1

10 motive pentru a brevetainainte de a publica

Prof.Dr.Ing.Tudor ICLANZANUniversitatea POLITEHNICA din

Timisoara

Activităţile semnificative pentru evaluarea performanţeiacademice :

In cercetarea fundamentala

Numărul de cărţi publicate în ţară şi străinătate

Numărul de publicaţii în revistele de specialitate cu cel mai bun factor de impact posibil

Numărul de comunicări ştiinţifice la manifestări interne şi internaţionale

Numărul de citări de către alţi autori în publicaţiile lor

In cercetarea aplicativă apar în plus :

Numărul de produse şi tehnologii dezvoltateNumărul de brevete înregistrate în ţară şi străinătateNumărul de transferuri tehnologice efectuate

2

Contextul prelegerii

•Vizibilitatea si relevanta interna si internationala a activitatii stiintifice

-cerinte ale afirmarii profesionale

•Practica valorificarii proprietatii industriale-in mediul academic -in mediul industrial

PROBLEMA SOLUTIE

TEHNICA

APLICATIE

Piata

Esenta activitatii industriale

3

Conditia BREVETABILITATII

Activitate INVENTIVA

Solutie Tehnica

NOUA

Aplicabila

INVENTIE

[Neprotejata]

[Protejata] BREVETATA

Inventator + O S I M

4

SOLUTIE

TEHNICAAPLICATIEPROBLEMA

Inventia

Inovarea

Inventia – solutie noua pentru realizarea unui produs,procedeu

Inovarea – proces, ansamblu de activitati pentru realizarea de noiproduse, noi tehnologii si difuzarea acestora in economie

Comparatie• Publicatie stintifica (PS)

• Brevet de inventie (BV)

5

Atribute specifice Publicaţia ştiinţifică Brevetul de invenţie

Natura informaţiei Despre activitatea ştiinţifică a unuiindivid sau colectiv

Despre cercetarea tehnologică şi de dezvoltare

Validareapublicării

Prin comisie de referenţi ştiinţificiNivele de exigenţă de la foarte selectivla foarte permisiv. Uzanţe si proceduriasumate mai mult sau mai puţinriguroase.

Prin comisie de specialişti cu nivele de exigenţă unitare şi exclusiv pe bazaidentificării elementelor de noutate si aport inventiv. Proceduri stricte şi de durată reglementate prin legislaţienaţională şi convenţii internaţionale

Difuzarea publică Prin reviste de specialitate şi volumelemanifestărilor ştiinţifice. Circulaţieregională, naţională sau internaţionalăfuncţie de prestigiul publicaţiei.

Prin buletin informativ şi monitor oficial. Circulaţie naţională şi internaţionalăreglementată prin convenţii de schimburişi efectul juridic al « priorităţiiconvenţionale » .

Suportul autorităţii şi regulamente

Academie,asociatie profesională, institut de cercetare,universitate.

Oficiu national de stat pentru patente (OSIM în Romania). Legislaţie specifică.

Natura informaţieiPublicaţia ştiinţifică PS• Despre activitatea ştiinţifică a unui individ

sau colectivBrevetul de invenţie BV• Despre cercetarea tehnologică şi de

dezvoltare0-0

6

Validarea publicăriiPublicaţia ştiinţifică PS• Prin comisie de referenţi ştiinţifici. Nivele de exigenţă de

la foarte selectiv la foarte permisiv. Uzanţe si proceduriasumate mai mult sau mai puţin riguroase.

Brevetul de invenţie BV• Prin comisie de specialişti cu nivele de exigenţă unitare şi

exclusiv pe baza identificării elementelor de noutate si aport inventiv. Proceduri stricte şi de durată reglementateprin legislaţie naţională şi convenţii internaţionale

1-0

Difuzarea publică

• PSPrin reviste de specialitate şi volumele manifestărilorştiinţifice. Circulaţie regională, naţională sauinternaţională funcţie de prestigiul publicaţiei.

• BVPrin buletin informativ şi monitor oficial. Circulaţie

naţională şi internaţională reglementată princonvenţii de schimburi şi efectul juridical « priorităţii convenţionale »

2-0

7

Suportul autorităţii şi regulamente

• PSAcademie,asociatie profesională, institut de

cercetare,universitate• BVOficiu national de stat pentru patente (OSIM

în Romania). Legislaţie specifică. 3-0

Gradul de noutate şi/sau originalitate al informaţiei

De la inexistent la foarte mare. Evidenţiat de autor ţi referenţiiştiinţifici şi consacrat prin numărul şi frecvenţa citărilor în cazul publicaţiilorde valoare respectiv prestigiul revisteiîn care apare.

Cert şi indiscutabil stabilit prin examenulde fond şi verificarea noutăţii revendicateîn raport cu toate documentele publicecunoscute pe plan mondial. Se cere şi evidenţierea aportului inventiv. Contestarea este posibilă doar pe cale judecătorească şi cu argumente indubitabile.

Actualitatea informaţiei ştiinţifice

Publicaţia ştiinţifică de valoare este rareori de imediată actualitate. De obicei ea este condiţionată de clauze de confidenţialitate care fac ca ea să fie ulterioară brevetării (dacă este cazul). Publicarea la circa 3-5 ani de la realizare.

Brevetele reprezintă prima şi cea mai recentă descriere a unui produs, procedeu sau metodă şi precede de obicei publicaţia. Publicarea la circa 2 ani de la realizare.

Certitudinea asigurării priorităţii ştiinţifice

Relativă.(vezi cazul Dr.N.Paulescu)

Indiscutabilă datorită sistemului juridic care susţine brevetul.(vezi cazurile Traian Vuia,Montaigner-Gallo)

8

Gradul de noutate şi/sauoriginalitate al informaţiei

• PSDe la inexistent la foarte mare. Evidenţiat de autor ţi referenţii

ştiinţifici şi consacrat prin numărul şi frecvenţa citărilor încazul publicaţiilor de valoare respectiv prestigiul revistei încare apare.

• BVCert şi indiscutabil stabilit prin examenul de fond şi

verificarea noutăţii revendicate în raport cu toatedocumentele publice cunoscute pe plan mondial. Se cere şi evidenţierea aportului inventiv. Contestarea este posibilădoar pe cale judecătorească şi cu argumente indubitabile.

4-0

Actualitatea informaţiei ştiinţifice

• PSPublicaţia ştiinţifică de valoare este rareori de imediată

actualitate. De obicei ea este condiţionată de clauze de confidenţialitate care fac ca ea să fie ulterioară brevetării (dacă este cazul). Publicarea la circa 3-5 ani de la realizare.

• BVBrevetele reprezintă prima şi cea mai recentă descriere a unui

produs, procedeu sau metodă şi precede de obicei publicaţia. Publicarea la circa 2 ani de la realizare.

5-0

9

Certitudinea asigurării priorităţii ştiinţifice

• PSRelativă.(vezi cazul Dr.N.Paulescu)• BVIndiscutabilă datorită sistemului juridic care

susţine brevetul.(vezi cazurile Traian Vuia,Montaigner-Gallo)

6-0

Gradul de protecţie a drepturilor autorului

Relativ redus prin efectul drepturilor de autor. (a se vedea cazurile de „conduită incorectă în cercetare” [6])

Ridicat datorită funcţiei juridice al brevetului de invenţie

Coerenţa redactării Stabilită prin uzanţe şi respectul acestora de către autor. Există totuşi numeroase redactări „confuze, ermetice sau evazive” care fac articolul lipsit de utilitate.

Ridicată, impusă prin reguli stricte şi practic universale de redactare care impun evidenţierea netă (prin revendicări) a noutăţii şi contribuţiei originale.

Posibilitatea valorificării

Redusă doar la schimburi şi afirmarea prestigiului ştiinţific.

Cesionare, licenţiere, know-how, practici de monopol.

Cheltuieli legate de publicare

Relativ reduse pentru publicare în reviste de prestigiu şi ridicate pentru conferinţe internaţionale (200-1000$)

Ridicate pentru agenţi economici şi acceptabile pentru persoane fizice pe plan naţional.

Indexarea ISI pentru reviste de circulaţie internaţională

ISI (Derwent Innovation Index)

10

Gradul de protecţie a drepturilor autorului

• PSRelativ redus prin efectul drepturilor de autor.

(a se vedea cazurile de „conduită incorectă în cercetare” [6])

• BVRidicat datorită funcţiei juridice al brevetului

de invenţie7-0

Coerenţa redactării

• PSStabilită prin uzanţe şi respectul acestora de către

autor. Există totuşi numeroase redactări „confuze, ermetice sau evazive” care fac articolul lipsit de utilitate.

• BVRidicată, impusă prin reguli stricte şi practic

universale de redactare care impun evidenţierea netă (prin revendicări) a noutăţii şi contribuţiei originale.

8-0

11

Posibilitatea valorificării

• PSRedusă doar la schimburi şi afirmarea

prestigiului ştiinţific.• BVCesionare, licenţiere, know-how, practici de

monopol.9-0

Cheltuieli legate de publicare

• PSRelativ reduse pentru publicare în reviste de

prestigiu şi ridicate pentru conferinţe internaţionale (200-1000$)

• BVRidicate pentru agenţi economici şi acceptabile

pentru persoane fizice pe plan naţional.9-1

12

Indexarea

• PSISI pentru reviste de circulaţie internaţională• BVISI (Derwent Innovation Index)

10-1

Care ar fi cea mai corecta evaluarescientometrica ?

• Institutul pentu StiintaInformarii din Philadelphia – SUA –indexeaza cele mai recentepublicatii si brevete din domeniul stiintei sitehnologiei.

• Indexul de citare al brevetelor este DewentInnovation Index

13

14

Valorificarea Inventiei BrevetateUNIVERSITATE INTREPRINDERE

Sistem de evaluare (proceduri/metode)

Sistem de capitalizare (inv.de serviciu)

Sistem de valorificare (cesiuni,licente,know-how)

Care este “VALOAREA” uneiinventii ?

Supraevaluarea

Subevaluarea

15

2-3 % din inventiile brevetateajung in faza de

implementare/valorificareBursa de marfuri Constanta-Director adjunct Nicolae Fildar

“Toate licitatiile organizate au esuat,neincheindu-se decat doua sau trei contractefara importanta.Cauza principala a esecului a constituit-o neconcordanta dintrepreturi mari pretinse de inventatori si ofertele mici ale agentilor economiciinteresati.Era nevoie de un sistem neutru de evaluare, pe care l-am asteptat din partea Ministerului Cercetarii.”

(Cotidianul CURENTUL din 21 octombrie 1988, pg.32)

INVENTATOR Valoarea inventiei TITULAR

16

Cine stabileste “valoarea “ uneiinventii ?

In ţările economic avansate « valoarea » unei invenţiieste rezultatul evaluării unor organisme specializate, independente, pe bază de proceduri ştiinţifice, asigurându-se în felul acesta o bază de negocierirealistă între inventator şi potenţialul titular care arfi dispus să aplice invenţia. O asemenea practică nu există încă în Romania, dar ea se va impune în modinevitabil, iar într-un asemenea proces roluluniversităţilor este unul foarte important.

Metode de evaluare

Metode cantitative – se bazeaza pe exprimareasintetica a valorii tehnico-economice a unui proiect printr-un indicator global (rar folosite si cu rezultatediscutabile)

Metode calitative – sunt mai cuprinzatoare din punctde vedere al gamei criteriilor de evaluare si pot lua in considerare chiar si criterii ce nu pot fi cuantificate(ex.metoda listelor de control,metoda New Prod, ANVAR, INVENT ??? etc)

17

• Multe din brevetele de invenţie rămânând doar in starea de potenţiale surse de transfer tehnologic (prin cesionare, licenţiere, etc.) sau ca indicatori ai palmaresului stiinţific

•Invenţia brevetată este în prezent din ce în ce mai des obiectulcomerţului cu inteligenţă a cărui dinamică a depăşit de mult pe celal comerţului cu produse.

•Un sistem de evaluare corect elaborat si o strategie realista de management a proprietatii intelectuale pot asigura avantajeevidente atat pentru inventator cat si pentrutitular.

•Obiectivul major al unei procedurii de evaluare este determinarea şanselor de reuşită tehnică şi comercială a unui proiect de inovare.(Metoda INVAL)

Metoda INV-VAL ?(finantare prin grantul CNCSIS cod 193,tema 21)

SCOP

-elaborarea unor proceduri de evaluare obiectiva

-intermedierea contactului intre sursa ideii inovatoare sibeneficiarul ei

-diminuarea blocajelor de valorificare si conturarea unei proceduride management al inovatiei

-formarea unei gandiri pragmatice in domeniul inovarii

18

Principiile metodei INV-VALEvaluarea multicriteriala a inventiei (caracteristicile si

aspectul novatoral produsului,potentialul tehnico-stiintific al intreprinderii,perspectivele de comercializare siconcurenta,costurile de realizare,aspecte sociale si riscuri,...)

Echipe de experti-evaluatori independenti

Confidentialitatea procedurilor

Sistem de baza de date referential (reusite/esecuri)

Informatizarea procedurilor

Rolul constructiv al evaluarii

OSIM

Fişă evaluare cantitativă

(tipizat, date titular)

Cerere OSIM, cercetare

documentarăinovIMM

Cerere OSIM, puritate de brevet++

Contact preliminar. Decizie privind

evaluarea invenţiei după metoda INV-VAL

Contact Centru de evaluare

CENTRU DE EVALUAREPROCEDURA DE EVALUARE

(max. 1 lună)

INVENTATOR

+Descriere invenţie

Fişă personală(tipizat, date inventator)

Posibil nouă invenţie sau invenţie complementară

Evaluare calitativă, EVALUATOR 1

Evaluare calitativă, EVALUATOR 2

Evaluare calitativă, EVALUATOR 3

Evaluare calitativă,

EVALUATOR 5

Evaluare calitativă,

EVALUATOR 4

RAPORT DE EVALUARE

Evaluare cantitativă, (specialist Centru de

evaluare şi consultanţă)

TITULAR(partener dispus să valorifice invenţia)

ANALIZA RAPORT DE

EVALUARE

(inventator,

titular, reprezentanţi Centru

de evalua

re)

Soluţii derivate

Schema de aplicare a metodei de evaluare INV-VAL

Consilier PI

Consilier PI

19

Studiu de caz - esec intreprindere -

Defectiuni:

•Neglijente ale intreprinderii in relatie cu salariatii(contract de munca fara misiune inventiva,cercetare sau clauzeasiguratorii)

•Ignorarea inventatorilor

•Ignorarea dreptului de “posesie si folosinta anterioara”

•Ignorarea procedurilor legale de contestatie a BV

•Ignorarea serviciilor unui consilier de proprietateindustriala

•IGNORAREA PROPRIETATII INDUSTRIALE

20

Studiu de caz – esec inventator universitar –

•Intre 1995 si 1997 o serie de cercetari teoretice siexperimentale sustinute si de granturi CNCSIS conduc la realizarea unei inventii intitulata

Matrita cu canale calde activata ultrasonic

•Efectul principal consta in imbunatatireasubstantiala a curgerii materialului polimeric

•Universitatea si nici industria nu manifesta interespentru preluarea ca titular a inventiei – inventiarevine autorilor

•Inventatorii nu insista in valorificarea inventiei

(Neglijenta)

21

Four European Plastic Industry Associations joined forces in January 2003 to launch a new Research and Development Project being supported by the European Commission.The Polymer Machinery Manufacturers & Distributors Association (UK), The Danish Plastics Federation, AVEP Polymer Processors Association (Spain) and Assocomaplast (Italy) will be working together, with member companies on an innovative energy saving development for the injection moulding sector.

This three year project, entitled ULTRA-MELT, will be looking at the possibility of improved polymer flow through the application of ultrasonic vibration. Working with a SME core group made up of ; prime proposer DKI Plast (Denmark), UPM Machinery (UK), BM Biraghi (Italy) and AEMSA (Spain) and, RTD Partners PERA (UK), FHG-TEG (Germany), AIMPLAS (Spain) and CESAP (Italy) the project will develop a previously discovered benefit which was identified during an earlier project that DKI Plast (Denmark) were working on at producing highly filled parts. It was found that the flow of polymer into a mould cavity could be increased by using Ultrasonic energy. The aim of the project, with the knowledge and experience from Association member companies is to produce a prototype for a low cost ultra-sonic melt system which can either be tool-mounted or retro-fittable for the promotion of additional plastic flow during injection moulding.Although the initial study will focus on injection moulding, it is envisaged that this application can be developed for plastic extrusion and in fact will be a consideration throughout the project. Take a look at Development to find out the latest progress of the project. Copyright© UltraMelt.org 2004

BackgroundA previous European Funded CRAFT project was looking at producing highly filled parts and during the development work, it was found that the flow of unfilled polymer into a mould cavity could be increased by using ultrasonic energy. Using the same processing conditions, the moulding weight injected into an under-filled cavity was increased by 50% through the application of ultrasonic vibration to the polymer melt. Is the use of Ultrasonics in this way a new development ?Background search on use of ultrasonics with injection moulding revealed it was not a new discovery.There are patents covering the use of Ultrasonics with injection moulding which go back to 1985 but 10 key patents were found.Those found cover a wide range of approached from vibration of the whole tool or injection pins, vibration of the screw or application of low frequency mechanical vibration. However, none are know to be commercially available systems and no retrofittable systems. All patents refer to improved polymer flow through the application of ultrasonic vibration.How does is work? It is speculated that the degree of entanglement in the polymer chains decreases, temporarily reducing the viscosity of the polymer melt.Our approach uses ultrasonic vibration in a new and novel way. Patent applications were filed in 2002 by the Danish SME partner within the consortium.

It is also know to be used to improve melt impregnation of pultrusion lines.

22

Our Partners

Suppliers of System ElementsUltrasonic Device - Branson Hot Runner System - ThermoplayPre-Tool system - t.b.c.Controller and Machine Interface – Gefran

System Distributors - EU and Worldwide T.b.c. through license agreement.

Injection Moulding Machine Suppliers- BM Biraghi, Billion, Husky, Demag Hamilton

Case Study TrialsMaterial Evaluation - t.b.cProcessor components - DKI Plast.

Reluarea cercetarilor privind activarea US a curgeriipolimerilor cu referire la injectare si extrudare

•Cerere documentare literatura de BV la OSIM

-identificare 4 solutii depasite sau neinteresante

-identificare 3 solutii interesante

-identificare 1 solutie similara

•Realizarea a doua noi solutii tehnice brevetabile, dependente si complementare cu prima inventie siinregistrarea la OSIM, titular Universitatea.

•Perspectiva brevetarii in strainatate, a cesionarii silicentierii ,parteneriat in programe europene

23

24

25

26

27

28

Universitati - Intreprinderi

Politici coerente in inovare cu valorificarea proprietatii industriale

•Valorificarea propriei creatii

•Evitarea incalcarii drepturilor tertilor