16
Cercetări privind cultura grâului spelta n sistem ecologic de agricultur

11 Spelta Fara Poze Provizoriu

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: 11 Spelta Fara Poze Provizoriu

Cercetări privind cultura grâului spelta

în sistem ecologic de agricultură

Page 2: 11 Spelta Fara Poze Provizoriu

- soiul Oberkulmer rotkorn - Elveţia 1999, 1,10 ha

-120 ha -Grau conventional

Page 3: 11 Spelta Fara Poze Provizoriu

Tehnologia aplicata:

-ambele culturi au fost semănate pe soluri aluvionale

• condiţiile climaterice identice

• la fiecare cultură am folosit aceleaşi maşini

• plantele premergătoare identice

•plantă premergătoare pentru grâul spelta este cartoful, urmează leguminoasele şi cea mai slabă este porumbul

• epoca optimă de semănat este a treia decadă a lunii octombrie.

• îngrăşămintele foliare

• fertilizarea de bază.

Page 4: 11 Spelta Fara Poze Provizoriu

Morfologia grâului spelta

- Rădăcini fasciculare - 60-140 cm inaltime - Limbul neted sau rar păros- Spicul este zvelt- Boabele sunt închise în pleve şi glume.- Boabele uşor late au o formă prelungită- Gluma este aproape pătrată şi terminată cu un dinte. - Şănţuleţul ventral este adânc. - Endospermul are o consistenţă sticloasă.

Page 5: 11 Spelta Fara Poze Provizoriu

Caracteristici distinctive între grâul spelta şi două Caracteristici distinctive între grâul spelta şi două soiuri de grâu comunsoiuri de grâu comun

Soiul Spelta Transilvania Apullum

Lungimea spicului cm 14,85 8,1 7,0

Nr. spiculeţe fertile în spic 18,7 13,2 12,9

Nr. boabe în spic 39 32,3 33,8

Nr. boabe în spiculeţ 2,75 2,45 2,62

Masa boabelor în spic (g) 2,02 1,41 1,51

MMB 42 43,5 44,8

Talia plantei 130 71 74

Nr. de frati fertili pe plantă 2 1,33 1,56

Nr. de internodii 4,2 4,4 4,4

Lungime internodii cm 22,3 15,9 16,8

Proteine 14% 12,6% 12,2%

Gluten 48,1% 28,2% 26,3%

Page 6: 11 Spelta Fara Poze Provizoriu

Rezultate obţinute privind fiziologia seminţeiRezultate obţinute privind fiziologia seminţei

Masa a 1000 Masa a 1000 boabe (MMB)boabe (MMB)

PuritateaPuritatea

seminţelorseminţelor

UmiditateaUmiditatea

seminţelorseminţelor

Media energiei Media energiei germinativegerminative

Media Media facultăţii facultăţii

germinativegerminative

42%42% 95,7%95,7% 16,2%16,2% 68%68% 93%93%

Page 7: 11 Spelta Fara Poze Provizoriu

Cercetarea eficienCercetarea eficienttei economice a ei economice a grâului spelta în grâului spelta în

comparacomparattie cu grâul convenie cu grâul conventtional ional ProducProducttii obii obttinute în condiinute în condittiile de la iile de la

Luna de SusLuna de Sus

Page 8: 11 Spelta Fara Poze Provizoriu

Calculatii comparative la cele doua culturi

Page 9: 11 Spelta Fara Poze Provizoriu

Cheltuieli materiale cu grâul speltaCheltuieli materiale cu grâul spelta DenumireaDenumireamaterialelormaterialelor AniiAnii

20002000 20012001 20022002 20032003 20042004 20052005

SămânţaSămânţa920.514920.514 950.020 950.020 1.150.460 1.150.460

1.250.010 1.250.010 1.500.325 1.500.325 1.507.5631.507.563

ÎnrăşăminteÎnrăşăminteFoliareFoliare 870.000870.000

Urină diluatăUrină diluată 250.000250.000

TotalTotal 920.514 920.514

1.820.020 1.820.020 1.150.460 1.150.460

1.500.010 1.500.010

1.500.325 1.500.325

1.507.5631.507.563

Totalul costurilor materiale pentru cei 6 ani la grâul spelta este Totalul costurilor materiale pentru cei 6 ani la grâul spelta este de 8.398.892de 8.398.892..

Page 10: 11 Spelta Fara Poze Provizoriu

Cheltuieli materiale cu grâul convenţional

Denumirematerialelor Anii

2000 2001 2002 2003 2004 2005

Sămânţa 850.000 930.560 1.150.410 1.250.360 1.510.450 1.530.320

Ingr.cu N.s.a Kg/ha

850.000 1.105.070 1.200.460 1.270.426 1.450.412 1.550.420

Ingr. P2O5

564.432 1.105.070 1.200.460 1.270.426 1.450.412 1.187.342

Oltisan 210.500 234.121 252.232 263.270 276.000 272.005

Topsin 425.450 434.670 456.452 475.532 476.876 567.342

Fastac 102.435 110.235 118.237 124.871 132.451 154.236

Total 3.002.817 3.467.310 4.020.116 4.338.913 4.998.513 5.261.665

Totalul costurilor materiale pentru cei 6 ani la grâul convenţional Totalul costurilor materiale pentru cei 6 ani la grâul convenţional

este 25.089.334 lei.este 25.089.334 lei.

Page 11: 11 Spelta Fara Poze Provizoriu

Denumirea ANII

2000 2001 2002 2003 2004 2005

Producţia/1h

2750 2440 1910 2360 3700 3010

Preţ de vânz

3120 3150 3010 3700 3860 3560

Valoarea Producţiei

8.580.000 10.549.000

5.749.100 8.732.000

11.001.000

10.715.600

Cheltuieli 4.985.514

7.686.000

5.864.460 6.214.000

6.528.325

6.115.563

Beneficiu 3.594.486

2.863 000 -15.360 2.518.000

4.472.675

4.600.037

Eficienţa economică a grâului spelta

Page 12: 11 Spelta Fara Poze Provizoriu

 Eficienţa economică a grâului convenţional

Denumirea ANII

2000 2001 2002 2003 2004 2005

Producţia/1h

3100 3100 2750 3520

3530 3600

Preţ de vânz

2644 2989 3046 3059 3860 3560

Valoarea Producţiei

8.196.400

9.265.900

8.376.500

10.767.680 11.860.800 13.140.000

Cheltuieli 7.804.817

8.257.310

8.928.116

9.632.913 10.556.513

11.071.665

Beneficiu 391.583 1.008.590

- 551.616

1.134.767 1.304.287

2.068.335

Page 13: 11 Spelta Fara Poze Provizoriu

În cei şase ani de producţie cu grâul spelta am realizat un beneficiu

total de 18.101.761 lei, iar cu grâul convenţional 5.355.946 lei.

Comparaţia beneficiului celor două culturi

3494486

2863000

153600

2518000

4472675

4600000

391583

1008590

551616-

1134767

1304287

2068335

2000

2001

2002

2003

2004

2005

Grâu spelta Grâu convenţional

Page 14: 11 Spelta Fara Poze Provizoriu

1. producţie bună şi o calitate excelentă chiar şi în zonele bogate în precipitaţii, respectiv în cele de deal - munte.

2. proprietăţilor specifice de germinare şi creştere: încolţeşte foarte repede şi creşte foarte rapid. Pleava protejează bobul care va încolţi, de condiţiile nefavorabile, respectiv semănăturile târzii de atacul ciupercilor din sol.

Concluzii

Page 15: 11 Spelta Fara Poze Provizoriu

3. • producţia se realizază cu cheltuieli mai mici;• preţul de vânzare este net superior faţă de preţurile

realizate cu grâul convenţional;• oscilaţiile preţurilor la grâul spelta sunt mai uniforme, nu

se constată diferenţe foarte mari de la an la an;• piaţa de desfacere este sigură.

4. Valoarea calitativă a derivă din:• bagajul genetic şi din profilul nutriţional;• este o sursă importantă de fibre (8,8%);• conţinutul de proteine este cu 10 – 25% mai mare decât la

varietăţile comune ale grâului comun;• este şi o sursă excelentă de riboflavină (vitamina B2),

magneziu, niacină (B1), tiamină (B3) şi cupru.

Page 16: 11 Spelta Fara Poze Provizoriu

MULŢUMESC PENTRU ATENTIE !