Tema nr. 21 Parodontite marginale BIBLIOGRAFIE: 3. H.T.Dimitriu - Parodontologie, ed 3-a, Ed. Viaţa Medicală românească, Bucureşti, 1999.

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU

S1221001. Parodontita marginala rapid progresiva apare cel mai frecvent A. dupa 40 ani B. la varstnici C. la copii D. dupa 20 ani E. la menopauza (pag. 160)

S1221002. Semnul patognomonic al PMCS este A. durere localizata B. sangerari gingivale la succiune C. senzatie de egresiune D. halistereza E. prezenta pungilor parodontale (pag. 153)

S1321003. Denumirea de"parodontita juvenila"a fost folosita pentru prima oara in: A. 1960 B. 1952 C. 1967 D. 1977 E. 1956 (pag. 156)

S1321004. Incidenta parodontitei marginale rapid progresive este de: A. 2-6% B. 4-8% C. 48% D. 33% E. 0,5% (pag. 160)

S1421005. Cate grade de afectare se descriu in parodontita marginala cronica profunda la

adult la nivelul dintilor pluriradiculari, ca urmare a proceselor osoase resorbtive si ale

retractiei gingivale consecutive? A. 3 B. 4 C. 5 D. 6 E. 7 (pag. 159)

S1421006. In parodontita juvenila, in forma localizata se produc migrari patologice ale: A. molarilor secunzi si incisivilor B. molarilor primi si caninilor C. molarilor primi si incisivilor D. molarilor secunzi si caninilor

E. premolarilor (pag. 156)

S1421007. Semnele inflamatiei din parodontita distrofica sunt: A. pungi de 5-7 mm B. exudat inflamator redus sau clinic absent C. mobilitate dentara accentuata D. migrari patologice frecvente E. radiologic se observa mici resorbtii de tip orizontal pe fondul atrofiei predominant verticale (pag. 162)

S1421008. Semnul patognomonic al parodontitei marginale cronice superficiale este: A. prurit gingival B. sangerari frecvente ale gingiei C. papila gingivala tumefiata D. senzatie de egresiune a unui dinte sau a unui grup de dinti E. durere periradiculara si interradiculara (pag. 153)

S1521009. Din punct de vedere clinic, parodontita distrofica prezinta: A. mobilitate dentara accentuata; B. hiperestezie; C. semnificative migrari patologice; D. radiologic, atrofie osoasa predominent verticala cu mici resorbtii de tip orizontal; E. infectii micotice asociate in 50% din cazuri. (pag. 161)

S1521010. Formele clinice de parodontita marginala la adult sunt: A. parodontita de sarcina; B. hiperplazia consecutiva tratamentelor medicamentoase; C. parodontita distrofica; D. parodontita premenstruala; E. gingivostomatita micotica. (pag. 160-161)

S1521011. In parodontita marginala cronica profunda la adult, in epiteliu se evidentiaza: A. infiltrat limfoplasmocitar abundent; B. distructii ale fibrelor Sharpey; C. vasodilatatie cu caracter paralitic; D. leziuni proliferative care alterneaza cu zone de ulceratie si exfolieri masive; E. resorbtii ale cementului radicular. (pag. 157)

S1521012. In parodontita marginala cronica profunda la adult: A. dintii din zona laterala au tendinta la egresiune chiar in prezenta antagonistilor; B. dintii din zona frontala au tendinta la deplasare transversala chiar in prezenta vecinilor; C. apar treme patologice; D. in urma deplasarii dintilor, apar ocluzii adanci adevarate; E. radiologic, se constata o resorbtie osoasa orizontala accentuata. (pag. 158-159)

S1521013. In parodontita prepubertara: A. simptomatologia apare la adultii tineri in jurul varstei de 20 de ani; B. dintii permanenti se pierd in jurul varstei de 15 ani, cand se asociaza cu sindromul Papillon-Lefevre; C. simptomatologia parodontala se asociaza cu hiperfosfatazia;

D. apar migrari patologice si tumefactii gingivale localizate; E. apar modificari mixte distrofice si inflamatorii, numindu-se si parodontita mixta. (pag. 155)

S1521014. Radiologic, in parodontita juvenila: A. resorbtia osoasa este verticala; B. resorbtia osoasa este orizontala; C. apare halistereza; D. demineralizarea are aspect de canal septal; E. demineralizarea apare numai la nivelul varfului septului alveolar. (pag. 157)

S1621015. in parodontita juvenila la examenul radiologic se remarca: A. integritatea osului alveolar B. resorbtia osoasa orizontala C. halistereza D. resorbtie osoasa verticala E. resorbtie osoasa mixta. (pag. 157)

S1621016. in parodontita marginala cronica profunda la examenul radiologic se remarca: A. integritatea osului alveolar B. halisfereza C. resorbtie osoasa orizontala D. resorbtie osoasa verticala E. resorbtie osoasa mixta. (pag. 159)

S2121017. Carei afectiuni i s-a atribuit cel mai frecvent si in mod incorect termenul de

“parodontoza”(periodontoza) ,actualmente fiind cunoscuta etiologia microbiana si

posibilitatile de tratatament eficient antimicrobian ale acestei boli? A. Gingivita cronica simpla B. Gingivita alergica C. Parodontita marginala cronica profunda agresiva,rapid progresiva D. Parodontita prepubertala E. Parodontita juvenila (pag. 155-156)

S2121018. Parodontita prepubertara este asociata unei boli generale care poate fi: A. anemia hipocroma B. neutropenia sau granulocitopenia C. maladia Hodkin D. talasemia E. sarcoidoza (pag. 155)

S2321019. Care este microorganismul izolat din procentul cel mai mare de situri în

parodontita marginală profundă rebelă la tratament? A. Fusobacterium nucleatum B. Actinobacillus actinomycetemcomitans C. Prevotella intermedia D. Bacillus forsythus E. Porphyromonas gingivalis (pag. 161)

S2321020. Cum este descrisă parodontita distrofică? A. inflamaţie acută a ţesuturilor gingivale B. inflamaţie cronică a ţesuturilor gingivale C. inflamaţie ce apare după instalarea menoipauzei D. fenomen distrofic caracteristic batrâneţii E. inflamaţie cronică instalată pe un fond distrofic (pag. 161)

S2321021. Elementul esenţial de diferenţiere şi transformare a gingivitei în parodontită

marginală cronică este: A. apariţia sângerării gingivale spontane B. apariţia fisurilor Stillman C. apariţia tartrului D. afectarea osului prin demineralizare sau distrucţie E. mobilitatea dinţilor (pag. 151)

S2321022. Semnul patognomonic al parodontitei marginale cronice superficiale care o

diferenţiaza de gingivită, este: A. prurit gingival B. usturimi gingivale C. jena dureroasă gingivală accentuată de periaj şi masticaţie D. sângerări frecvente ale gingiei la atingeri uşoare şi la succiunea gingiei E.senzaţia de egresiune a unui dinte sau a unui grup de dinţi, însoţită de o durere periradiculară şi interradiculară. (pag. 153)

S2321023. Care din urmatoarele afirmaţii sunt adevarate? Parodontita juvenilă: A. se caracterizează prin lipsa unei inflamaţii evidentă clinic B. se caracterizează prin prezenţa unei inflamaţii gingivale moderate C. se caracterizează prin prezenţa craterelor la nivelul papilelor gingivale D. se caracterizează prin prezenţa unor abundente depozite de placă bacteriană şi tartru E. se caracterizează prin liza osoasa orizontală generalizata. (pag. 156)

S2521024. Semnul patognomonic al parodontitei marginale cronice superficiale este: A. Pruritul gingival B. Usturimea gingivală C. Sângerarea la atingerea gingiei D. Sângerarea la succiunea gingiei E. Senzaţia de egresiune a dintelui (pag. 153)

S2621025. Tratamentul pulpitei seroase totale: A. se face prin coafaj direct B. se face prin extirpare vitală C. se face prin coafaj indirect D. amputaţie devitală E. toate de mai sus. (pag. 134)

S2621026. Amputaţia vitală este indicată: A. dinţi mobili parodontotici B. molarii persoanelor în vârstă C. dinţi temporari

D. la copii şi la tineri la premolari şi molari cu rădăcinile în curs de formare E. molari de minte. (pag. 142)

S2821027. In plan vertical, afectarea furcatiilor cuprinde urmatoarele grade: A. gradul 1 = 0…2 mm B. gradul 1 = 0…4 mm C. gradul 2 = 4…6 mm D. gradul 2 = 4…7 mm E. gradul 3 = > 8 mm (pag. 159)

S2821028. Simptomatologia parodontitei juvenile este mai frecventa la nivelul: A. primii molari superiori si inferiori B. incisivii superiori si inferiori C. primii molari si incisivii D. primii molari, incisivii si dintii vecini E. toate cele de mai sus (pag. 156)

S2921029. In parodontita marginala cronica superficiala semnul patognomonic este: A. sangeriri ale gingiei la atingeri usoare B. culoarea rosie violacee a papilelor si marginii gingivale libere C. usoara mobilitate dentara de gradul 1 D. senzatia de egresiune a unui dinte sau grup de dinti E. uneori hiperplazie gingivala (pag. 153)

S2921030. Incidenta maxima a episoadelor agresive este in jurul varstei de: A. 20 ani B. 25-30 ani C. 30-35 ani D. 35-40 ani E. 45 ani (pag. 160)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU

S1221031. In parodontita distrofica apar A. fenomene de hiperestezie B. pungi de adancime mica sau medie C. pungi profunde D. migrari patologice accentuate E. resorbtii orizontale (pag. 162)

S1221032. In parodontita juvenila, principalele semne clinice de imbolnavire sunt A. prezenta pungilor false156 B. mobilitate dentara patologica C. retractii gingivale D. hiperestezie dentinara E. senzatie de egresiune a dintilor (pag. 156)

S1221033. In parodontita marginala cronica profunda la adult, afectarea gingivo-osoasa de

gradul II a furcatiilor dintilor laterali implica A. sonda exploratoare patrunde interradicular pe o distanta redusa, 1-3 mm B. sonda exploratoare patrunde adanc intrradicular C. exista demineralizare D. exista resorbtia limbusului septului interradicular E. leziunile sunt incipiente, afectand in special gingia (pag. 159)

S1221034. In parodontita marginala cronica profunda se pot dezvolta"pungi osoase"in

urmatoarele zone A. zona mentoniera B. liniile oblice externa si interna C. gaura palatina mare D. cresta zigomato-molara E. zona palatinala din dreptul dintilor frontali superiori (pag. 158)

S1221035. In parodontita marginala cronica profunda, la adult histopatologic in epiteliu se

evidentiaza A. resorbtii ale cementului radicular B. leziuni proliferative, alternand cu zone de ulceratie C. infiltrat limfoplasmocitar abundent D. degenerescente celulare E. vasodilatatie cu caracter paralitic (vasoplegie) (pag. 157)

S1221036. Obiectiv, in PMCS exista A. sangerari la atingeri usoare cu sonda B. semne de inflamatie gingivala C. mobilitate dentara patologica D. pungi parodontale adevarate E. uneori retractie gingivala (pag. 154)

S1221037. Subiectiva in paroodntita marginala cronica superficiala apar A. migrari dentare patologice B. prurit gingival C. jena dureroasa la nivelul gingiei D. usturimi gingivale E. sangerari gingivale (pag. 153)

S1221038. Episoadele de evolutie agresiva din parodontita marginala rapid progresiva sunt

caracterizate prin A. inflamatii gingivale cu caracter acut sau subacut B. absenta mobilitatii patologice C. tumefactii voluminoase ulcerate D. prezenta exudatului pururlent E. usturimi gingivale (pag. 160)

S1321039. Continutul pungilor parodontale este reprezentat de: A. celule epiteliale descuamate

B. infiltrat limfoplasmocitar C. bacterii intregi si fragmentate D. leucocite distruse E. imunoglobuline (pag. 158)

S1321040. in parodontita marginala cronica profunda la adult, in corion apar: A. vasoplegie B. meiopragie C. halistereza D. distrucţia fibrelor de colagen E. infiltrat limfoplasmocitar abundent (pag. 157)

S1321041. in parodontita marginala cronica superficiala, in derm apare: A. infiltrat dens limfoplasmocitar B. degenerescenta filetelor nervoase C. aparitia de mici cantitati de tesut de granulatie D. vasodilataţie pasiva E. segregatie celulara (pag. 152)

S1321042. in parodontita marginala profunda rebela (refractara) la tratament apar

urmatoarele microorganisme: A. Bacillus forsytus - 25% B. Bacillus forsytus - 52% C. Bacillus forsytus - 40% D. Porphyromonas gingivalis –50% E. Porphyromonas gingivalis - 15 % (pag. 161)

S1321043. Parodontita juvenila se caracterizeaza prin: A. lipsa unei inflamatii evidenta clinic B. pungi parodontale false C. radiologic apare resorbtie osoasa orizontala la molari si incisivi D. mobilitate dentara patologica si migrari ale molarilor primi si incisivi E. resorbtie osoasa verticala avansata la molarii primi (pag. 156)

S1321044. Parodontita marginala agresiva rapid progresiva: A. apare cel mai frecvent dupa varsta de 20 ani B. este cauzata genetic C. apare dupa varsta de 35 ani D. are cauza microbiana E.prezinta episoade de evolutie agresiva cu semne de inflamatie florida a unei parodontite marginale cronice profunde (pag. 160)

S1321045. Parodontita marginala rapid progresiva este de cauza microbiana, fiind implicati: A. Prevotella intermedia B. Eikinella corrodens C. Capnocytophaga D. Campylobacter rectus E. Veillonella (pag. 160)

S1321046. Semnele clinice ale parodontitei marginale superficiale pot fi: A. semne de inflamatie gingivala B. mobilitate dentara accentuata C. culoare roz-palida a gingiei marginale D. radiotransparenţa cu localizare diferita cu aspect difuz la nivelul limbusului alveolar E. uneori retractie gingivala in absenta pungilor adevarate (pag. 154)

S1321047. Semnele clinice obiective din parodontita marginala cronica profunda sunt: A. mobilitate patologica de gradul 1 B. pungi parodontale adevarate C. retractia gingivala ca urmare a resorbtiei suportului osos D. absenţa semnelor inflamaţiei gingivale E. radiografic apare resorbtia osoasa verticala (pag. 158-159)

S1321048. Semnele histopatologice de inflamatie ale parodontitei juvenile includ: A. degenerescente celulere B. disjunctie epiteliu-dinte C. distructii de colagen mai reduse ca in parodontita adultului D. infiltrat inflamator predominant plasmocitar E. vasodilatatie cu caracter paralitic (pag. 156)

S1321049. Uneori pungile parodontale au perete extern partial osos la nivelul: A. apofizelor genii B. spinei nazale C. liniilor oblice: interna si externa D. crestei zigomato-malare E. zonei palatine din dreptul dintilor frontali superiori (pag. 158)

S1421050. In etiologia parodontitei marginale agresive, rapid progresive, sunt implicate

urmatoarele microorganisme: A. A. actinomycetemcomitans B. Eikenella corrodens C. Porphyromonas gingivalis D. Capnocytophaga E. Veillonela (pag. 160)

S1421051. In parodontita marginala cronica mixta semnele leziunilor de tip distrofic sunt: A. fisuri Stillman B. feston McCall C. atrofie osoasa predomonant verticala D. retractie gingivala cu inflamatie papilara si marginala accentuate E. hiperestezie (pag. 162)

S1421052. In parodontita marginala cronica profunda la adult se descriu urmatoarele grade de

afectare gingivo-osoasa a furcatiilor: A. gradul I - leziuni incipiente ce afecteaza mai ales gingia, sonda nu patrunde interradicular B. gradul II - examenul radiologic deceleaza o resorbtie osoasa semnificativa C. gradul II - sonda patrunde interradicular 1-3 mm D. gradul III - sonda patrunde adanc interradicular, trecand pe versantul opus

E. gradul IV - sonda exploratoare traverseaza in intregime spatiul interradicular (pag. 159)

S1421053. In parodontita marginala cronica profunda la adult, pungile parodontale contin: A. leucocite distruse B. celule epiteliale descuamate C. fragmente de os alveolar necrozat D. exudat seros, sero-fibrinos, rar purulent E. tesut conjunctiv de neoformatie (pag. 158)

S1421054. Parodontita prepubertala este asociata unor boli generale ca: A. sindromul Down B. sindromul Papillon-Lefevre C. hiperfosfatazia D. anemia E. sindromul Chediak-Higashi (pag. 155)

S1421055. Principalele microorganisme implicate in aparitia parodontitei refractare la

tratament sunt: A. Fusobacterium nucleatum B. Prevotella intermedia C. A. actinomycetemcomitans D. Peptostreptococus micros E. Capnocytophaga (pag. 161)

S1521056. In parodontita juvenila, principalele semne clinice de imbolnavire sunt: A. dureri intense iradiate; B. mobilitate dentara patologica; C. retractie gingivala; D. pungi parodontale false; E. hiperestezie dentinara. (pag. 156)

S1521057. In parodontita marginala cronica profunda la adult, subiectiv: A. apar tulburari de masticatie; B. tulburari de fonatie; C. retractie gingivala; D. pungi adevarate; E. manifestari psihice anxios-obsesive. (pag. 158)

S1521058. In parodontita marginala cronica superficiala, semnele subiective sunt: A. prurit gingival; B. sangerare la atingeri usoare cu sonda; C. tumefactie gingivala cu pungi false; D. sangerare la succiunea gingiei; E. jena dureroasa accentuata la periaj si masticatie. (pag. 153-154)

S1521059. In parodontita marginala cronica superficiala: A. creste fosfataza acida;

B. semnul patognomonic este senzatia de egresiune a unui dinte sau a unui grup de dinti insotita de durere; C. apare tumefactia gingivala cu pungi false; D. apare uneori retractie gingivala; E. radiologic apare demineralizarea osoasa. (pag. 153-154)

S1521060. Parodontita distrofica: A. se mai numeste si parodontita marginala cronica mixta; B. prezinta radiologic o atrofie orizontala cu mici resorbtii verticale; C. prezinta mobilitate dentara crescuta; D. prezinta migrari patologice accentuate; E. prezinta tumefactie granulara. (pag. 161-162)

S1521061. Parodontita juvenila: A. este determinata in special de Porphiromonas gingivalis; B. se caracterizeaza printr-o inflamatie evidenta clinic; C. prezinta pungi parodontale false; D. prezinta pungi parodontale adevarate; E. prezinta retractie gingivala. (pag. 156)

S1521062. Parodontita marginala agresiva, rapid progresiva: A. apare mai frecvent dupa 20 de ani; B. prezinta mobilitate dentara patologica accentuata; C. prezinta episoade agresive ce alterneaza cu perioade de acalmie de saptamani, luni sau ani; D. prezinta tumefactii voluminoase ulcerate; E. poate fi determinata de unele specii de Candida si Enterobacteriaceae. (pag. 160)

S1521063. Parodontita marginala cronica profunda la adult: A. reprezinta forma intens destructiva la adult; B. prezinta pungi parodontale adevarate; C. prezinta mobilitate patologica de gradul 4; D. prezinta o reducere a coroanelor clinice ale dintilor pe seama hiperplaziei gingivale; E. prezinta resorbtie orizontala accentuata. (pag. 158)

S1621064. in forma localizata de parodontita juvenila semnele clinice se produc in zonele: A. primii molari superiori si inferiori B. incisivii superiori si inferiori C. primii molari si incisivii D. primii molari, incisivii si dintii imediat vecini, depasind numarul de 14 E. caninii superiori si inferiori. (pag. 156)

S1621065. in parodontita juvenila: A. este incriminat ca factor etiologic Actinobacillus actinomycetemcomitans B. apar ulceratii reduse in adancime ale epiteliului sulcular C. apare hiperplazie gingivala generalizata de tip polipoidal D. apare retractie gingivala E. apar leziuni hiperkeratozice. (pag. 156)

S1621066. Parodontita distrofica se caracterizeaza prin: A. hiperplazie gingivala generalizata B. atrofia epiteliului gingival, cu leziuni erozive C. retractia gingivala D. fisuri Stillman E. festonul McCall. (pag. 162)

S1621067. Parodontita marginala cronica profunda se caracterizeaza prin: A. semne de inflamatie gingivala B. atrofia epiteliului gingival cu leziuni erozive C. retractie gingivala D. pungi parodontale false E. mobilitate patologica de gradul 2 sau 3 (pag. 158)

S1621068. Parodontita marginala cronica superficiala se caracterizeaza prin: A. prurit gingival B. dureri intense la atingerea gingiei C. jena dureroasa gingivala accentuata la periaj si masticatie D. senzatie de gust metalic si alterat E. dureri spontane, iradiante in oasele maxilare. (pag. 153)

S2121069. In parodontita marginala cronica profunda la adult pungile parodontale contin A. leucocite distruse B. tesut mezenchimal nediferentiat C. glicoproteine D. celule epiteliale descuamate E. celule epiteliale descuamate (pag. 158)

S2121070. In parodontita marginala cronica superficiala principalele semne histopatologice

in epiteliu sunt: A. vasodilatatia pasiva B. degenerescenta filetelor nervoase C. hiperkeratoza D. parakeratoza E. segregatie celulara in stratul cornos (pag. 152)

S2121071. Parodontita prepubertara este asociata unor boli ca A. Diabet. B. Sindromul DOWN C. hipofosfatazia D. neutropenia sau granulocitopenia E. Sindromul CHEDIAK- HIGASHI (pag. 158)

S2121072. Semne subiective in parodontita marginala cronica superficiala sunt: A. prurit gingival B. usturimi gingivale C. retractie gingivala D. hipertrofie gingivala E. hiperplazie gingivala

(pag. 153)

S2121073. Simptomatologia obiectiva in parodontita juvenila este reprezentata prin A. frecvente migrari vestibulare si distale ale incisivilor maxilari B. formarea diastemei patologice C. mobilitate dentara patologica D. prurit gingival E. xerostomie (pag. 156)

S2321074. Bifaţi care sunt principalel semne clinice de îmbolnavire în parodontita juvenilă: A. pungi parodontale false B. mobilitate dentară patologică C. pungi parodontale adevărate D. retracţie gingivală E. hiperestezie dentinară (pag. 156)

S2321075. Din punct de vedere histopatologic, în parodontita marginală cronică profundă se

evidenţiază: A. distrucţii întinse ale fibrelor de colagen din structura ligamentelor supraalveolare şi periodontale B. creşterea fosfatazei alcaline C. resorbţii ale cementului radicular D. distrucţii ale fibrelor Sharpey E. numeroase zone de resorbţie ale osului alveolar (pag. 157)

S2321076. Care sunt zonele în care se pot dezvolta “pungi osoase” în cadrul evoluţiei

parodontitei marginale cronice profunde a adultului? A. liniile oblice: externă şi internă B. zona premolarilor mandibulari C. zona premolarilor maxilari D. creasta zigomato-malară E. zona palatină în dreptul dinţilor frontali superiori (pag. 158)

S2321077. Care dintre următoarele semne clinice obiective caracterizează tabloul clinic al

parodontitei

marginale cronice profunde, a adultului? A. mobilitatea patologică de gradul 2 sau 3 B. pungi parodontale adevărate C. prezenţa de numeroase resturi radiculare D. migrări patologice E. afectarea gingivo-osoasă a bifurcaţiilor şi trifurcaţiilor dinţilor laterali (pag. 158-159)

S2321078. Ce tip de exsudat se poate întâlni în pungile parodontale adevărate din

parodontita marginală cronică profundă a adultului? A. exsudat seros B. exsudat fibrinos C. exsudat sero-fibrinos D. exsudat sangvinolent E. exsudat purulent (pag. 158)

S2321079. Care dintre următoarele mecanisme au fost incriminate în patogenia parodontitei

marginale agresive, rapid progresivă? A. activarea policlonală a limfocitelor B B. activarea complementului C. modificări ale chemotactismului neutrofilelor faţă de bacterii D. alterări ale funcţiilor limfocitelorT E. producerea de autoanticorpi faţă de colagen (pag. 160)

S2321080. Trecerea de la gingivită la parodontita marginală cronică se însoţeşte de

modificări ale componentelor plăcii bacteriene: A. cresc spirochetele B. cresc speciile de bacili gram-negativi C. apariţia Eikenella corrodens D. apariţia Camphylobacter rectus E. creşte viteza de replicare a AND-ului viral pentru Cytomegalovirus (pag. 151)

S2321081. În parodontita marginală cronică superficială, apar: A. primele manifestări de disjuncţie între gingie şi dinte B. leziuni parţial distructive ale unor fibre din sistemul ligamentului supraalveolar C. creşte mobilitatea dinţilor D. demineralizări ale osului E. halena. (pag. 152)

S2321082. Cercetările de microscopie optică şi electrono-optică, au arătat că în parodontita

marginală cronică superficială apar urmatoarele aspecte semnificative la nivelul dermului: A. infiltrat dens limfo-plasmocitar B. vasodilataţie pasivă C. endarterita D. degenerescenţa filetelor nervoase E. alterări ale mitocondriilor. (pag. 152)

S2321083. Particularităţile histochimice şi histoenzimologice în parodontita marginală

cronică superficială sunt reprezentate de: A. vacuolizarea mitocondriilor B. creşterea fosfatazei alcaline C. creşterea ARN-ului în stratul germinativ D. scăderea succindehidrogenazei în zonele epiteliale cu ulceraţii E. tendinţa de aglomerare a ribozomilor (pag. 152-153)

S2321084. Care dintre următoarele caractere definesc aspectul clinic obiectiv al papilei

gingivale în parodontita marginală cronică superficială: A.papila gingivală tumefiata de aspect uneori filiform “prelins” interdentar spre marginea incizala sau suprafaţa ocluzală B. uneori papila poate fi desprinsă de pe dinte C. papila gingivală are uneori aspect lobulat, cu un şanţ discret la bază, care o delimitează de gingia fixă D. relieful papilei este şters, pâna aproape de dipariţie E. papila gingivală are culoare roz-pal datorită slabei vascularizări. (pag. 154)

S2321085. Care dintre următoarele afirmaţii în legătură cu parodontita prepubertară, sunt

adevărate: A. apare la dentiţia temporară şi mixtă B. este asociată cu sindromul Papillon-Lefèvre C. este asociată cu sindromul Down D. nu se asociază cu neutropenia, granulocitopenia sau hipofosfatazia E. este asociată cu sindromul Chediak-Higashi (pag. 155)

S2321086. Ce este halistereza? A. miros urât al cavitaţii orale, ce insoţeşte simptomatologia din parodontitele marginale cronice profunde B. semn specific din gingivita ucero-necrotică C.demineralizare care se prezintă sub forma unei radiotransparenţe cu localizare la nivelul vârfului septului alveolar D.demineralizare care se prezintă sub forma unei radiotransparenţe cu localizare în lungul septului alveolar, central axial în mod intrerupt sau continuu E.demineralizare care se prezintă sub forma unei radiotransparenţe cu localizare în aproape totalitatea septului alveolar (pag. 154-155)

S2321087. Care dintre urmatoarele bacterii sunt considerate a fi cei doi patogeni implicaţi

în producerea parodontitei juvenile A. Eikenella corrodens B. Streptoccocus mutans C. Actinobacillus actinomycetemcomitans D. Capnocytophaga sputigena E. Stafiloccocus aureus (pag. 156)

S2321088. Endotoxinele elaborate de Actinobacillus actinomycetemcomitans: A. pot produce fenomene de hipersensibilitate de tip Shwartzman B. nu pot produce fenomene de hipersensibilitate de tip Shwartzman C. pot produce fenomene de tip boala serului D. pot produce soc anafilactic E. pot produce activarea complementului (pag. 156)

S2521089. Parodontita marginală cronică juvenilă are ca semne clinice următoarele A. Mobilitate dentară B. Pungi parodontale reale C. Retracţie gingivală D. Sângerare gingivală spontană E. Hiperestezie dentinară (pag. 156)

S2621090. Amputaţia devitală este indicată în cazul: A. tratamentului dinţilor mobili parodontotici B. molarilor persoanelor în vârstă C. dinţilor cu canale foarte curbe D. pulpopatiilor incipiente la copii şi tineri E. la dinţii cu rădăcini în formare. (pag. 143)

S2621091. Contraindicaţiile la extirpări vitale sunt reprezentate de: A. luxaţiile dentare

B. fracturile radiculare în prima şi a doua treime a rădăcinii C. dinţii aflaţi în vecinătatea unor formaţiuni patologice D. afecţiuni care contraindică folosirea anestezicelor sau a vasoconstrictorului E. sarcina în primele 3 luni şi ultimele 2 luni. (pag. 147-148)

S2621092. Extirparea devitală este indicată în următoarele situaţii: A. dinţi cu canele foarte curbe, care nu permit permeabilizarea până la apex B. dinţi situaţi distal pe arcadă, la care tratamentul este dificil C. pulpitele purulente parţiale D. pulpitele cronice deschise granulomatoase E. cariile cu evoluţie subgingivală. (pag. 154)

S2621093. Extirparea devitală este contraindicată în: A. pulpitele purulente parţiale B. pulpitele purulente totale C. pulpitele cronice deschise granulomatoase D. cazul persoanelor alergice la substanţele anestezice E. imposibilitatea realizării anesteziei locale (tumori, trisme, infecţii). (pag. 154)

S2621094. Tratamentul pulpitei purulente partiale consta în: A. coafaj direct B. amputatie vitala C. extirparea aseptico-antiseptica D. amputatie devitala E. coafaj indirect (pag. 134)

S2621095. Tratamentul pulpitei purulente parţiale constă în: A. coafaj direct B. amputaţie vitală C. extirparea aseptico-antiseptică D. amputaţie devitală E. coafaj indirect (pag. 134)

S2821096. Simptomatologia subiectiva in parodontita marginala cronica superficiala este

reprezentata de: A. senzatia de egresiune a unui dinte B. durere periradiculara C. durere generalizata D. durerea apare frecvent seara E. durere de intensitate medie (pag. 153)

S2821097. Simptomatologia obiectiva in parodontita marginala cronica superficiala este

reprezentata de: A. culoare rosie deschisa a gingiei B. papila gingivala cu aspect lobulat C. papila gingivala cu aspect filiform D. papila desprinsa de dinte E. mobilitate dentara de gradul 1 (pag. 154)

S2821098. Sindromul Papillon-Lefevre este caracterizat prin: A. albinism B. hipercheratoza palmara C. pierderea dintilor temporari la varsta de 6-8 ani D. pierderea dintilor temporari la varsta de 5-6 ani E. pungi parodontale adanci (pag. 155)

S2821099. Simptomatologia parodontitei juvenile este: A. mobilitate dentara patologica B. pungi parodontale false C. abcese parodontale D. poate fi localizata E. retractie gingivala (pag. 156)

S2821100. Parodontita marginala agresiva rapid progresiva: A. apare mai frecvent dupa 40 ani B. apare mai frecvent dupa 20 ani C. reprezinta 4-8 % din totalul formelor de PMCP D. prezinta tumefactii voluminoase exagerate E. se produc avulsii cu caracte spontan ale dintilor (pag. 160)

S2821101. In parodontita marginala profunda rebela la tratament, simptomatologia poate fi: A. aparitia fisurilor Stillman B. aparitia festonului McCall C. evolutia continua a leziunilor preexistente D. aparitia de leziuni noi E. mai pregnanta la copii (pag. 161-162)

S2821102. In parodontita distrofica apar: A. pungi parodontale de adancime mare B. mobilitate dentara accentuata C. migrari patologice semnificative D. exudat inflamator redus E. rezorbtie osoasa orizontala (pag. 162)

S2821103. In parodontita marginala cronica superficiala: A. scade fosfataza alcalina B. scade ARN C. scade Succindehidrogenaza D. creste fosfataza alcalina E. creste ARN (pag. 153)

S2921104. Parodontita juvenila se prezinta prin: A. pungi parodontale false B. mobilitate dentara patologica C. lipsa unei inflamatii clinic D. migrari dentare E. prezenta unei inflamatii clinic (pag. 156)

S2921105. In parodontita marginala cronica profunda la adult, semnele clinice obiective

sunt: A. mobilitate patologica de gradul 2 sau 3 B. retractie gingivala C. tulburari de masticatie D. pungi parodontale adevarate E. tulburari fizionomice datorita migrarilor patologice dentare (pag. 158)

S2921106. Parodontita prepubertala se asoceaza la unele boli generale ca: A. sindromul Down B. sindromul Plummer-Vinson C. sindromul Chediak-Higashi D. boala lui Werkhof E. sindromul Papillon-Lefevre (pag. 155)