RISCUL DE EVENIMENT. METODA INSPECŢIEI ŞI STUDIUL INDICATORILOR MORBIDITĂŢII CU INCAPACITATE TEMPORARĂ DE MUNCĂ

Dorin TRIFF, medic Medicina munciiSpitalul Judeţean de Urgenţă “Dr. Constantantin Opriş” Baia Mare

Marian NOVOSIVSCHEI, inspector de muncăInspectoratul Teritorial de Muncă Maramureş

1. Introducere

Obligaţia angajatorilor de a-şi evalua riscurile prezente la locurile de muncă decurge din transpunerea Directivei Consiliului Uniunii Europene 89/391/CEE din 12 iunie 1989 în legislaţia românească prin Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006 [1], [2] Aceasta din urmă include în termenul de “eveniment” accidentul de muncă şi incidentul periculos, precum şi cazul susceptibil de boală profesională sau legată de profesiune.

Orice situaţie care poate produce o afectare a sănătăţii este considerată drept pericol iar probabilitatea, împreună cu gravitatea, ca afectarea stării de sănătate a lucrătorului, ca rezultat al expunerii la un pericol, să se producă, reprezintă riscul profesional. Deşi organizate, structurate şi având specialişti cu formare profesională diferită, serviciile de prevenire şi protecţie împreună cu cele care asigură supravegherea sănătăţii lucrătorilor trebuie să reprezinte un nucleu unitar în cadrul unei unităţi socio-economice în cadrul măsurilor de evaluare şi reducere a riscului de eveniment.

Această conlucrare strânsă este necesară în evaluarea riscului de producere a „evenimentului” în cadrul tuturor locurilor de muncă cât şi în stabilirea eficacităţii şi acţiunilor corective asupra măsurilor de prevenire .

1.1. Principii de evaluare

Într-un proces de muncă, în cadrul unui sistem de muncă sunt posibile două tipuri de evaluare a riscurilor: pre şi post „eveniment”, aşa cum este acesta definit de Legea sănătăţii şi securităţii în muncă. [3]

1.1.1.Evaluarea pre eveniment -“a priori” Ia în calcul probabilitatea şi posibilităţile de producere a unui „eveniment”, înainte de producerea acestuia având un pronunţat caracter predictiv şi preventiv. Validarea acesteia urmează însă în timp.Se clasifică în două mari grupe:

-globale, de studiere a raportării la legislaţie-analitice sau de detaliu, aplicate în general locurilor de muncă1.1.2. Evaluarea post eveniment -“a posteriori”Apreciază nivelul de risc din cadrul unui sistem de muncă pe baza analizei

„evenimentelor” apărute într-o perioadă dată de timp pe baza analizei statistice a ratelor de morbiditate prin „eveniment” şi ai indicatorilor respectivi de frecvenţă şi gravitate.

Se utilizează indicatorii: - Absoluţi sau numărul de „evenimente” din intervalul de timp supus analizei,

-Relativi sau numărul de „evenimente” raportat la alte date cantitative din intervalul de timp respectiv.

Incidenţa respectiv prevalenţa se calculează pornind de la numărul total de cazuri(cazurilor noi pentru incidenţa), cele dinaintea intervalului de timp luat în calcul împreună cu cele din intervalul calculat(respectiv eveniment, accident sau boală)/numărul de angajaţi(în cazul accidentelor, incidentelor periculoase) respectiv numărul expuşilor la risc în cazul bolilor profesionale raportat la 1000(x1000). [4]

Pentru accidentele de muncă se utilizează: Indicele de frecvenţă, Indicele de gravitate, Indicele de durată medie

Pentru bolile profesionale sau legate de profesie:Indicele de frecvenţă, Indicele de gravitate, Indicele de durată medie. Aceşti indicatori se pot aplica şi pentru bolile legate de profesie fără o legătură directă de cauzalitate noxă/boală. Se pot utiliza indicatori de greutate specifică pentru o anumită boală: Indicele de greutate specifică sau frecvenţă pentru boala X

Alţi indicatori utilizaţi în evaluarea riscului de „eveniment”sunt : exces de risc; riscul individual al celor expuşi factorului de noxei; riscul individual al celor neexpuşi noxei; riscul relativ,fracţia etiologică a riscului la cei expuşi. Din punct de vedere al impactului populaţional între noxele profesionale şi efectul lor asupra sănătăţii lucrătorilor, fiind frecvent întâlnite, se urmăres 2 tipuri de relaţii: 1.expunere-efect ; 2. expunere-răspuns Se utilizează deasemenea următorii indicatori : a)Indicatori de expunere externă; b)Indicatori de expunere internă; c)Indicatori de efect biologic. [4]

2. Discuţii

S-a studiat sistemul de muncă ce cuprinde locul de muncă: Topitor la evacuare topitură din cuptor la o societate comercială care are ca obiect de activitate producerea plumbului prin prelucrarea minereurilor şi concentratelor de plumb prin procedee pirometalurgice. La acest loc de muncă riscurile profesionale au valori ridicate.

2.1 Tehnologia topirii reducatoare in cuptoare Water-Jaket

Prelucrarea materiilor prime cu conţinut de plumb prin această tehnologie are la bază o serie de operaţii metalurgice ca: prăjirea aglomerată pe benzi de aglomerare sau aglomeratoare rotative si topirea reducătoare in cuptoare cu cuvă (Water-Jaket)

Schema tehnologică de prelucrare a concentratelor plumboase (cu contţnut de cupru verficabil este prezentată în continuare Fig1. Schema tehnologică a topirii reducătoare.

Concentrat

Fondanţi___________ ___________ Materiale reciclabile (var,nisip cuartos,pirita prajită) (prafuri,scoarţe,agomerat retur)

Prăjirea şarjei Aer ________________Prăjirea aglomerată ______________________

Aglomerat Aer_________________ _________Cocs Gaze+praf

Topire reducătoare Desprăfuire

______________________________

Zgura saracă Mată Plumb brut Praf Gaze La haldă La convertizor

Rafinare La recupe- La fab- rarea metalelor ricarea

utile H2SO4

2.2 Evenimente. Indicatori In perioada 15.12.2006 – 25.06.2008 la locul de muncă: Topitor la evacuare topitură din cuptor au avut patru evenimente consemnate:

- 1 eveniment cu invaliditate: insuficienţă respiratorie acută prin arsura căilor aeriene superioare

- 2 evenimente cu incapacitate temporară de muncă: arsuri ale corneei respectiv pleoapei

Cauzele care au concurat la producerea evenimentului au fost încălcarea instrucţiunilor interne de protecţie a muncii prin neutilizarea sculelor uscate la deschiderea orificiilor de scurgere şi lipsa instructajului în termenul prevăzut privind manipularea buteliilor de oxigen.

Cauza producerii evenimentelor este explozia materialului topit din cuptor, la deblocarea orificiului de evacare respectiv nivele crescute de Pb în locul de muncă.

Evacuarea plumbului topit din cuptorul Water-Jaket în antecreuzet se face printr-un jgheab de cupru iar orificiul de evacuare este o cărămidă refractară. Pentru deblocarea orificiului de evacuare se foloseşte oxigenul de la reteaua proprie iar tăierea se face cu ţeavă. cuptorul Water-JaketOrificiul de evacuare(cărămidă refractară)

jgheab de cupru

Evacuarea plumbului topit oxigenul

Antecreuzet Deblocarea orificiului de evacuare(tăierea se face cu ţeavă )

Fig. 2.Schiţa procesului de evacuare a plumbului topit în antecreuzet

1. Procesul de muncă: executarea operaţiilor de evacuare a topiturilor rezultate din procesul de topire reducătoare din instalaţia de topire (plumb, mată şi zgură rezultate din topire).2. Mijloace de producţie: cuptor cu cuvă WATER-JACKET; oale pentru sifonat; rangă, baros; extractor ; argilă pentru obturarea orificiilor de evacuare; dispozitiv de astupare a orificiilor cu argilă; dispozitiv de tăiere cu oxigen; bara de oţel; pentru închiderea orificiilor de evacuare; perforator cu aer comprimat; electropalan pentru transportul oalelor cu plumb.

Fig 3. Mijloacele de producţie în cadrul locului de muncă supus evaluării, evacuarea matei şi a zgurii

3. Sarcina de muncă: -urmărirea nivelului topiturii pe vizoarele gurilor de vânt, verificarea şi curăţarea jgheabului de cupru care asigură scurgerea topiturii din cuptor în anticreuzet, curăţarea orificiului de evacuare a topiturii din cuptor;-montarea furtunului şi dispozitivului de racordare a ţevilor de oxigen, tăierea orificiului de evacuare a topiturii din cuptorul WJ cu ajutorul oxigenului; 4. Mediul de muncă:

Zgomotul este continuu din cauza aerului tehnologic insuflat în cuptor, a ventilatoarelor şi a mijloacelor de producţie utilizate în procesul tehnologic. Condiţii de microclimat nefavorabil: curenţi de aer rece din cauza neizolării faţă de mediul exterior, hala de topire având deschidere laterală. Temperatura depăşeşte 40° C în toate anotimpurile. Topitura sunt emite radiaţii calorice.Noxele specifice acestui loc de muncă sunt: pulberi în suspensie din cauza gazelor rezultate din procesul tennologic(oxizi de plumb, de arsen, cadmiu, stibiu), aerosolii de plumb, hidrogen sulfurat. Se pot produce explozii din, cauza granulării matei, a zgurei. infiltraţiilor apei în cuptor, spargerii oaleior cu topitură.Efort fizic static şi dinamic prin suprasolicitare osteomusculoarticulară în articulaţiile coloanei vertebrale şi ale membrelor superioare şi inferioare prin manipulare manuală a maselor şi poziţi preponderent ortostatică.Suprasolicitare neuropsihică prin lucrul cu material incandescent în condiţiile riscului de explozie.

La acest loc de muncă s-au identificat 21 factori de risc pentru care nivelul calculat de risc este mai mare de 3 şi a căror consecinţă maxim posibilă este decesul sau invaliditatea. Dintre aceştia trei reţin atenţia în primul rând:-substanţe inflamabile şi combustibile (amestecul de şarjă, O2): deces, nivel 6-pulberi în suspensie datorate gazelor tehnologice, prezente în atmosfera locului de muncă: invaliditate gradul I - nivel 7;-aerosoli de plumb: saturnism: invaliditate grad I, - nivel 7; Riscul de intoxicaţie cronică cu efect invaliditate gradui I este amplificat de faptul că pulberile şi aerosolii (de plumb) generaţi depăşesc atât concentraţia medie, cât şi cea maxim admisibilă în atmosfera locului de muncă. Evaluarea riscurilor preaccident a fost efectuată de INCDPM-Bucuresti prin metoda INCDPM Bucureşti care a condus la un nivel global de risc de 4,36.Indicatori de expunere externă:La locul de muncă analizat, lângă muncitor au evidenţiat depăşiri de până la 2xLimita maximă admisă pentru Pb, repectiv depăşiri uşoare pentru noxele reprezentate de As, SO2, raportate la următoarele valori limită de expunere pe termen scurt de 15 min.Zgomotu, lângă cuptor are un nivel acustic echivalent continuu de 90,5 dB.Pentru cei 20 de lucrători de la locul de muncă respectiv au fost înregistrate următoarele date rezultate din studiul morbidităţii cu incapacitate temporară de muncă:Morbiditatea cu incapacitate temporară de muncă la acest loc de muncă, a condus la următoarele afecţiuni pe coduri de boală:21, 49, 384, 396, 406-, 489, 503, 512, 522, 559, 575, 585, 586, 631 639, 648, 652, 653, 656, 658, 688, 689, 700, 703, 922, 955, 965 În 2006: Indicele de frecvenţă=31 certificate concedii ITM/20 lucrători x100=155%; Indicele de gravitate=413zile de ITM/20 lucrători x100=2065%; Indicele de durată medie=413 zile/31certificate initialex100=1332%În anul 2007: Indicele de frecvenţă=106%, Indicele de gravitate=386/20=1930%, Indicele de durată medie=1286%În anul 2008:Indicele de frecvenţă=18/20x100=90%, Indicele de gravitate=127/20x100=635%, Indicele de durată medie=705%În anul 2009, pe primele 6 luni,pentru valori comparabile cu ceilalti ani inmulţim valorile obţinute cu 2; Indicele de frecvenţă=2x100x14/20=140%Indicele de gravitate=2x100x166/20=1660%, Indicele de durată medie=1185,7%, Indicele de greutate specifică pentru 965, codul corespunzător intoxicaţiei profesionale cu Pb:În 2006: Indicele de frecvenţă: 6%, Indicele de gravitate specifică prin intoxicaţia cu Pb: 8,3%

În 2007: Indicele de frecvenţă: 15,6%, Indicele de gravitate specifică prin intoxicaţia cu Pb: 19,94%, În 2008: Indicele de frecvenţă: --, Indicele de gravitate specifică prin intoxicaţia cu Pb:--, Indicele de gravitate specifică prin intoxicaţia cu Pb:--În 2007 a fost declarat la clocul de muncă respectiv un singur caz de boală profesională: saturnism cronic profesional.

3. Concluzii

Sistemul de muncă luat în studiu a prezentat evenimente atât prin accidentare cât şi prin boală profesională. Datele detaliate referitoare la afecţiunile lucrătorilor repectivului loc de muncă nu au fost disponibile. Ca urmare, indicatorii de expunere internă şi cei de efect biologic lipsesc din acest studiu.

Chiar şi în absenţa acestora, studiul datelor morbidităţii cu incapacitate de muncă prin indicatorii de gravitate specifică indică un risc crescut de îmbolnăvire profesională, fapt confirmat de declararea in intervalul respectiv a unui caz de boală profesională.

Posteveniment, evaluarea riscurilor la locul de muncă respectiv s-a efectuat prin metoda inspecţiei. Propunerile au vizat diminuarea riscului de accident în principal la operaţiunea de scoatere a dopului ceramic prin realizarea unui dispozitiv mecanic care să efectueze această operaţie. Deasemenea, pentru diminuarea riscului de apariţie a intoxicaţiei cu Pb s-a propus obligativitatea purtării măştilor cu cuartuş filtrant, termorezistente ca şi a mănuşilor, a şortului şi jambierelo termorezistente. Pentru diminuarea valorii indicatorilor de incărcare externă s-a propus acoperirea vagoneţilor cu mată cuproasă, cu mată plumboasă şi Pb prin dispozitive(capace) speciale, basculante, prevăzute cu cartuş filtrant. Atât modalităţile de evaluare pre cât şi cele post eveniment au avantaje şi limitări.

Evidenţa datelor de morbiditate cu incapacitate temporară de muncă, evaluarea riscului de eveniment sunt metode care se completează iar impunerea unor masuri specifice de prevenire ulterior evenimentelor fiind necesară, se bazează şi pe datele furnizate de aceste metode.

Utilizarea evaluărilor pre şi post eveniment prin mai multe metode departe de a constitui o muncă suplimentară reprezintă elemente ale creşterii securităţii şi sănătăţii la locurile de muncă respective.

Bibliografie

[1] Directiva Consiliului Uniunii Europene 89/391/CEE din 12 iunie 1989 referitoare la introducerea de măsuri pentru promovarea îmbunătăţirii securităţii şi sănătăţii lucrătorilor la locul de muncă[2] Legea nr. 319/2006 a securităţii şi sănătăţii în muncă[3] Şt Pece, Evaluarea riscurilor în sistemul om-maşină, Ed. Atlas Press, Bucureşti, 2003[4] Toma I., Practica Medicinii Muncii, Editura Sitech, Craiova, 2006