43
Stagiul 1. Primirea, transferul şi poziţionarea pacientului chirurgical 2 Staţia 1.1 4 Primirea pacientului chirurgical Staţia 1.2 7 Schimbarea lenjeriei de pat Staţia 1.3 8 Transferul pacientului pe masa de operaţie Statia 1.4 13 Poziţionarea pacientului în decubit dorsal şi lateral Staţia 1.5 16 Poziţionarea pacientului în decubit ventral Staţia 1.6 19 Poziţii speciale în chirurgia abdominală şi ginecologică Statia 1.7 24 Poziţii speciale în ortopedie, neurochirurgie şi în chirurgia plastică Statia 1.8. 27 Reglarea mesei operatorii

1 PRIMIREA PACIENTULUI

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Primirea pacientului

Citation preview

Page 1: 1 PRIMIREA PACIENTULUI

Stagiul 1. Primirea, transferul şi poziţionarea pacientului chirurgical 2 Staţia 1.1 4Primirea pacientului chirurgical

Staţia 1.2 7Schimbarea lenjeriei de pat

Staţia 1.3 8Transferul pacientului pe masa de operaţie

Statia 1.4 13Poziţionarea pacientului în decubit dorsal şi lateral

Staţia 1.5 16Poziţionarea pacientului în decubit ventral

Staţia 1.6 19Poziţii speciale în chirurgia abdominală şi ginecologică

Statia 1.7 24Poziţii speciale în ortopedie, neurochirurgie şi în chirurgia plastică

Statia 1.8. 27Reglarea mesei operatorii

Page 2: 1 PRIMIREA PACIENTULUI

2

1.Primirea , transferul si poziţionarea pacientului chirurgical

Primirea, transferul şi poziţionarea pacientului chirurgical 1.1 Primirea pacientului chirurgical

Dana Turliuc

În anul 2006 Association of Surgical Technologists (AST) a stabilit standardele pentru transportul în siguranță a pacientului chirurgical. Aceste standarde constau în:

Standard I

Transferul pacientului din pat în dispozitivele cu care se efectuează transportul ( fotoliu rulant, targă, etc.) este responsabilitatea persoanelor care efectuează transferul

a. Selectarea metodei de transport se face în funcție de necesitățile pacientului (necesitatea unei cai de abord venous, nevoia de oxigen, mobilitatea pacientului, starea de cunoștință a pacientului, înălțimea și greutatea pacientului, vârsta pacientului, abilitățile fizice și psihice.

b. Selectarea metodei de transport se face având în vedere parametrii care să asigure siguranța pacientului dar și a personalului care efectuează transportul (rotile mijlocului de transport să se poată bloca, mijlocul de transport să aibă curele de siguranță,marginile laterale ale mijlocului de transport să fie suficient de înalte pentru a preveni căderea pacientului, manevrarea dispozitivelor care asigura calea venoasă să se facă cu ușurință, existența rafturilor speciale pentru transportul buteliilor de oxigen și a monitoarelor, mijlocul de transport să aibă dimensiuni corespunzătoare dimensiunilor pacientului de transportat, să se poată ajusta funcție de necesitățile pacientului, verificarea funcționalității dispozitivului de transportînainte de a începe efectuarea transportului).

c. Siguranța pacientului și a persoanelor care efectueaza transportul este asigurată de respectarea următoarelor reguli: transportul pacienților trebuie efectuat de către un număr adecvat de persoane (2 persoane pentru pacientul constient și care se poate mobiliza și patru persoane pentru pacientul cu modificări ale stării de cunoștință și care nu se poate mobiliza), utilizarea elementelor ajutătoare pentru translarea pacienților care nu se pot mobiliza (aleze, benzi de cauciuc), aranjarea mobilierului și a echipamentelor în saloane astfel încât să fie suficient spațiu pentru transferul și transportul pacientului,utilizarea centurilor de siguranță pe timpul transportului, securizrea dispozitivelor care asigura liniile intravenoase și drenajul și verificarea funcționalității acestora la sfârșitul transportului.

d. Personalul care efectuează transportul se va prezenta, va identifica corect pacientul pentru a nu se face erori chirurgicale, la pacienții conștienți li se vor explica etapele transferului și transportului. Pe durata transportului pacientul va fi acoperit cu un cearceaf până la nivelul bărbiei.

Page 3: 1 PRIMIREA PACIENTULUI

3

ABILITĂȚI CHIRURGICALE FUNDAMENTALE Universitatea de Medicină şi Farmacie „Gr.T.Popa” Iaşi

Standard II

Transportul pacientului spre blocul operator este responsabilitatea personalului care efectuează transportul

a. În timpul transportului trebuie implementate măsuri de siguranță reprezentate de:ridicarea barelor de siguranță ale tărgii, fixarea centurilor de siguranță cu care sunt prevăzute tărgile sau cărucioarele, verificarea și securizarea liniilor intravenoase, recipientele atașate la liniile intravenoase vor fi așezate departe de capul pacientului,capul și membrele pacientului vor fi protejate, de preferat transportul cu picioarele în față, se vor evita mișcările bruște atunci când se fac schimbări de direcție, mai ales la pacienții la care s-a administrat medicație înainte de transport. Persoana care dirijează transportul se va așeza la capul pacientului pentru a sesiza orice modificare și a aplica imediat manevrele necesare. Nu se vor deschide ușile cu ajutorul mijlocului de transport iar în cazul utilizării lifturilor mijlocul de transport al pacientului se va introduce cu extremitatea la care este așezat capul pacientului.Pacientul nu se va lăsa nesupravegheat pe perioada transportului și se vor urmări modificările fizice sau emoționale ale acestuia.

b. În timpul transportului se vor respecta regulile de îngrijire ale pacientului: se va discuta cu pacientul, pacientul va fi rugat să-și mențină membrele în interiorul mijlocului de transport, extremitatea cefalică va fi ușor ridicată și pacientul va fi acoperit cu un cearceaf pâna la nivelul extremității cefalice.

Standard III

Transferul pacientului de pe mijlocul de transport pe masa de operații sau pe masa unui dispozitiv pentru investigații este responsabilitatea echipei de transport și a persoanei care este responsabilă de sectorul unde se face transportul (asistent șef bloc operator, asistent șef explorări, etc.)

a. Pentru siguranța pacientului și a echipei chirurgicale se impun unele măsuri la transferul pacientului din mijlocul de transport pe masa de operații: poziționarea tărgii lângă masa de operații se va face în funcție de înălțimea pacientului, se vor bloca roțile atât la mijlocul de transport cât și la masa de operații, liniile intravenoase și sistemele de drenaj se vor securiza și nu se vor tracționa. Pentru pacienții conștienți sunt necesare două persoane pentru efectuarea transportului iar pentru pacienții necooperanți sau care nu se pot mobiliza vor fi necesare 4 persoane pentru efectuarea transferului.Momentul transferului de pa mijlocul de transport pe masa de operații va fi supravegheat și dirijat de către anestezist. De asemenea, anestezistul este responsabil de protecția capului gâtului și căilor respiratorii în momentul transferului. Transferul pacientului se va efectua cu mișcări blânde, tragerea bruscă sau impingerea pacientului fiind contraindicate. Pacientul va fi poziționat pe centrul mesei de operații iar centura de siguranță se va fixa la aproximativ 4 cm deasupra articulației genunchilor, centura să nu fie prea strânsă prin lăsarea unui spațiu de 2 degete între centură și coapse. Se va verifica ca zonele de contact cu planurile osoase să nu fie pe suprafețele metalice ale mesei de operații. Aceste zone vor fi protejate cu pernuțe de silicon.

b. În timpul transferului pacientului de pe mijlocul de transport pe masa de operații pacientul se va menține acoperit cu un cearceaf, la pacienții conștienți se vor explica manevrele care se vor efectua. Se va desemna un membru al echipei de transfer (ex. anestezist) care va da comenzile de transfer iar pacienții conștienți vor fi instruiți să se mițte numai la comandă.

Page 4: 1 PRIMIREA PACIENTULUI

1.1 Primirea pacientului chirurgical: așezarea pe scaunul rulant

2

Primirea, transferul şi poziţionarea pacientului chirurgical 1.1 Primirea pacientului chirurgical

Dana Turliuc

Fotoliile rulante sunt dispozitive in care pacientii pot fi transportati in pozitie sezanda (fig.1). Pentru sustinerea picioarelor, fotoliile rulante sunt prevazute cu suporturi speciale iar manevrarea se face cu ajutorul unor manere situate in spatele fotoliului rulant.

Figura 1. Fotoliul rulant

Fotoliul rulant se utilizeaza pentru transportul intraspitalicesc al pacientului catre salile de diagnostic si tratament, catre blocul operator. Fotoliul rulant se utilizeaza la toti pacientii care pot mentine pozitia sezanda dar autonomia mersului nu este pastrata. Asezarea pacientului in fotoliul rulant se poate face de catre o singura persoana, atunci cand pacientul poate mentine pozitia sezanda si ortostatismul si de catre doua persoane atunci cand pacientul nu poate mentine pozitia sezanda si ortostatismul. Asezarea pacientului pe scaunul rulant de catre o singura persoana se face in felul urmator(fig.2):

Figura.2 Transferul pacientului de pe pat pe scaunul rulant.

Page 5: 1 PRIMIREA PACIENTULUI

3

ABILITĂȚI CHIRURGICALE FUNDAMENTALE Universitatea de Medicină şi Farmacie „Gr.T.Popa” Iaşi

Pacientul ridicat in pozitie sezanda. Persoana care efectueaza manevra va fixa cu o mana spatele pacientului iar cu cealalta mana ridica pacientul din regiunea poplitee si va roti pacientul pana ce acesta ajunge transversal pe pat/targa. Persoana care executa manevra se va intoarce cu fata la pacient, introduce mainile sub axilele pacientului iar pacientul se sprijina cu mainile pe bratele sau umerii persoanei din fata. La comanda persoanei care efectueaza manevra pacientul este ridicat in ortostatism si intors imediat cu spatele la fotoliul rulant, lasand apoi pacientul sa se aseze usor in fotoliul rulant. Asezarea pacientului pe scaunul rulant de catre doua persoane se face in situatia in care pacientul nu poate mentine ortostatismul (figura 3.).

Manevra se executa in felul urmator: Pacientul este ridicat in pozitie sezanda si apoi rotat in jurul unui ax de 90° pentru a ajunge in pozitie transversal pe pat. In timpul efectuarii acestei manevre pacientul va fi sustinut permanent de catre cele doua persoane. Prima persoana se aseaza in spatele bolnavului si il sprijina de axile iar cealalta persoana aranjeaza picioarele si apoi le ridica aducand pacientul cu spatele pana la marginea patului. Persoana de la picioarele pacientului înconjură patul și aseaza fotoliul rulant la marginea patului la nivelul spatelui pacientului. Cele doua persoane se aseaza de o parte si de alta a fotoliului rulant si il sprijina cu picioarele. In acelasi timp cele doua persoane se așează oblic față în față și cu mâinile dinspre fotoliu prind pacientul sub axile iar cealaltă mână o introduc sub genunchii pacientului, îl ridică și îl așează pe fotoliu rulant. Fotoliul rulant este imediat tras înapoi iar picioarele pacientului se așează pe suporturile de susținere în poziție adecvată.

Figura 3. Transferul pacientului de pe pat pe fotoliul rulant de catre doua persoane.

Transferul pacientului din fotoliu rulant în pat se face prin manevre inverse decât cele descrise anterior.

Page 6: 1 PRIMIREA PACIENTULUI

2

Primirea, transferul şi poziţionarea pacientului chirurgical 1.1 Primirea pacientului chirurgical

Bibliografie

1. Caruthers B, Junge T, Long JB, Price BD. Surgical case management. In: Frey K, Ross T. eds. Surgical Technology for the Surgical Technologist: A Positive Care Approach Clifton Park, NY: Delmar Cengage; 2008.

2. Core Curriculum for Surgical Assisting. 3nd ed. Littleton, CO: Association of Surgical Assistants; 2014.

3. Core Curriculum for Surgical Technology. 5th ed. Littleton, CO: Association of Surgical Technologists; 2002.

4. Coonan TJ, Hope CE. Cardio-respiratory effects of change of body position. Canadian Journal of Anesthesia, 30, 424; 1983.

5. Gauer OH , Thron HL. Postural changes in the circulation. In: Hamilton WF,. Dows P, eds. Handbook of Physiology. Washington, DC: American Physiological Society; 1965: 2409.

6. Martin, JT. (1997). General principles of safe positioning. In: Martin JT, Warner MA, eds. Positioning in Anesthesia and Surgery. Philadelphia, PA: WB Saunders;5-12.

Page 7: 1 PRIMIREA PACIENTULUI

1.2 Schimbarea lenjeriei de pat cu pacientul în pat, în poziție sezândă

3

ABILITĂȚI CHIRURGICALE FUNDAMENTALE Universitatea de Medicină şi Farmacie „Gr.T.Popa” Iaşi

Dana Turliuc

Schimbarea lenjeriei de pat se face în funcție de starea pacientului: pentru pacientul cu modificări ale stării de cunoștință sau care nu se poate mobiliza și pentru pacientul care se poate mobiliza.

a. Schimbarea lenjeriei pacientului care nu se poate mobiliza. Manevra se exectă de către două persoane. Pacientul se așează în decubit dorsal, se orizontalizează patul și se scoate perna de sub capul pacientului. Cele două persoane se așează de partea dreaptă a patului și la o comandă fermă pacientul este întors în decubit lateral drept cu menținerea coloanei vertebrale în ax. O persoana va susține pacientul iar cea de a doua persoană va trece în spatele pacientului, va rula lenjeria murdară de la marginea patului spre pacient și va fixa lenjeria curate prin rulare de la marginea patului către pacient. Aceeași persoană va susține pacientul iar persoana aflată în fața pacientului va trece în spatele pacientului și imediat cele două persoane vor aseza pacientul în decubit dorsal și imediat în decubit lateral stâng astfel încât capetele lenjeriei murdare și a celei curate să se plaseze în spatele pacientului . O persoană va rămâne în fața pacientului iar cea de a doua persoană va trece în spatele pacientului și va rula spre marginea stângă a patului lenjeria murdară apoi va rula lenjeria curată. Pacientul va fi așezat în decubit dorsal, marginile lenjeriei curate vor fi tracționate astfel încât lenjeria să fie perfect întinsă și să nu facă cute sub pacient. Marginile lenjeriei vor fi introduse sub saltea, se va ațeza perna sub capul pacientului ți apoi se va ridica extremitatea cefalică a patului, în poziția de maxim confort pentru pacient. Pe tot parcursul manevrei pacientul va fi acoperit. Dacă manevra de rulare/derulare a lenjeriei este dificilă se va utiliza tehnica adunării lenjeriei sub formă de armonică.

b. Pentru pacientul care se poate mobiliza manevra se efectuează de perferat de către două persoane. Pacientul este invitat să se ridice în șezut și se susține singur sau ajutat de către o persoană. După ridicarea pacientului în șezut patul se orizontalizează se ia perna și se rulează lenjeria murdară de la extremitatea cefalică a patului către pacient. Imediat se derulează lenjeria curată până la nivelul unde s-a rulat lenjeria murdară iar pacientul este invitat să-și ridice șezutul fie prin sprijin pe mâini sau pe coate fie ajutat de către o persoană. În timp cât pacientul își ridică șezutul o persoanî va rula lenjeria murdară până la nivelul genunchilor care rămân flectați și apoi va derula lenjeria curate până la același nivel. Pacientul va fi reașezat pe șezut sau în decubit dorsal dar cu genunchii flectați. Lenjeria murdară va fi rulată până la marginea patului iar cea curate va fi derulată până la marginea patului. Marginile lenjeriei vor fi întise pentru a evita formarea cutelor sub pacient apoi vor fi introduce sub saltea. Perna va fi introdusă sub capul pacientului și extremitatea cefalică a patului va fi ridicată în poziție de maxim confort pentru pacient.

Page 8: 1 PRIMIREA PACIENTULUI

1.3 Transferul pacientului din pat pe targa si de pe targape masa de operatie

2

Primirea, transferul şi poziţionarea pacientului chirurgical 1.3 Transferul pacientului pe masa de operație

Dana Turliuc

Transferul pacientului din pat pe targa de transport se efectueaza prin tehnici diferite functie de starea pacientului. Pacienții cu autonomie de miscare se vor aseza singuri pe targă dupa ce targa a fost așezată paralel cu patul iar înălțimea patului a fost adusă la înălțimea tărgii.În cazul în care pacientul nu are autonomie de mișcare manevra de transfer a pacientului din pat pe targa se va efectua de către trei persoane. Pentru pacienții în stare de comă sau pacienții obezi sunt necesare patru sau cinci persoane. Pentru pacienții obezi se pot utilza dispozitive hidraulice de transfer.

La transferul pacientului din pat pe targa de transport se efectuează următorii pași:

a. Personalul care efectuează manevra va imbraca echipamentul de protecție.

b. Se coboara capul pacientului în poziție orizontală (excepție fac pacienții care nu tolerează această poziție). Se acopera pacientul până la niveul extremității cefalice cu o pătură sau un cearceaf. Se explică pacientului manevra care se va efectua în funcție de starea de conștiență și gradul de înțelegere. Se evaluează gradul de participare a pacientului la efectuarea manevrei. Se ridică patul până la cîțiva centimetri deasupra nivelului tărgii de transport și se verifică blocarea frînelor atât la pat cât și la targă(figura 4).

Figura 4.

c. Se pune perna pe targa de transport. Pacientul este rugat, dacă este capabil să se apropie de marginea patului poziționând mâinile deasupra toracelui. Dacă pacientul nu poate efectua miscarea de rulare către marginea patului va fi ajutat utilizând o aleză sau bandă de cauciuc care se va așeza sub pacient prin manevra de rotire a pacientului (figura 5): se poziționează pacientul din decubit dorsal în decubit lateral drept, se aduce aleza/banda de cauciuc la spatele pacientului, se repune pacientul în decubit dorsal și apoi în decubit lateral stâng, se trage aleza/banda de cauciuc și se repoziționează pacientul în decubit dorsal după care se aduce la marginea patului(figura 6).

Page 9: 1 PRIMIREA PACIENTULUI

3

ABILITĂȚI CHIRURGICALE FUNDAMENTALE Universitatea de Medicină şi Farmacie „Gr.T.Popa” Iaşi

Figura 5. Figura 6.

d. Pentru transferul efectiv al pacientului din pat pe targa de transport două persoane se vor așeza de o parte a tărgii și o persoană se va așeza de partea opusă a patului. Persoanele care efectuează transferul se vor așeza cu picioarele unul în fața celuilalt, cu coatele și șoldurile flectate și spatele drept. Cele două persoane plasate la marginea tărgii vor trage pacientul pe targă(figura 7).

Figura 7.

e. Pacientul se poziționează pe centrul tărgii(figura 8) cu păstrarea aliniamentului coloanei vertebrale, se ridică barele de protecție ale tărgii, se repoziționează perna sau se ridică extremitatea cefalică a tărgii (figura 9).

Figura 8 Figura 9

Transferul pacientului de pe targă pe masa de operații se face sub coordonarea unei singure persoane și în momentul când întreg personalul răspunzător de transfer este pregătit. Targa se aduce lângă masa de operații și se coboară marginea de siguranță dinspre masa de operații. Masa de operații și targa sunt aduse și blocate la aceeași înălțime, se verifică liniile intravenoase și se așează în poziții vizibile. În acest moment toți membrii echipei care efectuează transferul de pe targă pe masa de operații trebuie să fie pregătiți. Dacă pacientul

Page 10: 1 PRIMIREA PACIENTULUI

2

Primirea, transferul şi poziţionarea pacientului chirurgical 1.3 Transferul pacientului pe masa de operație

este conștient un membru al echipei de transfer se plasează de partea opusă a mesei de operații pentru a prelua pacientul iar un alt membru al echipei de transfer rămâne lâgă targă pentru a preveni mișcările acesteia. Pacientul este invitat să se deplaseze de pe targă pe masa de operații. În situația în care pacientul nu se poate mobiliza singur sau starea de cunoștință a pacientului este modificată pacientul va fi ridicat de pe targă pe masa de operații cu manevre identice cu cele descrise la transferul pacientului din pat pe targa de transport. Pacienții vor fi ridicați și nu împinși sau trași de pe targă pe masa de operații deoarece aceaste manevre pot determina obstrucții ale fluxului sanguin și induce aparițiia ulcerelor de decubit.La efectuarea manevrei de transfer de pe targă pe masa de operații anestezistul va dirija toate mobilizările pacientului și va fi responsabil direct de funcționalitatea liniilor venoase.pacientul se poziționează pe masa de operații în decubit dorsal cu segmentele corpului aliniate, picioarele sunt fixate cu ajutorul centurilor de siguranță. Centurile de siguranță se plasează la aproximativ patru centimetri deasupra genunchilor, suficient de relaxate ( distanta de două degete între centura de siguranță și coapsă) pentru a preveni staza venoasă. De asemenea, pentru a preveni compresiunile vasculare sau nervoase, centurile de siguranță nu se vor plasa la nivelul gleznelor. Pacientul va fi permanent supravegheat după ce este așezat pe masa de operații și până la începerea manevrelor de anesteziere. Dacă pacientul este conștient i se vor explica toate manevrele și i se va asigura maximul de confort. Deoarece temperatura în sălile de operații este în general scăzută, pacientul va fi acoperit cu un cearceaf, menținerea unei temperaturi corporeale în limite normale va preveni apariția infecțiilor. Dacă pacienții nu suportă poziția de decubit dorsal, până la începerea manevrelor de anesteziere se vor fixa sup cap, umeri și genunchi pernuțe de silicon pentru a asigura un plus de confort pacientului. Pentru a reduce compresiunile la nivel cutanat și a preveni arsurile se va avea în vedere ca nici un segment al pacientului să nu fie în contact cu suprafețe metalice.

Imobilizarea pacientilor agitaţi

Imobilizarea pacientului agitat se poate realiza în trei etape : incercarea de control verbal a pacientului, imobilizarea fizică și imobilizarea medicamentoasă Agitația pacienților se poate datora unor cauze organice, psihiatrice, abuzului de alcool sau droguri, etc. Agitația pacienților poate fi precedată de de alternarea episoadelor de cooperare și agresivitate, pacientul este necooperant, pacientul se află în stare de etilism acut, sub influența drogurilor sau în stare de sevraj.

Pentru a preveni instalarea agitației permanente la acești pacienți se va practica :

a . Controlul verbal al pacientului prin adoptarea unei atitudini pasive, ton calm, evitarea contactului vizual prelungit cu pacientul, menținerea distanței de un braț față de pacient, nu se stă niciodată cu spatele la pacient și nu se va aborda niciodată pacientul din spate. Dacă controlul verbal nu este eficient, situație frecvent întâlnite la pacienții cu intoxicații etanolice și psihoze se va recurge la imobilizarea fizică.

b. Imobilizarea fizică este o masură extremă. Imobilizarea pacientului se realizează cu cearceaf, chingi sau se practică imobilizarea manuală. Imobilizarea fizică se recomandă a fi asigurată de 5 persoane iar dacă pacientul este de sex feminin la imobilizare trebuie să participecel puțin o femeie. La imobilizarea cu cearceaful patru persoane imobilizează

Page 11: 1 PRIMIREA PACIENTULUI

3

ABILITĂȚI CHIRURGICALE FUNDAMENTALE Universitatea de Medicină şi Farmacie „Gr.T.Popa” Iaşi

pacientul în patru puncte diferite, de preferat la nivelul articulațiilor. A cincea persoana va trece cearceaful transversal pe spatele pacientului extremitațile cearceafului sunt trecute peste membrele superioare iar capetele libere se răsucesc, se încrucișează pe toracele bolnavului și se leagă la spate. Cu un al doilea cearceaf se imobilizează membrele inferioare. La imobilizarea în chingi se utilizează garnitura de chingi formată din patru manșete căptușite cu material moale și două benzi late. Patru persoane imobilizează pacientul în patru puncte diferite iar a cincea persoană fixează manșetele la nivelul gleznelor și deasupra articulațiilor radio-carpiene. Imediat se aplică o bandă lată la nivelul toracelui sub membrele superioare și o a doua bandă lată deasupra genunchilor. Între tegumente și chingi se lasă un spațiu de 1 cm pentru a preveni compresiunea la nivelul tegumentelor și structurilor vasculo-nervoase. Imobilizarea se menține maxim 2 ore iar la fiecare 15 minute se verifică perfuzia periferică, mobilitatea, postura și starea de cunoștință. Capul pacientului se menține ușor ridicat pentru a preveni aspirația. Imobilizarea manuală a pacientului necesită forță musculară și rapiditate. La manevră participă de preferat 5 persoane. Pacientul este culcat pe pat sau targă blocate în prealabil, o persoană fizează umerii bolnavului prin apăsarea acestora pe planului patului, se imobilizează membrele superiare ținându-se la nivelul articulațiilor radio-carpiene de către două persoane iar membrele inferioare se imobilizează prin presiune la nivelul genunchilor de către a patra persoană. A cincea persoană va aplica sistemul de chingi descris anterior. Dacă această metodă nu este eficientă se va recurge la imobilizarea medicamentoasă.

c. Imobilizarea medicamentoasă este de preferat oricărei metode dar are dezavantajul că alterează starea de cunoștință a pacientului, poate determina depresie respiratorie sau paradoxal accentuarea agitașiei. Imobilizarea medicamentoasă se realizează cu opiacee, barbiturice, neuroleptice și rare ori blocante neuromusculare. BIBLIOGRAFIE

1. Kennedy MP. Violence in emergency departments: under-reported, unconstrained. MJA 2005;183(7):362-5.

2. Tintinalli J. Emergency Medicine – A Comprehensive Study Guide, Behavioral Disorders.

3. Bradshaw Bunney E. The Agitated Patient in the Emergency Department.4. Hill S, Petit J. The violent patient. Emerg Med Clin North Am 2000; 18:301-15.5. 5.Rice MM, Moore GP. Management of the violent patient. Therapeutic and legal

considerations. Emerg Med Clin North Am 1991; 9:13-30.6. Hill S. Management of the violent patient in the Emergency Departament.7. American Psychiatric Association Task Force on the Psychiatric Uses of Seclusion

and Restraint : Seclusion and Restraint: The Psychiatric Uses. 1985. Washington DC: American Psychiatric Association.

8. Annas GJ. The last resort - the use of physical restraints in medical emergencies. N Engl J Med 1999; 341(18): 1408-12.

9. Zun LS. A prospective study of the complication rate of use of patient restraint in the emergency department. J Emerg Med 2003; 24(2):119-24.

10. Allen MH, et al. The Expert Consensus Guideline Series. Treatment of behavioral emergencies. Postgrad Med Spec 2001; 1:1-88.

11. Clinton JE, et al. Haloperidol for sedation of disruptive emergency patients. Ann Emerg Med 1987; 3 (16):319-22.

12. Battaglia J, et al. Haloperidol, lorazepam, or both for psychotic agitation? A multicenter, prospective, double-blind, emergency department study. Am J Emerg Med 1997; 4 (15):335-40.

Page 12: 1 PRIMIREA PACIENTULUI

2

Primirea, transferul şi poziţionarea pacientului chirurgical 1.3 Transferul pacientului pe masa de operație

13. Yildiz A, Sachs GS, Turgay A. Pharmacological management of agitation in emergency settings. Emerg Med J 2003; 20:339-46.

14. Dartford D, Gravesham D. Short Term Clinical Guidelines on the Management of Disturbed/Violent Behaviour of Patients in A&E and Emergency Situations (including the use of Rapid Tranquilisation).

15. Alina Petrica, Mihai Grecu Ghid de abordare a pacientului agresiv si violent in urgent. Timisoara 2008

Page 13: 1 PRIMIREA PACIENTULUI

1.4 Poziţionarea pacientului în decubit dorsal şi lateral

Dana Turliuc

În practica chirurgicală există patru poziții chirurgicale fundamentale: decubit dorsal (supinație), decubit ventral (pronație), decubit lateral, poziția pentru litotomie (genu-pectorală, ginecologică). La aceste patru poziții chirurgicale se adaugă câteva variante : Trendelenburg, Trendelenburg inversat, poziția sezândă (Fowler), jackknife , litotomie înaltă (genu-pectorală) și litotomie joasă (ginecologică).

a. Poziția de decubit dorsal (supinație) (figura 9.)

Figura 9. Decubit dorsal (supinație)

Supinația este cea mai frecventă poziție chirurgicală.Poziția decubit dorsal (supinație) este utilizată pentru chirurgia abdomenului, chirurgia capului și gâtului, chirurgia extremităților. Pacientul se poziționează în decubit dorsal cu capul și coloana orizontale, paralele cu podeaua sălii de operație, șoldurile paralele și picioarele așezate în linie dreaptă fără să se atingă unul cu altul. Capul se sprijină pe un suport special pentru cap. Brațele sunt sprijinite pe suporturi speciale pentru brațe așezate paralel cu corpul pacientului sau perpendicular pe corpul pacientului pentru a preveni compresiunea nervului radial sau cubital..Când brațele se poziționează perpendicular pe corpul pacientului palmele se orientează în sus, coatele sunt poziționate în extensie și brațele se fixează cu centuri speciale. Centurile sunt fixate astfel încât să nu exercite presiune asupra brațelor și să permit funcționalitatea normală a perfuziilor și a celorlate dispositive care sunt fixate la nivelul brațelor (ex. manșeta tensiometrului). La nivelul regiunii lombare se pot fixa pernuțe de silicon care să prevină compresiunea musculaturii lombare pe planurile dure ale mesei operatorii.Benzile de fixare a pacientului se poziționează la aproximativ patru centimetri deasupra genunchilor, lejer, fără a face compresiune la nivelul coapselor. Punctele de maximă presiune asupra tegumentelor vor fi protejate cu ajutorul unor pernuțe de silicon. Punctele de maximă presiune la nivelul tegumentelor, în poziția de decubit dorsal sunt situate la nivelul occiputului, apofizelor spinoase ale scapulei, apofiza stiloidă a radiusului, olecran, sacru și calcaneu. Principalele trunchiuri nervoase interesate în această poziție chirurgicală sunt reprezentate de plexul brahial și nervii radial, cubital, median, peronier comun și nervul tibial. În cee ace privește funcția respiratorie capacitatea vitală poate fi interesată prin reducerea expansiunii

Page 14: 1 PRIMIREA PACIENTULUI

Primirea, transferul şi poziţionarea pacientului chirurgical 1.4 Poziționarea pacientului în decubit dorsal și lateral

posterioare a pulmonului dat fiind poziția de decubit dorsal. In cazul pacientelor însărcinate de partea dreapta a pacientei se va introduce o pernă de silicon pentru a preveni hiopotensiunea care se poate datora compresiunii exercitate de uter asupra aortei și venei cave.

În cazul pacienților obezi, în această poziție fluxul sanguine normal poate fi perturbat prin compresiunea venei cave și a aortei abdominale datorită conținutului abdominal și de asemenea poate fi influențată funcția respiratorie prin modificarea mișcărilor diafragmatice datorită conținutului abdominal.

b.Poziția de decubitul lateral (figura 10)

Figura 10. Decubit lateral

Poziția de decubit lateral se adresează intervențiilor pentru afecțiunilor de la nivel renal sau toracic. Pacientul este anesteziat pe masa de operație și ramâne în poziție de supinație. Echipa pentru poziționarea pacientului este formată din patru persoane. O persoană va asigura protecția capului și gâtului, două persoane se așează de aceeași parte a mesei de operații, una din aceste persoane va prinde toracele iar cealaltă persoană va prinde și susține partea inferioară a bazinului și membrele inferioare. A patra persoană se va așeza de cealaltă parte a mesei de operație pentru a prelua pacientului. La comanda persoanei care asigură protecția capului și gâtului cele două persoane așezate de o parte a mesei vor ridica pacientul și îl vor roti în decubit lateral drept/stâng timp în care persoana de partea opusă a mesei va așeza echipamentul necesar pentru susținerea pacientului.Umerii și șoldurile vor fi mobolizate în același timp, membrul inferior situat dedesubt va fi flectat la nivelul șoldului și genunchiului iar membrul inferior situate deasupra va rămâne în extensie. La nivelul genunchilor, între cele două membere inferioare se va așeza un rulou de silicon sau o pernă. De asemenea, se va așeza o pernă între membrele superioare ale pacientului, dacă nu se utilizează ambele dispozitive pentru fixarea antebrațului și un rulou de silicon la nivelul axilei pentru a proteja plexul brahial. Se va menține aliniamentul între cap și coloana cervicală și se va verifica ca sânii și organele genital masculine să nu fie torsionate. Dezavantajele acestei poziții chirurgicale sunt reprezentate de interferarea funcției respiratorii, compresiunea nervilor brachial, radial, median, cubital și peroneal, compresiunile osoase (os temporal, acromion, cubital, cresta iliacă și marele trochanter.Vasele care pot fi interesate prin utilizarea acestei

Page 15: 1 PRIMIREA PACIENTULUI

poziții chirurgicale sunt reprezente de a. carotidă, a. axilară, a. brahială, aorta, vena cavă și nervul safen.Pacienții obezi tolerează foarte bine această poziție cu precizarea că roloul de silicon care se așează la nivelul axilei pacientului să fie de dimensiuni corespunzătoare.

Bibliografie

1. Caruthers B, Junge T, Long JB, Price BD. Surgical case management. In: Frey K, Ross T. eds. Surgical Technology for the Surgical Technologist: A Positive Care Approach Clifton Park, NY: Delmar Cengage; 2008.

2. Core Curriculum for Surgical Assisting. 3nd ed. Littleton, CO: Association of Surgical Assistants; 2014.

3. Core Curriculum for Surgical Technology. 5th ed. Littleton, CO: Association of Surgical Technologists; 2002.

4. Coonan TJ, Hope CE. Cardio-respiratory effects of change of body position. Canadian Journal of Anesthesia, 30, 424; 1983.

5. Gauer OH , Thron HL. Postural changes in the circulation. In: Hamilton WF,. Dows P, eds. Handbook of Physiology. Washington, DC: American Physiological Society; 1965: 2409.

6. Martin, JT. (1997). General principles of safe positioning. In: Martin JT, Warner MA, eds. Positioning in Anesthesia and Surgery. Philadelphia, PA: WB Saunders;5-12.

Page 16: 1 PRIMIREA PACIENTULUI

1.5 Poziţionarea pacientului în decubit ventral

Primirea, transferul şi poziţionarea pacientului chirurgical 1.5 Poziționarea pacientului în decubit ventral

Dana Turliuc

Poziția de decubit ventral (pronație) (figura 11)

Figura 11. Decubit ventral (pronație)

Poziția de decubit ventral (pronație) se utilizează pentru afecțiunile spinale, rectale și feței posterioare a membrelor inferioare. Poziția constă în așezarea pacientului cu fața în jos pe masa de operație.

Pacientul se poziționează inițial în supinație pe targa cu care a fost transportat. Targa se așează paralel cu masa de operație, se coboară bara de protecție de partea mesei de operație și se blochează targa. Se coboară bara de protecție de partea opusă mesei de operație și se încep manevrele de anestezie pe targa de transport. După intubația orotraheală și protejarea ochilor pacientului medicul anestezist va anunța momentul când pacientul poate fi poziționat pe masa de operație în pronație.

Înainte de începerea manevrei de așezare a pacientului în pronație se va verifica existența echipamentului pentru poziționare pe masa de operație:suporturile pentru antebrațe, suportul pentru cap, suportul pentru torace, pernuțele de silicon necesare pentru protecția zonelor de maximă compresiune. Zonele de maximă compresiune care este necesar a fi protejate în pronație sunt reprezentate de: frunte, ochi, nas, torace, creste iliace, sâni, organe genital masculine, genunchi și fața dorsală a picioarelor. Protejarea acestor regiuni se face prin menținerea aliniamentului cervical, utilizarea de pernuțe de silicon la nivelul feței, rulouri de

Page 17: 1 PRIMIREA PACIENTULUI

silicon la nivelul toracelui pentru a permite mișcările cutiei toracice și a reduce presiunea abdominală verificarea ca sânii și organele genitale masculine să nu fie torsionate. Pentru realizarea manevrei de poziționare a pacientului de pe targă pe masa de operație în poziția de pronație sunt necesare minim patru persoane. O persoana (anestezistul) va ține capul și gâtul fiind responsabilă de menținere sondei de intubație orotraheală, o persoana va ține trunchiul, o persoana va ține partea inferioară a bazinului ți membrele inferioare iar o persoană se va plasa de partea opusă a mesei pentru a prelua pacientul care este întors pe masa de operații. În timpul poziționarii se va menține aliniamentul coloanei vertebrale, brațele se vor ține pe lângă corp, toată echipa se va mobiliza în acelați timp la comanda persoanei care asigură protecția capului și gâtului. Odată întors pacientul în decubit ventral cu toracele dispus pe rulouri de silicon, se va poziționa capul astfel încât să nu existe compresiuni la nivelul feței, ochilor , nasului iar căile aeriene să fie libere. Imediat după poziționarea capului se poziționează membrele superioare prin fixarea suporturilor pentru brațelor, acestea fiind flectate ușor la nivelul coatelor și palmele poziționate în jos. Sub coate se introduc pernuțe de silicon pentru a preveni compresiunea la nivelul olecranului. Urmează poziționarea genunchilor și a picioarelor prin fixarea unor pernuțe de silicon sub genunchi, pernuțe care vor preveni compresiunea la nivelul rotulei și a unei pernuțe sub articulația tibio - tarsiană la nivelul feței dorsale a piciorului care va preveni compresiunea nervului tibial anterior dar și a degetelor picioarelor. Pacientul va fi fixat pe masa de operație cu o centură de siguranță plasată la aproximativ patru cm deasupra spațiului poplietu.

În situația în care pacientul este constient la pacient se practică anestezia pe masa de operație după intubația orotraheală pacientul va fi întors pe masa de operație de către o echipă formată din minim 4 persoane. O persoană va asigura protecția capului și gâtului, două persoane se așează de aceeași parte a mesei de operații, una din aceste persoane va prinde toracele iar cealaltă persoană va prine și susține partea inferioară a bazinului și membrele inferioare. A patra persoană se va așeza de cealaltă parte a mesei de operație pentru a prelua pacientului.

La comanda persoanei care asigură protecția capului și gâtului cele două persoane așezate de o parte a mesei vor ridica pacientul și îl vor roti în decubit lateral drept timp în care persoana de partea opusă a mesei va așeza pe masa rulourile de silicon pentru torace după care pacientul va fi rotit în decubit ventral. În cazul în care capul pacientului este fixat în dispositive metalice special pacientul nu se va mai mobiliza după fixarea capului în dispozitivul respective (Mayfield).

În cazul pacienților obezi se va utiliza o targă care se bochează lângă masa de operații. Pacientul este transferat de pe masa de operații pe targă în poziție de supinație și apoi întors în poziție ventral de pe targă pe masa de operații. La pacienții obezi poziția de pronație este problematică aceștia necesitând perne speciale cu orificiu central, perne care se introduc între abdomen și masa de operație și care permit reducerea presiunii abominale și împiedică staza venoasă. În același timp ventilația va fi dificilă datorită conținutului mare abdominal.

Page 18: 1 PRIMIREA PACIENTULUI

Primirea, transferul şi poziţionarea pacientului chirurgical 1.5 Poziționarea pacientului în decubit ventral

Bibliografie

1. Caruthers B, Junge T, Long JB, Price BD. Surgical case management. In: Frey K, Ross T. eds. Surgical Technology for the Surgical Technologist: A Positive Care Approach Clifton Park, NY: Delmar Cengage; 2008.

2. Core Curriculum for Surgical Assisting. 3nd ed. Littleton, CO: Association of Surgical Assistants; 2014.

3. Core Curriculum for Surgical Technology. 5th ed. Littleton, CO: Association of Surgical Technologists; 2002.

4. Coonan TJ, Hope CE. Cardio-respiratory effects of change of body position. Canadian Journal of Anesthesia, 30, 424; 1983.

5. Gauer OH , Thron HL. Postural changes in the circulation. In: Hamilton WF,. Dows P, eds. Handbook of Physiology. Washington, DC: American Physiological Society; 1965: 2409.

6. Martin, JT. (1997). General principles of safe positioning. In: Martin JT, Warner MA, eds. Positioning in Anesthesia and Surgery. Philadelphia, PA: WB Saunders;5-12.

Page 19: 1 PRIMIREA PACIENTULUI

1.6 Poziţii speciale în chirurgia abdominală şi ginecologică

Dana Turliuc

a. Poziția pentru litotomie (figura 12).

Figura 12. Poziția pentru litotomie

Poziția de litotomie se utilizează pentru expunerea regiunii perineale. Această poziție derive din poziția de supinație. După procedura de anestezie generală, din poziția de supinație membrele inferioare ale pacientului se ridică și se abduct pentru a expune regiunea perineală iar fesele se ridică de pe marginea distală a mesei de operații, perineul fiind așezat în axul longitudinal al mesei de operație. Acest lucru se obține prin fixarea picioarelor în suporturi speciale pentru membrele inferioare, dispositive diferite funcție de greutatea fiecărui pacient. Membrele inferioare se ridică simultan și progresiv cu colaborarea echipei de anestezie. Dispozitivele care susțin picioarele sunt prevăzute cu pernuțe de silicon pentru a preveni compresiunile vasculo-nervoase. În final pelvisul va fi ridicat iar trunchiul și extremitatea cefalică vor fi în același ax, extremitatea cefalică fiind ușor ridicată. Membrele

Page 20: 1 PRIMIREA PACIENTULUI

Primirea, transferul şi poziţionarea pacientului chirurgical 1.6 Poziții speciale în ortopedie, neuro chirurgie și în chirurgia plastică

superioare se vor plasa în extensie cu palmele orientate în jos și fixate în suporturile pentru membrele superioare cu care este prevazută masa de operație. Riscurile acestei poziții sunt reprezentate de traumatisme la nivelul articulației șoldului/genunchiului, compresiuni la nivelul nervilor obturator, femoral, peronierul comun și nervului cubital și restricționarea mișcărilor diafragmatice. Aceste riscuri pot fi reduse prin utilizarea dispositivelor de susținere a picioarelor adecvate greutății fiecărui pacient, ridicarea picioarelor lent și simultan, rotația externă minima a articulației șoldului, protejarea lateral/posterioară a genunchilor și gleznelor pentru a evita compresiunea și contactul cu suprafețele metalice, brațele se vor fixa la distanță de torace pentru a nu împiedica respirația dar nu la un unghi mai mare de 90°.

Ca variante la aceste poziții fundamentale există și alte posibilități de poziționare chirurgicală:

b. Poziția Trendelenburg (figura 13)

Figura 13. Poziția Trendelenburg

Poziția chirurgicală Tredelenburg este o poziție de decubit dorsal în care capul pacientului este mai jos decât membrele inferioare ale acestuia. Această poziție este utilizată pentru intervențiile care se adresează leziunilor situate în porțiunea inferioară a abdomenului sau la nivelul micului bazin. De asemenea, acestă poziție chirurgicală se utilizează pentru pacienții aflați în șoc hipovolemic. Masa chirurgicală se poziționează astfel încât genunchii să fie situați în cel mai înalt punct iar gambele să fie paralele cu podeaua.Umerii pacientului se vor fixa cu centuri care vor avea susținerea la nivelul acromionului și apofizei spinoase a scapulei. Plasarea incoretă a acestor centuri, respectiv la nivelul axilei va determina compresiunea și lezarea plexului brachial.Înainte de fixarea mesei în poziție Trendelenburg se va verifica ca brațele și degetele pacientului să nu fie la nivelul dispozitivelor metalice de la nivelul mesei operatorii.Manevrele de poziționare a mesei operatorii în poziție Tredelenburg se vor efectua foarte lent astfel încât organismal să se poată adapta la modificările presiunii arteriale, respiratorii și deplasările conținutului abdominal. Modificările circulatorii și respiratorii se datorează redistribuirii masei corporeale. Conțnutul abdominal va comprima diaframul și va limita expansiunea pulmonară reducând rata ventilație –perfuzie. Poziția

Page 21: 1 PRIMIREA PACIENTULUI

Trendelenburg va crește presiunea intratoracică și intracraniană și din aceste motive este recomandat ca pacientul să fie menținut în acestă poziție cât mai puțin posibil.

Pacienții obezi tolerează cel mai greu această poziție datorită conținutului mare abdominal care va comprima diafragmul și va duce la interferarea funcției respiratorii cu riscul apariției atelectaziilor și hipoxemiei.

c. Poziția Jackknife (figura 14)

Figura 14. Poziția Jackknife

Poziția Jackknife este recomandată pentru intervențiile la nivelul regiunii fesiere și la nivelul regiunii ano-rectale.

Această poziție derivă din poziția de pronație. După efectuarea anesteziei generale pacientul se poziționează în pronație prin manevrele descrise anterior. Poziția Jackknife se obține prin manevrarea mesei de operație. Extremitatea proximală și distală a mesei de operație se coboară astfel încât între linia coapselor și linia trunchiului să se formeze un unghi de 90°, șoldurile fiind plasate în cel mai înalt punct pe masa de operații. Membrele superioare vor fi așezate în extensie, flectate de la nivelul coatelor și cu palmele orientate în jos. Pentru ușurarea respirației se fixează rulouri de silicon sub torace. Pentru a preveni compresiunea la nivelul feței dorsale a piciorului și a degetelor de la membrele inferioare se utilizează o pernă de burete care se fixează sub glezne. Oaltă poziție care derive din poziția de pronație este poziția genu- pectoral. Poziția genu-pectorală constă în poziția de pronație în care ambele membere inferioare sunt abduse și flectate în unghi drept, genunchii sunt flectați iar șoldurile sunt ridicate în cel mai înalt punct al câmpului operator. Capul, umerii și toracele se așează pe masa iar membrele superioare se poziționează deasupra capului.(figura 14 bis). Poziția este recomandată pentru sigmoidoscopie și abordul posterior al colanei lombare.Punctele de compresiune maximă care este necesar a fi protejate sunt reprezentate de: obraz, pavilion ureche, grilaj costal anterior și sân, creasta iliacă și organelle genital la bărbat, genunchi, fața dorsală a piciorului și haluce.

Page 22: 1 PRIMIREA PACIENTULUI

Primirea, transferul şi poziţionarea pacientului chirurgical 1.6 Poziții speciale în ortopedie, neuro chirurgie și în chirurgia plastică

Figura 14 bis. Poziția genu – pectorală.

d. Poziția litotomie înaltă (figura 15)

Figura 15. Litotomie înaltă

Poziția litotomie înaltă este recomandată pentru abordul regiunii vaginale/perineale. Pacientul se va poziționa în poziția de litotomie unghiul dintre coapse și abdomen fiind un unghi mai mic de 90°.

Page 23: 1 PRIMIREA PACIENTULUI

e. Poziția litotomie joasă (poziția ginecologică) (figura 16)

Figura 16. Litotomie joasă (poziția ginecologică)

Poziția pentru litotomia joasă este recomandată pentru procedurile vaginale. Procedura este similară poziției litotomie înaltă cu excepția unghiului dintre coapse și trunchi care este un unghi obtuz și nu un unghi ascuțit ca în poziția pentru litotomia înaltă.

Bibliografie

1. Caruthers B, Junge T, Long JB, Price BD. Surgical case management. In: Frey K, Ross T. eds. Surgical Technology for the Surgical Technologist: A Positive Care Approach Clifton Park, NY: Delmar Cengage; 2008.

2. Core Curriculum for Surgical Assisting. 3nd ed. Littleton, CO: Association of Surgical Assistants; 2014.

3. Core Curriculum for Surgical Technology. 5th ed. Littleton, CO: Association of Surgical Technologists; 2002.

4. Coonan TJ, Hope CE. Cardio-respiratory effects of change of body position. Canadian Journal of Anesthesia, 30, 424; 1983.

5. Gauer OH , Thron HL. Postural changes in the circulation. In: Hamilton WF,. Dows P, eds. Handbook of Physiology. Washington, DC: American Physiological Society; 1965: 2409.

6. Martin, JT. (1997). General principles of safe positioning. In: Martin JT, Warner MA, eds. Positioning in Anesthesia and Surgery. Philadelphia, PA: WB Saunders;5-12.

Page 24: 1 PRIMIREA PACIENTULUI

1.7 Poziţii speciale în ortopedie, neurochirurgie şi în chirurgia plastică

Primirea, transferul şi poziţionarea pacientului chirurgical 1.7 Poziții speciale în ortopedie, neuro chirurgie și în chirurgia plastică

Dana Turliuc

a. Poziția Trendelenburg inversat (figura 17)

Figura 17. Poziția Trendelenburg inversat

Poziția Trendelenburg inversat constă în poziționarea mesei operatorii atfel încât picioarele să fie situate mai jos decăt extremitatea cefalică. Această poziție se utilizează pentru intervențiile chirurgicale la nivelul capului și gâtului dar și pentru intervențiile laparoscopice pentru porțiunea superioară a abdomenului. În această poziție trebuie susținute tălpile pacientului atfel încât pacientul să nu alunece de pe masa. Pentru intervențiile de lungă durată și pentru a preveni alunecarea pacientului acesta se va poziționa cu genunchii în flexie.

Pentru a preveni trombembolismul se vor efectua secvențial manevre de compresiune la nivelul gambelor. Mișcarea mesei chirurgicale în poziție Trendelenburg inversat se va efectua lent pentru a permite cordului să se acomodeze cu modificările de volum sanguine.

Pacienții obezi tolerează ușor acestă poziție deoarece conținutul abdominal nu mai interferează mișcările diafragmatice.

Page 25: 1 PRIMIREA PACIENTULUI

b. Poziția Fowler (poziția sezândă) (figura 18)

Figura 18. Poziția sezândă (poziția Fowler)

Poziția șezândă se utilizează pentru intervențiile neurochirurgicale (leziunile situate la nivelul fosei posterioare), interventii la nivelul umărului și intervențiile pentru reconstrucția sânilor.

Poziția șezândă (Fowler) se obține prin modificarea poziției de supinație. După plasarea pacientului de pe targă pe masa de operație prin procedurile descries anterior și efectuarea anesteziei generale pacientul rămâne in poziția de supinație. Poziția șezândă se obține numai din manevrarea mesei operatorii. Partea distală a mesei operatorii se coboară astefel încât să se obțină flectarea genunchilor și unghiul format între linia coapselor și podeaua sălii de operații să fie de 35 - 45°. Porțiunea proximală a mesei operatorii se ridică astfel încât să se obțină un unghi de 90° între linia coapselor și masa de operații apoi masa se înclină posterior pentru a obține o ușoară extensie a extremitații cefalice. Excepție fac intervențiile neurochirurgicale pentru abordul leziunilor situate la nivelul fosei posterioare în care capul se fixează cu dispozitive speciale (cadrul Mayfield). Pentru prevenirea alunecării pacientului se utilizează dispositive vertical care susțin tălpile și century de siguranță care se fixează deasupra genunchilor. Pentru a preveni compresiunea se utilizează pernțe de silicon la nivelul tălpilor și sub genunchi. Prevenirea stazei venoase la nivelul membrelor superioare se face prin fixarea membrelor superioare peste abdomen.

Page 26: 1 PRIMIREA PACIENTULUI

Primirea, transferul şi poziţionarea pacientului chirurgical 1.7 Poziții speciale în ortopedie, neuro chirurgie și în chirurgia plastică

Bibliografie

1. Caruthers B, Junge T, Long JB, Price BD. Surgical case management. In: Frey K, Ross T. eds. Surgical Technology for the Surgical Technologist: A Positive Care Approach Clifton Park, NY: Delmar Cengage; 2008.

2. Core Curriculum for Surgical Assisting. 3nd ed. Littleton, CO: Association of Surgical Assistants; 2014.

3. Core Curriculum for Surgical Technology. 5th ed. Littleton, CO: Association of Surgical Technologists; 2002.

4. Coonan TJ, Hope CE. Cardio-respiratory effects of change of body position. Canadian Journal of Anesthesia, 30, 424; 1983.

5. Gauer OH , Thron HL. Postural changes in the circulation. In: Hamilton WF,. Dows P, eds. Handbook of Physiology. Washington, DC: American Physiological Society; 1965: 2409.

6. Martin, JT. (1997). General principles of safe positioning. In: Martin JT, Warner MA, eds. Positioning in Anesthesia and Surgery. Philadelphia, PA: WB Saunders;5-12.

Page 27: 1 PRIMIREA PACIENTULUI

1.8 Reglarea mesei operatorii

Dana Turliuc

Așezarea pacientului pe masa de operații se face în funcție de afecțiunea pacientului și tehnica chirurgicală care va fi abordată. Desfășurarea fără evenimente a intervenției chirurgicale depinde de chirurg care va alege tehnica chirurgicala, anestezist care va asigura condițiile de anestezie și va coordona transferul și poziționarea pacientului și de personalul mediu din blocul operator care va asigura transferul pacientului și poziționarea pacientului.

Așezarea pacientului pe masa de operații se va face respectând următoarele criterii:- asigurarea permeabilității căilor aeriene și evitarea compresiunii cutiei

toracice- asigurarea circulației sanguine- prevenirea compresiunilor nervoase- prevenirea compresiunii cutanate- asigurarea unei expuneri adecvate a regiunii interesate în tehnica chirurgicală- asigurarea confortului pacientului și chirurgului- securizarea corectă a pacientului pe masa de operație- asigurarea accesibilității anestezistului.

La așezarea pacientului pe masa de operații se va avea în vedere:- durata intervenției chirurgicale- poziția chirurgului- tipul de anestezie care se va utiliza- factorii de risc la pacient: vârstă, greutate, aspect piele, mobilitate.- targa/patul și masa de operație vor fi menținute în poziție blocată la momentul

transferului și poziționării pacientului- greutatea maximă suportată de masa de operație care va fi utilizată

Poziționarea corectă a pacientului se realizează prin evaluarea corectă a pacientului preoperator și prevenirea echipei chirurgicale asupra tuturor riscurilor care pot apărea la pacient. Suporturile de sprijin pentru brațele pacientului vor fi poziționate la aceeași înălțime cu masa pe care este așezat pacientul. Toate punctele de presiune maximă de la nivelul pielii vor fi protejate cu pernuțe de silicon. Pentru procedurile mai lungi de 3 ore se vor ajusta componentele mesei de operație astfel încât să se reducă la maxim presiunea care se exercită asupra țesutului cutanat (figura nr.9 bis). Personalul mediu din sala de operații va controla la inervale regulate de timp zonele de maximă compresiune la nivelul tegumentelor pentru a sesiza apriția modificărilor circulatorii și a lua măsurile necesare pentru a preveni apriția leziunilor trofice.

Page 28: 1 PRIMIREA PACIENTULUI

Primirea, transferul şi poziţionarea pacientului chirurgical 1.8 Reglarea mesei operatorii

Fig 19.

Figura 19 bis. Masa de operații cu accesorii.

BIBLIOGRAFIE

Page 29: 1 PRIMIREA PACIENTULUI

1. Caruthers B, Junge T, Long JB, Price BD. Surgical case management. In: Frey K, Ross T. eds. Surgical Technology for the Surgical Technologist: A Positive Care Approach Clifton Park, NY: Delmar Cengage; 2008.

2. Core Curriculum for Surgical Assisting. 3nd ed. Littleton, CO: Association of Surgical Assistants; 2014.

3. Core Curriculum for Surgical Technology. 5th ed. Littleton, CO: Association of Surgical Technologists; 2002.

4. Coonan TJ, Hope CE. Cardio-respiratory effects of change of body position. Canadian Journal of Anesthesia, 30, 424; 1983.

5. Gauer OH , Thron HL. Postural changes in the circulation. In: Hamilton WF,. Dows P, eds. Handbook of Physiology. Washington, DC: American Physiological Society; 1965: 2409.

6. Martin, JT. (1997). General principles of safe positioning. In: Martin JT, Warner MA, eds. Positioning in Anesthesia and Surgery. Philadelphia, PA: WB Saunders;5-12.