1. Metodologie

7/23/2019 1. Metodologie

1/16

Sprijinirea tinerilor prin promovarea uceniciei ID 155294

METODOLOGIE UNITARDE IDENTIFICARE I COLECTARE A

INFORMAIILOR

Activitatea 1

Analiza modalitilor n care SPO rspunde nevoilor tinerilor de integrare pe piaa

muncii


2/16


Cuprins

1. Obiectul si obiectivele activitatii de analiza ...................................................................................... 3

2. Continutul activitatilor si modalitatile de realizarea acestora. Structura metodologica adoptata .. 4

3. Metodologia anchetei prin sondaj .................................................................................................... 6

4. Instrumentele anchetei ..................................................................................................................... 7

Chestionarul pentru angajatori........................................................................................................................... 7

Chestionarul pentru ucenici................................................................................................................................ 8

Interviurile structurate derulate in teritoriuinstrument calitativ al analizei n teritoriu................................ 8

5. Clasificarea adoptata pentru masurile active de ocupare: Eurostat si OCSE ................................. 15


3/16


1.

Obiectul si obiectivele activitatii de analiza

Analiza care face obiectul prezentei metodologii vizeaza in principal modul in care masurile active

oferite de SPO raspund nevoilor tinerilor de integrare pe piaa muncii. In acest sens, analiza se va

concentra mai ales pe ucenicie ca instrument principal de combatere eficace a somajului printre tineri.

Ucenicia face parte din masurile active de ocupare utilizate de Uniunea Europeana pentru incurajarea

cresterii capitalului uman si a integrarii pe piata muncii.

Prezenta metodologie descrie modul de derulare a analizei pentru a atinge urmatoarele obiective, care

corespund cu trei dintre subactivitatile prevazute in cererea de finantare:

1. Identificarea instrumentelor existente pentru implementarea masurilor active care vizeaza

integrarea tinerilor pe piata muncii (subactivitatea 1.1.);

2. Definirea modului in care actualele masuri active de ocupare raspund nevoilor exprimate de

companii si a perceptiei conceptului de ucenicie la nivelul angajatorilor (subactivitatea 1.3.);

3.

Definirea modului in care actualele masuri active de ocupare raspund nevoilor de angajare ale

tinerilor; conturarea modului in care conceptul de ucenicie este perceput la nivelul tinerilor si

identificarea celor mai eficiente modalitati de promovare a conceptului la nivelul tinerilor din

tara noastra si de transformare a acestuia intr-o perspectiva reala de gasire a unui loc de

munca, mai ales pentru tinerii cu un nivel scazut de educatie si cu risc crescut de marginalizare

(subactivitatea 1.4.).


4/16


2.

Continutul activitatilor si modalitatile de realizarea acestora. Structura metodologica

adoptata

Cercetarea va avea doua faze: analiza documentelor si a datelor statistice existente (desk) si analiza in

teren. Ambele etape vor fi urmate de prelucrarea si interpretarea informatiilor colectate si de

elaborarea rapoartelor de analiza pentru fiecare dintre cele 3 subactivitati.

Faza desk are scopul de a realiza toate activitatile preliminarii si pregatitoare pentru realizareacercetarii pe teren (faza 2). Schema care urmeaza prezinta legturile dintre obiectivele definite pentru

cele trei subactivitati, cele doua faze de lucru si continutul lor.

A. Analiza documentelor si a statisticilor (desk) consta in analizarea documentelor relevante, a

studiilor din domeniu si a datelor statistice necesare definirii unui cadru local de referinta, pentru a

Obiectivele cercetarii continuturi ale activitatii modalitati de realizare

Definirea modului in care actualele

masuri active de ocupare raspund

nevoilor de angajare ale tinerilor;

conturarea modului in care

conceptul de ucenicie este

perceput la nivelul tinerilor.

Definirea modului in care

actualele masuri active de

ocupare raspund nevoilor

exprimate de compani si a

perceptiei conceptului de

ucenicie la nivelul angajatorilor

Identificarea

instrumentelor existente

pentru implementarea

masurilor active care

vizeaza integrarea

tinerilor pe piata muncii

obiective

continuturi

modalitati de realizare

Definirea contextuluiproductiv si relevarea

cadrului de referinta al

cercetarii.

Relevarea cadrului

de aplicare a

masurilor si al

instrumentelor

Relevarea nevoilor

legate de masurile

active de ocupare

exprimate in cadrul

companiilor.

Relevarea nevoilor

legate de masurile

active de ocupare la

nivelul tinerilor.

Analiza

documentelor si a

datelor de

context (desk)

Analiza pe teren


5/16


obtine elemente noi si a descrie schimbarile care au afectat cadrul economico social din teritoriul

analizat, si totodata, pentru a identifica masurile active existente si care sunt la dispozitia angajatorilor.

In acest caz, va trebui sa se recurga la surse secundare institutionale, inclusiv cele care provin din

arhivele SPO, cum ar fi datele oficiale disponibile furnizate catre Eurostat, (INSSE, etc.), informatii

calitative si cantitative obtinute din cercetari deja realizate, informatii obtinute din studii si cercetari

realizate la nivel local, analiza noutatilor normative, europene si nationale adoptate in domeniulmasurilor active de ocupare si in special modul de implementare a uceniciei.

B. Analiza de teren prin utilizarea metodologiilor de tip cantitativ si calitativ

i. Metodologia calitativa pentru angajatori

Cercetarea directa la nivelul angajatorilor, se realizeaz prin sondaj (se vor completa minim 320 de

chestionare de catre intreprinderi, cate 40 din zona AJOFM-urilor care participa la proiect), pentru a

obtine informatii privind comportamentul intreprinderilor din punct de vedere calitativ. Chestionarul

trateaza aspecte precum: utilizarea serviciilor oferite de SPO pentru plasarea la locul de munca a

tinerilor, perceptia uceniciei in randul angajatorilor, suportul care poate fi oferit angajatorilor in

integrarea tinerilor angajati / ucenici.

ii. Metodologia calitativa pentru tineri

Chestionarele dedicate tinerilor reprezinta o modalitate de cercetare, care permite obtinerea de

concluzii valabile, relevante si mai ample fa de unpunct de vedere individual.

Chestionarul este structurat astfel incat sa releve perceptia tinerilor cu privire la contractul de ucenicie

si perceptia lor privind utilitatea si finalitatea acestei modalitati de perfectionare si integrare in munca.

iii. Interviuri structurate derulate in teritoriu

Prin interviurile structurate se doreste obtinerea de detalii si impresii privind ucenicie din partea

partilor interesate in implementarea la nivel local a masurilor active de ocupare si care sunt sau pot fi

interesate si de aspecte privind ucenicia.

Prin urmare, stakeholderii de intervievat vor fi alesi dintre reprezentantii urmatoarelor categorii:

1. Sindicate

2. Furnizori de masuri active de ocupare publici si privati


6/16


3. Furnizori de formare profesional

4. Patronate

5. Agenii de dezvoltare local i instituii guvernamentale

6. Camere de Comert

7. Alte organizaiiinteresate

3.

Metodologia anchetei prin sondajPentru realizarea anchetei prin sondaj va trebui sa se urmeze urmatorii pasi:

definirea unui plan de esantionare in colaborare cu Solicitantul prin care se va stabili distributia

angajatorilor si a tinerilor la nivelul fiecarei AJOFM selectionate (se propune o distributie egala a

chestionarelor intre cele 8 AJOFM-uri, prin urmare cate 40 de chestionare pt angajatori si 40 de

chestionare pentru tineri). La acestea se adauga cele 320 de chestionare dedicate partilor

interesate, distribuite la randul lor proportional;

activitati preliminare pentru inceperea anchetei: obtinerea listelor de contacte, verificarea si

completarea contactelor din liste, esantionarea si prelucrarea datelor personale, dezvoltarea si

implementarea arhivei electronice care va contine chestionarele completate, realizarea

suportului informatic pentru incarcarea rezultatelor chestionarelor, elaborarea formatului de

prelucrare automata a datelor, testarea chestionarelor si estimarea timpului de completare;

informarea operatorilor AJOFM-urilor implicate privind modalitatile de completare a

chestionarelor;

realizarea anchetei.

Pentru realizarea interviurilor cu subiectii din teritoriu, se vor urma urmatorii pasi:

inceperea activitatilor pregatitoare; obtinerea listelor si verificarea datelor referitoare la

persoane tinere in cautarea unui loc de munca, parti interesate si angajatori, disponibile la

AJOFM-uri, extragerea esantionului;

realizarea anchetei prin interpelarea directa a persoanelor de catre un reprezentant care

urmareste obtinerea unor raspunsuri la intrebarile stabilite in setul de instrumente pentru

interviu.


7/16


4.

Instrumentele anchetei

Instrumentele anchetei, includ chestionarul pe care trebuie sa-l completeze reprezentantii

angajatorilor, chestionarul pe care trebuie sa-l completeze tinerii in cautarea unui loc de munca,

chestionarul dedicat partilor interesate i listele de ntrebri pentru inteviurile structurate.

Chestionarul pentru angajatori

Obiectivul chestionarului este de a determina gradul in care angajatorii utilizeaza instrumente asimilate

masurilor active si pasive de ocupare, mai ales formarea profesionala si ucenicia. In acelasi timp,

chestionarul vizeaza determinarea serviciilor AJOFM la care angajatorii apeleaza cel mai frecvent,

nivelul de cunoastere al reglementarilor privind integrarea in munca a tinerilor si ucenicia, precum si

relevarea perceiei acestora privind ucenicia, formarea profesional i modalitile n care poate fi

sporit eficacitatea acestora ca msuri de integrare in munca a tinerilor.

Din punct de vedere structural, chestionarul e alcatuit din 7 intrebari, la care se adauga o parte cu date

de identificare. O structura de acest tip are avantajul de a compara imediat informatiile completate in

chestionar, facilitand procesul de analiza si de prelucrare a informatiilor. In ceea ce priveste intrebarile,

cum am mentionat inainte, fiecare dintre acestea vizeaza un aspect diferit al masurilor active de

ocupare vizate.

Prima sectiune contine datele firmei, care permit incadrarea acesteia din punct de vedere al sectorului

de activitate, al formei de organizare, al localizriigeografice si al numarului de angajati.

A doua parte a chestionarului vizeaza determinarea modului in care sunt utilizate instrumentele de

formare profesionala si stimulentele pentru ocupare, motivele pentru care acestea sunt utilizate si

modul n care acestea ar putea fi mbuntite.

Toate ntrebrile sunt ntrebri nchise pentru a facilita completarea, transmiterea i prelucrarea

datelor. Aceast form a fost adoptat i datorit faptului c acest chestionar este completat i de un

interviu structurat, ca instrument de relevare calitativ a anchetei.

Au fost formulate att ntrebri cu variante unice ct i cu variante multiple de rspuns.

De asemenea, pentru ntrebri care urmresc determinarea percepiei celor interpelai, a fost solicitat

ierarhizarea variantelor de rspuns oferite.


8/16


Chestionarul pentru ucenici

Chestionarul pentru tinerii potentiali ucenici vizeaza determinarea gradului de cunoastere a uceniciei

ca modalitate de formare si ocupare, perceptia privind aceasta masura activa de ocupare, precum si

determinarea avantajelor percepute ale uceniciei i ale formrii profesionale.

Chestionarul cuprinde intrebari care urmeaza urmatoarea succesiune:

Care sunt aspiratiile intervievatului (cum isi vede propriul viitor profesionalcum percepe piata

munciice i-ar placea sa faca si daca scoala raspunde propriilor sale nevoi/proiecte)?

Care sunt problemele intalnite in alegerea propriului parcurs de formare/educatie/ocupare

(informatiile avute la dispozitie, intelegerea conceptului de ucenicie)?

Care este perceptia privind ucenicia?

Aspecte pozitive (salariu, dobandirea de competente specifice, ocuparea pe termen lung, etc.)

Aspecte negative (competente specifice si nu generale, formarea practica la locul de munca,

formare de calitate inferioara, calificare pe posturi prost platite, locuri de munca fara statut

social, imposibilitatea de a continua studiile, etc.)

Care sunt aspectele determinante pentru participarea la un program de ucenicie (program,

accesibilitate, etc.)?

Interviurile structurate derulate in teritoriuinstrument calitativ al analizei n teritoriu

Acestea au fost formulate astfel incat sa permita celui care le aplica sa formuleze intrebarile, sa

interpreteze raspunsurile si sa orienteze discutia tinand cont att de perspectiva proprie, ct i de cea a

proiectului i a interpelatului. Interpelantul va trebui sa evalueze de fiecare data gradul in care

informatiile primite in cadrul interviului sunt relevante pentru tema tratata. Temele vizeaza

urmatoarele aspecte:

A. Reconstituirea contextului de aplicare/utilizare a uceniciei

n aceast parte a interviului se urmrete determinarea efectelor pe care le poate avea adoptarea

contractelor de ucenicie asupra companiilor i tinerilor, innd cont de avantajele i dezavantajele

acestei forme de ocupare (cost redus, investiie n formare profesional, creterea competenelor la

nivelul firmei, etc). Se urmrete determinarea percepiei persoanei intervievate cu privire la:

1. Efecte ale utilizrii uceniciei la nivelul firmelor;


9/16


2. Efectele asupra tinerilor i asupra pieei muncii, mai ales n ceea ce privete reducerea

omajului;

3. Efectele asupra economiei locale (dezvoltarea firmelor, munca la negru, formarea profesional

a angajailor);

4. Care sunt msurile care ncurajeaz n prezent dezvoltarea i adoptarea uceniciei:

a. Analiza nevoii de for de munc i de formare la nivelul firmelor (mod de efectuare);

b. Consilierea profesional a tinerilor i modul de informare a acestora cu privire la

uceniciei;

c. Promovarea i prezentarea avantajelor pe care le prezint ucenicia pentru angajatori.

B. Determinarea modului in care instrumentul este utilizat de ctre firme

Aceast tem trebuie abordat din perspectiva uceniciei ca instrument ce incurajeaz ocuparea i

crearea de locuri de munc, a contribuiei aduse de ucenicie la creterea competitivitii companiilor.

De asemenea, se urmrete evaluarea percepiei i a comportamentului pe care l au ntreprinderile i a

capacitii acestora de a percepe ucenicia ca o modalitate de cretere a propriei competitiviti (innd

cont de tendinele pieei i de propriile planuri strategice de dezvoltare). Acest aspect are douelemente:

1. Analiza cererii de ucenicie. Care este utilizarea contractelor de ucenicie la nivel de sectoare,

tipuri de firme i care sunt ocupaiile pentru care se ncheie contracte de ucenicie.

2. Analiza cererii de formare profesional de la nivelul angajatorilor(sectoare, instrumente

utilizate, finanare privat sau public, etc.)

C. Percepia uceniciei la nivelul sistemului de guvernanta

Vizeaz definirea i evaluarea eficienei i eficacitii sistemului de guvernan al politicilor privinducenicia (competene pe care le au diferitele instituii );

D. Identificarea punctelor slabe /critice ale instrumentului

Vizeaz:

Determinarea efectelor pe care le are comportamentul incorect al beneficiarilorangajatori

i tineri;

Determinarea punctelor slabe ale uceniciei, n forma actual (birocraie excesiv, restricii

privind accesare, etc);

E. Percepia avantajelor i punctelor forte ale uceniciei


10/16


Vizeaz:

Care sunt avantajele percepute de firmen urma adoptrii politicilor de angajare de ucenici

(entuziasm tineresc, competitivitate intern, perfecionarea profesional a angajatilor care

lucreaz de mult timp, inovarea de procese i de produse, etc.)

Care sunt avantajele percepute de persoanele angajate ca ucenici.

F. Percepia evolutiilor viitoare

Vizeaz:

Ce msuri trebuie implementate pentru promovarea i stimularea utilizarii uceniciei;

Determinarea contribuiei uceniciei la dezvoltarea economiei pe sectoare i zone;

Contribuia uceniciei la depirea crizei economice.

Contribuia uceniciei la dezvoltarea ocuprii.

Modul de derulare a interviurilor

Este important sa subliniem ca interviul este o conversatie al carui scop si structura sunt stabilite de

persoana care face interviul. Este o interactiune de tip profesional care merge dincolo de conversatia

din viata de zi cu zi si are drept scop obinerea de informaii relevante prin ascultare si intrebari atente.

Persoana intervievata, sub conducerea intervievatorului, innd cont de propriile experiene si folosind

propriul limbaj,i poate exprima propriile opinii si atitudini.

Observarea faptelor si interpretarea lor reprezint doua procese separate. Orice influenta personal a

intervievatorului, trebuie redusa sau eliminata. n cursul interviului acesta trebuie s evite denaturari

datorate subiectivitatii si a prerilorsale ideologice .

Linii directoare si etape ale interviului

Interviul calitativ nu poate fi considerat un simplu mecanism de colectare a informatiilor. Este un

proces de interactiune intre doua persoane. Din acest motiv, realizarea unui interviu nu este simpla;

flexibilitatea care il caracterizeaza face dificil definirea unor normelor generale pentru o corecta

realizare a acestuia.

Inainte de derularea interviului, exista o serie de reguli de conduita pe care un intervievator trebuie s

le respecte.


11/16


Pentru utilizarea datelor obtinute in cadrul anchetei (inregistrari video sau audio, raspunsuri la

chestionare sau interviuri, etc.), trebuie oblinut consimtamantul persoanelor care participa. Acestea

trebuie informate corect astfel incat sa neleag toate aspectele legate de cercetare. Trebuie s fie clar

numele, instituia de apartenenta si statutul profesional al persoanei care efectueaz ancheta.

Participaniila cercetare trebuie sa fie informati in mod explicit c au libertatea de a se retrage in orice

moment.

Interviul are urmtoarele etape:

1. Introducerea

2. Informarea

3. Derularea propriu-zis

4. Concluziile

5. Incheierea

1. Etapa introductiv este utila cunoasterii. n acest etap interpelantul trebuie s creeze o

atmosfer favorabil interviului. Astfel se poate ncepe cu o scurt conversaie pe teme banale,

cum ar fi vremea. In acelasi timp, aceste preliminarii pot oferi o serie de informaii contextuale

interpelantului, dincolo de continutul comunicat direct de cel interpelat.

2. Interviul propriu-zis incepe cu etapa de informare care este esentiala pentru succesul oricarui

interviu si care face trecerea de la discuia banal de la nceput, la interviu. Interpelantul trebuie sa

explice scopul si contextul interviului si pe baza acestor informatii s obin acordul i colaborarea

celui intervievat. Acordul poate fi unul implicit sau unul formal printr-un act semnat.

Aspectele importante ale acestei etape sunt: scopul si modul n care informaiile colectate vor fi

utilizate (importante i pentru obinerea colaborrii persoanei intervievate); modul de comunicare

si durata interviului; acordul pentru eventuala inregistrare audio; conditiile de confidenialitate.

Este important sa se comunice persoanei intervievate toate aceste lucruri printr-un limbaj

accesibil, inndu-se cont de caracteristicile acesteia.

3.

In faza de derulare propriu-zis, interpelantul are sarcina de a aborda temele stabilite pentru

interviun succesiunea stabilit prinmetoda aleasa pentru interviu, sa puna intrebari i s lerepete

in cazul cel intervievat nu a rspuns cu claritate sau nu le-a neles prima dat. De asemenea,


12/16


interpelantul trebuie s menin o atmosfera favorabil conversatiei. Este important sa se

aprofundeze temele abordate, fara a evita eventuale comparatii si intrebari delicate, ns fra a

provoca crize in comunicare care s determine sfarsitul brusc al interviului. Persoana intervievat

trebuie s raspundn mod cooperant si sincer, ns are dreptul de a nu raspunde, daca intrebarea

este prea intima sau daca vrea sa pastreze un secret.

4.

Etapa de concluzii este folosita pentru a evalua interviul. Intervievatul este rugat sa-i exprimepropria prere cu privire la derularea interviului. De asemenea, acum se poate discuta i ceea ce

urmeaz dup interviu, eventualele consecinte ale acestuia.

5. In etapa de incheiere se revine la conversatia de zi cu zi. Deseori, dac s-a apelat la inregistrarea

audio, dup ce aceasta se ncheie, intervievatul simte inca nevoia de a face comentarii spontane

care pot fi foarte importante pentru interpretarea interviului in sine.

Spre deosebire de majoritatea conversatiilor de zi cu zi, interviul necesit i o ulterioar de prelucrare a

informaiilor. Primul pas ar fi definirea contextului, care sa contina detalii despre contact, locul, data,

situatia si modalitatea prin care s-a desfasurat interviul, dar i impresiile i emotiile semnificative

percepute de interpelant, dificultatile i tensiunilentmpinate. Nota de context ofera indicii necesare

pentru interpretarea interviului.

Relaia dintre intervievat si interpelant

Pentru ca un interviu sa aiba succes trebuie ca ntre cei doi participani la discuie s se dezvolte un

anumit raport.

Persoana interpelat trebuie s fie abordat la persoana a treia (dumneavoastra). Numai daca sunteti

cu o persoana de aceeasi varsta ii puteti cere sa-i vorbiti la per tu "vad ca suntem de aceeasi varsta,

sunteti de acord sa vorbim la per tu?".

Este important sa nu adresaimai multe intrebari simultan.

Raspunsurile "da / nu" nu sunt suficiente deoarece trebuie neles raionamentul persoanel, prin

urmare, la aceste rspunsuri, trebuie s adresai ntrebarea de clarificare adic?".

"De ce?" nu este niciodata folosit pentru c am putea sugera faptul c-l judecm pe interlocutor. De

aceea, este recomandat utilizarea unor ntrebari de genul "Puteti s-mi spuneti mai multe despre

acest subiect?".


13/16


n timpul interviului trebuie s avei atitudinea de curiozitate a cercettorului. Nu lsai rspunsurile

neterminate.

Intre intervievator si intervievat exista o relatie simetrica intrucat intervievatorul are putere de a

orienta discuia din cadrul interviului, iar intervievatul are puterea de a alege sa raspunda sau sa nu

raspunda la intrebare.

Erorile cele mai frecventen efectuarea unui interviu

Interpelantul nu poate urmri raionamentele intervievatului.

Interpelantul se oprete la primul raspuns pe care il ofer intervievatul fara a-l aprofunda.

Interpelantul pune mai multe intrebari in acelasi timp.

Interpelantul nu cere confirmarea unor idei exprimate de interpelat.

Extinderea unui element asupra altor aspecte ale interviului (ex. simpatia i justificarea

declaraiilor)

Tendina de a corela aspecte personale cu declaratii si concepte care nu sunt exprimate de

intervievat

Prejudecata contagioasa: convingerile personale influeneaz cursul interviului i ofera

justificri neexprimate de intervievat (Ex. Dac are studii la universiti de prestigiu, asta

nsemn c are anumite cunostinte).

Criterii de transcriere a informaiilor

De obicei, interviul este nregistrat. Ulterior, intervievatorul va transcrie n ntregime, cuvant cu cuvant,

pastrand neschimbat intregul interviu, deoarece fiecare interventie asupra textului este ea insasi o

traducere a textului.

Exista criterii prestabilite pentru transcrierea dimensiunii non-verbale a conversaiei:

R = cercetator/intervievator

I = intervievat

() = lipseste din inregistrare

MAJUSCULE = volum mare

Litere mici = volum redus


14/16


[NC] => note explicative/mici explicatii

Intre schimbul de replici dintre cele doua persoane trebuie lasat un rand liber

Discuia de finalizare

La sfaritul interviului, in general, exista un mic spatiu in care intervievatul, cureportofonul oprit, este

eliberat de sarcina de povestitor, se simte eliberat de prezena externa reprezentata de acesta si s-ar

putea s prezinte modul n care a perceput interviul sau sa fac un rezumat al interviului. Aceastscurt conversaie poate fi ocazia de a relua unele chestiuni. De multe ori, la nceput interpelatul este

stnjenit de prezena reportofonului, dar s-a constatat c atunci cand cei doi ncep s comunice i se

dezvolt acel raport, prezenta sau absenta acestuia devine nesemnificativa.

Imediat dupa terminarea interviului, este recomandat s facei o mic descriere a propriei experiene

ca intervievator. Cu alte cuvinte, ceea ce s-a intamplat important in cadrul interviului; cand ai sesizat

un punct de ruptur in conversaiesau cnd interpelatul a rezonat mai bine sau, eventual, cnd a prut

contrariat.

Pe scurt, putem spune ca interviul calitativ este o conversatie cauzata de intervievator, cu scop

cognitiv, ghidatde intervievator care urmareste un format flexibil si nu o interogare standard".

Interviurile calitative sunt, prin urmare, conversaii aprofundate" ntre intervievator si intervievat, in

care primul incearca sa obtina cat mai multe informatii detaliate in legatura cu tema anchetei. Ca si alte

tehnici calitative, obiectivul principal al interviului este determinarea perspectivei participantului,

modul n care el interpreteaz realitatea si motivele actiunilor sale.

Interviul efectuat pe baza unui plan de cercetare, este condus de intervievator pe baza unei liste de

ntrebri. Conversatia dintre parti nu este similar unei conversatii normale deoarece rolurile nu sunt

echilibrate: intervievatorul conduce i controleaz interviul respectnd libertatea intervievatului de a-

si spune propriile preri.

De fapt, intrebrile adresate sunt concepute s determine intervievatul s exprime preri critice legate

de propria persoan, propriile actiuni si s explice rezultatele acestor reflecii.


15/16


5.

Clasificarea adoptata pentru masurile active de ocupare: Eurostat si OCSE

In ceea ce priveste masurile active de ocupare vizate in aceasta ancheta se va tine cont de clasificarea

Labour Market Policies (LMT) oferita de Eurostat si OCSE, care prevede codificari ce permit ca

interventiile (regionale, nationale si locale) sa fie comparabile la nivel european.

Directivele metodologice Eurostat referitoare la baza de date LMP revizuite in iunie 2006 si apoi in

martie 2009 stabilesc interventiile asimilate masurilor pentru ocupare, ca fiind toate interventiile

publice pe piata muncii care actioneaza in mod selectiv pentru a sprijini grupurile in dificultate din

punctul de vedere al ocuparii (someri, muncitori care risca sa-si piarda locul de munca, persoane care

nu sunt active si care doresc sa intre pe piata muncii si sunt intr-un fel sau altul dezavantajate).

Aceasta clasificare face distinctie intre:

Servicii: activitati privind asistarea in cautarea unui loc de unca;

Masuri: interventii care ofera sprijin temporar grupurilor de persoane dezavantajate in

integrarea pe piata muncii (inclusiv stimulente fiscale la nivel local);

Interventii de suport: stimulente economice pentru integrarea persoanelor pe piata muncii.

In acest fel a fost modificata, in nomenclatorul clasificarii dar nu si in terminologia folosita in prezent,

distinctia dintre masuri active si masuri pasive de ocupare. Serviciile pentru ocupare sunt separate de

restul instrumentelor pentru ocupare, tinand cont si de dificultatea de a le masura si compara intre

tarile din Uniunea Europeana si de ponderea diferita pe care o detin in comparatie cu alte tipuri de

interventii. Ceea ce intra in masuri se poate fi echivalat cu conceptul de politica activa, in timp ce

interventii de suportpoate fi echivalat cu conceptul de politica pasiva.

In categoria Servicii sunt cuprinse masurile legate de informarea si cunoasterea pietei muncii, in

special:

servicii pentru persoane si intreprinderi (clienti), in special:

- Servicii de informare;

- Servicii individuale;

alte activitati ale SPO, cum ar fi:

- Administrarea masurilor LMP;

- Administrarea masurilor de sustinere a LMP-urilor


16/16


- Alte servicii/activitati.

In categoria Masuri sunt cuprinse masurile care actioneaza in mod indirect asupra ocuparii, avand

obiectivul de a corela oferta cu cerea de munca, legate de strategiile de formare si care au drept scop

stimularea ocuparii la nivelul angajatorilor.

In special, este vorba despre:

formare, in special:

- formare profesionala;

- formare la locul de munca;

- formare mixta;

- ucenicie;

rotatia si inchirierea fortei de munca

stimulente pentru ocupare, cum ar fi:

- stimulente pentru crearea de locuri de munca (permanente si temporare);

- stimulente pentru mentinerea locurilor de munca.

In categoria sprijin, sunt incluse masurile privind:

ajutoare de somaj (somaj tehnic, indemnizatie de somaj);

pensionare anticipata.

Elementele care vor fi luate in considerare in cadrul anchetei sunt identificate la capitolul masuri si in

special integrarea intre masura activa ucenicie si celelate aspecte specifice masurilor active.

Tinand cont de ceea ce prevede schema LMP, in timp ce masurile pasive au scopul de a limita efectele

sociale legate de somaj, masurile active se orienteaza catre integrarea in munca, mentinerea postului

de lucru si imbunatatirea conditiilor de munca. In timp ce interventiile de tip pasiv constau in plati si

stimulente financiare catre persoanele care si-au pierdut locul de munca sau care temporar au

activitatea si salariile suspendate, cele active sunt interventii directe asupra structurii complexe a pietei

muncii.

Documents

1. Metodologie