gqi

'li'1J11:11.sti

i;T

n't

-

Pn4J1st

'-

--

t7. it.

7;1112.

,

CALATORI STRAINI DESPRETARILE ROMANE

INSTITUTUL DE ISTORIE NICOLAEIORGA" AL ACADEMIEI REPUBLICIISOCIALISTE ROMANIA

La elaborarea intregii scrii a lucrat un colectiv de laInstitutul de Istorie Nicolae Iorga" al AcademieiRepublicii Socialiste Rominia format din: MariaHolban, Maria Matilda Alexandrescu Dersca-Bulgaru,Paul Cernovodeanu si I Ion Totoiu I.

CAL itIORI STRAIN'DESPREMILE ROMANEVOL.

V olum ingrijit de:M ARIA HOLBAN

GOEDITURA STIINTIFICA, BUCURESTI, 1968:

Coperta si supracoperta:VAL MUNTEANU

CUVINT INAINTE

Aparitia primului volum din vasta colectie demrturii strine asupra trecutului nostru medieval marcheaz. o data fericit.pentru cercetrile istorice, luate n sensul cel mai larg al cuvintului. Arturi depublicarea integrar a docurnentelor interne ale Moldovei si Trii Romanestipina' la 1700 si ale Transilvaniei, mult mai bogatIn depozite arhivistice, 0115.la 1437 reluat acum, In conditii stiintifice superioare, in Documenta Roma-niae Historica i continuat, pentru veacul al XVIII-lea, prin publicatii docu-mentare pe probleme alturi de editiile critice de izvoare narative, care vintreptat s inlocuiasc vechile editii, de extrasele din cronicile otomane, de cule-gerea si publicarea sistematid, pe regiuni, a inscriptiilor, din care a aprut masi-vul volum consacrat orasului Bucuresti, noua colectie se integreaz in efortulsustinut i organizat al medievistilor romani, de a da studiilor lor o baz docu-mentar cit mai larg i mai sigur. Ea este mena' s. pun la Indemina cercet-torilor o categorie pretioasI de izvoare, care, prin caracterele sale proprii, le

intregeste in mod obisnuit pe celelalte, iar uneori, date fiind circumstantele defapt ale conservrii surselor istorice la noi in ;al, e silit chiar s suplineasc,in msura posibilittilor, lipsa aoestora.

Relatiile lsate de strinii care au treout n cursul vrernurilor prinnoastre si pe care-i numim in mod obisnuit cltori, dei conditia lor si intere-sele care-i aduc pe la noi slut foarte variate, cuprind o mare bogtie de stiri pri-vitoare la feluritele aspecte ale existentei de altdat a poporului roman. Ele seopresc adesea asupra bogtiilor frii i felului in care erau puse in valoare, asu-pra inftisrii oraselor si populatiei, asupra modurilor de viat ale diferitelorclase sociale i relatiilor dintre ele, asupra organizrii de stat i obligatiilor im-puse de Imperiul otoman, asupra fenomenelor de cultur si de art.

Aceast valoare de izvor a descrierilor lsate de martorii oculari case s-auperindat prin trile noastre le-a impus de timpuriu atentiei istoricilor. Ind dela inmputurik istoriografiei noastre moderne, unul dintre intemeietorii ei, Ni-colae Blcescu, nu uita s tmentioneze, In importantul su Cuvint preliminariudespre izvoarele istoriei romanilor", publicat in fruntea Magazinului istoricpentru Dacia", scrierile fcute de deosebiti cltori in locurile noastre i tip-rite in mai multe limbi". Curind dup. aceea Incepu i reproducerea in periodi-cele istorice ale vremii sau in publicatii de izvoare a unor relatii de cltorie,astfel cum intilnim n nsesi paginile Maga.zinului" lui Blcescu i Laurian, InTesauru de monumente istorice pentru Romani, editat de Al. Papiu-Ilarian, inArchly-u pentru filologie i istorie" al lui T. Cipariu, in Uricariul" lui Th. Co-drescu sau in Archiva istoric. a Romaniei", tiprit de B. P. Hasdeu.

Dar efortul cel mai sustinut in aceast directie a fost desfsurat de NicolaeIorga, care Ina' inainte de sfirsitul secolului trecut da in Cakitori, ambasadorimisionan i In Prile noastre asupra prilor noastre (Buletinul societtii geogra-fice, 1898) prima culegere mai larg de astfel de texte.

In tot restul vietii sale, Iorga s-a oprit in mod struitor asupra informatii-lor date de ealtori, a semnalat noi descrieri, le-a analizat in publicatiile sale.Interesul su pentru valoarea deosebit a informatiei oferite de aceste izvoare l-aindemnat si la incercarea original de a expune intregul nostru trecut luind capunct de plecare si fir conductor descrierile i insemnrile lsate de striniicare ne-au cunoscut in cursul vremurilor. Este vorba de lstoria romanilor princala'tori, care in cea de-a doua sa editie, din anii 1928-1929, cpta forma apatru cuprinztoare volume.

Exemplul lui Iorga a constituit un stimul si pentru alti cercettori, care aupublicat sau analizat diferite tipuri de relatii provenind de la martori ocularistrini. /n acest chip, printr-un efort de lung durafi, realizat cu o larg partici-pare, numrul izvoarelor din aceast categorie ajunse la cunostinta istoricilornostri a devenit foarte intins. Utilizarea lor prezenta ins mari greutti. C,eadintli provenea din dspindirea acestui vast material informativ in foarte nume-roase publicatii: reviste, culegeri de documente, brosuri, crti. Chiar unele din

VI

tiprimrile rornanesti mai vechi slut ast'zi greu accesibile. Dar multe texte nuau fost tipnite ,sau retiprite dup. caz la noi, ci se afl numai in publicaviistrine, uneori i mai puvin accesibik. De aceea cunostinva unora dintre ele alimas doar fragmentar, prin intermediul unor analize, trimiteri sau simple sem-nalri. La aceasta se aduga editarea defectuoas a unor texte, care crestea difi-cultatea folosirii lor. In sfirsit, trebuie vinut seama si de faptul c relaviile mar-torilor oculari, mai numeroase, fr indoial, in marile limbi de circulavie uni-versal, stilt scrise adeseori in limbi a cror cunoastere e mai puvin rspindit:suedez, olandez, polon, turc etc. Dealtminteri, chiar si atunci cind limbafolosit de autor e una de mare circulavie, caracterul ei arhaic sau lipsa de cul-tur a oelui ce scrie poate ingreuieze invelegerea pentru cine nu are o pre-gtire deosebiti in acest dameniu. In grade diferite, toate aceste motive concuraupentru a face necesar stringerea la un loc a masei documentare lsate de mar-torii strini ai trecutului nostru, intr-o edivie usor de folosit i realizat cu toategaranviile rigorii stiinvifice.

Iniviativa alctuirii unui corpus al cltorilor strini a fast luat in 1954 deregretatul Barbu ampina, pe atunci seful secTiei de istorie medie a Institutuluide istorie N. Iorga", lucrrile pregkitoare desfkurindu-se in primii ani incadrul acestei secvii, iar din 1958 inainte, in cadrul secviei de istorie universalldin acelasi instirut. Colectivul de lucru, care a variar in cursul anilor ca numrde membri, a avut de rezolvat numeroase probleme, uneori extrern de dificile.Ancheta inski pentru intocmirea unor liste cit mai complete de cltori era easingur departe de a fi usoar. Membrii colectivului au avut ins amhivia de aaduga textelor cunoscute altele nesemnalate inc la noi sau aflate in manuscris,au eintat ediviile cele mai bune, au recurs la microfilme dup manuscrise dinbiblioteci strine. Folosind realizrik predecesorilor asa cum se arat in fie-care caz ei au fcut totodat o munc de investiggie sau de completare ainformaviei, alkuri de aceea a stabilirii celui mai bun text.

Realizarea unor traducen i cit mai fidele a fost cea de-a doua grij a lor,Impiimt cu scrupulozitate si prin repetate confruntri. Dar, notaviile de multeori igrbite ale unor oameni care nu cunosteau limba noastr, transpunerea inlimbi strline a unor numiri romanesti au dus la deformri sub care adesea e greude regsit numirea de loc sau de persoan la care se face referirea. Un intregaparat de identificri, de restituiri sau de explicavii a fost stabilit, venindu-seastfel, intr-un mod foarte eficace, in ajutorul celui ce va folosi textul, sau chiarintr-al simplului cititor.

Asa cum Maria Holban arata pe larg in interesanta sa introducere, tela-;Hile cltorilor, bogare in ansamblul lor in informavii previoase, sint totusi de-parte de a prezenta aceeasi vakare de la una la alta, ba mai mult, aceeasi relaviecuprinde stiri de valoare inegal. Cemerea aceasta criticI este mult usurat denotivek care preced fiecare text si care ajut la cunoasterea personalitkii auto-rului, a condiviilor lui de informare, a valorii mrturiei sale. Fr a dispensa pe

VII

istoricul ce le va folosi in viitor de propria sa analiz criticI a textelor, o bunparte din operatiile ce-i reveneau o va gsi gata fcut de editori. ateodatichiar, acestia merg pin la adevrate studii comparative ale izvoarelor,

geneza, stabilind filiatii de texte, e1iminnd mrturiile lipsite de valoare.Aceast pretioas contributie, care creste interesul stiintific al colectiei ce se pre-zint astfel cititorului, i are ea inssi temeiul in munca de organizare a unuicorpus, care singur a sugerat o anumit problematk de critica textelor.

Se poate deci spune ,e1 in acest fel colectia inceput actiunea binefc-toare chiar din momentul pregtirii ei, pentru csi a dat ocazia editorilor s ajungIla concluzii care sint, in sine, un bun cistigat pentru stiint. Ea va continuaaducI servicii n aceast directie, stimulind cercetarea, aci sirbgura posibilitatede a avea sub chi seria informatiei, asa cum a putut fi ea reconstituit de edi-tori, va ridica numeroase chestiuni, va deschide perspective de investigatie, vaoferi teme de studiu care pin azi nu au fost sau au fost putin abordate.

Dar, mai inainte de once, colectia cltorilor va constitui un mijloc de com-pletare a informatiei pentru cele mai multe probleme ale istoriei noastre medie-vale. Alturi de specialistii din diferitele ramuri ale cercetrii istorice, ea va fidin plin folosit si de alte categorli de cercettori, cum sint etnografii,

Listoricii de art. Dealtmintri, acest lucru s-a petrecut inc din timpulefecturii lucrrilor, pe msur ce textele adunate i pregItite pentru upar seinmulteau. Larga intelegere a editorilor si a conducerii Institutului de istorieN. Iorga" a permis ca numerosi cerceatori din acest institut, ca si din institu-tele de istoria artei, de etnografie i folclor sau de la catedrele universitare,foloseasc lucrarea in manuscris. Dar cel mai pretios sprijin ea 1-a oferit in ela-borarea volumelor de istorie medieval din tratatul de Istoria Romaniei (vol. II,Buc., 1962; vol. III, Buc., 1964), unde putine slut capitolele care s nu fi bene-ficiat de tirile cuprinse in paginile colectiei de cltori.

Acum, cind intreaga munc a fost dus la capt si ea incepe s devin, printiprire, un bun public cu adevrat, se poate pune intrebarea dad editia de fatva scuti pe specialisti de a mai recurge la textele originale. Desigur c, cu toatrigoarea cu care au fost executate traducerile, acolo unde natura textului o vaimpune, adic de cite ori va fi vorba de pasaje interpretabile in mai multe sen-suri de pild, fcind aluzie la uncle institutii controlul pe original se vaimpune. Dar reeditarea textelor in original ar fi insemnat dublarea eforrouluieditorial, si asa deosebit de .mare, dad ;imam seama de faptul c. intreaga colec-tie se va ridica la nu mai putin de 10 volume, la care se vor putea aduga altele,pentru veacul al XIX-lea, intrucit efortul editorilor se opreste in pragul acestuiveac. Ei au avut dealtminteri grij de a marca locurile dificile, dind chiar extrasein note, de a inregistra formele corupte, de a reproduce in anexe textele aflatepin in prezent in manuscris sau in editii rare.

Acestea, in ce-i priveste pe specialisti. Dar marea culegere de relatii de cl-torie, a drei publicare a intreprins-o alitura $tiintificI, nu se adreseaz1 numai

VIII

acestora. Marele nostru public cititor, avid de lecturi, dovedeste un interes totmai viu pentru once vine de trecutul patriei. Dincolo de reconstituirile istori-odor, care trebuie rmin cluz permanent, el caut contactul direct cuviata de altdat, prin tot ce arheologia readuce la suprafav sau prin rmmu-mentele i obiectele rmase de la inaintasi, prin traditiile folclorice care se ps-treaz inca vii, prin izvoarele scnise care evoc vremurile de altdat. Cronicilenoastre medievale, cunoscute indeobste odinioar prin .micile extrase din dr-tile de lectura, sint astzi rspindite n numeroase edivii i n multe mii de exam-plare. Alturi de acestea, i fr a avea, ca ele, farmecul limbii vechi si, de multeori, darul nsufleirii faptelor i persanajelor, se asaz evocrile i constatrileasteruute de strini, mai reci fireste, de multe ori ostile de o altfel de ostili-tate decit cea a cronicarului fa t de cantemporanii si , dar prin aceasta numai puvin interesante. Cci ele completeaz imaginea cu viziunea omului dina-far, care se opreste, tocmai pentru c e venit dinafar, asupra altor aspecte alerealittii decit cronicarul, chiar abstractie fcind de natura diferitl a tipurilorde scrieri. Or, tocmai ce localnicului Ii aprea ca indeobste cunoscut si de aceeanu-i mai retinea interesul sau ceea ce, datorit mentalittii lui, nu intra in sferaacestui interes, dar care pe nai, cei de azi, .ne intereseaz in cel mai inalt grad,este adesea consemnat de strinul pe care-1 izbea o realitate neobisnuit pentru el.

Ca urine vii ale trecutului nostru fie ele si trecute printr-o constiintstrin relaviile lsate de cltori vor interesa fr Indoial pe cititori, care,cu pretiosul ajutor al editorilor, vor fi in stare s desluseasc adevrul de fante-zie in rindurile ce le vor citi, trgind din ele, in cele din urm, hran intelec-tuar i sufleteasc.

lar pentru acei dintre cititori care au 'harul invierii trecutului in forme artis-tice, colectia cltorilor va fi, ca i pentru specialistii cercetrii stiintifice, unindispensabil instrument de lucru.

Se cuvine, de aceea, toat recunostinta noastr colectivului de cercettoricare si-a pus cu pasiune i abnegatie erudivia in slujba tuturor celor ce vor folosi,intr-un fel sau in altul, aceste izvoare. In fruntea lor se cade s oitm pe medie-vista de ascuvit spirit critic si vast cultuf care este Maria Holban. Alturiea trabuie amintivi cu toat prevuirea mai intli M. M. Alexandrescu-Dersca si IonTotoiu, prezenvi ind de la inceputul lucrrilor, prima pe tot parcursul lor, Oda'azi, cel de-al doilea plecat dintre inoi in 1962. Mai noi venivi in colectiv, dar cao activitate intins i valoroas, sint Marina Vlasiu, P. Cernovodeanu, L. De-mny. Si-au adus de asemenea aportul lor V. Mithardea, Oct. Iliescu, M. Mus-tafa, O. Cicanoi, R. Constantinescu, T. Sotirescu, A. Armbruster. Pentru uneletraduceri s-a apelat la Eug. Chisc-Tistu, S. Muratoea, Th. Holban, H. Dj. Si-runi. Regretatul profesor P. P. Panaitescu si Tr. Ionescu-Niscov au efectuat veri-ficri pe original ale unor versiumi ramanesti. Profesorii P. P. Panaitescu, Val.Al. Georgesou si S. Papaicastea au contribuit cu pretioase observatii la imbunt-virea lucrrii. Ce dati3reaz colectia tuturor acestor specialisti, mai tineri sau cu

IX

mai mult: experient, cu o contributie mai intins' sau mai restrins% nu poatefi drImuit. Ceca ce vreau doar sl sublinkz aioi, fli a Incerca ierarhii greu destabilit, este calitatea de ansamblu a echipei, care a asigurat catitatea remarca-bila a luairii.

Editura $tiintific", al c'rei rol in stimularea cercefirii in domeniul istorieisi in formarea culturii istorice a publicului cititor devine tot mai activ, a luatasupra-si sarcina grea a publicrii acestei intinse colectii si nu a precupetit nimicpentru ca prezentarea ei grafic' s' corespund valorii sale stiintifice. De aceeaii revine dreptul de a fi asociafa' in recunostinta noastrl.Nolembrie 1567 M. BERZA

INTRODUCERE GENERALA

*

Relatiile de cltori strini si mrturiile directe-privind imprejurrile, locurile si oamenii din prtile noastre constituie un izvorpretios de informatie care completeaz si lumineaz izvoarele propriu-zis docu-mentare.

Natura textelor

De la tnceput trebuie precizat c acest gen de relatii constituie tot un docu-ment, care ins nu poate intra in concurent cu documentul de cancelarie,relatiile apartinind unui alt domeniu si rspunzind la alt optic. !rare ele sidocument este aceeasi deosebire ca intre un peisaj si o hart geografic. Relatiapropriu-zis este o creatie oarecum subiectiv, nesupus nici unui tipic de fortnsau de cuprins, neintrit de nici o garantie oficial de autenticitate si avind

XI

de cele rnai multe ori un caracter Intimpltor 6 fragmentar. Gradul ei de cre-dibilitate variaz de la autor la autor 6 chiar de la informatie la informatie.Autenticitatea, sinceritatea mrturiei, exactitatea informatiei, originalitateareclrii trebuie controlate neincetat. Acest control se realizeaz In buni msurpentru materialitatea faptelor prin confruntarea intre ele a diferitelor mrturiicontemporane. at priveste interpretarea dat de cl.tori faptelor constatate,ea e influentat mai totdeauna de constiinta lor de clas, precum si de sus-ceptibilitti nationale i religioase. S ne gindim, de pild, la optica specialla cruciatilor lui Wavrin din 1445 sau a celor 100 de toscani din campania dela Dunre din 1595. In genere relatiile aduc o viziune exterioar, imediaa sivie a imaginilor sau faptelor intilnite, dind i unele elemente de comparatielImuritoare pentru cei ce nu cunosc realittile descrise. Acestea se impun de lasine potrivit cercului de interes al autorului. In culegerea de fat slut cuprinse

dri de seam mai putin libere ce au s rspund la un chestionar dat, dupanumite norme obiective. Acestea se apropie mai mult de documentele oficialeam in tite.

Relatiile de cltori si cele asimilate lor nu dubleaz documentele oficialecontemporane si nu li se pot substitui lor. Dar ele le intregesc, dind scheletuluirigid al documentului invelisul viu 6 concret al unei viziuni imediate.

Limitele 2n timp fi SPatilf

Culegerea de fa;, urmInd oarecum pilda colectiei de Documente privindistoria Romniei publicate ui ultimele dou decenii, cuprinde in cimpul suvizual toate mrturiile asupra strilor 6 evenimentelor de pe intregul teritoriual trii noastre, atit cele privind direct pe romani cit si cele privind natiunileconlocuitoare, fr a omite si desfsurarea unor actiuni purtate de strini pepmintul trii noastre, ca de pild expeditia cruciatilor pe Dunre In 1445,dramatica aventur a lui Aloisio Gritti terminat la Medias in 1534, actiunilepolonilor in Moldova In secolul al XVII-lea si al XVIII-lea si campaniile ru-silor si austriecilor in secolul al XVIII-lea.

Limitele sale In spatiu se confund cu hotarele trii noastre. Cele in timpsint cuprinse Inluntrul perioadei care se desfsoar de la intemeirea ca statea Trii Romanesti si a Moldovei pin in anul 1800. Ele incep cu o dat in-tImpltoare, adic a primei relatii cunoscute datoria vestitului Ibn Battutacare e situat in anul 1330 sau 1331. Pentru motive de oportunitate prezenta-rea noastr se opreste la anul 1800, intrucit multimea sporit a relatiilor sicaracterul tot mai retoric al materialului ar risca s schimbe cu totul naturaculegerii intocmite.

XII

Deosebiri fatii de lucrelrile anterioareEste o deosebire esentiali intre conceptia colectiei de fa i lucrrile mai

vechi ce au existat pn acum in acest domeniu si care au fost folosite din plinde altminteri la elaborarea acestei lucriri. Mai intli o deosebire de natura,de cimp vizual. Nioi Istoria romnilor prin calltori a lui Nicolae Iorga, niciBibliografia caatorilor straini prin tinuturile romanefti a lui Sadi Ionescu nusint colectii de texte. Apoi ele nu imbritiseazi totalitatea rii noastre,lasi la o parte Transilvania. Nu vom stirui nici asupra deosebirii constituitede limitele in timp, intrucit Bibliografia calatorilor straini a rimas neterminat,oprindu-se inainte de incheierea secolului al XVII-lea, iar lstoria romanilorprin caLitori inainteazi adinc in secolul al XIX-lea.

Dar mai constatim o deosebire evidenti, atit in Telul unmirit, cit si intratare. Lucrarea lui Sadi Ionescu nu urmireste atit relatiile cItoriior cIt itrecerea lor prin taxi, cuprinzind in repertoriul su i cilitori care nu aulsat nici un fel de relatie, si care nu-si gisesc locul in culegerea de fati, iarIstoria romanilor prin akitori este de fapt o confruntare de date pretioaseluate din relatiile cltorilor cu o reconstituire mult mai completi ficuti pebaza altor izvoare. Acolo relatiile nu apar direct, ci sub formi de spicuiri saurezumate a ciror firimitare si izolare de context pulverizeazi izvorul intr-oserie de afirmatii nelegate organic intre ele. Lipseste contactul direct cu izvo-rul i cu personalitatea autorului, ce poate adesea lumina substratul ascuns alunor informatii.

.Insi existenta aoes-tor repertorii de indicatii i interesul trezit de eleimpuneau intocmirea unei culegeri exhaustive de texte infitisate in forma lorproprie, cit mai aproape de original, firi vreo interventie sau vreun adaos.

In culegerea de fati izvorul este redat direct in traducerea cea mai cre-dincioasi, iar autorul este infitisat concret cu ultimele preciziri bio- i biblio-grafice menite dea relieful necesar. O critici strinsi determini gradul deexactitate obiectiv i subiectivi a relatiei, stabilind adici gradul de cunoastereal autorului precum si gradul su de sinceritate, accentuindu-le in notele dinjosul paginilor ce alcituiesc un fel de comentariu permanent al izvorului in-fitisat, firi a mai vorbi de o serie de restituiri de text si de identificiri delocuri si de persoane sau de imprejuriri istorice mai putin cunoscute.

Largirea notiunii de acitor

at priveste notiunea de cilitor, ea se lirgeste pentru a cuprinde pe toticei ce au stat citva timp sau au trecut cu vreun prilej oarecare prinromane si au lisat o mirturie despre cele vizute acolo. Intr-o prim perioadicare merge de la 1330 pini la 1600 aflm flea' deosebire pelerini, simpli

cavaleri cruciati sau luptitori de ai sultanului, crestini evadati din robia

turcilor, soli in trecere, sau cu o misiune special la noi, episcopi catolici cu_resedinta la Baia sau la Bacu, inchizitori totodat diplomati i misio-nan, aventurieri, lefegii unguri rzvratiti la Suceava, eruditi pe urmele vestigii-lor romane din Transilvania, sau specialisti raportind despre exploatareaminelor, precum si a bogtillor naturale, apoi negustori si martori ocazionali,ca acel emisar al grupului protestant de la Urach trimis in Moldova la Despotcu mostre de tiprituri cirilice.

Iar in perioadele urmtoare se mai adaug fete bisericesti, secretan i de aidomnului, ofiteri suedezi de ai lui Carol al ingineri militari imperialiraportind despre resursele economice si militare ale Olteniei, sau ofiteri depontonieri descriind i desenind malurile Dunrii, medici urmrind descriereaciumei din Moldova sau din Transilvania sau descriind starea s.nttii dinMoldova la sfirsitul secolului al XVIII-lea, mineralogisti curiosi de bogtiileminerale din Oltenia sau Transilvania, savanti de valoare mondial ca Bos-kovie, refonmatori teoreticieni ca Jeremy Bentham trecind din intimplare peaci, trimisi ai unor mestesugari germani veniti s trateze conditiile stabiliriilor in Tara Romaneasc, originali din aristocratie, minati la drum din vanitatesau plcere, un imprat coregent Iosif al II-lea venit intr-o cltorie destudii prin Banat si Transilvania, actori sau directori de trupe germane, fcindperiodic drumul de la Presburg" (Bratislava) la Sibiu, Cltorind pe capradiligentei si judecind realittile intilnite de la aceast altitudine, in sfirsitreprezentanti ai Europei cosmopolite dinaintea revolutiei franceze, in fruntecu printul de Ligne, veniti s. participe la campania lui Potemkin contra tur-cilor, inainte de a ajunge niste exilati sau emigrati, dintre care unul, Langeron,a ramas legat de operatiile militare de aci diversitatea ion nu poate ficuprins in sfera notiunii de cltor in sensul propriu al cuvintului.

La aceast lrgire a notiunii corespunde una asemntoare privind mr-turiile care nu se limiteaz doar la relatii propriu zise. Uneori ele fac partedintr-o biografie sau o elegie i sint totusi mrturii directe ale unor partici-panti la evenimentele amintite, alteori sint scoase dintr-o corespondent, depild cea a iezuitilor, sau a emisarilor principilor Transilvaniei etc. Avem sirapoarte rspunzind la un chestionar dat, apoi tot felul de memorii, jurnalede campanie, dri de seami destinate a lmuri diferite hrti sau schite, maiapare uneori i un fel de amestec de consideratii generale, de anecdote si devorbrie, care 'Meac sub un flux inutil cursul real al izvorului ce trebuie scosdin contextul su intimpltor spre a putea fi folosit.

Elemente de unitate

Cu timpul diversitatea haotic a martorilor si a mrturiilor cedeaz loculunor grupri mai omogene. Apar acum adevrate serii de relatii constituindizvoare continue. Asile!, Inca de la sfirsitul secolului al XVI-lea avem unele

XIV

serii neintrerupte de izvoare, de pild relatiile misionarilor catolici i drile deseams ale membrilor soliilor polone ce strbat Moldova in drumul lor sprePoart, fiecare din ele cu specificul su de informare, cu viziunea sa propriesi cu stilul su.

Pe IMO' aceste serii avem i grupe de relatii legate de o aceeasi personali-tate, un acelasi eveniment sau o aceeasi problern5., cum ar fi de pild in perioada1331-1600 relatiile legate de Stefan cel Mare, cele privind tragica aventura lui Aloisio Gritti sau incercarea vremelnic a lui Despot, in sfirsit actiuneafulgefitoare a lui Mihai Viteazul. Tot astfel diferite relatii, ca cele despreexploatrile miniere din Transilvania, dei apartin unor momente deosebite,se intregesc reciproc. La fel pot fi grupate impreun descrierile Transilvanieidatorate lui Reicherstorffer i Verancsics, la care trebuie adugat si cea in-jghebat. de Possevino dup Reicherstorffer. Gruprile acestea mai sporescinc in perioadele urmtoare. Astfel, in secolul al XVII-lea avem expeditillepolone in Moldova in care intr i relatia lui Joppecourt despre incercarealui Constantin Movil de a-si asigura domnia Moldovei cu ajutor polon im-potriva pretendentului sustinut de turci sau negocierile diplomatice cu Tran-silvania lui G. Rkciczy c'tre sfirsitul rzboiului de treizeci de ani, precumlegturile principelui Transilvaniei cu Moldova si Tara Romaneasc in careintr i episodul r.scoalei seimenilor. Trei izvoare capitale pentru mijloculsecolului al XVII-lea, anume relatia lui Bandini despre Moldova, descriereacltoriei lui Macarie datorat lui Paul din Alep i in sfirsit descrierea luiEvlia Celebi au fost grupate deoparte din cauza masivittii lor i constituieimpreun un volum separat ce va trebui integrat cu &dui in seria de fat.

In secolul al XVIII-lea avem iarsi Intr-o prim perioad (1700-1774),alturi de cele douI serii ale misionarilor catolici si ale solilor poloni, nistegrupuri de relatii in legtur cu rzboiul suedezo-rus, in care intr jurnalulde campanie i relatia despre Moldova a ofiterului suedez Erasm Weismantel,de un interes comparabil cu cel al descrierii contemporane a Trii Romanestidatorate lui del Chiaro. Urmeaz apoi grupul de stiri in legtur cu campaniade la Prut, apoi cel privind Oltenia sub austrieci, in sfirsit cel in legtur cuactiunea ttarilor la Dunre i in Moldova inainte de a se ajunge la descriereagrozavei ciume care a bintuit in Moldova in cursul campaniei rusesti din anii1770-1771. Regsim i in aceast perioad grupul de relatii despre exploa-trile miniere din Transilvania, la care contribuie ha un specialist ca SamuelKleseri, ba un diletant ca Fridwaldszky i in sfirsit un mineralog de reputatiemondial ca Ig. von Born, care pe ling observatiile sale mineralogice noteaz

amnunte impresionante despre traiul greu al populatiei necjite. Perioadase tncheie cu jurnalul cltoriei lui Iosif al II-lea in Banat si Transilvaniaintr-un moment cind se puneau probleme majore, at'it cu privire la nouaorientare in materie administrativ, cit si la o nou faz a politicii de coloni-zare intens a Banatului.

XV

Relatiile din ultima perioadg a secolului al XVIII-lea se caracterizeazaprintr-o atentie mai mare acordatg comertului i crearea unor noi drumuricomerciale. In sensul acesta avem schitele i rapoartele intocmite de un grupde cartografi militari imperiali trimisi s studieze cursul Dungrii in vedereaunor eventuale lucrgri privind navigatia 6 mai ales organizarea unui exportsistematic de mgrfuri pe acest fluviu. Paralel cu aceastg initiativg avem tra-ducerea in fapt a dezideratului imperial prin incercarea unui negustor dinFrankfurt, Jenne (Lebprecht), de a perfectiona modul de transport al mgrfuri-lor pe Dungre. Unei preocupgri similare i se datoreste mai tirziu si ordinultrimis viceconsulului francez la Iasi, Parant, de a intocmi un memoriu asupraposibilitgtilor comerciale ale frilor romanesti, ordin greu de executat prinmijloace proprii, folosind o experientg ce nu poate niciodatg fi improvizatg,dupg cum s-a silit el zadarnic sg arate sefilor si, dar la care in cele din urmgs-a supus folosind ins pur i simplu lucrarea lui Peyssonnel despre comertuldin Marea Neagrg.. Dar desigur cea mai temeinicg relatie despre resurseleeconomice ale Tgrii Romanesti este cea a lui Raicevich, copios plagiatg ulteriorde nenumgrati autori de descrieri i rapoarte.

Un loc aparte trebuie fcut reprezentantilor Europei cosmopolite a vechiu-lui regim (Printul de Ligne, contesa Golovina sau Langeron, R. de Damas,Lady Craven). Dintre acestia locul cel mai insemnat ii revine lui Langeroncare a luat parte la operatii militare in frile noastre i in cursul secolului alXVIII-lea si in campaniile din anii 1806-1812 si a lgsat o relatie in care potfi separate straturile succesive ale diverselor sale reveniri asupra textului initial,In acelasi timp cu adaosurile determinate de includerea unor noi perioade detimp.

In sfirsit, preocupgrile pentru exploatgrile miniere au continuat i in aceastaperioadg i s-au concretizat in paginile lui Griselini, Sestini i Spalanzani.

Aceastg argtare in fugg a unor posibilitti de grupare, oarecum exterioarg,a materiei nu a avut in vedere decit indicarea in linii mari a unor analogii saupuncte comune, pentru o privire mai sintetid asupra marii varietgti infgtisatein aceastg culegere, varietate care se manifestg 6 inguntrul relatiilor ce nu semgrginesc in genere la un caracter uniform descriptiv-geografic, sau pursimplu narativ-istoric. Adesea amindoug se impletesc intre ele. Ping si rapoarteledespre boggtiile miniere ale Transilvaniei cuprind date de caracter istoric. Sitot astfel in relatiile unor participanti la diferite campanii pe pgmintul tgriinoastre intrg o bung parte de redare descriptivg a realitgtilor locale in mijloculcgrora se desrsoarg expeditiile respective.

Care e criteriul de determinare a includerii textelor in colectia de Jara?

Dad nu e imperios necesar, precom s-a vgzut, ca autorii sg fie niste cglg-tori in sensul strict al cuvintului, existg totusi o conditie indispensabilg, anume

XVI

ca ei sa nu fie localnici. (S-a facut o exceptie Cu Georg Reicherstorffer si Nico-laus Olahus, descrierile lor se refera si la locul lor de bastina, Transilvania). Estebineinteles c interpretarea acestei conditii trebuie s in seama de realittiledin trecut, chid Tara Romaneasca, Molckwa si Transilvania alcatuiau unitatipolitice diferite i cInd un locuitor din Tara Romaneasca sau din Transilvaniade pilda nu putea fi socotit localnic in Moldova, si viceversa. Alaturi de aceastaconditie avem o alta tot atit de categorica, anume ca autorii s, fi fost efectivprin aceste locuri. Toti autorii cuprinsi In culegerea de fata le Indeplinesc pearnindoua. Totusi pentru doi din ei, anume G. Reicherstorffer 4i Anton Veran-csics, va fi nevoie de o discutie mai amanuntita, n prefata la vol. I.

Care e criteriul de grupare a relatiilor in volum?

In economia lucrarii de fata cronologia este unicul fir care leaga impreunaaceste marturii uneori disparate, atit ca spirit, cIt i ca orizont. Insa nu se poatenega ca acest fir e adesea iluzoriu Intrucit nu se poate ajunge intotdeauna la oprecizie absoluta asupra datelor diferitelor lucrari. Linde lucrari nu pot fi datate,deotarece au fost scrise in decursul ueiiui timp mai lung, constiturnd oarecumstraturi succesive, din care doar critica interna mai poate situa In timp uneledin ele, intrucit nefiind publicate le lipseste macar i aceasta precizare a mo-mentului aparitiei. Dar situarea cronologica a textelor mai riclicl i problemamomentului ce trebuie ales pentru determinarea lor In timp, cel al aparitiei,sau cel al compunerii, sau cumva al contactului cu realitatile descrise? Si cindacelasi autor a fost In mai multe rinduri prin partile noastre, se poate puneintrebarea, care din calatoriile sale va fi cea care ii determina locul in seriarelatiilor. Asadar criterirul cronologic nu poate avea aci declt o aplicare rela-tiva. Va fi totusi folosit dintr-o nevoie de simplificare si de sistematizare, dartinind seama c factorul cronologic nu reprezinta decit o metoda de clasare amaterialului i nicidecum o lege rigida care sa excluda i alte posibilitati degrupare logica atunci cind ele se vor impune de la sine. 0 prima abatere nece-sara de la succesiunea strict cronologica e datorata gruparii pe autori, luind caregula de plecare data primei lor relatii care atrage dupl sine includerea la unloc si a celorlalte relatii ulterioare ale aceluiasi autor si deci infatisarea lorinaintea altor relatii datorate altor autori, si care le sint anterioare de fapt.Intocmirea unui repertoriu cronologic la sfirsitul volumelor poate corecta Inoarecare masura aceasta nepotrivire.

Dar factorul cronologic nu are numai un rol ordonator In prezentareamarturiilor intr-o succesiune satisfacatoare, ci urmarirea precizarilor cronolo-gice poate lumina problema atit de complexa a imprumuturilor si a influente-lor, precum pe de alta parte constatarea unor asemenea Imprumuturi poate daelemente pretioase pentru o mai dreapta datare.

2 Mori stadni despre rom&ne

lmprumuturi i influente

culegere ca aceasta in care valoarea relatiilor decurge in primulrind din caracterul lor de mOrturie sincera i directO, determinarea imprumutu-rilor fi a influentelor este extrem de importantg. Cu prilejul alcItuirii volumu-lui I al colectiei de fall au putut fi descoperite, in jurul Chorographiei luiReicherstorffer, o serie de asemenea imprumuturi mergind ping' la cel maievident plagiat. Portiuni masive dintr-un indice alfabetic al unei poeme tipO-rite in 1519 (Stauromachia lui Taurinus) au fost incorporate in textul descrieriilui Reicherstorffer tipOritO in 1550. TotodatI au fost incluse In el o seamI deadaosuri i IndreptOri la text ale lui Honter prin intermediul lui SebastianMinster. In sfirsit, textul astfel injghebat a inffuentat mult atit descrierile unorcOlOtori (Gromo, Lescalopier etc.), cit si cele ale unor geografi italieni de lasfirsitul secolului al XVI-lea care la rindul lor au inspirat pe alti autori derelatii. Dar folosirea cea mai constiincicras1 dad putem mtrebuinta west termenand e vorba de un plagiat a Chorographiei Transilvaniei o aflOm in lucra-rea cunoscutului iezuit Antonio Possevmo comentariul despre Transilvaniain care toatO partea descriptivO, mpreun i cu arsitarea impstirilor admi-nistrative, e pur i simplu tradusO din limba latin in limba italianI cu preaputine adaosuri personale MI ca sO bOnuiascO abilul iezuit cO o parte din textulsu apartinea de fapt ctitorului protestantismului la sasi Iohan Homer.Este evident cO un asemenea text injghebat la iutealg In 1583 nu oglindesterealitile acestui moment, ci cele de prin 1519 i poate 1550, i c valoareasa documentar e mult sc.zutO prin aceasta. Tot astfel mOrturia unui Botero,socotit pinO acum printre cOlOtorli efectivi prin prtile noastre, isi pierde oncevaloare de document direct dupa descoperirea imprumuturilor sale din de-scrierea altui geograf mai vechi, anume d'Anania. O cercetare mai atent aputut dovedi de altminteri cl Botero nici nu a fost prin *tile noastre i cpOrerea contrar. rezultO dintr-o tlmcire gresit a cuvintelor sale.

Si in textele misionarilor din secolul al XVII-lea si al XVIII-lea aparreminiscente din geografii italieni, cu preferint din trinitatea d'Anania Bo-tero Magini, infOtisat in anexa volumului respectiv. Ba chiar, emisarulpapii Alexandru Comuleo sau Comulovie, .avind a rntocmi un raport asuprabogOtiilor Moldovei i Trii Romnesti, trimite din Iasi o descriere copiatdupa descrierea lui Botero.

Exemplele de mai sus ilustreazI un procedeu pe care il vom regOsi si maiapoi in relatiile din veacurile urmOtoare. De aceea ni s-a pOrut justificatincluderea In anex a unora din aceste texte de informatie generali de o cir-culatie mai largI care au influentat pe o seamO de autori de relatii din culege-rea de fatg.

In secolul al XVII-lea, de pild. iezuitul Fridwaldszky Il plagiazO pe Kle-seri intocmai asa cum procedase cu un veac mai inainte iezuitul Possevino cu

Reicherstorffer. Ba mai mult chiar. La Roma, probabil, unde se aflau depuserapoartele lui Bandini si Baksie la Congregatia de Propaganda Fide", se fabricadou pseudorelatii privitoare la Moldova si. Tara RomaneascI, din frinturi sirezumate stingaci intocmite, si uneori ,gresit intelese, dup. acestea. Sistemul ajun-ge Ind la perfegiune in a doua jumtate a secolului al XVIII-lea. Avem unintreg lant de imprumuturi nemrturisite avind ca izvor principal lucrarea luidel Chiaro pentru Tara Romaneascl si opera lui Dimitrie Cantemir pentrudescrierea Moldovei. Se poate urmri trecerea unorimprumuturi de la del Chiarola Griselini si de la acesta la Raicevich ti Sulzer, ca s nu ne oprim decit la au-torii care au influentat o serie intreag de scrieri. Si la rindul lor Raicevich siSulzer vor gsi numerosi imitatori nemrturisiti. Dar intilnim cazuri de folosirede-a dreptul necinstit a unui izvor. De pild., intr-o relatie a unei cltorii prinTransilvania propriu-zis a lui Caroni se inglobeaz portiuni intregi din des-scrierea Banatului a lui Griselini. Uneori constatm c autorul a doux relatii decltorie in Transilvania, publicate la citiva ani una de alta, adopt dou ati-tudini cu totul diferite fad de romani (urmindu-I in prima din ele pe del Chiaro,si In a doua pe Sulzer, a crui pornire ptimas1 se vdeste la fiece pas). Dealtminteri, in a doua jumtate a secolului al XVIII-lea descrierea unei dni, bachiar si simpla povestire a unei cltorii printre strini, slujeste adesea de pre-text pentru tot felul de consideratii filozofice" sau politice.

Cazul lui Cantemir e inci si mai curios. Se stie el Descriptio Moldaviae afost cunoscut mai intli intr-o versiune german a lui Biisching si Redslob pu-blicad intr-un periodic din anii 1769-1770 si apoi in volum la Frankfurt in1771, iar Istoria Imperiului otornan intr-o traducere englez clatoritl lui Tyndal.Versiunea francez care a urmat a fost lucrad mai mult dup cea englezi de-ctt dup textul original. Primul caz de folosire abuziv a textului lui Cantemir11 aflm la Carra, autorul asa-zisei Istorii a Moldovei fi Tarii Romnesti, cares-a bucurat de o trecere nemeritat, multumit faptului e era singura (pseudo)istorie a trilor noastre ce putea fi consultat in limba francez intr-un momentcind realittile de aici ajunsesed sI intereseze politica general european. Inacelasi timp ea era un rezervor de anecdote si de glume usoare pentru amatoriide descrieri spirituale" sau pitoresti. De fapt istoria lui Carra se compune dindou prti: una mai redus intitulafa.' Disertatie geografic, istoric si politicasupra Moldovei si Trii Romanesti", inspirat in linii mari din Descrierea Mol-dovei, 0 care a fost trimis de autor Ministerului Afacerilor Strine de la Parisca o dare de seam a strii actuale a Moldovei, iar tot restul este alctuit dinniste capitole disparate, constind pur si simplu din notele versiunii franceze aIstoriei Imperiului otoman cusute impreun in ordinea lor din editia acelei ver-siuni date de Joncquieres, apoi din notita biografic datorat editorului versi-unii engleze, Tyndal, si din dou imprumuturi din textul insusi al Istoriei lmpe-riului otoman (in versiunea francez amintid). Se vede bine care putea fi va-loarea unor compilatii atit de ciudate. De fapt relatia propriu-zid a lui Carra

trebuie extras din DisertaTie", subliniindu-se imprumuturile fcute din Des-crierea Moldovei a lui Cantemir. Acest lucru s-a putut face mulTumit afla'rii inarhiva Ministerului Afacerilor Strine de la Paris a textului inedit al Diser-tatiei" in forma sa dintli, care apare acum pentru prima oara, cu prilejul redriisale in versiunea rom'.nease in cuprinsul colecTiei de faT.

Daca vom trece la folosirea propriu-zis a Descrierii Moldovei a lui Can-temir va trebui s citm autori ca A. Wolf, Sulzer (pentru sectiunea asupraMoldovei) i Hacquet, pentru a nu-i aminti deck pe cei mai insemnaTi. Putempreciza ca Sulzer adopt o atitudine hipercritic fat de Cantemir pe care IIurmeaz de aproape dar combtindu-1, sprijinindu-se pe textul lui Carra (!)pentru Moldova si Bawr pentru Tara Romaneasca", in timp ce Wolf si Hacquetfolosesc deopotriva si pe Cacitemir, si pe Sulzer, fr a-i socoti in dezacord.

Depistarea si discutarea imprumuturilor nu constituie un simplu joc deerudiTie, ci implinirea uneia din condiTiile prealabile determinrii gradului deautenticitate si de sinceritate a unui text. De aceea nu import faptul ca' operalui Cantemir nu intr direct in colecTia noastr. Influenta ei va trebui totusisemnalat de cite ori o vom afla prezent. in anumite relaTii din culegerea noas-tr. Aceeasi observatie e valabir i pentru Sulzer, a crui opera nu este cuprinsiIn aceast culegere din cauza masivitTii i prolixitTii sale.

Precum s-a vzut, confruntarea unor relatii contemporane ingduie veri-ficarea lor reciproc, dupa cum si comparatia cu anumite scrieri anterioare poatedezvlui uneori i legturi de filiaTie. Dar chiar si o simpl comparaTie a dodredactri ale aceluiasi text arunca' o lumin nod asupra spiritului in care afost conceput, precum i asupra procesului su de elaborare: astfel, de pild,s-au putut trage concluzii interesante din cele dod texte ale lui Reicherstorffer,precum si din cele ale lui Gromo (din secolul al XVI-lea) sau din cele doulredactri ale relaTiei lui Carra (din secolul al XVIII-lea).

Dar uneori chiar stabilirea imprumuturilor ne poate rmuri asupra naturiireale a unor relatii infTisate voit intr-o lumina' neadevrat. De pild, avemuncle relatii cuprinse in asa-zise scrisori, cum sint acelea publicate de LadyCraven simultan in Anglia si Franta. Dar cum epistola privitoare la trecereaei prin Tara Romneasc, scris aparent chiar asupra momentului, vdestela cercetare o serie de imprumutuni din Observariile lui Raicevich, este lim-pede ca' avern de-a face nu cu o efuzinne imediat cum vrea antoarea sa' laseimpresia, ci cu o compoziTie fcut pe indelete dup un interval oarecare fo-losit pentru a aduga la impresiile, uneori destul de frivole, consideratii maiMake i judecTi mai temeinice.

Tot astfel trebuie bine subliniat ca' textele insoTind ilustratiile privitoarela Tara noastr in Albumul de alatorii al lui Sir Robert Ainslie sint imprumu-tate unor autori, ca Thornton, Lady Craven etc., si c stampele acelui albumreprezint uneori niste compozitii imaginate anume pentru a ilustra textul, con-stituind un fel de comentariu artistic al acestuia si nu o reprezentare imediat

XX

si directg a realitgtii surprinse de penelul pictorului. De pild, stampa repre-zentind tiganii spglind aur la marginea unui riu unde se observg o com-pozitie oarecum anecdoticg sau decorul constituit prin adunarea la un loca multor cruci de forme deosebite, grupate impreun ntr-o altg stampg, asacum nu s-au putut afla ele in realitate. Este probabil c in acest sens anec-dotic au si fost comandate scenele pictorului care era in serviciul ambasado-sului si cgruia i se lgsa un simplu rol de executant. Intr-un contrast evidentcu acest gen de ilustratii la text este stampa reprezentind audienta ambasa-dorului englez la curtea domneascg. din Bucuresti in care precizia unei redgrireale a reusit sg. alunge anecdota.

Am vgzut ci redarea nemijlocitg a realittii nu rezistg intotdeauna ten-dintei de a folosi descrieri anterioare. Uneori insg nu mai observgm impru-muturi propriu-zise, ci influenre ce pot merge de la insusirea unor elementlede suprafatg. la adoptarea unor atitudini de fond sau a unui ton, el insusitraducind o anumitg atirudine. Constatgm cl ce a Timm din asa-zisa Istoriea Moldovei fi a Tarii Romnefa a lui Carra, si care a influentat ani de-a rin-dul o serie de cglgtori care se apucau sl descrie societatea din Iasi sau Bu-curesti, a fost tonul de ironie voitg si cgutarea unor efecte caricaturale careapar tale quale la scriitorii mediocri, ca de pildg Salaberry, sau temperate laoameni de duh ca printul de Ligne, care el insusi a fost mult imitat. $i lageneralul Langeron reggsim acelasi fond, pe care se mai suprapun impresii sireminiscente lgsate de cercurile fanariote pe care le-a putut cunoaste direct.Uneori se mai incruciseazg ca la Salaberry de pild, intr-una din relatiilesale tonul imprumutat de_ la Carra cu substanta Observariilor lui Raicevichinsusite mecanic in chipul cel mai plat si sirguincios.

Ficriunea

Dar in redarea realittii, pe lingg imprumuturi si influente se mai inter-pune uneori si fictiunea propriu-zis. Astfel, ne impiedicgm de povestireaunor cglgtorii si aventuri fictive, primite de bune ping acuma. Vom da aicinumai doug example de asemenea relatii inchipuite: 1) pseudorelatia vestitu-lui cgpitan John Smith, ur.1.1 din primii colonisti ai Virginiei, pretins parti-cipant la luptele lui Radu Serban cu ttarii, pe care le descrie cu mare luxde amgnunte si cu o cascadg intreagg de nume fictive atit ale crestinilor, citsi ale tgtarilor inclestati in luptg si 2) cglgtoria inchipuitg pe de-a intregulpe care ar fi fcut-o in Moldova in timpul expeditiei sultanului Mahomedal IV-lea (1672) italianul Cornelio Magni, comeseanul si parazitul ambasa-dorului francez, marchizul de Nointel, figurg destul de dubioasg dar scriitorde un talent incontestabil. La oarecare distant de aceste pseudorelatii trebuierezervat un loc aparte asa-zisei lalbe a moscovitului Peresvetov, propovidui-

XXI

torul autocratismului impotriva puterii mariIor boieri moscoviti, care punein gura lui Petru Rares indemnuri i aforisme pe care le-a mai expus i inalte doua lucrari anterioare, una despre sultanul Mahomed cuceritorul Con-stantinopolului, cealalta despre ultimul imparat bizantin Constantin Dragases,alesi ca exemple reprezentative de stapinitori destoinici sau bicisnici. Domnulmoldovean e infatisat ca mentorul strasniciei autocrate i zugravit in culoriciudate. El apare ca un astrolog i filozof" invitat si doctor intelept careciteste in cartile sale intelepte dupa semne ceresti" destinul imparatesc altinarului Ivan al IV-lea caruia ii trimite sfaturi de urgie necrutatoare. El seroaga lui Dumnezeu pentru aceasta cu lacrimi mari" ... etc. Dar in aceastascriere din 1549 nu poate fi gasit nici un amanunt real in legatura cu Mol-dova sau cu Petru Rares. Se uita chiar sa se pomeneasca de moartea sa in1546. De asemenea, nu aflam nici o mentiune a inrudirii apropiate dintreDoamna Elena si mama lui Ivan al IV-lea. Analiza facuta cu prilejul ultimeiprezentari a acestui autor la Moscova In 1956 (Opere) si 1958 (A. M. ZiminPeresvetov fi contemporanii si) conchide ca el atribuie inteleptului voievod"Petru Raw pro priile sale idei i c totodata sederea Iui Peresvetov la curteaMoldovei in 1537-1538 ridica serioase nedumeriri". S-ar fi propus in schimbanii 1534-1535, fara insa a se pune in discutie afirmatia ca a fost in slujbalui Petru Rares, a lui Zpolya, si a lui Ferdinand de Habsburg. Este evidentca includerea unui text de un caracter atit de particular, care este in opozitiediametrala cu toate celelake relatii din volumul de fata, ar fi fost de natura'sa creeze confuzie in mintea cititorilor. Asadar Jaiba lui Peresvetov a fostcuprinsa in anexsi ca o marturie pretioasa privitoare nu la imprejurarile realeale lui Petru Rares, ci la legenda sa.

Dar mai exista si alte elemente care pot sa ne dea o imagine denaturataa realitatii, nu in chip voit, ci datorita unui factor legat de timp anumeschimbarea in urma unor imprejurari particulare a valorii unor termeni me-dievali folositi cu alta semnificatie deck cea obisnuita. De exemplu, in fra-zeologia textelor nnedievale din Transilvania natiunea" reprezinta o fictiunejuridica, asa de altminteri cum libertatile" trebuie traduse pur i simplu prinprivilegii. Despre interpretarea i transpunerea unor asemenea termeni va fivorba mai jos dud vom incerca sa definim felul cum se oglindeste realitatearomaneasca in relatiile calatorilor.

Stabilirea textelor ci aparatul critic

Impotriva tuturor acestor abaten, suprapuneri sau denaturari, intervineanaliza critica' a textelor, care se afirma inca de la selectia lor in vederea in-cluderii in volum determinind i modul lor de includere, 616 atunci dud na-ratiunea sau descrierea din text se incarca cu digresiuni de tot felul, constind

_XXII

din consideratii religioase sau morale fara o legatura necesar. cu subiectul saudin repetarea unor infonmatii istorice culese dintr-o lucrare oamcare, sail cu-prinde insirarea unor inventare intregi de obiecte de cult aflate in bisericilecatolice din Tara Romaneasca, sau Moldova, sau aluneca la simple invectivesau la reminiscente personale fara interes pentru momentul sau locul descris,sau cind purcede la pure inventii, nu mai poate fi vorba de o redare tale qualea acestui balast suparator, ci se impun reducen care slut intotdeauna indi-cate fie printr-o nota' la subsol, fie printr-un sir de puncte sau prin etc. Tex-tul insusi este supus unei analize critice pentru a-i stabili gradul de autentici-Tate, de sinceritate, de veracitate. La aceasta se adauga si aprecierea posibili-tatilor de informare ale autorului respectiv si o lamurire a elementelor intil-nite: numiri de persoane sau de locuri, ce trebuie identificate, date ce trebuiecontrolate si talmacite, imprejurari istorice ce trebuie reconstituite. Acest co-mentariu critic insoteste textul de-a lungul desfasurarii sale sub forma de notein josul paginii, de apreciere critica' in notita biobibliografica ce precede texteleaceluiasi autor si, in anumite imprejurari, de notita critica aparte, data inurma textului, cum s-a procedat la elucidarea problemei atit de delicate a de-terminarii rolului lui Honter, de pilda, In elaborarea textului final al Choro-graphiei Transilvaniei a lui Reicherstorffer.

Cum frecventa si intinderea notelor din josul paginilor depind de naturatextului comentat, se intimpla ca unele texte sa fie mai bogate in explicatiica altele. La aceasta contribuie si faptul ca uneori s-au redat pe lin altelam.uriri cerute de subiect si o parte din notele la textul original datorateeditorilor textului.

Ce cuprind notele?

In primul rind o serie de emendari, identificari si lamuriri. In culegereade fata identificarile toponomastice pentru locurile si persoanele de pe teri-toriul tarii noastre s-au facut dup regula folosit la publicarea volumelorde traducen ale documentelor din Transilvania. Formele intllnite in textuloriginal au fost redate intocmai in nota, numirile corespunzatoare romanestiluindu-le locul in versiunea romaneasca. and identificarea nu e posibila, saunu e sigura, atunci se pastreaza In mod exceptional In textul romanesc formadin original, propunindu-se in nota identificarea ipotetic. and indoiala estereclusa la minim atunci se procedeaza ca pentru identificarile dintii, insotindinsa numele din textul versiunii romanesti de un semn de intrebare, si dind Innota' temeiurile pentru identificarea incercata. Pentru numirile geografice apar-tinind altor tad s-au facut note numai atunci dud recunoasterea lor putea fimai anevoioasa. Transpunerile datelor mai putin accesibile cititorului dincauza folosirii unor sarbatori de sfinti sau sarbatori mobile etc. s-au facut in

XXIII

acelasi mod, trecind data almcit in textul versiunii romainesti. S-au dat l-muriri in legturi cu unele imprejurri istorice amintite in text. Atunci cindtextul original era defectuos si greu de inteles si oferea mai multe posibiliatide interpretare, fraza indoielnid s-a redat in not impreunI cu elementele dis-cutiei pentru elucidarea ei. O alt categorie de note priveste critica inssi atextului, din punctul de vedere al sincerittii si al consecventei sale logice.In sfirsit, mai sint si unele note de trimitere pentru elucidri sau completride la o relatie la alta, de la un autor la altul. Culegerea comport si un indiceinlesnind orientarea cercettorului in bogatul material al colectiei.

In redarea textului insusi s-a dutat intotdeauna s5. se foloseascl editiacea mai bun, confruntat si cu celelalte pentru eventuak discutii sau pre-cizri (de pila, la relatia lui Sohiltberger sau la cea a lui de Lannoy etc.).and intre diferitele editii apar deosebiri esentiale, acestea sint semnalate sicomentate in note. Textul unora din relatii a putut fi controlat si intregit dupimicrofilme aduse din strlintate, de exemplu textul I urnalului lui Bongarsa fost completat dup ms. de la Berna cu portiunea omis de la publicareasa de catre editorii sasi oare au dar in Ardhiv das Vereins fiir SiebenibiirgischeLandeskunde" (1874) numai partea privind Transilvania propriu-zis, omi-tind descrierea cettii Satu Mare. Altele ca de pilca' descrierea Olteniei dinsecolul al XVIII-lea datorat lui Schwanz von Springfels s-au putut cola-viona si emenda dup manuscrisul original de la Biblioteca Academiei Repu-blicii Socialiste Romania. Textul relatiei lui Lubieniecki din vol. I, cunoscutdup versiunea latin publicat in Diplomatarium Italicum, a fost controlarsi adoptat dup microfilmul originalului polon aflat in Arhivele polone. Celal lui Korobemikov, dupa microfilme trimise din Moscova.

Folosirea unor lucrari anterioare

Au fost folosite si anumite culegeri de texte publicate la noi si care auintrat in mod necesar in seria de fat5 ca de pild aceea a lui P. P. Panaitescu

aila-tori poloni in tarile romilme (Bucuresti, 1930) in care sint inftisaterelatiile solilor poloni, si in traduoere si in original, (otea ce a ingduit confrunta-rea versiunii romane cu originalele polone. Asemenea traducen i au fost folosite,uneori cu unele modificri erute de modul de prezentare a culegerii noastre decltori, indicate intotdeauna in nota. La fel s-a procedat si cu lucrarea luiI. Corfus Mihai Viteazu fi polonii (Bucuresti, 1937). Bogata culegere a luiGh. Bezviconi, ailiitori rusi 'in Moldova si Muntenia (Bucuresti, 1947), a pusla indemin un material abundent sub form de extrase traduse si de indicatiibibliografice extrem de folositoare pentru urmrirea textelor originale si con-fruntarea lor cu versiunea romaneasd folosit in felul artat mai sus. Atuncicind nu ne-a stat la indemini textul original rusesc, am folosit de-a dreptul ver-

XXIV

siunea romaneasca din aceasta lucrare, aratind acest lucru in nota. Despre Isto-ria romdnilor prin calatori a lui Nicolae Iorga i Bibliografia cata' torilor strainia lui Sadi Ionescu a fost vorba si la inceputul acestei introduceni. Ele au consti-tuit oarecum punctul de pornire la intocmirea culegera de faya.

Ce aduce nou aceasta culegere?

Mai intli o stringere laolalta a diferitelor relatii a caror prezenta simultanale da o densitate si un sens nou, precum si un rasunet mai prelung. Mentiunileizolate care s-ar putea pierde ara urma isi adauga aportul lor: o trasatura une-ori fugar care vine sa intregeasca imaginea ce se reconstituie din confruntari

suprapuneri de marturii concomitente, din evocari i comparatii de scene sauimagini distantate in timp. Ca o memorie colectiva a trecutului devenit prezentse desfasoara fresca animata a inregistrarilor adesea intimplatoare si fragmentarece capata acum o semnificatie clara. Prezentarea critica si exhaustiva a materia-lului existent permite o cercetare comparativa ce scoate in evident' informatiilesi influentele reciproce neobservate pina acum, in sfirsit o simplificare si o valo-rificare a unui material zacind adesea uitat intr-una din marile colectii de docu-mente sau reviste si aproape nefolosit.

In volumul I avem doua exemple de asemenea simplificri privind douapersonaje fictive, nascute unul dintr-o sitmpl croare de citire a unei abrevienipaleografice, celalalt dintr-o interpretare liferala a unei expresii figurate.

Cel dintli apare intr-un document din primii ani ai secolului al XVI-lea,cu prilejul trimiterii unui emisar din partea lui $tefan ce! Mare la Venetia pentrucumpararea unor medicamente. Numele su este redat ca Demetrie Purcivi. Asaapare in transcrierea publicat de Esarcu dupa textul inedit atunci al Diariilorlui Marino Sanudo i cuprinsa apoi in Documentele Hurmuzaki. $i tot astfelIlgasim si in textul tiparit al Diariilor in volumul 4 al editiei de la Venetiapublicat in 1881. De aoi se propaga la diversi autari.

In Bibliografia cala torilor straini, a lui Sadi Ionescu, e infatisat ca vene-tian in slujba lui Stefan cel Mare. Mai apoi ajunge la alti autori sa fie un slu-jitor al lui $tefan cel Mare si sa fie chiar identificat cu Aprodul Purice cruiai se atribuie cu acest prilej i numele de Dumitru, devenind deci Dumitru Pu-rice. In realitate numele de Purcivi, cu variantele Purcivii, Purcivici la Al. Do-bosi, Cl. Isopescu, R. Ortiz, I. Ursu etc., nu e decit o citire gresita a formeiabreviate a cuvintului presencium din expresia presencium lator . sau exhibi-tor, adic: aducatorul acestor rinduri, in forma prescurtata paleografic pnciudescifrata cu bunavointa ca fiind un nume Purcivi. Asa cum se poate vedeachiar in volumul de faya era vorba de unul din mesterii probabil greci pornitidin Venetia spre Moscova cu solii marelui cneaz, care la inapoiere au fost

XXV

si riming mai bine de un an in Moldova din cauza inchiderii drumului printeritoriul regelui Poloniei si ducelui Lituaniei care se afla in rizboi cu Ivan alIII-lea. Intoarcerea lor s-a ficut foarte anevoie tocmai prin Crimeea, unde uniidin mesteri au fost retinuti de Marele Han cu toate stiruintele moscovitilor.

Celilalt cglitor cu o existen tg precarg este asa-numitul Lenormantius careadreseazi in 1597 fratelui su mult iubit ... Gulielmus Lenormantius Trunia-nus" o eolectie de inscriptii latine din Transilvania, precum si o transcriere acronicii murale a Bisericii Negre din Brasov, insotite de o scrisoare in care amin-teste de aventurile lor commie in Transilvania riscoliti de fuga si apoi de cap-turarea lui Petru Cercel. Pomenind cu laudi pe eruditii sasi cunoscuti atunci, elarati o curiozitate vie atit pentru imprejuririle venirii sasilor in Transilvania,cit si pentru originea numelui de valaihi. Cerceti"torii sasi care au folosit ulteriorsi transcrierea sa dupi cronica murali amintie si care e cea mai veche dintrecele trei transcrieri cunoscute au ajuns la numele de Lenormantius pe cale dedeductie, intrucit autorul anonim al scrisorii se declarase frate cu GulielmusLenormantius. Dar de fapt nu fusese vorba de o rudenie adevirati, ci de olegituri afectivi aproape friteasci afirmat de autorul anonim care se dove-deste a fi cunoscutul Jacques Bongars, savantul editor al colectiei Gesta Dei perFrancos, ca ;i al celei privind istoria Ungariei (Rerum hungaricarum Scriptores).

Avem si lichiari mai radicale, cum e de exemplu aceea din secolul alXVIII-lea a asa-zisului Abesci, nume fictiv al unui pamfletar in solda diferi-telor guverne interesate in campania de ImOrvire a Turciei etc. Totodati s-aajuns si la reducerea pseudo-istoriei lui J. L. Carra la elementele sale initiale,adid la raportul aclresat de el Ministerului Afacerilar Striine de la Paris.

Asemenea simplificiri s-au putut opera si asupra unor traducen i deveniteadevirate compilatii, cum e versiunea francezi a lui Struwe sau diverse editiiitaliene, cum este cea a lui Sestini ciruia i se atribuia si Observatiile lui Rai-cevich (!).

Dar interesul principal al colectiei de eglitori sti in punerea in cireulatiea unor texte nefolosite de loc, ca scrisoarea a doua a lui Matteo Muriano, com-plet omisi de Esarcu si dupi el de Documentele Hurmuzaki sau prea putin cu-noscute de citre istoriografia noastri, ca de pila tot in volumul de fa;l(I/1) raportul trimis din Turda vestitei case Fugger de la Augsburg prinintermediul factoriei din Buda, de citre Dernschwam, unul din agentii de seamiai acestei intreprinderi, trimis in Transilvania si ja in primire ocnele de sare ceurmau a fi exploatate pe seama Fuggerilor cu obligatia de a pliti regelui Fer-dinand de Habsburug o redeventi fixi anual. Textul acestei scrisori publicatein Ungarische Jahrbiicher" in 1933 a rimas putin cunoscut la noi. Prezentatintr-un mod cam sumar de editor (IA. Strieder), a fost analizat terneinic deG. Giindisch in Orna giul lui I. Lupa, dar nu a fost folosit nici in valoroasalucrare a lui A. Dobosi despre exploatirile de sare din Transilvania si nici intratatul de Istoria Romaniei, II. Atit stilul autorului, cit si limba folositi o

XXVI

germang destul de greoaie In care nu lipsesc propozitii eliptice, termeni ade-sea neclari, verbe compuse cu sensuri multiple etc. si in sfirsit ortografia nesi-gura, care propune si ea o serie de ghicitori, impun eforturi repetate pentru elu-cidarea lor. Ele sint mns rasplatite de aportul bogat al acestei clari de seama, cuprelungiri in atitea domenii, caci constituie atit o sectiune transversal in strati-ficarea social g din acel moment, cit si o urmarire a desfasurarii evenimentelorIn timp.

Descrierea situatiei crnarilor de ,sare din 1528, pe linga bogatia ei de infor-matii privind starea i mersul exploatarii, mai are un merit pretios: acela de aoferi un termen de comparatie descrierii acute in 1552 de comisarii specialiinsarcinati de Ferdinand de Habsburg de a intocmi un raport inventar asupratuturor bogatiilor naturale si a surselor de venituri din Transilvania dupg reocu-parea ei (in colectia de faf in vol. 1/2). Pe ling o serie de elemente comunecelor doug rapoarte, apar i deosebiri insemnate datorate in parte unor masuriluate de Martinuzzi ca tezaurar i guvernator al Transilvaniei, in parte inceea ce priveste situatia special. a Camari: Je la Ocna Sibiului imprejurg-rilor exceptionale din anii 1529-1536, and toat regiunea Sibiului a fost ase-.diat i izolata de restul Transilvaniei. Dar si aceste deosebiri se proiecteaza peacelasi fond de incurie i stagnare, risip i zgircenie ca i in 1528. Dar acummai apar niste propuneri noi de a generaliza sistemul de la Ocna Sibiului adicaacela al muncii obligatorii pentru locuitorii respectivi, precum si al unei eco-nomii sordide constind din suprimarea distributiei de seu pentru lumingriletaietorilor.

Despre spalarea aurului in Transilvania nu avem nici o descriere directain aceastg prima parte a culegerii de fall (I/1), dar din cele spuse in raportulcomisarilor din 1552 (I/2), care se referg la situatia din anii precedenti, deci dinintervalul corespunzind tocmai la vol. I/1 sintem informati de greaua situatiea baiesilor de aun, rnai toti romani, siliti sa-si duca aurul spre vinzare tocmai lacamarile aurului de la Sibiu si Baia Mare, unde ins nu erau bani pentru platasa, bietii producatori fiind lasati pe mina unor speculanti ai aurului care aca-parau pe nimica Toat. agoniscita micilor producatori si care din centrul lor de laCluj reuseau apoi sa exporte clandestin stocul lor de aur. Aceeasi lipsa catas-trofala de bani constatata in 1528 staruia i in 1552 si paraliza toata viata eco-nomica a Transilvaniei, totodata greu incercata de luptele launtrice si de insta-bilitatea ce a domnit in tot acest interval. In 1552 se constata ca exploatareaaurului chiar i la Baia Mare, unde se aflau mine vestite nu se mai facedecit individual, dupg o straveche practica' asemenea celei pastrate veacuri de-arindul in Muntii Apuseni. Despre ea ne vorbesc alte relatii din tot cursul seco-lului al XVIII-lea, dar care sint valabile i pentru vremea aceasta. Aceastaexploatare se facea prin spalare simpla sau prin sgpare (forare). Ca monumental acestei forme din urma de activitate individual, a ramas un munte intreg(Cirnic) gaurit ca un stup in urma sfortarilor neincetat repetate ale zecilor

XXVII

sutelor de sptori cutlndu-si norocul In gropi superficiale, ca cele descrise depild de Fridwaldszky (1763). lar despre cealalt metods tot atlt de veche asplrii nisipului sau minereului aurifer zdrobit in pive Tafinoti ne vorbesc rela-

unor martori din secolul al XVIII-lea care de departe aud clmpnitul asur-zitor al nenumratelor zdrobitoare de pe valea Prului Rosu sau de la Abrud.Avem aci un exemplu al completrilor ce se pot obtine lmurind niste mentiunimai vechi surprinse In treacat, prin evocarea unor descrieri ulterioare maiample, valabile si pe trecut. Acest lucru desigur nu este cu putint decIt atuncichid este vorba de regiuni ce se pstreaza intacte In izolarea lor, credincioaseobiceiurilor strvechi mentinute Intocmai.

Un alt text foarte putin folosit i greu de ptruns din cauza unui stil pestemsur de incIlcit i mai ales a unei redri extrem de defectuoase i ca transcrieresi ca punctuatie, declarati de N. Iorga ingrozitoare (publicat in Hurmuzaki,.II/1, p. 404 .u.) va fi pus la Indemina cencettorilor (vol. 1/2) in fonma accesi-bir a unei versiuni romnesti constituind o elucidare a originalului latin lnso-tit si de un aparat critic In care sint discutate i lichidate obscurittile nume-roase care i intunec sensul. Este vorba de corespondenta emisarului habsburgicI. Belsius trimis de impratul Ferdinand I si de fiul acestuia, regele Boemiei,Maximilian al II-lea, ca agent de legtur pe Una Despot, de unde trebuiaculeag informatii despre situatia din Transilvania unde domnea dusmanul st-pinilor si, loan Sigismund Zpolya, i s rspund la punctele unui chestionaramnuntit despre Moldova, si anume despre principiile de administratie i gu-vernare ale lui Despot, despre aplecarea i dragostea poporului fat de el, despremijloacele sale de aprare dac va trebui s se apere cu armele, dac este vreondejde de o stpInire trainicI i statornicI ..., ce ar putea astepta impratulregele Boemiei de la el, In ce chip ar putea fi de folos cauzei acestora ... etc."Dei Belsius curind dup sosire a fost cistigat pe de-a intregul de Despot, preluindmai degrab sarcina de secretar al acestuia decit de trimis al celor doi suveranihabsburgici, i dei analiza criticl a rapoartelor sale a putut demonstra roluldublu jucat de el mai ales In privinta asa-zisului episod Wolf Schreiber, comu-nicrile sale contin totusi unele informatii unice, extrem de importante, cum din-cele de la sfirsitul anului 1562 relative la conflictul armat, necunoscut din alteizvoare, pe care 1-a avut atunci Moldova cu Tara Romaneasa si care s-a incheiatcu plata unei sume de bani din partea domnului muntean.

Cercetarea acestui izvor i folosirea sa cu toat prudenta in legtur si curapoartele colegului i inlocuitorului su, Martin Literatul numit i Szentgot-hardy (ibidem, p. 447 s.u. i Veress, Documente privitoare la lstoria Ardealului,Moldovei i Tarii Romanesi, p. 236 s.u.) pot arunca oarecare lumin5 asupraimprejurrilor particulare ale Moldovei in aceast vreme i asupra unora dinmetodele de guvernare ale lui Despot. Acesta, hotrInd in urma atentatelor laviata sa s foloseascl fat de mar' boieri ai lui Lpusneanu sistemul represa-1iilor, prin executarea unui numr din ei dupl fiecare asemenea Incercare, nu

XXVIII

declarat fi s gindul sgu, ci a justificat uciderea lor prin glasul poporului".Marea importan ti acordat de el unei ggrzi personale de mercenari strgini reiesecu prisosint din rapoartele lui Belsius care imprtete cu totul acest punct devedere. Venirea lefegiilor unguri poate tocmai cei care aveau si-1 trgdeze peDespot la Suceava este salutatg ca o mare izbindg.

Scena uciderii lui Andreica, fostul mare stolnic al lui Upusneanu, atacatde garda lui Despot la o procesiune religioasg, ilustreazg conceptia acestuiadespre felul de a-si impune autoritatea. Fluctuatiile lui Despot fa t'i de secuiirgsculati impotriva lui loan Sigismund, ca i fa t de acesta din urm, veleitg-;ile de a i se substitui in Transilvania folosind riscoala amintit, abilitAile salepentni a cistiga timp si a se sustrage obligatiilor sale faf de turci, care ii cereaust intervin' energic in favoarea vecinului din Transilvania, si gindul nemgrtu-nsit de a se strecura printre complicatiile rezultind din angajamentele sale fatIde Habsburgi, pot fi surprinse in parte In rapoartele lui Belsius, In ciuda faptuluicg el insusi nu-si cadea searna de toate implicatiile scenelor i declaratiilor pecare le reproducea cu destu15. credulitate. Acest text, care a fost cercetat la noinurrrai de N. Iorga (Istoria romanilor, vol. V, cap. II, 1), frg insg a-i subliniacaracterul ambiguu, a fost folosit partial si In mod gresit de cercetgtori ca Bur-ghele (In 1897), Motogna (in 1937) sau Birsgnescu, care au fost indusi In eroarede transcrierea defectuoasg ce a dat nastdre la adev:rate contrasensuri. El vaputea sluji de acum Inainte la analizarea i reconstituirea Imprejurgrilor dinanii 1562-1563. Un inceput in acest sens s-a i ficut in elucidarea motivelorcare au dus la arestarea i trimiterea lui Wolf Schreiber la Constantinopol capretins agent si spion habsburgic (M. Holban, En marge de la Croisade protes-tante du Groupe de Urach pour la diffusion de l'Evangile dans les languesnationales du sud-est europen. L'episode Wolf Schreiber, in Reveu des tudessud-est europennes", 1964, nr. 1-2, pp. 127-152).

Celelalte texte, date acum pentru prima dat in versiune romneascI cu pri-lejul culegerii de fatg, nu au mai oferit aceleasi dificultgti care sl impung omuncg prealabilg de restituire a textului, cu exceptia insg a unui numgr derapoarte ale misionarilor catolici din Wile noastre, publicate in forma lor ade-sea necorect i intr-o transcriere ce necesita o laborioasg elucidare, cum estecazul cu lungul raport din secolul al XVII-lea al iezuitului Beke, de pad& Citgmaici ca versiuni noi traducerea unor texte esentiale, ca jurnalul de campaniedescrierea Moldovei de Erasm Weismantel, fiver suedez al lui Carol al XII-learetinut prin prtik noastre aproape 4 ani, descrierea Olteniei fIcutg de Schwanzvon Springfels, inginerul militar care a executat pe valea Oltului vestita Via Ca-rolina si care a intocmit descrierea amintitg ca o explicare a hgrtii desenat de el,relatia atit de curioasg a lui Schendos, numit si Van der Beck, atit cea privindboggtiile mineralogice din Oltenia cit i reminiscentele pItimase ale experienteisale ca medic in Tara Romaneascg, al lui Nicolae Mavrocordat, descrierileexploatgrilor miniere din Transilvania ale lui Kleseri la inceputul veacului al

XXIX

XVIII-lea si ale iezuitului Fridwaldszky in a doua jumrate a aoestui veacetc. etc., sau redarea peregrinrilor i insemnrilor lui Hacquet la incheierea.acestui secol.

Am dat aci numai citeva exemple de asemenea traducen i noi. Pe lingacestea s-au mai fcut la nevoie i traducen i dup unele texte fie traduse maiinainte dar intr-un mod mai liber (de exemplu relatia lui del Chiaro), fie tra-duse doar partial (de exemplu relatia lui Andreas Wolf despre Moldova si Iasisau a lui Fr. Griselini despre Banat considerat sub diferite aspecte, din care nu_fuseser traduse pira acum decit portiuni relativ neinsemnate).

In sfirsit, una din realizrile obtinute in pregtirea culegerii de fat a fostrepunerea in discutie a unor relaii acceptate pin acum pe incredere, dar carevIdesc serioase nepotriviri, ca de pildi relatia lui Guillebert de Lannoy i ceaa lui Francesco della Valle din vol. I/1, pseudorelatiile lui J. Smith si CorneliaMagni din vol. 1/2 amintite mai sus, mrturiile lui Moreau de Brasey si Brucerelative la mersul campaniei de la Prut (din anul 1711), aventurile lui J. CLFlachat etc.

Totodat gruparea la un loc a unor mrturii convergente asupra unui.acelasi eveniment de pild episodul Gritti din 1534 sau campania de la Prutdin 1711 deschide calea unor comparatii necesare in vederea unor reconsiderriale judectilor contemporane, adesea tendentioase i intotdeauna grbite.

Cum se oglindesc realitatile de la noiin relatfile alatorilor

Aceste relatii pot fi imprtite in mai multe categorii dup natura lor,care le detenmin i gradul de obiectivitate. Alturi de obiectivitate trebuieindreptat atentia si la gradul lor de originalitate, spre a nu afla in locul uneiimagini imediate, reflectarea doar a unei impresii strline. Dup distanta pe careo pun cltorii" lucre evenimentele sau locurile descrise i propria lor persoaraputem deosebi: 1) Grupul unor descrieri considerate in sine ca o creatie literar(descriere geografici sau istoric sau stiintific) reprezentat aci de pildl deChoro graphiile lui Reicherstorffer, descrierile lui Verancsics, Nicolae Olahus,descrierile mineralogice ale unui Kleseri sau Fridwaldszky si I. v. Born etc.sau Inftisarea unui tablou de ansamblu, cum ar fi Observatfile lui Raicevich etc.

Avem apoi grupul de relatii oarecum imperscmale, mai putih prelucrate, ce seapropie de document sau proces-verbal, cum e de pild. relatia lui de Marchiacu privire la husiti, sau raportul comisarilor habsburgici din 1552 (vol. 1/2) asu-pra resurselor Transilvaniei. Acestea constau de cele mai multe ori din rspun-surile date la intrebrik unui clhestionar. Acestui grup ii apartin in parte si uncledri de seaml ale misionarilor catolici din secolele al XVII-lea si al XVIII-lea.

In sfirsit, avem grupul de ararturisiri directe: scrisori, reminiscente, povestiri,

XXX

dri de seama ale unei misiuni, jurnale de calatorie sau de campanie etc. Cea rnaibuna ilustrare a ,sa este relatia vestitului am de stiint Boscovich intocmita pebaza jurnalului tinut de el in tot cursul drumului, scris la diferite popasuri pecite un colt de masa sau n trasura ambasadoarei Lady Porter, in care i se facuseloc din cauza strii sale de sanatate. Trebuie insa observat c noi nu avem chiaracest jurnal, care ar fi fost de un pre; incakulabil, ci relatia facuta dupa el, revi-

zuit i indreptata ulterior folosind sugestiile boierului Milo si ale lui De la Roche.Aceste grupuri nu Sint despartite intre ele de bariere fixe. 'Linde relatii

apartinind unuia din cele doua grupuri de la inceput participa si la anumitetrasruri caracterizindu-1 pe al treilea. aci relatiile se dovedesc de multe oria fi nu numai povestiri sau descrieri ale lumii dinafara, inregistrate impersonal

construite oarecum geometric, ci marturisiri subiective, luari de pozitie par-tinitoare, judecti adesea patimase. Trebuie totdeauna avut in vedere substratullor religios, etnic, social si moral. Aprecierile formulate hotarit i definitiv nurezulta dintr-un efort de a intelege oamenii imprejurarile de aci, cit dintr-oconfruntare a lor cu standardul valabil in mediul obisnuit al martorilor ocazio-nali. Un puritan ca Weismantel nu are decit cuvinte de dispret pentru calugariiortodocsi, pentru reactia spontana a populatiei care nu vrea s ingaduie ingro-parea unor ofiteri protestanti in cimitirul lor aceasta inmormintare facindu-setotusi Cu forta, in duda lot% El descrie Cu virtuoas. indignare portul tarancilorcu catrintele strinse pe corp, pe care le declara indecente. Nu intelege de cefetele nu vor sa se tocmeasca la stapin i prefera sa. trindaveasa acasl Si totusidupa aceastl prima revrsare de suparare, nu rezista farmecului lor si le evocaentuziast gratia i frumusetea ce le intrec pe ale aristocratelor celor mai mindredin tara sa de bastina. In acelasi timp nusionarii catolici descriu in chip dez-aprobator obiceiurile pagine" de la Tara Cu praznicul pentru morti, pomana

jelirea la morminte etc. Aceast atitudine critica a lor a prilejuit o serie dedescrieri a acestor practici de un mare interes folcloric.

Ed. Chishull, capelanul protestant al ambasadorului Angliei la Constanti-nopol, venit in suita acestuia dud a trecut din Tara Romaneasca In Transilva-nia, declar Cu superioritate c pictura din bisericile noastre este un fel demizgaleal, dar adevarul e ca nu se poate impaca cu gindul reprezentariloridolatre ale dumnezeirii si ale sfintilor. Del Chiaro e scandalizat de pomanadin urma ce se face osinditilor ce sint dusi la spinzuratoare unde ajung ametitide butura ce li se da de la toate circiumile aflate in drum. Dupa socoteala saei Ii piercl sufletele mergind la moarte far a avea macar o clip a constiintaacestui fapt i posibilitatea unei dime mintuitoare.

Sint si unele judecati destul de paradoxale. Verancsics, multi ani prepozital bisericii Transilvaniei fara insa a fi fost consacrat preot si care traia cu seni-ntate la Alba Iulia cu o familie de mina sting adica o sotie fara cununie

doi fil nelegitimi se infioar de instabilitatea casatoriilor din Tara Roma-

XXXI

neasc si din Moldova, si de spiritul imoral cu care stilt acceptai i copiii ne-legitimi algturi de cei legiuiti, farg vreo deosebire intre ei!

Multi dintre cgltori se socoteau de o esenta superioarg. Ca exemplu re-prezentativ al unor pretentii de superioritate ce se afirma cu once prilej, in-fluentind puternic marturia lor, apar in primul rind solii poloni care trec prinMoldova in drumul lor spre Poart i inapoi la ei in tag. Fiecare sef de soliei acea un punct de onoare de a mai smulge ing o concesie domnului in pri-vinta ceremonialului de primire, oprindu-se cu ifos la ultimul popas inainteacapitalei si trimitind un adevarat ultimatum cu conditii concepute intr-un spirittot mai arogant spre a putea la inapoiere arta cu mindrie cit de mult stiusesg ridice prestigiul republicii polone si al regelui, obligindu-1 pe domn, de pilda,

intimpine pe sol jos la scar i sa-1 conduca ping' la camera sa etc.Dar relatiile lor sint destul de grace, cad pe Una succesele de aceast

naturg concretizate in povestirea amanuntig a primirii, nu mai cuprind decititinerarul urmat i plingeri cu privire la lipsa de confort intimpinag in drum.Este drept ea: insemnarea popasurilor poate g ajute la cunoasterea mai precisaa haltelor si a drumurilor, dar nu trebuie scapat din vedere ca aceste solii erauindreptate adesea pe alte drumuri i spre alte popasuri, tocmai pentru a seputea preggti locurile de gazduire. La acest f el de trufie nobiliara de caractermedieval a solilor, raspunde un alt gen, de grandomanie de parvenit european"ilustrata de atitudinea unui de Tott, refugiat ungur emigrat in Turcia i stabilitapoi in Franta. Pentru acest om luminat" nenorocitii de moldoveni calcati inpicioare de turci nu trebuiau minati deck cu bita. Autorul vrind cu tot dina-dinsul sa. fie spiritual" construieste o sceng care i se pare piing de haz pentruilustrarea acestei teze. Este adevrat cg aceastg mentalitate se situeaz in vremeafanariotilor, cind calatorii strini in trecere cu finman de la Poartg puteau vedeacu seningtate cum stilt opriti in drum localnicii, sau negustorii aflati circulindin cale, cgrora li se luau caii, daca erau mai buni i odhiniti i li se lgsau ceiistoviti adesea gata g se prpgdeasca, sau cum sint scosi din case locuitoriidintr-un sat ca &I fie ggzduiti oaspetii in trecere. Asemenea scene, dacg puteauconfirma la unii sentimentul unei superioritgti care avea nevoie de asemeneacoroborare, desteptau ns in general un sentiment de revolta fireasca exprimatacu cldurg.

Viziunea cglatorilor este asadar influentata de fondul lor de idei si pre-judecti ce constituie pozitia lor de clasa (folosind acest termen in sensul celmai larg), precum si de imprejurgrile, uneori cu totul intimplgtoare, legate deprezenta lor in aceste locuri. Este destul ca un mare negustor german venit cumgrfurile sale pe Dungre sa aibg un conflict pentru plata unei echipe de romanitocmiti pentru a da o mina de ajutor ceruta de conditiile mai vitrege de navi-gatie dintr-un moment dat, i ca la judecata fcuti de dreggtorul roman dinacel loc sa nu triumfe punctul de vedere al piritului, ci cel al pirisilor si, pen-tru ca intreaga descriere a grii si a locuitorilor s capete o pornire dusmgnoasa,

autorul nerngrginindu-se doar la propriile sale experiente sau impresii, ci impru-mutind din plin argumente 6 caracterizgri dintr-o lucrare tiprit n limbagermana de Sulzer, om cu posibiliti apreciabile dar care cguta cu tot dina-dinsul, criticind tot ce era in %ar, s loveascg in domn Alexandru Ipsi-lanti care nu Il tocmise ca secretar si nici nu favorizase demersurile salespre a fi numit de cgtre curtea de la Viena consul la Bucuresti. Si acelasi lucruse putea intimpla in alte imprejurgri i firg o intentie precisg, poate chiarnumai dintr-un spirit de imitatie sau din dorinta de a folosi o informatie soco-titg mai bogatg. and tingrul Parant, viceconsul al Republicii Franceze la Iasi,este pus sg facg un raport despre comerciale ale Moldovei din mo-mentul acela, el foloseste pur i simplu lucrarea lui Peyssonnel scrisg cu zeci deani in urmg. $i acest procedeu se aplicg stgruitor si In secolul al XIX-lea. andNapoleon in preajma tratatului de la Tilsitt i cere lui Reinhard, fost consulfrancez in principate, cu rangul de ministru plenipotentiar, sg intocmeascg unmemoriu foarte concret cu privire la aceste ri, fostul diploanat care fusesepreocupat tot timpul petrecut aci de politica mare europeang si de combinatiisubtile ce se invirteau in jurul unor persoane, dindu-si seama cit de insuficienteIi sint informaviile adunate prin propriile-i mijloace la postul su, se apucg.foarte constiincios sg. extrag diferite fise din pseudo-istoria lui Carra 6 Obser-vatille lui Raicevich.

Acest apel la autoritatea unor lucrgri anterioare Il intilnim Inca in pri-mele descrieri ale Transilvaniei influentate ca punct de plecare de cea a lui EneaSilviu Piccolomini. Ea este adoptat i uneori discutatg, dar mai adesea deformatgin textele ce au urmat. Este interesant de urmgrit felul cum sint schitate celecloux subdiviziuni privitoare la intinderea teritoriului si la populavia Transil-vaniei. Amindoug punctele indreapt pe cercetgtor spre antichatate. IntindereaTransilvaniei reprezintg partea cea mai insemnatg a Daciei. Urmeazg apoilinii mari argtarea hotarelor acesteia din urmg. Populatia este cea romanicgadus i colonizatg aci. Limba este cea latin si ea s-a mentinut de-a lungulveacurilor impotriva tuturor valurilor de ngvglitori. Numele vine de la Flac-cus, afirmatie acceptatg de toti ping la discutarea ei de catre Verancsics intr-olucrare rimas g insg netipgritg. ping in secolul al XIX-lea. Atit romanitatearomanilor cit i latinitatea limbii sint universal proclamate, i subliniate cu totdinadinsul ca un fel de minune a istoriei. In argtarea situatiei contemporaneromanii apar in Choro graphia lui Reicherstorffer rspinditi in tot locul". Eislut mentionati in Chorographie de 11 ori. Citgm unele din aceste mentiuni.Pe valea Crisului e descris viata lor aspr intr-o regiune muntoasgfr terende culturg. Ii aflgm apoi in suburbia Brasovului (Schei) si in regiunea minierla Baia de Cris, precum i in jurul Orgstiei wide autorul observg. o influenfi afelului lor de a fi asupra sasilor din acel loc, apoi in Tara Hategului, infgtisatca o micg Tara oarecum aparte si la Sarmisegetuza, unde rgscolind pgmintul tg-ranii romani scot la ivealg geme i medalii de aur i argint i alte rgingsive antice.

3 CAlkori straird despre lrile romane XXXIII

Dar aceste mentiuni au un caracter intImplator si fragmentar. Vorbind de TaraHategului, Reicherstorffer nu pomeneste de nobilii" romani (adica cnejii)Innobilati pentru luptele lor contra turcilor de care amintesc ceilalti doi autoricontemporani Verancsics i Nicolae Olahus la care ei apar ca boieri (boiaro-nes") ce asculta de castelanul de FIgaras.

Se pot face unele completari dupa alti autori scriind curind dupa aceea,ca de pilda Giovan Andrea Gromo in prima din relatiile sale (1564), mai ori-ginal a decit celelalte copiate dupa Reicherstorffer. Gromo lamureste c oraselemai mari (le terre grosse) sint locuite de unguri dar satele sint toate locuite deromani, 0 nu numai in Banat, dar si in Transilvania. Indeletnicirea romanilore sa cultive parnintul i s creasca vite Si conchide intr-o formu1a. rezurnindsituatia lor de inferioritate fa%g de conlocuitori: Ei sint ca niste farani ai celor-lalte .natiunio". Vorbind apoi de Transilvania propriu-zis, el declara: Inafara de acesti romani se afla pe acest teritoriu alte trei feluri de natiuni:ungurii adevarati [considerati adica in raport cu secuii], locuitorii din se-cuime

Dar care este sensul exact al termenului de natiune 0 cum se defineste elIn aceste texte din secolul al XVI-lea? Termenul de natiune apare oficial cuivirea uniunii celor trei natiuni" (Unjo trium nationum), adica a grupurilorprivilegiate ale sasilor, secuilor i nobililor maghiari si este o pull fictiune ju-ridica. Dupa aceasta conceptie romanii nefiind o grupare privilegiata, ci insasimasa poporului cucerit, nu constituie o natiune, in timp ce nobilimea maghiarieste socotita o natiune"! Asadar de cite ori este vorba de cele trei natiuni"autorul se ref era la aceasta fictiune juridica acceptat. ca atare. Numirea aceastaoficial apare peste tot si pmn i intr-o scrisoare a lui Petru Rares. Incep insaunele confuzii &id unii autori folosesc termenul de natiune in sensul su per-manent si real. De pilda Enea Silviu Piccolomini arata in Cosmografia sa ca.in Transilvania sint trei natiuni, i anume germanii [=sasii], romanii i secuii-Cum textul Cosmografiei privitor la romani a fost mai apoi cuprins intocmaiin vestita cronica din Niirnberg (1493), de circulatie universala, aceasta afir-matie larg raspindita a corectat oarecum In mod concret fictiunea juridicaamintita mai sus. lar la jumatatea secolului al XVI-lea celebra Cosmografie alui Sebastian Miinster, raspindita in toata lumea mai intli in limbile latingermana'. i mai apoi in celelalte limbi ale Europei occidentale, pomeneste deasemenea ca locuitori ai Daciei" pe sasi, secui i romani, iar In alt loc afirma

gresit de altminteri c voievodul Transilvaniei ar fi ales de catre celetrei limbi", adicl secui, romani i germani (Teutonibus"=sasi). Retinem dinaceasta afirmatie gresita doar faptul mentionarii celor trei limbi" corespun-zind de fapt cu sensul curent dat termenului de natiune.

Aceeasi corectare rezultind dintr-o confruntare intre realitatea concretfictiunea juridica o intilnim si la autorii de descrieri geografice amintiti mai

sus, Nicolae Olahus, Reicherstorffer, Verancsics. Olahus duce hotarit numarul

XXXIV

natiunilor locuind In Transilvania la patru, asociind pe romani celor trei na-tiunii" i substituind pe unguri nobilimii maghiare. lar Reicherstorffer, adop-tind impgrtirea oficial g in trei natiuni (sasi, secui i unguri), adaugg indat peromanii batna,ci (incolae) ai acestei provincii. Este interesant de observat cgdupg ce aratg cg cele trei natiuni" se deosebesc intre ele prin religie, moravuri,obiceiuri i intrucitva prin legi i locuiesc in aceastg regiune pe portiuni deose-bite, se spune c printre acestea (deci risipiti pe teritoriul tutur or acestornatiuni") sint i romanii, incolae" ai acestei fri, ce locuiesc in niste sate siposesiuni retrase ... etc. Si mai departe cind expune felul in care se grupeazgaceste natiuni el lgmureste: $i romanii locuiesc acest pmint, dar rspinditipretutindeni fgrg un centru precis". Sensul adevgrat reiese prin contrast fafide modul de asezare al sasilor: Iar germanii sau sasii au pretutindeni cetgtifoarte tari i orase si Intrec usor prin toate avutiile lor natiunile celelalte".

In sfirsit observgm la Verancsics un f apt destul de curios. In prima jumg-tate a lucrgrii sale, atunci cind e vorba de Transilvania in leggturg Cu nistediscutii erudite asupra istoriei vechi a Daciei, autorul adoptg formula oficialga celor trei natiuni": secui, unguri i sasi (p. 127). Dar cind trece la descriereade aproape a Transilvaniei, avem o schimbare aproape totalg. Dupg declaratia(p. 143) este locuitg de trei natiuni: secuii, ungurii, sasii" seadaugg In aceeasi suflare: af adauga totufi fi pe romani care, defi i ajungufor la numa'r, totufi nu au nici o libertate [in sens de privilegii] ?lid o nobi-lime, nici un drept al lor, in afarii de un numr mic, locuind in districtul Hateg,in care se crede di a fost capitala lui Decebal, si care pe vremea lui Ioan deHunedoara, bgstinas de acolo, au fost innobilati pentru cg intotdeauna au luatneobosit parte la lupta impotriva turcilor. Ceilalti toti sint oameni de rind,iobagi ai ungurilor fi fr afezri ale lor, ci rspinditi pretutindeni, prin toattara, locuind arareori In locuri deschise, de cele mai multe ori retrasi prin pg-duri, ei irrupreung cu turmele lor duc o viata nenorocitg". O comparatiedintre caracterizarea Choro graphiei si cea din Descriere scoate in evidentmarea lor asemgnare ping si de termeni de exemplu la Reicherstorffer Va-lachi etiam hanc terram sed sparsinz sine certa sede incolunt ..." Iar la Veran-csics: ceteri plebei omnes, Hungarorum coloni et sine pro priis sedibus, sedsparsi hinc inde per totum regnum ..." etc.

Aceeasi idee apare si la Possevino in 1584, care reluind textul lui Reicher-storffer spune despre romni c neavind un tinut anume al lor Alcuno pecu-liare contado [adicg stgpinit de ei] trgiesc amestecati printre unguri i sasi,adicg in tinuturile stgpinite de acestia i atIrng in once privintg, in afarg dereligie, de aceia In a cgror jurisdictie locuiesc".

Ce sens trebuie dat expresiei de certa sede" sau propriis sedibus" amargtat in nota critica adgugatg la relatia lui Verancsics. Este vorba de uncentru politic asemgngtor capitalei universitAii" (obqtii) sseti Sibiulsau a secuilor Tirgu Mures. Cci evident nu poate fi vorba de o instabilitate

de avezare, intrucit se arat ciar c ei se ocup cu agricultura. O spune i Gromo:Toti romanii se indeletnicesc obisnuit cu munca cimpului, atit pentru sine cit

lucrind ca muncitori pm