120866972 Analiza Fluxurilor de Investitii Straine Directe in Germania

8/12/2019 120866972 Analiza Fluxurilor de Investitii Straine Directe in Germania

1/52

Coordonator : Studenta :Asist.univ.drd. Ghita-Mitrescu Silvia

Anul : III

1

Cuprins

Capitolul I Particularitati si tendinte economice ale Germaniei

Date despre economia Germaniei .......................................................................... 2

Investitiile straine directe tendinte si eecte macroeconomice ............................ !

Impactul investitiilor straine directe asupra structurii de import ............................ "

Capitolul II Anali#a lu$urilor de investitii straine directe ale Germaniei

Date statistice ale investitiilor straine directe si stocurilor de ISD %ermane ......... &

Investitiile straine directe in Germania' investitiile straine directe %ermane in

strainatate .............................................................................................................. 1!

Investitorii internationali ma(ori in Germania ...................................................... 1)

Proiectele de investitii straine directe in Germania .............................................. 1*

Capitolul III Intrarile si iesirile de investitii straine directe ale Germaniei

Intrarile investitiilor straine directe in Germania ................................................. 22

Iesirile investitiilor straine directe din Germania ................................................. 2"

Capitolul I+ Investitiile straine directe ale Germaniei cu tari partenere

China Germania ................................................................................................ !!

India Germania ................................................................................................ !"

Canada Germania ............................................................................................. ,1

Australia Germania ........................................................................................... ,1

Capitolul + Studiu de ca# - ectele cri#ei mondiale actuale asupra lu$urilor

de ISD din Germania ............................................................................................. ,!

2


2/52

Conclu#ii ........................................................................................................................ ,

Ane$e ............................................................................................................................ ,)

/i0lio%raie ................................................................................................................... ,&

Capitolul I Particularitati economice ale Germaniei

Date despre economia Germaniei

Germania este economia primara a uropei iind a patra din lume ca PI/ nominal si a

cincea din lume n unctie de paritatea puterii de cumparar e. De-a lun%ul ultimilor aniperormantele sale nu au ost dinamice din cau#a vulnera0ilitatii tarii la socurile e$terne

pro0lemele structurale interne si diicultatile de inte%rare permanenta a ostei parti comuniste

de est. Ca si vecinii sai europeni Germania a ost aectata de cri#a inanciara internationala si

sistemul 0ancar a ost pe cale de disparitie. 3n plan de ,&4 miliarde euro pentru spri(inirea

0ancilor a ost apro0at la s5rsitul anului 244& n scopul de a reduce eectele cri#ei. De apt

tara a ost oicial n recesiune n ultimul sert din 244&.

De la nceputurile erei industriale Germania a ost un lider inovator si 0eneiciar al

unei economii din ce n ce mai %lo0ali#ate . Germania este lider mondial n e$porturi

e$port5nd 0unuri n valoare de 1.1!! trilioane de dolari n 244)6inclu#5nd tarile din #ona

uro7 si %enerea#a un surplus comercial de 1) de miliarde. Sectorul servicii contri0uie cu

apro$imativ "48 la PI/-ul total sectorul industrie cu 2*18 si sectorul a%ricultura cu 4*8.

Ma(oritatea produselor sunt din domeniul in%ineriei n special automo0ile instalatii

mecanice metalur%ie si 0unuri chimicale. Germania este cel mai mare producator de tur0ine

de v5nt si tehnolo%ia puterii solare din lume. Cele mai mari t5r%uri si con%rese internationale

de comertdin iecare an au loc n orase %ermane cum ar i 9anovra ran;urt si /erlin .Germania este o tara atractiva pentru investitiile straine directe. Cu toate acestea tara

este posi0il sa primeasca mai putine ISD n urmatorii ani din cau#a cri#ei inanciare %lo0ale.

Punctele orte ale tarii sunt: sectorul industrial care este dens si puternic o orta de munca

caliicata care are o 0una cunoastere a lim0ii en%le#e precum si o locatie %eo%raica n

!


3/52

centrul uropei. Principala sla0iciune a Germaniei este rata de impo#itare ridicata 6de

persoane i#ice si corporatii7. Chiar daca cri#a inanciara a aectat tara si mai ales e$porturile

Germania ram5ne una dintre tarile cele mai atractive din uropa n termeni de investitii

reali#ate.

Investitiile straine directe : tendinte recente si efecte macroeconomice

De la nceputul anilor 1**4 economia %ermana internationala de capital a crescut

0rusc.


4/52

Statisticile stocurilor de ISD arata cum ntreprinderile %ermane >le%aturi internationale

de capital? s-au de#voltat n ultimii ani. Avanta(ul special al utili#arii statisticilor de stocuri

este ca n plus ata de interesele directe 6sau primare7 acestea includ si interese indirecte

6sau secundare7 adesea reali#ate prin inter mediul societatilor holdin%.

Stocurile de ISD 1990 2004


5/52

Stocurile de ISD din Germania sunt n esenta concentrate pe uropa si America de

@ord. Doar su0 (umatate din stocurile %lo0ale sunt investite numai n cele 1, tari vechi ale

3 cu nca !48 n Statele 3nite. Cele #ece tari care au aderat la 3 n 244, repre#inta n

pre#ent la el de mult ca )8' de la nceputul anilor 1**4 nainte de pietele din uropa

Centrala si de st sa se deschida dupa caderea Cortinei de ier erau practic lipsite de

continut pentru destinatiile ISD %ermane.

Prin contrast economiile emer%ente din Asia nu au ost p5na acum o tinta importanta a

activitatilor ISD a ntreprinderilor %ermane .


6/52


7/52

Impactul ISD asupra structurii de import

a0ricarea de echipamente de transport este de departe cel mai impor tant sector

industrial %erman pentru ISD n statele central-europene mem0re ale 3. Stocurile %ermane

de ISD n aceste tari la peste , miliarde de 6la preturile din 24447 n 244, au ost aproape

de doua ori mai mari decat suma de ISD n industria produselor chimice al doilea sector

industrial cel mai impor tant pentru investitor ii %ermani.

Mai mult dec5t at5t investitiile ntreprinderilor %ermane straine n economiile central si

est-europene n sectorul de productie de echipamente de transport au ost n continua crestere

n ultimii ani n timp ce n ranta Italia si Spania astel de activitati au sta%nat n mare

masura.

&


8/52


9/52

Conorm datelor statistice oiciale /undes0an; 6>/anca Centrala Germana>7 pentru anul

244& " 8 6sau !* miliarde de euro7 din toate stocurile de ISD n Germania provin din

interiorul 3-2" cu o alte * 8 care decur% din restul tarilor care nu sunt in 3niunea

uropeana. Investitiile din aara 3 continua sa creasca. America de @ord 11 8 din stocurile

ISD n timp ce Asia detine o cota de 8.


10/52

Investitiile straine n sectorul primar 6mai putin investitiile straine in sectorul primar

6mai putin de 18 (oaca un rol minor.


11/52


12/52

Statistici ale stocurilor de inestitii straine directe + re,ultate la sf-rsit de 200%

Ca si n anii precedenti ntreprinderile %ermane de investitii transrontaliere au crescut

su0stantial ntre s5rsitul anului 244) si s5rsitul anului 244"' stocurile %ermane de investitii

directe n strainatate au crescut de la ", miliarde de euro 61487 la &2! miliarde euro. Mai

presus de toate capitalul propriu s-a e$tins in mod semniicativ din cau#a nivelului inca

continuu ridicat al renta0ilitatii n 244" si reinvestirea proiturilor printre altele. Creditele de

1!


13/52

la alte ntreprinderi ailiate de asemenea au crescut su0stantial ntruc5t mprumutul de la

investitori a sca#ut.

Astel cresterea iesirilor de investitii straine directe 6ISD7 %ermane a ost repre#entata

aproape n ntre%ime de catre implicarile n tarile 3 n timp ce stocul de investitii directe n

Statele 3nite au sca#ut cu aproape 2 de miliarde de euro a(un%and la 1,2 miliarde de euro

datorandu-se n primul r5nd deprecierii dolarului cu 148 ata de euro ntre s5rsitul anului

244) si s5rsitul anului 244".


14/52

Investitii straine directe n Germania, investitii germane directe n

strainatate

Germania acorda o mare atentie investitiilor at5t ca sursa pentru de#voltarea

economica c5t si pentru cresterea si diversiicarea cooperarii internationale.


15/52

Principalele ramur i economice care au 0eneiciat de investitii n procente

Investitii %ermane n strainatate Investitii straine in GermaniaIndustria prelucratoare 24 !)!Institutii inanciare !& &"

Comert 11" 12)Participari la societati 14& 22)Alte ramuri 1,.4 1*&

volutia din anii 1***-244 6transeruri nete n miliarde euro7

1*** 2444 2441 2442 244! 244, 244Investitii straine directe 2) 212 2!) !&! 11, -!1 1)"

n GermaniaInvestitii %ermane 21 1, ,12 *2 2! -1*)

directe n strainatate

Aceste investitii constau din: noi instalatii lichidari c5sti%uri reinvestite credite inanciare si

credite comerciale.

Germania fluxurile de ISD

Ba /erlin lu$urile de ISD din Germania au crescut cu ,) 8 n 244* n timp ce

stocurile de ISD au crescut usor. Po#itionarea tarii ca o 0a#a economica solida pentru uropa

pe parcursul cri#ei Germania este de asteptat sa ram5na o tara- cheie de destinatie pentru

investitiile straine directe pentru perioada 2414-2412 potrivit unui sonda( de corporatii

transnationale. Acestea sunt re#ultatele din 2414 3@C=AD - aportul mondial al

investitiilor. Germania a ocupat locul " la nivel mondial in lu$urile totale de ISD acestea

crescand de la 2, miliarde de dolari la !) miliarde de dolari in 244& - 244*. Aceasta a ost

sin%ura tara dintre primele sapte care a inre%istrat o crestere a intrarilor de lu$uri. Aceasta

crestere se datorea#a n mare parte unei cresteri a creditelor inter-companie. Prin comparatie

intrarile de la Statele 3nite nca tara conducatoare a destinatiei pentru intrarile de lu$uri de

1)


16/52

ISD n ciuda cri#ei a sca#ut drastic de la !1) miliarde de dolari la 1!4 miliarde de dolari n

aceeasi perioada.

Potrivit 3@C=AD >lu$urile de ISD n tarile de#voltate au suerit cel mai %rav declin

din toate re%iunile contractarea cu ,, 8 la )) miliarde de dolari. dovada a sta0ilitatii

Germaniei studiul lauda perormanta puternica a tarii: >America de @ord a ost cea mai

aectata n timp ce cele 2" de state mem0re ale 3 au re#istat loviturii mai 0ine cu

Germania?. Germania este po#itionata 0ine in clasamentele internationale a stocurilor de

ISD odata cu cresterea stocurilor de investitii straine directe usor n 244* pastr5nd n acelasi

timp po#itia sa pe locul ) la nivel mondial. Masurarea stocurilor de ISD oera un indicator de

perormanta de ncredere deoarece este mai putin volatil dec5t lu$urile de ISD si repre#inta

o valoare pe termen lun% creat de investitii.

componenta cheie a raportului 3@C=AD este un studiu al corporatiilor transnationale

asupra tendintelor ISD pentru viitor. Aici Germania de asemenea se clasea#a 0ine citata de

actorii de deci#ie mpreuna cu S3A si Marea /ritanie ca o tara de destinatie principala ntre

natiuni industriali#ate pentru investitiile straine directe pentru perioada 2414-2412.

3@C=AD ace o serie de recomandari politice cel mai semniicativ n avoarea

investitiilor n tehnolo%ii cu emisii reduse de car0on. Potrivit raportului investitiile ntr-o

%ama lar%a de domenii inclusiv ener%ii re%enera0ile reciclare si procesele de productie cu

emisii reduse de car0on pot aduce 0eneicii economice pentru tari indierent de locatie sau

de puterea economica. Germania este 0ine po#itionata pentru a transera catre o economie

dura0ila deoarece este de(a un lider n tehnolo%ie recunoscut n mai multe domenii de

tehnolo%ie verde.

Investitorii internationali majori in Germania

1"


17/52

Pentru a construi si de#volta economia %ermana n anii 1*4 si 1*)4 lu$ul de numerar

net din strainatate a ost de o importanta considera0ila. ara investitii straine directe

relansarea economica nu ar i avut dinamismul care a ost n masura sa transorme Germania

ntr-una dintre cele mai puternice economii. Asta#i suma investita n strainatate de catre

companiile %ermane este mult mai mare dec5t capitalul strain.

Succesul economiei %ermane depinde mai putin de cererea interna dec5t de e$porturi.

Acest lucru este mult mai important pentru companiile %ermane - sa atin%a noi piete de

desacere n tarile straine. Prin iniintarea de iliale proprii ei proita de conditiile economice

locale care sunt n %eneral mai avora0ile n timp ce ei au un avanta( competitiv prin

imediata apropiere a clientilor lor care nu ar i ost posi0il ara activitatea lor n strainatate.


18/52

India si natiunile europene au devenit mult mai importante pentru investitii %ermane

corporative. 0iectele preerate de investitii n cadrul 3 sunt landa 6total n anul 244&:

1!!,&, milioane euro7 ranta 6total n 244&: ,,1&! de milioane de euro7 si Austria 6total

n 244&: !242& de milioane de euro7.

Dupa deschiderea sa politica uropa de st este mult mai importanta pentru companiile

%ermane. Dupa pra0usirea /locului de st avand ca re#ultat deschiderea unei economii de

piata li0era tarile din uropa de st au c5sti%at o importanta semniicativa pentru companiile

%ermane. Costurile salariale unitare reduse si n %eneral un climat avora0il investitiilor au

motivat numeroase companii %ermane sa opere#e n aceasta re%iune care sa conduca la

investitiile totale n valoare de &1 miliarde de euro p5na la s5rsitul anului 244&.

=arile preerate pentru investitii sunt Polonia 3n%aria epu0lica Ceha si ederatiausa n masura n care aceasta poate i considerata parte din uropa de st. Companiile

%ermane au e$tins de asemenea pre#enta lor n 3craina si au acolo un volum de investitii de

&, miliarde de euro. Cu e$ceptia 3n%ariei si ederatia usa toate tarile europene au ost

capa0ile sa atra%a mai multe investitii directe %er mane n perioada cuprinsa ntre 244 si

244&. Aceasta tendinta va continua. Desi anul de cri#a 244* a lasat urme ad5nci pe pietele

din uropa de st de asemenea s-a ivit oca#ia de o a(ustare a restantelor ce au loc n

perioada nesanatoasa de 0oom economic. Aceste piete acum par mai >mature> si astel din

punct de vedere al Comisiei elatiilor conomice pentru uropa de st sunt nca de mare

interes pentru investitorii %ermani.

Sectorul tertiar 'n "ermania inesteste tot mai mult pe plan international

Cum este ca#ul la nivel international investitiile directe %ermane nu mai sunt doar de

domeniul sectoarelor primare si secundare. Industria de prelucrare n special industria

chimica si mecanica cu si%uranta (oaca un rol proeminent dar sectorul serviciilor 6inclusiv

inchirieri imo0iliare7 a repre#entat de(a de 8 la s5rsitul anului 244&. Ponderea cea maimare este detinuta de societati de investitii precum si sectorul de prelucrare a datelor care

include si 0a#e de date. Din 244 volumul investitiilor directe din sectorul tertiar a crescut

cu !,8. Mai putin activ n investitii a ost sectorul %erman de credit si asi%urari.


19/52

volumul acestora a sca#ut la 11& miliarde euro n 244&. Cu toate acestea se%mentele

individuale au reactionat n dierite moduri.


20/52

@umarul total al proiectelor de investitii straine directe 6ISD7 n Germania a crescut cu

1, 8 a(un%and la 4! de proiecte n 244&. Aceasta urcare a acut din 244& anul cel mai de

succes p5na n pre#ent. Clasandu-se pe locul al doilea n uropa continentala urmand ranta

cu o mar(a n%usta atra%erea proiectelor de investitii straine directe n Germania a a(uns la un

total de 212) in ani arat5nd o crestere consecventa de la an la an conorm inancial =imes

Btd. s ISD Mar;ets.

Sectoarele de conta0ilitate au cea mai mare parte de proiecte noi si includ SotJare K

Servicii I= cu "! proiecte si Servicii de aaceri cu 1 de proiecte urmat de sectorul de utila(e

industriale utila(e si echipamente cu ,4 de proiecte. Manuacturile au repre#entat aproape 24

8 din toate activitatile de aaceri si au crescut cu "! de proiecte n 244& la un total de ,1! de

proiecte. Aceasta distri0utie indica nu numai o tehnolo%ie oarte avansata si sectoare deservicii dar de asemenea economii diversiicate in Germania. Puterea continua a productiei

industriale de investitii si de a0ricatie su0linia#a po#itia Germaniei ca lider %lo0al de e$port.

Printre tarile de runte n proiecte de investitii straine directe n Germania se numara

Statele 3nite ale Americii cu 1,* proiecte Marea /ritanie cu 1 si aponia cu !). =oate

cele trei tari au crescut numarul de proiecte de investitii n 244& cu MLnchen /erlin

ran;urt si Main ca primele ! locatii de investitii . Atra%erea de companii americane n

Germania nu este o surpri#a.


21/52


22/52

costurilor de investitii' si stimulente operationale pachet pentru a su0ventiona costurile odata

ce 0a#a investitiilor a ost reali#ata

Proiectele de ISD in "ermania dupa sector

2!


23/52

/ele mai mari inestitii greenfield! care au fost anuntate 'n ultimii trei ani suntpre,entate 'n taelul %&

2,


24/52

Capitolul III Intrarile si iesirile de ISD

Intrarile de ISD in Germania

Stocurile primar e de ISD la sarsitul anului 244& s-au ridicat la *11 miliarde de dolari'

astel ca Germania s-a clasat pe locul , printre tarile listate in ta0elul de mai (os.

irmele multinationalele straine au ost atrase de marimea pietei %ermane 6cea mai mare

piata din uropa producand 248 din PI/-ul 37 competitivitatea sectorului corporatist

%erman cu urni#orii sai eicienti inrastructura de nalta calitate orta de munca caliicata

le%aturile comerciale puternice ale tarii si costuri reduse de inantare pe pietele %ermane de

capital. Ba s5rsitul anului 244& valoarea stocului intrarilor de ISD %ermane a a(uns la 48

din valoarea stocului iesirilor de ISD ale tarii .

Din cand n cand decala(ul ntre intrarile si iesirile de ISD a dat nastere la critici cu

privire la calitatea Germaniei ca o locatie de aaceri.


25/52

considerate daunatoare pentru a investi in Germania.


26/52

ISD n Germania sunt concentrate n sectorul serviciilor cu o cota sta0ila de apro$imativ

)8 din stocul total al intrarilor de ISD n cursul ultimului deceniu 6ta0elul ane$a !7.

Privati#area si li0erali#area n sectorul telecomunicatiilor precum si n ener%ia

electrica %a#e si sectoarele de alimentare cu apa a condus la investitiile acute in 2444-244*.

Manuacturile au repre#entat apro$imativ o treime din intrarile de ISD n Germania in timp

ce simplele cire nominale de investitii nu reusesc sa arate importanta reala a ilialelor straine

pentru economia %ermana n productie.


27/52

%ermane aceste irme sunt de multe ori e$trem de competitive si sunt lideri de pe piata

mondiala.

conomiile de#voltate au contri0uit cu mai mult de *)8 din stocul intrarilor de ISD n

Germania la s5rsitul anului 244& 6ta0elul ane$a ,7. =arile partenere ale 3 au ost

responsa0ile pentru mai mult de trei serturi din aceste investitii.

2&


28/52

=arile de os si Bu$em0ur% am0ele locatii importante pentru societati au ost doua din

tarile cu cel mai mare stoc al intrarilor de ISD n Germania 6=arile de os cu 12 miliarde

dolari si Bu$em0ur% cu *" miliarde dolari7 n 244&. Alti investitori importanti n Germania

au ost Statele 3nite ale Amer icii 6)" de miliarde dolari7 si ranta 6)2 miliarde de dolari 7.

ISD pe pietele emer%ente n Germania (oaca doar un rol mar%inal. Doar n ultimii ani

multinationalele din aceste piete din usia si din tarile din Asia de +est au ost n masura

sa-si creasca investitiile lor straine directe n tara.

Iesirile de ISD

Ba s5rsitul anilor 1*&4 si la nceputul anilor 1**4 iesirile de ISD ale companiilor%ermane multinationale au primit un nou impuls din cadrul pro%ramului privind piata unica a

3 si deschiderea economiilor din uropa de st. 3niunea Monetara uropeana si

introducerea monedei euro n anul 1*** au ridicat n continuare iesirile de ISD %ermane.

Acesta a crescut de aproape #ece ori din 1**4 pentru a a(un%e la un stoc de 1,4 miliarde de

dolari la s5rsitul anului 244& acand din Germania al treilea cel mai mare investitor n lume

6ta0elul ane$a 17.


29/52

244"7 a(un%5nd la un total de )! miliarde de dolari. Declinul ISD a ost n linie cu tendinta

de scadere la nivel mondial si n paralel cu caderea de investitii pe piata interna a sectorului

corporativ. Comparativ cu 0ustul anterior n 2442 si 244! iesirile de ISD au sca#ut mult mai

putin n termeni relativi iar nivelul iesirilor din 244* era nca cel de-al saptelea inre%istrat

vreodata.


30/52


31/52


32/52

Cresterea puternica a ocuparii ortei de munca n ilialele straine ale irmelor %ermane

din anii 1**4 - re#ult5nd n principal din investitiile n acilitati de productie n tarile noi

mem0re ale 3 6n special n epu0lica Ceha 3n%aria Polonia si Slovacia7 - a ncetinit n

ultimul deceniu. Dar din cand n cand critica apare n pu0licul %erman n ceea ce priveste

posi0ilele eecte ne%ative ale ISD %ermane n strainatate n special n ceea ce priveste

relocarile de locuri de munca.


33/52

!,


34/52

In 244& si 244* ISD %ermane n tarile vecine ale uropei au continuat sa ie puternice.

Acest lucru a venit partial la costul iesirilor de investitii n America de @ord si alte tari

de#voltate din aara uropei.


35/52

Capitolul IV Investitiile straine directe ale Germaniei cu

tarile partenere

!ina Germania

P5na n 244! companiile %ermane au investit o valoare estimata de "* miliarde n China

6conorm statisticilor /undes0an; stocul de investitii straine directe a atins valoarea de ).!

miliarde p5na n 24427 investitiile %ermane n China erau doar 128 din totalul ISD

%ermane.


36/52

Investitiile germane in industria automo"ilelor

Destinatiile investitiilor germane in !ina

!"


37/52

#ajoritatea ISD germane in !ina sunt in industria te!nologiei

Investitiile %ermane in China ar putea sa se du0le#e pana in 2414.

elatiile comerciale 0ilaterale dintre China si Germania ar putea sa se e$tinda n mod

considera0il. Investitiile %ermane n China au crescut de asemenea semniicativ n ultimii

ani. Avanta(ele pentru un investitor de a include China n strate%ia sa de aaceri la nivel

%lo0al sunt evidente: atractivitatea tarii se 0a#ea#a pe potentialul pentru reducerea costurilor

si de piata mare si n crestere.

!&


38/52

Stocurile de ISD c!ine$e in Germania sunt in crestere.

Importanta !inei pentru Germania din punct de vedere al stocurilor de

investitii straine directe difera fata de proiectele de investitii.

!*


39/52

%umarul proiectelor de ISD c!ine$e este mic, dar sunt concentrate in

sectoarele puternice si traditionale germane.

India & Germania

ISD din Germania spre India au crescut de-a lun%ul anilor datorita aptului ca societatile

%ermane din India depasesc n mod re%ulat companiile lor mama. DI rom German has

ta;en place in various industries such as inormation technolo% chemical and auto

components. ISD din Germania au avut loc n dierite industrii cum ar i tehnolo%ia

inormatiei componente auto si chimice.

Statele indiene atrag ISD din "ermania+

$ista n (ur de )!4 cola0orari indo-%ermane comune n unctiune n India din 12 octom0rie

244. Apro$imativ o treime din totalul societatilor indo-%ermane comune sunt n unctiune n

,4


40/52

statul indian Maharashtra. Alte state indiene care au atras ISD din Germania sunt arnata;a

=amil @adu Andhra Pradesh si Hest /en%al.

luul intrarilor de ISD din "ermania catre India

Suma de ISD din Germania catre India a a(uns la 1&" milioane dolari n 1**& n 1***

aceasta cira a ost de ,"2 milioane dolari n anul 2444 aceasta cira a a(uns la "") milioane

dolari iar n anul urmator aceasta cira a crescut la putin peste 1 miliard de dolari . Germania

a ost pe locul al saselea printre toti investitorii internationali n India ntre 1**1 si 244,.

Performanta companiilor germane 'n India :

Intreprinderile indo-%ermane care sunt listate la 0ursele de valori din India raportea#a o mai

0una perormanta n iecare trimestru. Societatile indo-%ermane au nre%istrat o crestere av5n#arilor de apro$imativ 118 anual n trimestrul care s-a ncheiat n decem0rie 244,.


41/52

o0ert /osch o0ert /osch

Daimler Chrsler Daimler Chrsler

/aer /aer

Siemens Siemens

Allian# Allian#

/AS /AS

SAP SAP

=hssenrupp =hssenrupp

Investitiile germane n India

Germania este al optulea cel mai mare investitor n India. Investitiile %ermane directe

6cu e$ceptia reinvestirii su0stantiale si alte intrari n pre#ent nenre%istrate7 se ridica la

apro$imativ ! miliarde de dolari punand Germania pe locul al treilea printre investitorii

europeni dupa e%atul 3nit si =arile de os. Potrivit cirelor oiciale indiene noile investitii

%ermane directe n anul inanciar 244&F244* s-au ridicat la )2* milioane dolari 6,14 milioane

de euro7.

Cu toate acestea un an%a(ament real al companiilor %ermane care isi e$tind capacitatile

lor n special prin reinvestire este mai mare dec5t aceste cire de#valuie. Apro$imativ 2"44

societati cooperative de aaceri indo-%ermane au ost niintate ncep5nd cu 1**1. Acesteproiecte sunt concentrate n su0stante chimice armaceutice de masini si in%inerie de plante

in%inerie electrica si sotJare.

Intrarile de ISD in India de catre "ermania

,2


42/52

Investitiile indiene in Germania

Companiile indiene au ncercat de multe ori cu succes %asirea unor oportunitati dincolo

de rontiere. Aceste investitii transrontaliere nu s-au limitat doar la companiile mari.

Companiile cu capital mediu au acut o proportie semniicativa cu aceste oerte

transrontaliere si achi#itiile lor sunt n multe tari inclusiv Germania care devine rapid o

destinatie atractiva pentru investitiile indiene.

Potrivit unui raport de cercetare la s5rsitul lunii martie 2414 stocul de ISD din India a

ost estimat la apro$imativ ,.1 miliarde de euro. Chiar daca nu s-au acut investitii mari n

244* #ece investitii inclusiv proiecte %reenield au ost raportate ntre 244* si martie

2414. Mai multe companii indiene cum ar i /harat or%e Bimited 6/B7 9e$aJare

=ehnolo%ii @II= Graphite India Bimited au do05ndit companii %ermane sau au deschis

iliale proprii n Germania.

Intrarile de ISD #iunie 2010$

,!


43/52

anada Germania

Germania este o importanta sursa de ISD si o destinatie pentru ISD pentru Canada. In 244*

stocul ISD canadiene in Germania a ost evaluat la 14" miliarde de dolari acand dinGermania a 1!-a destinatie pentru ISD din Canada si a )-a in uropa.

In acelasi timp ISD %ermane in Canada au ost 1!* miliarde de dolari iind a "-a mare sursa

de ISD in Canada si a -a din uropa.

Inestitiile straine directe ale "ermaniei in /anada

,,


44/52

'ustralia & Germania


45/52

Separat n iunie 244* irma %ermana de investitii private Direct Invest a anuntat ca va

ma(ora participatia acesteia n proiectul sau de car0une in /a#inul Surat. Direct Invest este

de asemenea activ n de#voltarea de proiecte 0a#a de car0une curat inclusiv %a#-la-lichide

6G=B7 precum si captarea si stocarea car0onului.

3portunitati de eport

Germania oera companiilor australiene multe oportunitati comerciale ca o poarta de

acces n uropa Centrala si de st. Multe companii %ermane au le%aturi puternice si

comerciale in uropa Centrala si de st. Australian companies can ma;e useul contacts at

trade airs throu%h Jhich more than *4 per cent o neJ products and technolo%ies are

introduced into the German mar;et. Companiile australiene pot ace contacte utile la t5r%urilecomerciale' astel mai mult de *4 8 din noile produse si tehnolo%ii sunt introduse pe piata

%ermana.

Capitolul + Studiu de ca#ectele cri#ei mondiale actuale asupra lu$urilor

de ISD din Germania

Ca reactie la cri#ele economice si inanciare mondiale lu$urile intrarilor de ISD n

Germania au sca#ut 0rusc n 244& cu )&8 de la "" miliarde dolari la 2 miliarde de dolari.

,)


46/52

Investitiile nete de capital s-au n(umatatit la 2! miliarde dolari proitul reinvestit devenind

ne%ativ si imprumutur ile nete ale multinationalelor straine la ilialele lor din Germania a

sca#ut puternic la doar 1 miliarde dolari ceea ce ar putea indica nevoi inanciare sporite ale

societatilor-mama din strainatate.

Spre deose0ire de ma(oritatea celorlalte economii de#voltate 6si economii compara0ile

enumerate n ta0elul ane$a 27 intrarile de ISD n Germania au nceput de(a sa creasca n

244* n ciuda recesiunii 0ruste a economiei %ermane 6cu un declin de 8 din PI/ ul real7.

Germania a proitat de o m0unatatire %enerala a climatului de aaceri ncep5nd cu al doilea

trimestru al anului 244*.

Cri#a inanciara %lo0ala si recesiunea a aectat %rav economia %ermana. Companiile

%ermane au suerit o scadere drastica a e$porturilor si a proiturilor. In 244* ISD %ermane au

sca#ut cu !8 ata de anul 244& pentru a a(un%e la )! miliarde de dolari.

Declinul iesirilor de ISD %ermane n 244* a ost datorat n principal creditelor de inantare

crescute pe termen lun% a companiilor ailiate %ermane situate n =arile de os la sediile lor

n Germania care au ost inantate de emisii de valori mo0iliare n strainatate.

Aceste tran#actii inanciare n interiorul irmelor a dus la de#investirea neta n

strainatate prin intermediul imprumuturilor companiilor care a e$plicat trei serturi din

declinul iesirilor de ISD %ermane n strainatate.


47/52


48/52

$pansiunea internationala de companii %ermane a aectat relatiile economice e$istente

ale Germaniei cu tari straine. Chiar daca nu a e$istat o mi%rare ma(ora ale ailiatilor din

vechile tarile 3 la noile state 3 structura comertului e$terior a suerit cu si%uranta o

schim0are percepti0ila.


49/52

4


50/52


51/52

1i/liografie

Mediul de Aaceri uropean Germania

http+555&scrid&comdoc1(96%%)).ediul7de7Afaceri7 8uropeangermania

iciul ederal de Statistica al Germaniei Statistisches /undesamt555&destatis&de

A%entia %ermana pentru Comert si Investitii German =radeKInvest

http+555&gtai&comhomepagegerman7 usiness7locationforeign7 direct7

inestmentfdi7data

India si Germania IndiaKGerman a promisin% uture

http+555&pmg&de:as:ir*un21621&htm

Conerinta @atiunilor 3nite pentru Comert si De#voltare 3nited @ations Conerence

on =rade and Development. 555&unctad&org

Investitiile straine directe in tari

http+555&fdi&netcountr;su%?

/anca Centrala Germana /undes0an; 555&undesan&de

2


52/52

Documents

120866972 Analiza Fluxurilor de Investitii Straine Directe in Germania