creditori diversi 4111.2 = 704.4 (comision) Clienti externi Venituri din lucrari si servicii

    - Comision acordat clientului intern, 622.4 = 4111.1 (comision acordat)

    Cheltuieli cu comisioanele Clienti interni 4426 = 4111.1 (TVA comision) TVA deductibila Clienti interni

    - Comision acordat client extern: 622.4 = 4111.2 (comision acordat)

    Cheltuieli cu comisioanele Clienti externi

    - Incasare client turism intern: 5311.X = 4111.1 (total valoare)

    Casa in lei Clienti interni

    - Incasare client turism extern: 5314.X = 4111.2 (total valoare)

    Casa in valuta Casa in valuta

    - Diferente de curs: 665.X = 4111.2 (diferente de curs nefavorabile)

    Cheltuieli cu diferentele de curs Clienti externi 5314.X = 765.X (diferente de curs favorabile) Casa in valuta Venituri din diferente de curs

    - Incasare client turism intern: 5121.X = 4111.1 (total valoare) Conturi la banci in lei Clienti interni

    - Incasare client turism extern: 5124.X = 4111.2 (total valoare) Casa in valuta Clienti externi

    - Reglare servicii turistice interne: 462.4C = 462.4D (total valoare)

    Creditori diversi Creditori diversi

    - Reglare servicii turistice externe: 665.X = 462.4A (diferente de curs nefavorabile)

  • Legea Contabilitatii Modificata 150 de intrebari si raspunsuri

    Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 8 din 184

    Cheltuieli cu diferentele de curs Creditori diversi

    462.4B = 765.X (diferente de curs favorabile) Creditori diversi Venituri din diferente de curs Nota: Toate facturile emise si cele primite de la furnizori trebui grupate pe fiecare partener in parte pentru inchiderea conturilor 462.X si a diferentelor de curs valutar, atat pentru cele in lei cat si pentru cele in valuta. Pe acelasi principiu se poate merge si in cazul biletelor de avion si autocar.

    4. Angajari conform O.U. nr. 13/2010 Intrebare participant seminar: Referitor la salariatii incadrati in munca incepand cu 1 martie 2010 care se incadreaza in O.U. nr. 13 din 23.02.2010 privind reglementarea unor masuri in vederea stimularii crearii de noi locuri de munca si diminuarii somajului in 2010, contributiile de asigurari sociale sunt scutite pe o perioada de 6 luni. Cum se inregistreaza in contabilitate aceste contributii si cum se declara la CAS, SOMAJ, CASS? Raspuns consultant: In anul 2010, angajatorii care incheie contracte de munca cu persoane provenite din randul somerilor aflate in evidenta agentiilor pentru ocuparea fortei de munca cu minimum 3 luni anterioare datei stabilirii raporturilor de munca si pe care le mentin in activitate pe o perioada de cel putin 12 luni beneficiaza, pe o perioada de 6 luni de la data incadrarii, de scutire de la plata contributiilor de asigurari sociale pentru aceste persoane. Scutirea de la plata contributiilor de asigurari sociale nu se acorda angajatorilor care au avut relatii de munca in ultimele 6 luni cu persoanele devenite somere si nici angajatorilor care stabilesc raporturi de munca pe locuri de munca devenite vacante, rezultate in urma incetarii unor raporturi de munca in ultimele 6 luni. Scutirea de la plata contributiilor de asigurari sociale datorate de angajatori se acorda incepand cu luna urmatoare lunii stabilirii raporturilor de munca. In situatia in care stabilirea raporturilor de munca se realizeaza incepand cu data de intai a lunii, scutirea de la plata contributiilor de asigurari sociale se acorda incepand cu aceasta data. Prin notiunea de contributii de asigurari sociale se intelege contributia de asigurari sociale, contributia de asigurari pentru somaj, contributia de asigurari pentru accidente de munca si boli profesionale, contributia la fondul de garantare pentru plata creantelor salariale, contributia pentru asigurari sociale de sanatate, inclusiv contributia pentru concedii si indemnizatii de asigurari sociale de sanatate, datorate, potrivit legii, de angajatori. Baza de calcul pentru acordarea drepturilor asiguratului pentru aceasta perioada va fi: -indemnizatiei de somaj - salariul minim brut pe tara

  • Legea Contabilitatii Modificata 150 de intrebari si raspunsuri

    Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 9 din 184

    -drepturilor prevazute de L19/2000 -venitul brut realizat lunar de angajat -indemnizatiei de concediu medical - salariul minim brut pe tara garantat Inregistrari contabile: 6458 = 423 423 = % 444 4372 4312 4314 In ceea ce priveste declararea acestor contributii in programul de CAS, SOMAJ, CASS - se declara cu sume 0.

    5. Bunuri importate, preluate de alta societate Intrebare participant seminar: O societate a efectuat in anul 2005 un import definitiv de rafturi metalice din Germania pentru care a platit TVA in vama. Datoria, ca furnizor, este neachitata. Acum, firma din Germania a renuntat la colaborarea cu firma si a gasit o alta firma in Romania la care a transferat rafturile metalice. Pe perioada folosirii rafturilor,societatea a inregistrat amortizare. Cum ar fi corecta descarcarea din contabilitate? 1. Sa se factureze rafturile la firma din Romania unde se afla. 2. Sa faca societatea din Germania factura de stornare. 3. Sa se facturam pe Germania Raspuns consultant: In urma importului definitiv (care s-a facut probabil pe baza unui contract), societatea a devenit proprietarul bunurilor respective. Valoarea si durata de folosire au determinat-o sa le inregistreze pe mijloace fixe si, desigur, sa le amortizeze. Incetarea colaborarii cu firma din Germania a fost stipulata, probabil, intr-un act aditional in care trebuiau stabilite toate detaliile. In calitate de proprietar al bunurilor, societatea poate factura rafturile firmei din Romania si sa incheie un protocol in 3, prin care clientul din Romania sa preia si datoria furnizorului din Germania. Practic sa se compenseze creanta aparuta prin facturare cu datoria la furnizor. Inregistrari contabile: Vanzarea: 461 = % Debitori diversi 7583

  • Legea Contabilitatii Modificata 150 de intrebari si raspunsuri

    Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 10 din 184

    Venituri din vanzarea activelor si alte operatii de capital 4427 TVA colectata Descarcarea de gestiune: % = 214

    2814 Mobilier, aparatura birotica, echipamente de protectie a valorilor umane si

    Amortizarea altor materiale si alte active corporale

    imobilizari corporale

    6583 Cheltuieli privind activele cedate

    si alte operatii de capital

    6. Ajustarea TVA contract de leasing Intrebare participant seminar: O societate vrea sa vanda in luna martie 2010, o masina achizitionata in leasing financiar, in luna ianuarie 2007, la valoarea de intrare de 15.000 lei si TVA 2.850 lei. Amortizarea inregistrata este 9.000 lei, la o durata de 5 ani. Vanzarea se face catre o persoana fizica la pretul de 6.000 lei, fara TVA, iar contractul de leasing s-a incheiat in anul 2010. Cum se calculeaza ajustarea TVA si care sunt inregistrarile contabile? Raspuns consultant: Conform Codului Fiscal (Art 149 alin (4) lit. b) ajustarea taxei deductibile se efectueaza in situatia in care bunul de capital isi inceteaza existenta, cu exceptia cazurilor in care se dovedeste ca respectivul bun de capital a facut obiectul unei livrari; Drept urmare, autoturismul respectiv este scos din evidenta printr-o vanzare (chiar daca este catre o persoana fizica); societatea nu are nicio obligatie legata de ajustarea TVA-ului dedus initial la momentul transferului de proprietate. Inregistrarile contabile:

    Vanzarea autoturismului:

    461 = % 7.140 lei 7583 6.000 lei 4427 1.140 lei

  • Legea Contabilitatii Modificata 150 de intrebari si raspunsuri

    Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 11 din 184

    Descarcarea din gestiune a autoturismului vandut:

    % = 2133 15.000 lei 2813 9.000 lei 6583 6.000 lei

    TVA, dedus la valoarea reziduala, trebuia ajustat daca autoturismul isi inceta existenta de exemplu prin casare, dupa o durata de viata mai mica de 5 ani, de la data la care societatea a devenit proprietarul bunului (ianuarie 2010). Atunci inregistrarea contabila ar fi fost 635 = 4426 cu valoarea TVA pentru perioada de neutilizare (4 ani din 5 de ajustare).

    7. Facturi in urma deplasarii in strainatate Intrebare participant seminar: Directorul general al unei societati a fost plecat in Germania la inceputul lunii si s-a intors cu facturi de cazare si masa pentru perioada in care a fost in deplasare. In urma noilor reglementari, cum se inregistreaza aceste facturi? Sunt incluse in declaratia 390 VIES ? Raspuns consultant: Conform noilor reglementari, serviciile de cazare sunt servicii legate de un bun imobil si vor avea locul prestarii acolo unde se afla bunul imobil (cf. art 133 alin. 4 lit. a), deci in Germania. Pentru serviciile de restaurant, locul prestarii este locul prestarii efective (cf. art. 133 alin. 4 lit. d), deci tot in Germania. Drept urmare, ambele servicii sunt neimpozabile in Romania, se vor declara in decont la rd. 24, si nu se vor declara in declaratia 390. Cu privire la inregistrarea in contabilitate - sumele se vor inregistra pe cheltuieli pentru toata valoarea inclusiv TVA platit in Germania. Daca se solicta rambursarea TVA-ului aferent de la autoritatile germane (conform Directivei a VIII-a), atunci valoarea TVA de pe facturi se va inregistra pe creante in contul 461.

    8. Deducerea TVA leasing auto Intrebare participant seminar: Se poate deduce TVA la un contract de leasing a unei masini (contract incheiat inainte de 01.05.2009). Dar TVA aferenta valorii reziduale se poate deduce?

  • Legea Contabilitatii Modificata 150 de intrebari si raspunsuri

    Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 12 din 184

    In anul 2010, beneficiarul plateste valoarea reziduala a leasingului. Se poate interpreta faptul ca achizitia este dupa data de 01.05.2009, si in cazul acesta sa nu se poata deduce TVA-ul aferent valorii reziduale; daca este contract incheiat inainte de 01.05.2009 se poate deduce TVA-ul aferent valorii reziduale? Raspuns consultant: Prevederile privind eliminarea dreptului de deducere a TVA, introduse incepand cu 1.05.2009 prin art. 32 punctul 10 din O.U.G. nr. 34/2009, nu vor fi aplicabile pentru ratele de leasing platite de utilizatorii societatilor de leasing pe perioada derularii contractelor de leasing, intrucat acestea reprezinta din punct de vedere al TVA prestari de servicii in sensul art. 129 alin. (3) lit. a) din Codul fiscal, dar se vor aplica pentru valoarea la care se face transferul dreptului de proprietate la sfarsitul contractului de leasing, aceasta fiind considerata o livrare de bunuri. Drept urmare, chiar daca contractual este incheiat inainte de 1.05.2009, nu veti avea drept de deducere pentru valoarea reziduala la care veti inregistra transferul bunului in proprietatea dumneavoastra, in anul 2010.

    9. Monografie contabila Tranzactii de vanzare-cumparare instrumente de investitii Intrebare participant seminar: O societate comerciala cu raspundere limitata cu sediul in Romania efectueaza in anul 2009 tranzactii de vanzare-cumparare instrumente de investitii pe piata internationala prin intermediul unei societati de servicii financiare cu sediul in Praga (societate ce ofera servicii atat in Europa cat si in U.S.A). Pentru reflectarea corecta in contabilitatea societatii a tranzactiilor de vanzare-cumparare, precum si pentru determinarea si inregistrarea corecta a operatiunilor contabile ce decurg din acestea (transferul banilor de la societatea comerciala catre societatea de intermediere, operatiunile de cumparare-vanzare actiuni, profitul/pierderea rezultata din vanzarea pe piata de capital a actiunilor, diferentele favorabile/nefavorabile rezultate din evaluarea actiunilor detinute in stoc la sfarsitul lunii, constituirea provizioanelor de risc pentru operatiunile pe pietele financiare), avem rugamintea sa ne puneti la dispozitie o monografie contabila. Raspuns consultant: Din pacate nu avem posibilitatea sa va furnizam o monografie completa pentru aceasta situatie speciala, dar in cele ce urmeaza va prezentam un tratament contabil valabil pentru titluri de valoare pe termen scurt cotate pe o piata reglementata.

    Transferul disponibilitatilor catre societatea de intermediere este asimilat unui transfer bancar intre conturile societatii: 581 = 5124/A cu valoarea disponibilitatilor in valuta transferate evaluate la cursul BNR valabil in data transferului si, concomitent: 5124/B = 581 cu aceeasi valoare

    Achizitia actiunilor in scop speculativ:

  • Legea Contabilitatii Modificata 150 de intrebari si raspunsuri

    Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 13 din 184

    5081 =5124/B cu valoarea de achizitie in valuta evaluate la cursul BNR valabil in data achizitiei

    Retinerea si plata comisionului: 628 = 5124 cu valoarea comisionului retinut

    Evaluarea actiunilor aflate in stoc la sfarsitul exercitiului financiar se face la valoarea de cotatie din ultima zi de tranzactionare comunicat de societatea de intermediere. Nu se face reevaluare lunara deoarece nu sunt considerate valori de trezorerie ci investitii financiare pe termen scurt.

    668 = 5081 cu pierderea de valoare rezultata, sau 5081 = 768 cu castigul de valoare rezultat

    Vanzarea titlurilor de plasament in castig. Castigul se calculeaza ca diferenta intre pretul de vanzare si costul istoric, respectiv valoarea stabilita la ultima reevaluare de la sfarsitul exercitiului, daca este cazul. 5124/B = % cu valoarea incasata din vanzare evaluata la cursul BNR valabil in ziua incasarii 5081 cu valoarea contabila a acestor titluri 7642 cu castigul realizat Pierderea de valoare se calculeaza la fel ca si castigul si se va contabiliza, astfel: % = 5081 cu valoarea contabila a acestor titluri 5124/B cu valoarea incasata din vanzare evaluata la cursul BNR valabil in ziua incasarii 6642 cu pierderea realizata

    Pentru actiunile detinute la sfarsitul exercitiului nu se inregistreaza provizioane de risc ci doar ajustari pentru pierdere de valoare. Aceste ajustari nu se inregistreaza pentru titlurile de plasament cotate pe o piata reglementata, ci doar pentru titlurile de plasament necotate si titlurile detinute pe termen lung cotate sau necotate. Astfel: 6863 = 296 pentru titlurile recunoscute ca imobilizari financiare, si 6864 = 598 pentru titlurile de plasament necotate

    Extrase relevante: Pct. 56 (5) Titlurile pe termen scurt (actiuni si alte investitii financiare) admise la tranzactionare pe o piata reglementata se evalueaza la valoarea de cotatie din ultima zi de tranzactionare, iar cele netranzactionate la costul istoric mai putin eventualele ajustari pentru pierdere de valoare. Titlurile pe termen lung (actiuni si alte investitii financiare) se evalueaza la costul istoric mai putin eventualele ajustari pentru pierdere de valoare. 174 - La finele fiecarei luni, disponibilitatile in valuta si alte valori de trezorerie, cum sunt titluri de stat in valuta, acreditive si depozite in valuta se evalueaza la cursul de schimb al pietei valutare, comunicat de Banca Nationala a Romaniei din ultima zi bancara a lunii in cauza.

  • Legea Contabilitatii Modificata 150 de intrebari si raspunsuri

    Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 14 din 184

    Diferentele de curs inregistrate se recunosc in contabilitate la venituri sau cheltuieli din diferente de curs valutar, dupa caz.

    10. Inregistrari pentru o firma fara salariati Intrebare participant seminar: Cum se inregistreaza in contabilitate bonurile de combustibil pentru o firma de IT care nu are salariati? Dar reparatiile si rovinieta masinii? Raspuns consultant: Inregistrarea cheltuielilor cu functionarea si intretinerea autoturismelor nu este conditionata de existenta salariatilor, ci de efectuarea lor in scopul desfasurarii activitatii economice pentru care ester infiintata. Inregistrarile vor fi urmatoarele:

    Combustibilul pe baza de bon fiscal si decont de cheltuieli:

    % = 401 cu valoarea totala 6022 cu valoarea combustibilului alimentat fara TVA 4426 cu TVA aferent 401 = 542/5121 cu suma platita

    Rovinieta pe baza documentului de plata:

    635 = 542/5121 cu suma achitata

    Reparatiile pe bazaa de factura:

    % = 401 cu valoarea totala 611 cu valoarea fara TVA a reparatiei 4426 cu TVA aferent

    11. Jurnalele unei firme de prestari-servicii Intrebare participant seminar: Care sunt registrele si jurnalele pe care trebuie sa le aiba o firma de prestari-servicii platitoare de TVA si cand se completeaza? Dar pentru comert (vanzari)? Raspuns consultant: In conformitate cu Legea Contabilitatii nr. 82/1991 o societate comerciala trebuie sa aiba cel putin urmatoarele registre obligatorii: Registrul-jurnal, Registrul-inventar si Cartea mare.

  • Legea Contabilitatii Modificata 150 de intrebari si raspunsuri

    Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 15 din 184

    Ordinul nr. 3.512/2008, privind documentele financiar-contabile, face urmatoarele precizari: Registrele de contabilitate se utilizeaza in stricta concordanta cu destinatia acestora si se prezinta in mod ordonat si astfel completate incat sa permita in orice moment identificarea si controlul operatiunilor contabile efectuate. Registrele de contabilitate se pot prezenta sub forma de registru, foi volante sau listari informatice, dupa caz. Numerotarea paginilor registrelor se va face in ordine crescatoare, iar volumele se vor numerota in ordinea completarii lor. 19. Registrul-jurnal (cod 14-1-1) este un document contabil obligatoriu in care se inregistreaza cronologic toate operatiunile economico-financiare. Operatiunile de aceeasi natura, realizate in acelasi loc de activitate (atelier, sectie), pot fi recapitulate intr-un document centralizator, denumit jurnal auxiliar, care sta la baza inregistrarii in Registrul-jurnal. Unitatile pot utiliza jurnale auxiliare pentru: operatiunile de casa si banca, decontarile cu furnizorii, situatia incasarii-achitarii facturilor etc. Orice inregistrare in Registrul-jurnal trebuie sa cuprinda elemente cu privire la: felul, numarul si data documentului justificativ, explicatii privind operatiunile respective si conturile sintetice debitoare si creditoare in care s-au inregistrat sumele corespunzatoare operatiunilor efectuate. Unitatile care utilizeaza jurnale auxiliare pot inregistra in Registrul-jurnal sumele centralizate pe conturi, preluate din aceste jurnale. Editarea Registrului-jurnal se efectueaza la cererea organelor de control sau in functie de necesitatile proprii. 20. Persoanele fizice care desfasoara activitati independente si conduc contabilitatea in partida simpla, in conformitate cu prevederile legale, intocmesc Registrul jurnal de incasari si plati (cod 14-1-1/b), precum si alte documente de evidenta prevazute de legislatia in domeniu. 21. Registrul-inventar (cod 14-1-2) este un document contabil obligatoriu in care se inregistreaza toate elementele de activ si de pasiv, grupate in functie de natura lor, inventariate de unitate, potrivit legii. Registrul-inventar se intocmeste la infiintarea unitatii, cel putin o data pe an pe parcursul functionarii unitatii, cu ocazia fuziunii, divizarii sau incetarii activitatii, precum si in alte situatii prevazute de lege, pe baza de inventar faptic. In acest registru se inscriu, intr-o forma recapitulativa, elementele inventariate dupa natura lor, suficient de detaliate pentru a putea justifica continutul fiecarui post al bilantului. Registrul-inventar se completeaza pe baza inventarierii faptice a fiecarui cont de activ si de pasiv. Elementele de activ si de pasiv inscrise in Registrul-inventar au la baza listele de inventariere sau alte documente care justifica continutul acestora la sfarsitul exercitiului financiar. In cazul in care inventarierea are loc pe parcursul anului, in Registrul-inventar se inregistreaza soldurile existente la data inventarierii, la care se adauga rulajele intrarilor si se scad rulajele iesirilor de la data inventarierii pana la data incheierii exercitiului financiar.

  • Legea Contabilitatii Modificata 150 de intrebari si raspunsuri

    Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 16 din 184

    22. Pe baza Registrului-inventar si a balantei de verificare de la 31 decembrie se intocmeste bilantul care face parte din situatiile financiare anuale, ale carui posturi, in conformitate cu prevederile Legii nr. 82/1991, republicata, si ale reglementarilor contabile aplicabile, trebuie sa corespunda cu datele inscrise in contabilitate, puse de acord cu situatia reala a elementelor de activ si de pasiv stabilita pe baza inventarului. 23. Cartea mare (cod 14-1-3) este un registru contabil obligatoriu in care se inregistreaza lunar si sistematic, prin regruparea conturilor, miscarea si existenta tuturor elementelor de activ si de pasiv, la un moment dat. Acesta este un document contabil de sinteza si sistematizare si contine simbolul contului debitor si al conturilor creditoare corespondente, rulajul debitor si creditor, precum si soldul contului. Registrul Cartea mare poate contine cate o fila pentru fiecare cont sintetic utilizat de unitate. Cartea mare sta la baza intocmirii balantei de verificare. Registrul Cartea mare poate fi inlocuit cu Fisa de cont pentru operatiuni diverse. Editarea Cartii mari se efectueaza la cererea organelor de control sau in functie de necesitatile proprii. 24. Registrul-jurnal, Registrul-inventar si Registrul Cartea mare se pastreaza in unitate timp de 10 ani de la data incheierii exercitiului financiar in cursul caruia au fost intocmite, iar in caz de pierdere, sustragere sau distrugere, trebuie reconstituite in termen de maximum 30 de zile de la constatare. Persoanele fizice care utilizeaza tehnica de calcul trebuie sa asigure listarea acestora in orice moment pe parcursul celor 10 ani de pastrare. Persoanele prevazute la art. 1 din Legea nr. 82/1991, republicata, care utilizeaza, potrivit legii, registre si formulare specifice privind activitatea financiara si contabila, reglementate prin actele normative in vigoare, procedeaza la inscrierea datelor in aceste registre si formulare potrivit normelor specifice, prezentate in actele normative respective, precum si prezentelor norme metodologice privind documentele justificative si financiar-contabile. In ceea ce priveste evidenta TVA, Ordinul nr. 1.372/2008 privind organizarea evidentei in scopul taxei pe valoarea adaugata, conform art. 156 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, mentioneaza ca, in scop de TVA, o societate trebuie sa completeze jurnal de vanzari, jurnal de cumparari, registrul non-transferurilor de bunuri, registrul bunurilor mobile corporale. De asemenea, in conformitate cu art. 149 din Codul fiscal platitorii de TVA trebuie sa completeze si registrul bunurilor de capital. In actul normativ amintit mai sus sunt prezentate modele orientative ale jurnlalelor de TVA, dar se arata ca fiecare persoana impozabila poate sa isi stabileasca modelul documentelor pe baza carora determina taxa colectata si taxa deductibila, conform specificului propriu de activitate.

    12. Vanzarea de haine si incaltaminte second-hand Intrebare participant seminar: Ce documente trebuiesc prezentate/avute la un targ, in cazul vanzarii de haine second hand si incaltaminte ( registre, jurnale)?

  • Legea Contabilitatii Modificata 150 de intrebari si raspunsuri

    Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 17 din 184

    Raspuns consultant: Nu am regasit prevederile legale distincte pentru vanzarile de haine second-hand si incaltaminte la targuri. Din practica si pe baza experientei noastre, mentionam ca fiind vorba despre vanzare direct catre populatie ar trebui sa detineti casa de marcat. O.U. nr. 28, republicata din 25 martie 1999, privind obligatia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale: Art. 1 - (1) Operatorii economici care efectueaza livrari de bunuri cu amanuntul, precum si prestari de servicii direct catre populatie sunt obligati sa utilizeze aparate de marcat electronice fiscale. (2) Operatorii economici prevazuti la alin. (1), denumiti in continuare utilizatori, au obligatia sa emita bonuri fiscale cu aparate de marcat electronice fiscale si sa le predea clientilor. La solicitarea clientilor, utilizatorii vor elibera acestora si factura fiscala. Fiscalizarea casei de marcat se face insa in corespondenta cu sediul sau punctul de lucru al companiei. Am inteles ca, daca societatea are un anumit cod CAEN, se accepta fiscalizarea unei case de marcat mobile fara a exista obligatia declararii unui punct de lucru la fiecare targ. Este cazul participarii la un targ pentru cateva zile. 4782 - Comert cu amanuntul al textilelor, imbracamintei si incaltamintei efectuat prin standuri, chioscuri si piete Daca participati cu regularitate la un targ in aceeasi locatie sau vindeti intr-o piata trebuie sa va infiintati acolo un sediu secundar- punct de lucru. Activitatea necesita obtinerea unor autorizari de la admnistratia locala (primarie) insa nu cunoastem, nefacand obiectul unei consultante in domeniul contabilitatii. Deschiderea unui punct de lucru va obliga la achizitionarea Registrului Unic de Control. In privinta documentelor contabile acestea se intocmesc pentru activitatea obisnuita de comert haine second-hand. Transportul de la sediu la targ ar trebui sa se faca in baza unui aviz de insotire a marfii, dar fara facturare ulterioara, fiind practic un transfer intre locatii/ gestiuni. Inregistrarea in contabilitate s-ar putea tine pe analitice/gestiuni, pentru a se tine un stoc corect la aceasta locatie si a se cunoaste rezultatul strict pe aceasta locatie. Veniturile se inregistreaza pe baza raportului Z generat de casa de marcat. Stocul se inventariaza periodic conform procedurii companiei.

    13. Haine si incaltaminte second-hand comert cu amanuntul Intrebare participant seminar:

  • Legea Contabilitatii Modificata 150 de intrebari si raspunsuri

    Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 18 din 184

    Cum se tine gestiunea, cum se inregistreaza in contabilitate si ce documente sunt necesare la o activitate de vanzare cu amanuntul, haine si incaltaminte second hand? Dar in cazul in care sunt achizitionate la kg si vandute la bucata? Raspuns consultant: In comertul cu amanuntul (chiar daca este cu bunuri second hand) gestiunea se recomanda sa se tina global valoric. Astfel, in cazul in care se aplica regimul normal de taxare din punct de vedere al TVA, inregistrarile vor fi urmatoarele:

    Achizitia marfii second hand: 371 si 4426 = 401 cu pretul de cumparare inclusiv TVA daca este cazul

    Receptia marfii second hand si stabilirea pretului de vanzare: 371 = 378 si 4428 cu adaosul comercial practicat si TVA neexigibila

    Vanzarea si incasarea marfurilor zilnic pe baza bonului fiscal emis: 5311 = 707 si 4427 cu valoarea incasata fara TVA si TVA colectata

    Descarcarea din gestiune a marfurilor vandute: 607,378 si 4428 = 371 cu pretul de vanzare inclusiv TVA al marfurilor vandute

    In cazul schimbarii preturilor de vanzare, trebuie intocmit un NIR de schimbare de pret, care se va inregistra: 378 si 4428 = 371 cu diminuarea de pret, sau 371 = 378 si 4428 cu cresterea de pret

    Intocmirea zilnica a raportului de gestiune cu valoarea de vanzare: o a marfurilor existente in soldul initial la inceputul zilei o a marfurilor receptionate in cursul zilei o a marfurilor vandute in cursul zilei o a marfurilor existente in soldul final la sfarsitul zilei

    Intocmirea zilnica a registrului de casa

    In cazul in care marfa se achizitioneaza la kilogram, iar vanzarea se face la bucata, cu ocazia receptiei, trebuie facuta transformarea. Astfel, costul de achizitie pe bucata va fi stabilit impartind valoarea de achizitie la numarul de bucati receptionate.

    14. Vanzarea unui spatiu comercial Intrebare participant seminar:

  • Legea Contabilitatii Modificata 150 de intrebari si raspunsuri

    Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 19 din 184

    Pe data de 03.08.2005, societatea ABC (SRL) a achizitionat un spatiu comercial (situat la parter, bloc vechi, cu destinatie de spatiu comercial 191 mp) de la societatea XYZ (cu factura fiscala , contract vanzare-cumparare). S-a inregistrat factura aplicandu-se masurile de simplificare (art. 160.1 cod fiscal 2005) ambele societati fiind platitoare de TVA. 212/404 671.580 lei 4426 4427 127.600 lei 404 5121 671.580 lei In data de 26.10.2005, in baza unei dezmembrari cadastrale, factura fiscala si contract, societatea a vinde o fractiune din spatiu catre persoana fizica. 461 7583 169.467 461 4427 32.198 5121 461 201.837 6583 212 162.839 cu valoarea ramasa calculate proportional (mentionez ca s-a vandut la valoarea de intrare: 671580: 190 mp ( suprafata totala spatiu) = 3534.63 lei/mp 47.94 mp (suprafata vanduta) x 3534.63 lei/mp = 169467,90 lei) In prezent, spatiul are o valoare ramasa de 397.856 lei ( la 31.12.2010) Societatea doreste sa-l vanda catre o persoana fizica (catre un asociat). Cum procedeaza? Vinde cu sau fara TVA? Conform art. 141, alin. 2, lit. f, ar trebui sa se factureze fara TVA op scutita. Nu s-a dedus taxa la cumparare. 461 7583 397.856 lei 6583 212 397.856 Raspuns consultant: In anul 2005, la achizitia imobilului prin aplicarea masurilor de simplificare, TVA-ul deductibil prin taxare inversa se considera TVA dedus. Drept urmare, vanzarea imobilului fara TVA va genera obligativitatea ajustarii TVA-ului in valoare de 127.600 lei pe o perioada de ajustare limitata de 5 ani (daca bunul ar fi fost achizitionat dupa data aderarii perioada de ajustare ar fi fost de 20 de ani). In anul 2010 pentru acest imobil perioada de ajustare este expirata. In general, pentru a se evita ajustarea, in cazul vanzarii imobilelor vechi, exista optiunea de taxare a vanzarii prin depunerea unei notificari la ANAF. Baza legala este redata mai jos: Art161 alin (8) din Codul Fiscal prevede: Persoana impozabila care a avut dreptul la deducerea integrala sau partiala a taxei aferente unei constructii sau unei parti din aceasta, terenului pe care este situata sau oricarui alt teren care nu este construibil, construite, achizitionate, transformate sau modernizate inainte de data aderarii, si care, la sau dupa data aderarii, nu opteaza pentru taxarea operatiunilor prevazute la art. 141 alin. (2) lit. f), va ajusta taxa deductibila aferenta, in conditiile prevazute la art. 149, dar perioada de ajustare este limitata la 5 ani.

  • Legea Contabilitatii Modificata 150 de intrebari si raspunsuri

    Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 20 din 184

    In normele de aplicare la Pct. 83 alin (5) este prezentat un exemplu prin care se ilustreaza aplicarea ajustarii:

    Exemplu de ajustare a dreptului de deducere: O persoana impozabila dobandeste la data de 15 aprilie 2005, prin achizitie sau investitii, un bun imobil avand o valoare de 30.000.000 lei. Taxa dedusa aferenta acestui imobil a fost de 5.700.000 lei. Persoana impozabila vinde cladirea la data de 1 ianuarie 2008 si nu a optat pentru taxarea acestei vanzari.

    A. Ajustarea taxei deduse aferente dobandirii bunului imobil: 2/5

    - Taxa dedusa aferenta bunului imobil: 5.700.000 lei - Anul 2005 (anul achizitiei si al primei utilizari), precum si anii 2006 si 2007 sunt luati in considerare. Anul 2008, pe parcursul caruia se pierde dreptul de deducere, nu se ia in considerare. Suma taxei ce trebuie ajustata: 5.700.000 lei x 2/5 = 2.280.000 lei

    15. TVA tichete de masa Intrebare participant seminar: Pentru un minus imputabil, la tichetele de masa, din vanzari se colecteaza TVA? Prin inregistrarea vanzarii cu tichetele de masa s-a colectat deja TVA. Raspuns consultant: Tichetele de masa primite pentru incasarea contravalorii bunurilor vandute sunt valori materiale si au acelasi regim ca numerarul. La lipsa tichetelor/ numerarului se stabileste persoana vinovata si conditiile in care se va recupera minusul. Pana la identificarea personei vinovate, sumele pot fi transferate in contul 473; potrivit Ordinului nr. 3.055/2009 operatiunile care nu pot fi inregistrate direct in conturile corespunzatoare, pentru care sunt necesare clarificari ulterioare, se inregistreaza, provizoriu, in contul 473 "Decontari din operatii in curs de clarificare". Sumele inregistrate in acest cont trebuie clarificate de catre entitate intr-un termen de cel mult trei luni de la data constatarii. Inregistrare : 5311 = 473 La momentul identificarii persoanei exista doua posibilitati :

    - fie se recupereaza suma din garantia retinuta casierului pe baza deciziei de imputare:

    Inregistrare : 5311 = 581 si

  • Legea Contabilitatii Modificata 150 de intrebari si raspunsuri

    Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 21 din 184

    581 = 5121/ cont blocare garantie casier

    - fie se recupereaza direct de la persoana vinovata pe baza deciziei de imputare si a dispozitiei de casierie

    Inregistrare : 4282 = 7588 si 5311 = 4282 Apreciem ca operatiunea nu intra in sfera de TVA, fiind doar recuperarea unor mijloace banesti ca si in cazul numerarului. Suplimentar, tranzactiile cu tichete de masa nu intra in sfera TVA si compania nu a dedus TVA pentru aceste tichete, astfel incat apreciem ca nu exista risc din acest punct de vedere.

    16. Asociatie de vanatoare Intrebare participant seminar: Aceasta societate reprezinta o asociatie nonprofit de vanatoare si pescuit, nu este platitoare de TVA si nici de impozit pe profit. Socitatea are inchiriate mai multe hectare de terenuri cu paduri si ape. Conform contractului de inchiriere au obligatia ca in fiecare an sa repopuleze apele cu pesti. Cum se inregistreaza in contabilitate factura prin care se cumpara pestii? Acestia sunt considerati mijloace fixe, se calculeaza amortizarea? Cum poti sa le tii evidenta in contabilitate (pentru ca au loc si partide de pescuit)? Acelasi lucru are loc si cu animalele din paduri, si acestea se achizitioneaza, se vaneaza si chiar se vand. Vanatul rezultat in urma partidelor de vanatoare se factureaza? Se considera venit economic (vanatorii sunt membrii ai asociatiei sau fac parte din alte asociatii de vanatoare)? Mai nou, societatea a incheiat, cu diverse firme, contracte de prestari servicii, prin care firmele respective aduc grupuri de vanatori in schimbul unui comision. Totodata, firmele respective achita si valoarea vanatului care rezulta in urma partidei de vanatoare. Acesta ce fel de venit este considerat, tinand cont ca scopurile principale ale asociatiei sunt: - gestionarea durabila a vanatului si a exercitarii vanatorii, recreativ-sportive, - asigurarea si protejarea posibilitatilor de practicare a vanatorii si pescuitului sportive, ca modalitati de odihna active si de petrecere a timpului liber, pentru membrii sai? Cum se fac inregistrarile contabile? Raspuns consultant:

  • Legea Contabilitatii Modificata 150 de intrebari si raspunsuri

    Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 22 din 184

    In primul rand, o asociatie nonprofit desfasoara activitati de interes general sau in interesul unor colectivitati ori, dupa caz, in interesul personal a celor ce au constituit-o. Conform ordonantei 96/2000 privind asociatiile si fundatiile, veniturile unei asociatii nonprofit pot proveni din:

    cotizatiile membrilor; dobanzile si dividendele rezultate din plasarea sumelor disponibile, in conditii

    legale; dividendele societatilor comerciale infiintate de asociatii sau de federatii; venituri realizate din activitati economice directe; donatii, sponsorizari sau legate; resurse obtinute de la bugetul de stat sau de la bugetele locale; alte venituri prevazute de lege.

    In acest sens, o activitate economica reprezinta o activitatea agricola, industriala, comerciala, desfasurata pentru obtinerea unor bunuri sau servicii a caror valoare poate fi exprimata in bani si care sunt destinate vanzarii ori schimbului pe pietele organizate sau unor beneficiari determinati ori determinabili, in scopul obtinerii unui profit. Din punct de vedere fiscal, conform art. 15, alin. (2), legea 571/2003 privind Codul Fiscal: (2) Organizatiile nonprofit, organizatiile sindicale si organizatiile patronale sunt scutite de la plata impozitului pe profit pentru urmatoarele tipuri de venituri: a) cotizatiile si taxele de inscriere ale membrilor; b) contributiile banesti sau in natura ale membrilor si simpatizantilor; c) taxele de inregistrare stabilite potrivit legislatiei in vigoare; d) veniturile obtinute din vize, taxe si penalitati sportive sau din participarea la competitii si demonstratii sportive; e) donatiile si banii sau bunurile primite prin sponsorizare; f) dividendele si dobanzile obtinute din plasarea disponibilitatilor rezultate din venituri scutite; g) veniturile pentru care se datoreaza impozit pe spectacole; h) resursele obtinute din fonduri publice sau din finantari nerambursabile; i) veniturile realizate din actiuni ocazionale precum: evenimente de strangere de fonduri cu taxa de participare, serbari, tombole, conferinte, utilizate in scop social sau profesional, potrivit statutului acestora; j) veniturile exceptionale rezultate din cedarea activelor corporale aflate in proprietatea organizatiilor nonprofit, altele decat cele care sunt sau au fost folosite intr-o activitate economica; k) veniturile obtinute din reclama si publicitate, realizate de organizatiile nonprofit de utilitate publica, potrivit legilor de organizare si functionare, din domeniul culturii, cercetarii stiintifice, invatamantului, sportului, sanatatii, precum si de camerele de comert si industrie, organizatiile sindicale si organizatiile patronale; l) sumele primite ca urmare a nerespectarii conditiilor cu care s-a facut donatia/sponsorizarea, potrivit legii, sub rezerva ca sumele respective sa fie utilizate de catre organizatiile nonprofit, in

  • Legea Contabilitatii Modificata 150 de intrebari si raspunsuri

    Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 23 din 184

    anul curent sau in anii urmatori, pentru realizarea scopului si obiectivelor acestora, potrivit actului constitutiv sau statutului, dupa caz; m) veniturile realizate din despagubiri de la societatile de asigurare pentru pagubele produse la activele corporale proprii, altele decat cele care sunt utilizate in activitatea economica; n) sumele primite din impozitul pe venit datorat de persoanele fizice, potrivit prevederilor titlului III. Orice venit al asociatiei, care poate fi incadrat in lista de mai sus, nu reprezinta venit din activitati economice, si nu se supune impozitului pe profit. Din intrebare reiese faptul ca societatea obtine venituri din organizarea de partide de pescuit si partide de vanatoare. Aceste venituri vor fi scutite de impozitul pe profit, daca pot fi incadrate in lista de mai sus. Astfel, daca aceste partide de pescuit sau vanatoare sunt organizate ca demonstratii sau competitii sportive de pe urma carora asociatia obtine venituri, atunci aceste venituri nu fac obiectul impozitului pe profit conform Titlu II, din Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal. Sumele incasate din desfasurarea unor astfel de competitii si demonstratii sportive vor fi impozitate conform Capitol VII, Titlu IX, din legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal. Astfel, se va calcula, retine si plati la bugetul local al unitatii administrativ-teritoriale in raza careia are loc manifestarea artistica, competitia sportiva sau alta activitate distractiva, impozit pe spectacole, conform art. 274, legea 571/2003 privind Codul Fiscal. In cazul in care veniturile obtinute in urma organizarii si desfasurarii acestor partide de pescuit si vanatoare nu pot fi incadrate in lista de mai sus, atunci ele reprezinta venituri economice. De exemplu, pentru partidele de pescuit si vanatoare organizate cu scop recreativ, fie ca este vorba despre membrii asociatiei sau despre alte persoane, in cazul in care se incaseaza de la acestia sume reprezentand contravaloarea serviciilor prestate de catre asociatie, altele decat cele ce se regasesc in lista de mai sus, si/sau contravaloarea vanatului, aceste venituri reprezinta venituri economice ce fac obiectul impozitului pe profit. Totusi, conform art. 15, alin. (3), legea 571/2003 privind Codul Fiscal: (3) Organizatiile nonprofit, organizatiile sindicale si organizatiile patronale sunt scutite de la plata impozitului pe profit si pentru veniturile din activitati economice realizate pana la nivelul echivalentului in lei a 15.000 euro, intr-un an fiscal, dar nu mai mult de 10% din veniturile totale scutite de la plata impozitului pe profit, prevazuta la alin. (2). Organizatiile prevazute in prezentul alineat datoreaza impozit pe profit pentru partea din profitul impozabil ce corespunde veniturilor, altele decat cele prevazute la alin. (2) sau in prezentul alineat, impozit calculat prin aplicarea cotei prevazute la art. 17 alin. (1) sau art. 18, dupa caz. Astfel, in cazul in care organizatia nonprofit obtine venituri economice, acestea sunt scutite de la plata impozitului pe profit pana la nivelul a 15.000 EUR intr-un an fiscal, valoare calculata utilizand cursul mediu de schimb valutar pentru EUR/RON comunicat de BNR pentru anul fiscal respectiv, dar nu mai mult de 10% din veniturile fara caracter economic obtinute de asociatie. In concluzie, se calculeaza ambele valori de 15.000 EUR si de 10% din veniturile scutite conform art. 15, alin. (2), se selecteaza minimum dintre aceste doua valori, iar pentru diferenta de venituri economice obtinute, ce depaseste minimum calculat, se calculeaza si se plateste impozit pe profit. La calculul profitului impozabil corespunzator veniturilor impozabile cu character economic, se au in vedere urmatoarele:

  • Legea Contabilitatii Modificata 150 de intrebari si raspunsuri

    Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 24 din 184

    (i) se stabilesc cheltuielile efectuate in scopul realizarii veniturilor impozabile. Este

    necesara utilizarea de catre contribuabil a unor chei corespunzatoare de repartizare a cheltuielilor comune (adica a cheltuielilor ce au fost intreprinse atat pentru obtinerea de venituri cu caracter economic, cat si pentru obtinerea de venituri fara caracter economic);

    (ii) stabilirea valorii deductibile a cheltuielilor determinate, luandu-se in considerare

    prevederile art. 21 din Codul fiscal;

    (iii) stabilirea profitului impozabil ca diferenta intre veniturile impozabile si cheltuielile

    deductibile stabilite.

    Impozitul pe profit datorat se calculeaza prin aplicarea cotei prevazute la art. 17 alin. (1) sau la art. 18 din Codul fiscal, dupa caz, asupra profitului impozabil stabilit. Din punct de vedere al TVA, intrucat veniturile economice sunt obtinute din desfasurarea unor activitati de natura economica, asociatia este considerata persoana impozabila din punct de vedere al TVA pentru activitatile economice pe care le desfasoara. Pentru partidele de pescuit si vanatoare organizate cu scop recreativ, fie ca este vorba despre membrii asociatiei sau despre alte persoane, in cazul in care se incaseaza de la acestia sume reprezentand contravaloarea serviciilor prestate de catre asociatie, altele decat cele ce se regasesc in lista de mai sus, si/sau contravaloarea vanatului, aceste operatiuni sunt operatiuni impozabile din punct de vedere al TVA si pentru livrarea de bunuri/prestarea de servicii se va emite factura fiscala. Conform art. 141, legea 571/2003 privind codul fiscal, sunt scutite de TVA: k) prestarile de servicii si/sau livrarile de bunuri furnizate membrilor in interesul lor colectiv, in schimbul unei cotizatii fixate conform statutului, de organizatii fara scop patrimonial care au obiective de natura politica, sindicala, religioasa, patriotica, filozofica, filantropica, patronala, profesionala sau civica, precum si obiective de reprezentare a intereselor membrilor lor, in conditiile in care aceasta scutire nu provoaca distorsiuni de concurenta; l) prestarile de servicii strans legate de practicarea sportului sau a educatiei fizice, efectuate de organizatii fara scop patrimonial pentru persoanele care practica sportul sau educatia fizica; m) prestarile de servicii culturale si/sau livrarile de bunuri strans legate de acestea, efectuate de institutiile publice sau de alte organisme culturale fara scop patrimonial, recunoscute ca atare de catre Ministerul Culturii si Cultelor; Totodata, conform art. 152, legea 571/2003 privind Codul Fiscal, in cazul in care societatea desfasoara operatiuni impozabile din punct de vedere al TVA, dar pentru care cifra de afaceri anuala, declarata sau realizata, este inferioara plafonului de 35.000 euro, al carui echivalent in lei se stabileste la cursul de schimb comunicat de Banca Nationala a Romaniei la data aderarii, puteti solicita scutirea de TVA pentru operatiunile respective. In concluzie, in cazul in care nu ati optat pentru regimul special de scutire de TVA, sau cifra de afaceri a asociatiei, calculata conform art. 152, legea 571/2003 privind codul fiscal, este superioara plafonului de 35.000 euro, veti emite facturi fiscale cu TVA atat pentru contravaloarea vanatului cat si pentru contravaloarea serviciilor prestate de catre asociatie, altele decat cele ce se regasesc in lista de mai sus incasate pentru organizarea partidelor de pescuit sau vanatoare.

  • Legea Contabilitatii Modificata 150 de intrebari si raspunsuri

    Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 25 din 184

    Din punct de vedere contabil, conform Ordinului Ministrului Economiei si Finantelor nr. 1.969/2007 privind aprobarea reglementarilor contabile pentru persoanele juridice fara scop patrimonial asociatiile, fundatiile sau alte organizatii de acest fel, partidele politice, patronatele, organizatiile sindicale, cultele religioase, precum si alte persoane juridice infiintate in baza unor legi speciale, in scopul desfasurarii de activitati fara scop patrimonial, au obligatia, potrivit legii, sa conduca contabilitatea in partida dubla si sa intocmeasca situatii financiare anuale. Reglementarile contabile prevazute la art. 1, alin. (1) Ordin 1969/2007, se refera in principal la activitatile fara scop patrimonial, inclusiv activitatile cu destinatie speciala, desfasurate de catre persoanele juridice fara scop patrimonial, si in subsidiar la activitatile economice desfasurate, potrivit legii, de catre aceste persoane juridice. Pentru activitatile economice desfasurate, potrivit legii, de catre persoanele juridice fara scop patrimonial, aceste reglementari se completeaza, dupa caz, cu Reglementarile contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunitatilor Economice Europene, prevazute in anexa la Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1.752/2005, cu modificarile si completarile ulterioare (O.M.F.P. nr. 3.055/2009). Intrucat scopul asociatiei dvs. este gestionarea durabila a vanatului si a exercitarii vanatorii, recreativ-sportive, asigurarea si protejarea posibilitatilor de practicare a vanatorii si pescuitului sportiv, ca modalitati de odihna active si de petrecere a timpului liber, consideram ca activitatea asociatiei dvs. nu se incadreaza in totalitate in definitia termenului de agricultura, si drept urmare nu necesita inregistrari si evidente contabile specifice activitatii de agricultura. Agricultura se distinge de exploatarea pura, in cazul careia resursele sunt pur si simplu culese din mediu (pescuit, vanat, etc.), fara a implica initiative de management. Totusi, tinand cont ca in conformitate cu actele de concesiune incheiate, aveti obligatia repopularii padurilor si apelor, consideram necesara tinerea unei evidente contabile in ceea ce priveste cantitatea de animale si peste achizitionate si cantitatea de peste si animale vanate, atat cantitativ cat si valoric. Astfel, conform ordinului 1969/2007, in cazul in care se considera ca activele biologice achizitionate (pesti, animale) sunt valorificate mai devreme de 12 luni, acestea vor fi clasificate ca stocuri, iar in caz contrar ca imobilizari. In cadrul stocurilor privind activitatile fara scop patrimonial si activitatile cu destinatie speciala se cuprind printre altele si animalele si pasarile, respectiv animalele nascute si cele tinere de orice fel (vitei, miei, purcei, manji si altele) crescute si folosite pentru munca si reproductie, animalele si pasarile la ingrasat pentru a fi valorificate in activitatile fara scop patrimonial, coloniile de albine, precum si animalele pentru obtinerea de lana, lapte si blana in vederea valorificarii in activitatile fara scop patrimonial. La achizitionarea animalelor se vor efectua urmatoarele inregistrari contabile, la valoarea facturii:

    Debit Credit 361Animale si pasari / 213Animale si plantatii = 401Furnizori / 404Furnizori de imobilizari In cazul in care societatea este platitoare de TVA, se va inregistra si taxa pe valoare adaugata aferenta achizitiei prin utilizarea conturilor de TVA. Pe baza statisticilor, periodic, se inregistreaza modificarea biologica a activelor biologice (cum ar fi cresterea in greutate):

  • Legea Contabilitatii Modificata 150 de intrebari si raspunsuri

    Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 26 din 184

    Debit Credit 361Animale si pasari / 213Animale si plantatii = 739 Alte venituri din activitatil fara scop patrimonial cu valoarea la cost de productie a animalelor si plantatiilor realizate pe cont propriu sau la pret de inregistrare a animalelor si pasarilor obtinute pentru activitatile fara scop patrimonial (sporurile de greutate si plusurile de inventar). In ceea ce priveste vanatul consideram ca, pe baza proceselor verbale de vanatoare/pescuit, asociatia trebuie sa inregistreze in contabilitate cantitatea de carne de vanat/peste, la pretul de piata. Cantitatea vanduta trebuie descarcata din gestiune pe seama cheltuielilor cu stocurile, astfel:

    Debit Credit 606Cheltuieli privind animalele si pasarile = 361Animale si pasari In cazul in care vanatul si pestele se vand, intervin urmatoarele note contabile:

    Debit Credit 411Clienti = Venituri cu scop patrimonial (ct. 701, 707) De asemenea, in cazul in care societatea este platitoare de TVA vor interveni notele contabile aferente evidentierii taxei pe valoare adaugata.

    17. Livrare intracomunitara de bunuri Intrebare participant seminar: In ianuarie 2009 s-a achizitionat din tara, inregistrandu-se la mijloace fixe, un autoturism aproape nou. Factura a fost intocmita cu TVA , iar la achizitie noi am dedus TVA-ul. In anul 2009 ,autoturismul a circulat pe drumurile publice si s-a inregistrat lunar amortizarea aferenta. In martie 2010 dorim sa vindem autoturismul catre un client din Olanda, care ne-a comunicat un cod valabil de inregistrare in scop de TVA, atribuit de autoritatile fiscale din statul membru. In acest caz, operatiunea poate sa fie considerata o livrare intracomunitara de bunuri si este corect ca factura sa se intocmeasca fara TVA cf. art 143 (2), lit. a din Codul Fiscal, ca o operatiune scutita cu drept de deducere, pt. care cumparatorul din Olanda sa o considere o achizitie intracomunitara de bunuri si sa aplice mecanismul taxarii inverse? Raspuns consultant: Da, operatiunea este o livrare intracomunitara de bunuri, deoarece este conforma cu definitia de la art. 128 aliniatele 1si 9. Art. 128 (1) Este considerata livrare de bunuri transferul dreptului de a dispune de bunuri ca si un proprietar.

  • Legea Contabilitatii Modificata 150 de intrebari si raspunsuri

    Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 27 din 184

    (9) Livrarea intracomunitara reprezinta o livrare de bunuri, in intelesul alin. (1), care sunt expediate sau transportate dintr-un stat membru in alt stat membru de catre furnizor sau de persoana catre care se efectueaza livrarea ori de alta persoana in contul acestora. Daca pentru aceasta livrare se poata justifica scutirea conform art. 10 din O.M.F.P. nr. 2.222/2006 cu modificarile si completarile ulterioare, atunci factura se va intocmi fara TVA fiind in Romania o operatiune scutita cu drept de deducere. In Germania operatiunea este considerata achizitie intracomunitara de bunuri, indiferent daca se aplica sau nu scutirea in Romania

    19. Livrare intracomunitara de bunuri (2) Intrebare participant seminar: Avand in vedere ca autoturismul va pleca din tara pe "propriile roti", conform O.M.F.P. nr. 2.421/27.12.2007, ce documente pot sa solicit cumparatorului ca dovada ca bunul respectiv a iesit din Romania si a ajuns in statul membru al beneficiarului? Raspuns consultant: O.M.F.P. 2.222/2006 a suferit o serie de modificari si completari ulterioare aprobate prin:

    - Ordinul nr. 1503/2007 publicat in MOF nr. 697 din 16/10/2007 - Ordinul nr. 2421/2007 publicat in MOF nr. 887 din 27/12/2007 - Ordinul nr. 3424/2008 publicat in MOF nr. 795 din 27/11/2008 - Ordinul nr. 3419/2009 publicat in MOF nr. 915 din 28/12/2009

    Toate aceste modificari nu au schimbat insa continutul art. 10, unde sunt prevazute documentele necesare pentru justificarea scutirii in cazul livrarilor intracomunitare de bunuri. Art. 10. - (1) Scutirea de taxa pentru livrarile intracomunitare de bunuri prevazute la art. 143 alin. (2) lit. a) din Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, cu exceptiile de la pct. 1 si 2 ale aceleiasi litere a), se justifica pe baza urmatoarelor documente:

    a) factura care trebuie sa contina informatiile prevazute la art. 155 alin. (5) din Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, si in care sa fie mentionat codul de inregistrare in scopuri de TVA atribuit cumparatorului in alt stat membru;

    b) documentul care atesta ca bunurile au fost transportate din Romania in alt stat

    membru;

    si, dupa caz,

    c) orice alte documente, cum ar fi: contractul/comanda de vanzare/cumparare, documentele de asigurare.

    (2) In cazul livrarilor intracomunitare de mijloace de transport noi catre un cumparator care nu comunica furnizorului un cod valabil de inregistrare in scopuri de TVA, prevazute la art. 143 alin. (2) lit. b) din Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, scutirea de taxa se justifica prin:

  • Legea Contabilitatii Modificata 150 de intrebari si raspunsuri

    Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 28 din 184

    a) factura care trebuie sa contina informatiile prevazute la art. 155 alin. (5) din Codul fiscal, cu

    modificarile si completarile ulterioare, sau, daca furnizorul nu este o persoana impozabila, prin contractul de vanzare/cumparare;

    b) documentul care atesta ca bunurile au fost transportate din Romania in alt stat membru sau, dupa caz, prin dovada inmatricularii mijlocului de transport nou in statul membru de destinatie. Drept urmare, in cazul dumneavoastra, deoarece autoturismul este vechi, ar trebui sa respectati prevederile art. 10 alin. 1 pentru a dovedi scutirea de taxa. Consideram ca dovada de transport lipsa o puteti inlocui cu dovada de inmatriculare a autoturismului in statul olandez, la fel ca in cazul autoturismelor noi.

    20. Cheltuieli de relocare Intrebare participant seminar: Cum se inregistreaza si se considera cheltuielile de relocare ale activitatii firmei in alt oras? Firma isi va schimba activitatea in alt oras, unde realizeaza investitii care presupun multe schimbari ale locatiei ( noi modernizari, imbunatatiri) si transferal utilajelor, montarea acestora la noul sediu. Cum sunt considerate cheltuielile de transport ale utilajelor, cheltuieli realizate pentru montarea lor? Raspuns consultant: Reglementarile contabile (Ordinul nr. 3.055/2009) aduc precizari privind aceste costuri necesare demontarii si mutarii unei imobilizari corporale, insa este vorba despre momentul evaluarii initiale. Altfel spus, daca in urma mutarii va exista o imobilizare corporala noua, reconstruita pe baza celei vechi cu modernizari, modificari ulterioare, aceste costuri se pot capitaliza. Practic se vor estima aceste costuri si se vor inregistra ca provizion, urmand ca ulterior costurile efective sa se inregistreze drept costuri ale perioadei si sa se reia provizionul pe venituri. Prevedere legala: Ordinul nr. 3.055/2009, punctul 105.(4) In costul unei imobilizari corporale sunt incluse si costurile estimate initial cu demontarea si mutarea acesteia la scoaterea din functiune, precum si cu restaurarea amplasamentului pe care este pozitionata imobilizarea, atunci cand aceste sume pot fi estimate credibil si entitatea are o obligatie legata de demontare, mutare a imobilizarii corporale si de refacere a amplasamentului. (5) Costurile estimate cu demontarea si mutarea imobilizarii corporale, precum si cele cu restaurarea amplasamentului se recunosc in valoarea acesteia, in corespondenta cu un cont de provizioane (contul 1513 "Provizioane pentru dezafectare imobilizari corporale si alte actiuni similare legate de acestea").

  • Legea Contabilitatii Modificata 150 de intrebari si raspunsuri

    Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 29 din 184

    In situatia in care costurile suportate sunt in fapt doar aferente mutarii la o locatie noua (montare, transport) si nu aduc niciun plus de valoare parametrilor de functionare, aceste costuri trebuie recunoscute direct in contul de profit si pierdere drept costuri ale perioadei. Prevedere legala: Ordinul nr. 3.055/2009 106. - (1) Cheltuielile ulterioare aferente unei imobilizari corporale trebuie recunoscute, de regula, drept cheltuieli in perioada in care au fost efectuate. (2) Sunt recunoscute ca o componenta a activului, sub forma cheltuielilor ulterioare, investitiile efectuate la imobilizarile corporale. Acestea trebuie sa aiba ca efect imbunatatirea parametrilor tehnici initiali ai acestora si sa conduca la obtinerea de beneficii economice viitoare, suplimentare fata de cele estimate initial.

    21. Bonul fiscal Intrebare participant seminar: Bonul fiscal: in ce conditii poate fi utilizat pentru inregistrarea unei cheltuieli deductibile? Concluziile noastre avand in vedere prevederile 3.512/2008 : 1. Bonul fiscal nu poate fi utilizat individual pentru a inregistra o cheluiala deductibila.

    2. Bonul fiscal poate fi utilizat pentru inregistrarea unei cheltuieli deductibile, numai daca este insotit de ordin de deplasare ( care este mentionat in lege ca document justificativ de inregistrare in Contabilitate ) si decont, indiferent daca valoarea bonului este mai mica sau mai mare de 100 RON si indiferent daca este stampilat de furnizor sau nu, indiferent daca pe verso este completat cu datele clientului / cumparatorului sau nu.

    Raspuns consultant: Utilizarea bonului fiscal ca document justificativ pentru inregistrarea de cheltuieli a fost clarificat de Ministerul de Finante prin publicarea in 25.06.2009 a unui ghid practic privind inregistrarea in contabilitate a unor operatiuni economice. 1. In cazul achizitionarii carburantilor auto pe baza de bon fiscal,bonurile sunt documente justificative care stau la baza inregistrarii cheltuielilor in contabilitate daca sunt stampilate si au inscrise denumirea cumparatorului si numarul de inmatriculare a autovehiculului. 2. (1) Bonurile fiscale emise cu aparatele de marcat electronice fiscale in baza Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 28/1999 privind obligatia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, sunt documente care atesta efectuarea platii si se anexeaza la Registrul de casa. (2) Inregistrarea in contabilitate a bunurilor achizitionate sau a serviciilor prestate, achitate cu numerar sau card bancar, pe baza de bon fiscal, se poate efectua in urmatoarele conditii: i) entitatea solicita furnizorului factura aferenta bunurilor livrate sau serviciilor prestate, avand ca anexa bonul fiscal emis de aparatul de marcat electronic fiscal; sau

  • Legea Contabilitatii Modificata 150 de intrebari si raspunsuri

    Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 30 din 184

    ii) entitatea justifica cheltuielile efectuate fie prin documente care atesta intrarea in gestiune a bunurilor achizitionate, fie cu alte documente cum sunt: ordin de deplasare, decont de cheltuieli, la care se anexeaza bonul fiscal, documentele respective fiind aprobate de persoana care autorizeaza efectuarea acestor cheltuieli. In cazul utilizarii decontului de cheltuieli, documentul utilizat este Decont de cheltuieli cod 14-5-5 aprobat prin Ordinul ministrului economiei si finantelor nr 3512/2008 privind documentele financiar-contabile, care va fi adaptat in mod corespunzator pentru decontari interne. Din punct de vedere al impozitului pe profit, deductibilitatea cheltuielilor inregistrate pe baza unui bon fiscal insotit de un decont de cheltuieli, este stabilita in functie de regulile generale stabilite la art. 21 din Codul Fiscal. Practic, utilizarea bonului fiscal insotit de un decont de cheltuieli, nu determina in mod automat nedeductibilitatea cheltuielii. Intr-adevar, conditiile de valoare si forma ale bonului pentru inregistrarea in contabilitate, nu mai sunt de actualitate fiind abrogate prin publicarea O.M.F.P. nr. 3.512/2008.

    22. Monografie contabila clasa de conturi 9 Intrebare participant seminar: O monografie a clasei de conturi 9 in cazul in care societatea inregistreaza, la sfarsitul perioadei, productie neterminata. Raspuns consultant: Exemplu simplificat de inregistrare a calculatiei de costuri in contabilitatea financiara si de gestiune la o firma de productie, utilizind clasa a 9-a.

    I) STABILIREA OBIECTELOR DE CALCULATIE: doua tipuri de produse S1 si S2 II) ETAPA DE DECONTARE a cheltuielilor are loc in cursul lunii si consta in

    inregistrarea cheltuielilor dupa natura, in contabilitatea financiara si colectarea acestora pe destinatii, in contabilitatea de gestiune

    Aplicatii In contabilitatea financiara

    In contabilitatea de gestiune

    Colectarea cheltuielilor total, din care (exemplificari):

    Ct.cl.6 = % 3XX 401 421 431 cl.5 281

    1.500 400 110 600 180 60 150

    % = 901 921.S1 921.S2 923 924 925

    1.500 800 400 200 50 50

    a)

    - Combustibil % = 401 6022 4426

    11,9 10 1,9

    % = 901 921.S1 921.S2 923

    10 2 3 1

  • Legea Contabilitatii Modificata 150 de intrebari si raspunsuri

    Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 31 din 184

    924 925

    3 1

    - Amortizare 6811=281 75 % = 901 923 924 925

    75 60 10 5

    - Salarii 641=421 600 % = 901 921.S1 921.S2 923 924 925

    600 250 200 90 30 30

    - Contributii suportate de societate 645=431 180 Idem

    - Tichete de masa 642=5328 60 Idem

    Etc. .... .... .... .....

    b) Inregistrarea produselor in curs de executie la inceputul perioadei

    711=331 30 % = 901 921.S1 921.S2

    30 15 15

    III) ETAPA DE CALCULATIE se realizeaza la sfarsitul perioadei si consta in: i. repartizarea cheltuielilor indirecte asupra obiectelor de calculatie;

    e) Repartizarea cheltuielilor indirecte la sfarsitul lunii, dupa procedeele cunoscute

    NU % = 923 921.S1 921.S2

    190 120 70

    f) Inregistrarea in costurile perioadei a regiei fixe nealocate (costul subactivitatii)

    NU 902.2 = 923 10

    ii. evaluarea si inregistrarea produselor in curs de executie;

    g) Evaluarea si inregistrarea produselor in curs de executie la sfarsitul perioadei

    331=711 80 933.S1=921.S1 933.S2=921.S2

    50 30

    iii. determinarea costului de productie efectiv al produselor obtinute;

    h) Determinarea costului efectiv al produselor fabricate

    NU 902.1 = % 921.S1 921.S2

    1.340 885 455

    iv. reflectarea in costurile perioadei a cheltuielilor neincorporabile (neincluse

    in costul de productie) i) Inregistrarea cheltuielilor generale de

    administratie si de desfacere in costurile perioadei

    NU 902.2= % 924 925

    100 50 50

  • Legea Contabilitatii Modificata 150 de intrebari si raspunsuri

    Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 32 din 184

    v. justificarea cheltuielilor (inchiderea tuturor conturilor)

    j) Justificarea cheltuielilor (inchiderea tuturor conturilor)

    NU 901 = % 902.1 933 902.2

    1.530 1340 80 110

    23. Imprumut fara dobanda - persoane juridice Intrebare participant seminar: Doua firme, persoane juridice romane, care care sunt afiliate (in sensul ca admnistratorul detine un procent de 50% in amandoua) se pot imprumuta intre ele fara dobanda? Daca da, care este temeiul legal? Raspuns consultant: Juridic Din punct de vedere al contractarii , Art. 100 al Titlului VI din Legea 99/1999 stipuleaza ca orice persoana, daca nu primeste depozite, poate vinde pe credit sau poate acorda imprumuturi, fara a fi aplicabile dispozitiile Legii bancare nr. 58/1998. Astfel, apreciem ca ar trebui sa solicitati si opinia unui jurist cu privire la posibilitatea acordarii/ primirii unor imprumuturi, daca acest lucru nu este inclus in obiectul de activitate al companiilor. Impozit pe profit In privinta prevederii platii unor dobanzi pentru aceste imprumuturi, implicatia este una fiscala deoarece imprumuturile sunt in mod normal purtatoare de dobanzi pe piata. Punctul 21 din Codul Fiscal defineste astfel: c) o persoana juridica este afiliata cu alta persoana juridica daca cel putin:

    (i) prima persoana juridica detine, in mod direct sau indirect, inclusiv detinerile persoanelor afiliate, minimum 25% din valoarea/numarul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot la cealalta persoana juridica ori daca controleaza persoana juridica;

    (ii) a doua persoana juridica detine, in mod direct sau indirect, inclusiv detinerile

    persoanelor afiliate, minimum 25% din valoarea/numarul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot la prima persoana juridica;

    (iii) o persoana juridica terta detine, in mod direct sau indirect, inclusiv detinerile persoanelor afiliate, minimum 25% din valoarea/numarul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot atat la prima persoana juridica, cat si la cea de-a doua.

  • Legea Contabilitatii Modificata 150 de intrebari si raspunsuri

    Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 33 din 184

    Tranzactiile intre persoane afiliate se realizeaza conform principiului pretului pietei libere, potrivit caruia tranzactiile intre persoanele afiliate se efectueaza in conditiile stabilite sau impuse care nu trebuie sa difere de relatiile comerciale sau financiare stabilite intre intreprinderi independente. La stabilirea profiturilor persoanelor afiliate se au in vedere principiile privind preturile de transfer (art 19 Cod Fiscal). In concluzie, respectand conditiile de piata, imprumuturile ar trebui acordate cu dobanda. TVA In ceea ce priveste regimul taxei pe valoarea adaugata aplicabil dobanzilor aferente imprumutului acordat Conform art. 141 alin. (2) lit. a) pct. 1 din Codul fiscal, acordarea de credite este o operatiune scutita de taxa pe valoarea adaugata fara drept de deducere. In acest context, precizam ca scutirile de taxa pe valoarea adaugata se aplica numai in functie de natura serviciilor, si nu de statutul persoanei care le presteaza sau careia ii sunt prestate, potrivit alin. (1) al pct. 35 din norme. In conformitate cu prevederile pct. 35 alin. (3) din norme, se cuprind in sfera operatiunilor scutite conform art. 141 alin. (2) lit. a) pct. 1 din Codul fiscal si imprumuturile acordate de asociati/actionari societatilor comerciale in vederea asigurarii resurselor financiare ale societatii comerciale, imprumuturile garantate cu bunuri imobile, inclusiv imprumuturile ipotecare, imprumuturile garantate cu bunuri mobile corporale, inclusiv imprumuturile acordate de casele de amanet. Prin urmare, din punct de vedere al taxei pe valoarea adaugata, acordarea de imprumuturi acordate de asociati/actionari societatilor comerciale reprezinta o operatiune scutita de taxa pe valoarea adaugata.

    23. Comertul cu deseuri metalice feroase Intrebare participant seminar: O societate comerciala cu sediul in Romania, care are ca obiect de activitate comertul cu deseuri metalice feroase, primeste de la o firma din TURCIA un avans in valuta USD, in vederea exportului catre aceasta de deseuri metalice feroase. 1. Pentru avansul primit societatea din Romania va emite firmei din Turcia INVOICE pentru fiecare suma primita cu titlu de avans ? Raspuns consultant: Pentru avansurile incasate factura trebuie emisa pana pe 15 luna urmatoare. Art.155 alin. (1) Persoana impozabila trebuie sa emita o factura catre fiecare beneficiar pentru suma avansurilor incasate in legatura cu o livrare de bunuri sau o prestare de servicii, cel tarziu pana in cea de-a 15-a zi a lunii urmatoare celei in care a incasat avansurile, cu exceptia cazului in care factura a fost deja emisa.

  • Legea Contabilitatii Modificata 150 de intrebari si raspunsuri

    Copyright 2010 RENTROP&STRATON Grup de Editur i Consultan n Afaceri www.monografii.ro Pagina 34 din 184

    2. Pentru fiecare INVOICE emis cu titlu de avans se va proceda deasemenea si la AUTOFACTURARE ? ( suma primita ca avans exprimata in lei la cursul BNR din data avansului), iar la rubrica TVA se va