1

CONSOLIDAREA STRUCTURILOR DIN ZIDARIE

BIBLIOGRAFIE SELECTIVA

1. Mihai Niculita, Liviu Groll-

PATRIMONIU -

2007;

2. Remus Emil Pasca, Andrei Moga- TEHNOLOGIA REABILITARII

CONSTRUCTIILOR

3. Corneliu Nistor, L. Troia, M. Teodoru, H. Minialov- CONSOLIDAREA SI

INTRETINEREA CONSTRUCTIILOR

4. Augustin Popa, Nicoleta Maria Ilies- CONSOLIDAREA FUNDATIILOR

UTPRESS, 2009;

5. P100/3 COD DE EVALUARE SI PROIECTARE A

EXISTENTE, VULNERABILE SEISMIC

6. CONTROLUL STRUCTURAL AL CLADIRILOR - elaborat de UTC-N ,

Prof.dr.ing.MARIANA BRUMARU si grupul de lucru;

7. UMIDITATEA IN CONSTRUCTII - elaborat de UNIVERSITATEA DIN

TRENTO Prof.dr.ing. ANTONIO FRATTARI, Lect.dr.ing.ROSSANO ALBATICI

8. http://www.utcluj.ro/utcn/civeng/leonardo

http://www.utcluj.ro/utcn/civeng/leonardo/training/cursuri_pdf/Modul%20curs%201.pdfhttp://www.utcluj.ro/utcn/civeng/leonardo/training/cursuri_pdf/Modul%20curs%202.pdf

2

1.

La reabilitarea/consolidarea structurilor din zidarie trebui luate in considerare: vechimea constructiei; tipul zidariei:- din piatra naturala sau din caramida arsa sau nearsa; materialului de legatura dintre elementele de zidarie: zidarie uscata, mortare

cu lianti (de tip argila, var, mortar de ciment); sistemul structural: zidarie nearmata, zidarie armata, zidarie confinata; tipul fundatiilor, etc.

Excluzand degradarea structurilor din zidarie ca urmare a greselilor de proiectare si executie, principalele cauze ale deteriorarii structurilor din zidarie pot fi:

imbatranirea materialului in timp (piatra si liantul de legatura); lipsa intretinerii constructiei si aparitia fenomenului de condens, care implicit

conduce la degradarea materialelor utilizate la alcatuirea elementului structural;

degradarea terenului de fundare ca urmare a infiltratilor apelor pluviale, a pierderilor instalatiilor de aductiune sau canalizare, a ridicarii nivelului panzelor freatice sau a schimbarii traseelor acestora datorita unor constructii noi;

depasirea capacitatii portante a terenului de fundare in cazul realizarii unor constructii noi, adiacente constructiei existente;

din exploatare necorespunzatoare (incarcari de exploatare peste valorile normale);

din interventii necontrolate (suprimarea unor elemente de structura); actiuni dinamice asupra terenului de fundare; actiunea seismica; alte actiuni extraordinare, cum ar fi exploziile, incendiile.

Avariile caracteristice ale structurilor din zidarie pot fi:

fisuri si crapaturi in peretii din zidarie ca urmare a degradarii terenului de fundare;

fisurarea peretilor din actiuni orizontale dupa directia diagonalelor (tensiuni principale) ca urmare a depasirii capacitatii portante la intindere;

fisurarea la baza a spaletilor din actiuni orizontale; aparitia de fisuri si crapaturi la intersectile spaletilor ca urmare a lipsei unor

legaturi care sa asigure conlucrarea spatiala; decuplarea spaletilor de buiandrugi sau aparitia de fisuri oblice deasupra

golurilor de usi si ferestre, tot ca efect al actiunii seismice; dislocarea si cedarea partiala a zidariei in zonele cu concentrari mari de

tensiuni. Avariile caracteristice elementelor din zidarie, se clasifica conform normativului

- 2008 - Cod de evaluare s a c existente

3

a.) P

a.1) Avarii nesemnificative: posibile fisuri in diagonala

a.2) Avarii moderate: fisuri orizontale/mortar desprins la cu

posibile

a.3) Avarii grave.

a.4) Avarii foarte grave:

erau zidite;

avarii grave sau foarte grave daca capacitatea de

respectiv mai mult de in cazul peretilor cu avarii grave, din capacitatea de

principale de la nivelul la care se face verificarea.

b.) Spaleti

b.1) Avarii nesemnificative:

care conduc la rea mortarului le peretilor;

fara fisuri subtiri pe diagonala

, la < 5% din asize. b.2) Avarii moderate:

s b.3.) Avarii grave.

4

zi zdrobite la

fisuri diagonale (>6mm), majoritatea pri

a.4) Avarii foarte grave:

ndicular pe plan; z

In ceea ce priveste spaletii s avarii grave sau foarte grave n cu avarii din , respectiv in cazul spaletilor cu avarii grave, c.) P

c.1) Avarii nesemnificative:

e cu grinzile. c.2) Avarii moderate:

fisuri transversale izolate.

c.3) Avarii grave:

multe fisuri transversale. c.4) Avarii foarte grave:

metalice.

d. B d.1) Avarii nesemnificative:

fisu d.2) Avarii moderate:

d.3) Avarii grave:

elementele

d.4) Avarii foarte grave:

5

elementele

fisuri cu deschideri mai mari ale elementelor verticale, l comprimate.

a reazemelor.

2. STABILIREA CAUZEI DEGRADARILOR

Inainte de a se incepe reparea zidariei este important de observat daca fisurarea zidariei este continua sau nu; daca aceasta este continua trebuie indepartata cauza care o genereaza, pentru a evita reaparitia fisurii dupa procesul de remediere a zidariei. Examinarea vizuala are ca scop sa stabileasca daca deteriorarea este pasiva, adica ramane neschimbata in timp, sau activa, inregistrandu-se o evolutie in raport cu timpul. In cazul fisurilor/crapaturilor, trebuie inregistrate periodic dimensiunile lor (lungimea si deschiderea) si trebuie amplasati martori din ipsos care, impreuna cu celelalte date, vor arata daca respectivele fisuri/crapaturi sunt active sau pasive. Urmarirea evolutiei crapaturilor in timp se poate face cu ajutorul unor repere din placute de sticla aplicate la suprafata zidului prin lipire cu mortar de ipsos, dispuse transversal pe directia crapaturii/fisurii.

3. CAND TREBUIE CONSOLIDATA O CONSTRUCTIE

Cauzele care conduc la necesitatea consolidarii unei constructii, pot proveni din:

Aparitia unor deteriorari importante la unele elemente ale structurilor de rezistenta sau consecinta altor elemente cum sunt fundatiile, contravantuirile, etc.

Sporirea incarcarilor la care trebuie sa faca fata constructia sau unele parti ale ei, datorita modificarii procesului tehnologic, inlocuirii unor utilaje cu altele mai grele sau amenajarii unor spatii impuse de modificari functionale;

Anumite defectiuni de executie, care s-au accentuat in timp datorita exploatarii constructiei sau utilizarii unor materiale de constructie de calitate necorespunzatoare;

Schimbarea de destinatie a constructiei, cand in structura sa pot aparea solicitari mai mari decat cele pentru care a fost conceputa si executata;

Aparitia unor defectiuni ale ansamblului sau parti ale constructiei care impiedica folosirea ei in continuare in conditii normale;

Modificari in comportarea normala in timp a constructiei datorita schimbarilor vecinatatilor, cum este cazul cladirilor din marile aglomeratii urbane, cand se construiesc cladiri noi intre cele existente;

Defectiuni datorita proiectarii, constand din adoptarea unor solutii necorespunzatoare conditiilor in care vor lucra unele elemente ale structurii, scheme statice sau legaturi care conduc la o comportare dezavantajoasa a constructiei.

6

4. CATEGORII DE INTERVENTII

La reabilitarea si restaurarea constructiilor din zidarie se disting doua mari categorii de interventii:

interventii de completare; Interventii de consolidare.

a) Interventii de completare: - prin simpla alaturare vechi/nou, a reintegrarii sau complectarii cu elemente de constructie sau corpuri noi cu diverse destinatii de functionare, pana la demolarea integrala si conservarea invelisului exterior vechi. Interventia necesita asigurarea echilibrului dintre structura nou creata si cea existenta. b) Interventii de consolidare- iau in considerare doar performantele sistemului structural, incluzand solutii tehnice specifice materialelor. Exista 2 mari clase de interventii de consolidare: b.1 Substituiri de componente structurale, categorie in care intra o serie de interventii asupra: fundatiilor, peretilor portanti, elementelor structurale orizontale plane sau boltite (ex: inlocuiri de arce si bolti cu structuri similare din beton armat sau otel, inlocuirea de pereti din zidarie traditionala cu zidarii cu inima armata, etc.). b.2 Consolidari si reintegrari de componente structurale existente:- este o interventie complexa din punct de vedere structural. Principalele tehnici de consolidare, in functie de elementul structural sunt date in tabelul 1.

Tabelul 1

ELEMENT

STRUCTURAL

METODE DE CONSOLIDARE

Fundatii Injectari, cusaturi armate de profunzime, subzidiri simple sau armate, grinda

laterala vierendell cu talpa inferioara largita, subzidiri armate rezemate pe piloti

forati, etc.

Pereti Injectari, cusaturi armate de suprafata, centuri, stalpisori inglobati, camasuieli,

elemente tip ZIA, consolidari cu elemente metalice associate, tiranti laterali vizibili,

tiranti laterali inglobati

Coloane Injectari, cusaturi armate de profunzime, camasuieli, fretari cu elemente metalice

Arce Impanari, injectari, cusaturi armate de profunzime, tiranti vizibili la nasteri, grinzi

asociate la extrados arc, arce asociate la intrados.

Bolti Injectari, Impanari, Centuri, Structuri asociate, Suprabetonari

Plansee Inlocuirea portiunilor deteriorate cu elemente din rasini armate, consolidarea cu

platbande si gusee, consolidarea cu cabluri si tiranti, structuri asociate

7

4.1 CONSOLIDAREA PERETILOR

Fisurile cu o deschidere mai mica de 10 mm pot fi etansate cu mortar.

. Pentru fisuri cu o deschidere mai mare de10 mm, aria degradata trebuie consolidata prin aplicarea unor metode mai complexe.

degradat din

mortarelor foarte slabe cu dozaj de var mic -

nesemnificativ,

este sporirea

la valori apropiate de cele

plan

i (10

denumite - principale

metalice.

acesta, sporesc:

4.1.1 Reintegrarea prin parti, desfacerea profunda a rosturilor si chituirea lor Interventia este aplicabila doar in cazurile paramentelor zidurilor din piatra, care se prezinta intr-o stare relativ buna de conservare si unde mortarul din rosturi si-a pierdut din proprietatile care asigurau legatura zidariei. Eficienta sistemului este mare pentru peretii despartitori; aplicarea metodei conduce la importante economiii de materiale.

8

Modul de executie: Desfacerea in profunzime a a rosturilor din zidarie de piatra cu ajutorul

raschetelor, evitand daltuirea si utilizarea instrumentelor mecanice. Spalarea cu jet de apa sub presiune Rostuirea cu mortar poros, care trebuie sa ramana aparent.

4.1.2 Repararea si refacerea leziunilor cu mortar special

Procedeul este aplicabil pe suprafete locale inainte de a se face un tratament amplu pentru regenerarea structurii distruse. Produsele folosite sunt cele pe baza de ciment de consistent fluida, incarcate cu particule inerte, cu o granulometrie speciala. Modul de executie:

indepartarea bucatilor de perete desprins pana se ajunge la suprafete sanatoase;

se curata fisurile cu apa sub presiune chituirea fisurilor.

Chituirea superficiala, necesita folosirea materialelor traditionale care includ pulberi provenite din macinarea materialelor rezultate din cioplirea peretilor din piatra. Daca absorbtia de apa indica stari profunde de leziune in grosimea peretelui, se recomanda tehnica de injectare punctiforma sub presiune.

Fig. 4.2 Refaceri locale cu mortar

special

Fig. 4.3 Chituirea rosturilor cu

mortar

Fig. 4.1 Desfacerea profunda a

rosturilor

9

4.1.3 Ameliorarea caracteristicilor mecanice prin impregnare

Modul de executie: Stropirea manuala cu bidineaua sau cu jet de aer sub presiune a materialelor

consolidante (acrilice, fluoro-carbonice, silicice). Materialele trebuie sa penetreze in perete pe o grosime de cca. 3-5 mm,

pelicula fiind un invelis care conduce la cresterea mecanica a peretelui consolidat.

Amorsarea superficiala cu o rasina de vascozitate redusa, care impiedica capilaritatea.

Amestecul trebuie sa patrunda in profunzime pentru a ajunge la stratul de material sanatos.

Operatiunea se intrerupe cand pe paramentul extern raman pete de material refuzat.

Se recomanda evitarea in procesul de consolidare a formarii unei bariere impermeabile in interior, care sa conduca la aparitia fenomenelor de desprindere a stratului superficial.

Fig. 4.4 Impregnarea paramentelor din

zidari Fig. 4.5 Impregnarea paramentelor

din zidarie 4.1.4 Ameliorarea caracteristicilor mecanice prin impregnarea in vid Metoda este recomandabila la consolidarea oricarui tip de structura din piatra, din caramida sau din b.a., si consta in impregnarea unui amestec consolidat antigeliv si hidrofug, aplicat in vid pe elemente poroase. Modul de executie:

Infasurarea elementelor supuse tratamentului in folie de polietilena sustinute de o retea metalica

Aspirarea suprafetelor de gaze reziduale si de eventuala umiditatea a porozitatii si microcavitatilor structurii.

Pulverizarea sub presiune a rasinilor sintetice (silan, rasini epoxidice, acrilice, flour-carbonice). Dupa intarirea stratului de rasini se inlatura folia de polietilena.

10

Gradul de impregnare este direct proportional cu timpul de gazare, marirea caracteristicilor de rezistenta mecanica depinde la randul sau de gradul de absorbtie. Dupa 2 ore de degazare, gradul de impregnare creste cu 2% si corespunde cresterii caracteristicilor de rezistenta cu aproximativ 70%. Valorile structurale obtinute pot fi similare cu cele initiale. Posibilitatea de utilizare a unei microarmari zonificata in toate directiile, constituita dintr-un polimer reticular situat in interiorul leziunii.

4.1.5 Regenerarea cu injectii din amestec pe baza de ciment

Interventia consta in executatea unei serii de injectii cu amestec de produse pe baza de ciment sau de produse chimice, realizate la presiuni variabile, in functie de conditiile oferite de peretele de tratat. Scopul este de a restitui peretelui rezistenta initiala prin substitutia mortarului cu noile materiale injectate. Executia presupune:

eventualele indepartari ale tencuielii daca exista si daca sunt lipsite de valoarea istorico-artistica.

desfacerea in profunzime a rosturilor de mortar din pereti; spalarea cu un jet de apa sub presiune; rostuirea paramentului cu mortar de ciment si nisip de granulatie mare (cu

mortar poros). Etape:

Se executa foraje pentru injectie cu ajutorul carotierelor de rotatie; Se fizeaza si se dispun tuburile de injectie; Se uda paramentul in mai multe reprize pana la saturare Injectarea amestecului.

Fluxul de injectare trebuie sa fie continuu, fara a crea goluri de aer. Se recomanda ca operatiunea sa inceapa de jos in sus si din zonele perimetrale astfel incat sa se blocheze posibilele iesiri din perete.

Fig. 4.6 Impregnarea paramentelor din zidarie in mediul vidat

Fig. 4.7 Diagrama impregnarii in vid

11

Este o metoda eficienta daca peretii din zidarie prezinta urmatoarele afectiuni: degradari ale mortarului poros sau portiuni pe care mortarul lipseste; peretii cu suprafete neregulate si tencuieli desfacute prezenta unor degradari evidente

Fig. 4.8 Stabilirea retelei de gauri in functie de degradarea peretelui si de capacitatea sa de

absorbtie

Fig. 4.9 Montarea tuburilor,

etansarea lor si chituirea

fisurilor

4.1.6 Camasuirea zidariei

Zidaria fisurata sau crapata se poate camasui prin aplicarea pe cele doua fete ale zidului a doua plase sudate 3 mm, cu ochiuri de 15-20 cm, cu sau fara injectare prealabila cu mortar de ciment. Plasele se leaga intre ele cu agrafe din otel beton 6 mm, prevazute cu ciocuri, introduse prin gaurile create in zidarie, pe ambele directii, la intervale de 50-60 cm (Fig. 4.10). Gaurile se fac cu masina rotopercutanta si trebuie sa aibe diametrul de 25-30cm, pentru a putea fi umplute cu mortar. Camasuirea se va realiza cu mortar marca M100, iar operatiunea de camasuire va fi precedata de indepartarea tencuielii, a caramizilor sfaramate, de curatarea rosturilor, si de spalarea si periarea zidariei. Repararea fisurilor izolate se poate face cu doua plase sudate cu ochiuri de 10 cm, aplicate in lungul fisurii si legate intre ele cu agrafe (Fig. 4.11).

Fig. 4.10 Camasuirea zidariei fisurate si injectarea acesteia

Fig. 4.11 Intarirea locala a zidurilor

fisurate

12

Atat peretii cu fisuri izolate cat si cei care prezinta o retea densa, neregulata, de fisuri fine, pot fi consolidate si prin injectarea in zidarie a unui mortar fluid cu 300 kg ciment/m3. In acest scop, fisurile se curate bine de praf, se spala si se aplica un strat de mortar de ciment, pe ambele fete de 3-4 cm grosime. In fisuri se introduce, pe 5 mm adancime, stuturile de injectare. Ele se monteaza ca in figura la interval de 1-1,5m in lungul fisurii si se fixeaza cu mortar; presiunea de injectare este de 3 atm, iar injectarea se face de jos in sus. Pe masura ce mortarul iese prin stutul alaturat, se astupa cu un dop stutul prin care s-a injectat. Consolidarea legaturilor dintre peretii portanti si cei de contravantuire se poate face cu plase sudate sau cu injectii de mortar, dupa caz. In cazul injectarilor se curata de mortar doua rosturi orizontale de la partea superioara si se introduc doua bare de otel beton, care se inglobeaza in mortar de ciment. Peretii portanti se consolideaza la intersectii cu plase sudate ancorate intre ele cu bare din otel beton, introduse in rosturile orizontale prin gauri perforate, in minimum trei sectiuni, pe inaltimea zidariei.

Fig. 4.12 Consolidarea peretilor portanti cu cei de contravantuire

Camasuirea peretilor din zidarie, va incepe, in general, de la nivelul fundatiilor dintr-o centura de beton armat. In acest fel se asigura transmiterea incarcarilor la teren.

Fixarea armaturilor din camasuiala poate fi realizata si cu scoabe dispuse in sah la cca. 20 cm pe directia verticala si orizontala. Scoabele pot fi fixate prin batere in rosturi fixate in gauri in care s-a introdus mortar. In cazul camasuielilor duble se practica si sistemul cu scoabe trecute prin zid care leaga armaturile de pe ambele fete. Daca se utilizeaza scoabe fixate prin batere, atunci acestea se dispun in rosturile verticale inclinat la cca. 10-de 10 mm, cu lungimea de 15 cm si ciocul de 6-8 cm, ascutite si indoite cu colt drept, la cald.

In cazul camasuielilor cu mortar grosimea camasuielii nu va depasii 4 cm, iar in cazul celor din beton max. 10 cm. Grosimea camasuielii este dictata de capacitatea portanta ce trebuie asigurata, dar si de tehnologia de executie (turnarea in cofraj sau torcretarea).

13

4.1.7 Tiranti centura

Metoda este o alternativa la consolidarea zidariilor cu ajutorul tirantilor metalici. Tirantii centura constau din armaturi petrecute in afara zidurilor, de o parte si de cealalta a lor si care sunt betonate dupa ancorarea sau chiar pretensionate. In acest mod zidul este prins cu doua eclise cu rol de tirant si centura. Ele se leaga din loc in loc cu bride de beton armat, solidarizate de zid.

Fig. 4.13 Consolidarea zidariilor cu tiranti si centuri

4.1.8 PILASTRII DE ECLISARE

La cladirile cu forma regulata in plan, din zidarie nearmata (zidarie fara centuri si stalpisori din b.a.) iar zidaria nu este dislocata in ansamblul ei, poate fi aplicata o solutie superioara celei cu tiranti-centura, prin utlizarea unor pilatsrii de eclisare a zidurilor in asociere cu tirantii centura care sa incorseteze intregul ansamblul; conditia de baza fiind obtinerea unei foarte bune conlucrari cu zidaria existenta. Inaintea inceperii acestei cosolidari, zidariile distruse sau fisurate se refac prin tesere si, eventual, dupa caz se introduc pereti transversali noi. Consolidarea incepe fie de la fundatii, fie de la un nivel oarecare dupa caz. Zidaria de caramida in dreputul colturilor si in camp pe o anume latime se imbraca cu doua

14

eclise de beton armat care patrund in zidarie. Cand se ajunge la nivelul planseelor, se executa sistemul tirant-centura. In cazul acesta nu este necesara ancorarea tirantilor in placile de capat din metal; ei pot fi ancorati direct in pilastri din beton armat de colt. La executarea ecestui sistem se vor respecta intocmai solutiile pentru asigurarea aderentei betonului la zidaria de caramida si pentru asigurarea unei legaturi bune a sistemului vechi cu cel nou.

15

Fig. 4.14 Utilizarea pilastrilor de eclisare 4.1.9 Coaserea fisurilor cu scoabe din otel Legarea cu scoabe din otel se practica in cazul fisurilor izolate. Scoabele se fixeaza de o parte si de alta a fisurii pe cat posibil, perpendicular pe aceasta, in zonele cu zidarie nedegradata. Numarul scoabelor se determina functie de sectiune acestora Si capacitatea portanta a peretelui de zidarie, cu asigurarea unei lungimi suficiente de ancorare. In mod curent se utilizeaza scoabe din otel rotund, fixate in gauri cu mortar pe baza de ciment (Fig.4.15). Daca este posibil se indica introducerea scaoeblor pe ambele fete ale zidariei.

Fig.4.15

In practica se intalnesc si scoabe din otel lat (platbanda), care au avantajul ca pot fi mai simplu fixate in zid cu mijloace obisnuite (Fig.4.16)

16

Fig. 4.16 Brida din otel lat

4.1.10 Bordarea golurilor

Bordarea golurilor poate fi realizata prin:

Dispunerea de armatura suplimentara in jurul golului inglobata in camasuiala,

Inramarea golului cu o structura din beton armat;

Inramarea golului cu profile metalice. In cazul bordarii cu armatura, aceasta se dispune suplimentar armaturii din camasuiala si va fi reprezentata de minimum doua bare cu diametrul de 12 mm, dispuse la 10 cm distanta una de cealalta, pe conturul golului la cca 3-5 cm, de marginea acestuia. Barele se fixeaza suplimentar in zidarie cu scoabe (Fig.4.17).

Incadrarea golurilor cu o rama din beton armat se realizeaza prin scoaterea unui rand de caramida. Daca peretele este gros se poate efectua operatiunea separat la interior si exterior si eventual se pot realiza legaturi intre cele doua rame (Fig.)

Fig. 4.17

La inramarea cu profile metalice se utilizeaza de obicei corniere fixate in zidarie cu ancore din otel rptund cu lungimea de 60-80 cm dispuse pe intreg conturul golului (Fig. 4.18).

17

Fig. 4.18

4.1.11 Consolidarea local

fisuri cu te sporirea rie).

Fig. 4.19

i/ferestre) are

efecte:

unor profile

18

4.2. STRUCTURI ORIZONTALE. TAVANE DIN LEMN 4.2.1Rigidizarea tavanelor. Suprapunerea unui tavan peste tavanul original Interventia are ca scop cresterea in plan a rigiditatii tavanului si este recomandata in zone cu un grad de seismicitatea ridicat. Poate fi aplicata unitar sau in combinatie cu alte solutii care pot asigura o legatura perfecta cu peretii perimetrali. Metoda se foloseste in cazul tavanelor cu deschideri de maximum 4 m. Dusumeaua

noua trebuie pozitionata ortogonal fata de cea existenta, iar noul paviment trebuie sa

fie de tip usor (lemn, linoleum, mocheta).

Tehnologia de executie. Etape:

- Sprijinirea tavanelor ce trebuie consolidate; - Inlocuirea din vechiul tavan a dusumelelor degradate si rectificarea unor

ridicaturi sau eventuale adancituri; - Executarea unei noi dusumele de min 4 cm grosime, fixata prin cuie de

vechea dusumea pentru a-i conferii o buna conlucrare planseului; - Fixarea noi dusumeli de peretii perimetrali cu pene din lemn tare; - Refacerea tencuielii peretilor perimetrali in zonele afectate de noul tavan. - Refacerea pavimentului.

Solutia este eficienta si poate fi aplicata doar acolo unde tavanul vechi se afla in conditii relativ bune, si pe planseu sunt dispuse sarcini concentrate, in caz contrar este de preferat substituirea tavanului vechi. Este o solutie simpla care necesita o manopera obisnuita.

a b

Fig. 4.20 Rigidizarea

tavanelor vechi prin

suprapunerea unei noi

dusumele

Fig. 4.21 Rezemarea tavanelor pe peretii perimetrali si sistemul de grinzi

a. Vedere de sus; b. Sectiunea A-A

19

4.2.2 Rigidizarea si contravantuirea tavanelor. Ancoraje cu ajutorul tirantilor si

a sustinerilor de tip cravata.

Metoda are ca scop cresterea in planul a rigiditatii planseului, fiind recomandabila in

zone seismice. Poate fi aplicata unitar sau in combinatie cu alte metode pentru

asigurarea unei bune conlucrari dintre tavane si peretii perimetrali.

Pozitia tirantilor metalici din platbande se poate face atat la intradosul cat si la extradosul grinduielii tavanului. Tehnologia de executie. Etape:

- sustinerea tavanului vechi; - executarea gaurilor in pereti pentru trecerea tirantilor; - punerea in opera a placutelor de ancoraj a tirantilor; - punerea in opera a tirantilor aclatuiti din platbande metalice; - executarea legaturilor dintre grinzile tavanului si tiranti prin intermediul

- repararea peretilor in zonele afectate de consolidarea tavanului.

Fig. 4.22 Dispunerea tirantilor din platband pe sistemul grinzilor principale, pereti

perimetrali

Fig.4.23 Legatura dintre tiranti si grinzile

Fig. 4.24 Detaliu de imbinare: grinda-tirant-cravata-placuta de ancoraj

20

4.2.3 Consolidarea grinzilor din lemn. Introducerea tirantilor pretensionati

aderenti la grinzi.

Este o metoda de prevenire si consolidare. Metoda rigidizeaza simultan atat grinda

cat si peretii laterali.

Tehnologia de executie. Etape:

- Sprijinirea tavanului ce trebuie consolidat; - Executarea in pereti a ancorajelor pentru tiranti si consolidarea locala a

peretilor marginali de reazem; - Executarea gaurilor pentru trecerea tirantilor cu rotopercutorul; - Punerea in opera a tirantilor si usoara lor pretensionare; - Injectarea de rasini epoxidice in gauri, pentru solidarizarea tirantului cu grinda

de lemn; - Etansarea cu mortar epoxidic.

b

Fig. 4.25 Consolidarea grinzilor cu tiranti pretensionati aderenti la grinzi. A. Vedere

de sus; b. Sectiunea A-A

Fig. 4.26 Sectiune logitudinala B-B

21

4.2.4 Consolidarea grinzilor din lemn. Introducerea barelor din vitrorasina (sau

din otel)

Metoda care ca scop cresterea capacitatii portante a grinzii din lemn si este recamandata atunci cand grinda pe ansamblu nu prezinta degradari mari. Daca tavanul care necesita restaurare nu are valoarea artistica deosebita se poate interveni prin dispunerea unui platbande longitudinale care adera la intradosul grinzii legatura realizandu-se cu ajutorul unor Daca structura trebuie sa-si pastreze aspectul intial (ex: cladiri din patromoniu), se pot folosi armaturi speciale constituite din cabluri de vitrorasina. In ambele situatii se realizeaza un sistem rezistent analog cu acela al unei grinzi din beton armat. Armatura orizontala dispusa la intradosul grinzilor poate fi constituita de un cablu de otel. Tehnologia de executie. Etape: Cazul I:

- Sprijinirea grinzii; - Executarea gaurilor pentru montarea buloanelor; - Punerea in opera a platbandelor; - Executarea legaturii dintre platbande si grinzi cu ajutorul buloanelor.

Cazul II:

- Sprijinirea grinzii; - Executarea gaurilor si punerea in opera a barelor de vitrorasina pozate

in lungul planurilor orizontale, cu fixarea acestora de partile laterale rezistente ale grinzilor prin intermediul amestecturilor epoxidice.

Fig. 4.27 Consolidarea grinzilor cu platbande

Fig. 4.28 Consolidarea grinzilor cu bare din

otel si bare din vitrorasina. Vedere de sus

22

Fig. 4.29 Consolidarea grinzilor cu

bare din otel si bare din vitrorasina.

Sectiune longitudinala

Fig. 4.30 Consolidarea grinzii in

situatia cand trebuie sa-si pastreze

aspectul original

Fig. 4.31 Consolidarea grinzilor din

lemn cu ajutorul barelor din

vitrorasina si a cablurilor din otel.

Vedere de sus.

Fig. 4.32 Sectiuni: Longitudinala A-

A, Transversala B-B

23

4.2.5 Rigidizarea grinzilor principale. Pozitionarea aparenta a armaturilor.

Metoda este destinata ranforsarii grinzilor din lemn care din diverse motive trebuie sprijinte intermediar, lucru realizat cu ajutorul unei biele supusa la compresiune si sustina de un tirant metalic. Sprijinul intermediar nu este suficient, insa el inlocuieste doi pilastrii din zidarie, care trebuie eliminati avand in vedere exigentele restaurarii. Interventia este necesara acolo unde structura din lemn a grinzilor necesita oricum o structura metalica auxiliara. Tehnologia de executie. Etape:

- Sprijinirea tavanului; - Realizarea in pereti a ancorajelor pentru tiranti; - Punerea in opera a bielelor si solidarizarea lor cu grinzile; - Punere in opera a tirantilor si cuplarea lor cu bielele si placutele de

ancoraj; - Punerea sub compresiune a bielei.

Fig. 4.33 Consolidarea grinzilor cu tiranti aparenti

vedere de ansamblu