1. Date generale

1.1. Date despre instituţia / executorul de bază al programului

Denumirea Institutul de Matematică şi Informatică AŞM

Tipul de instituţie (instituţională, de profil, afiliată)

instituţională

Adresa str. Academiei, 5, Chişinău, MD 2028

Telefon / fax / e-mail 022 725982/ 022 738027/ imam@math.md

1.1.1. Descrierea instituţiei (potenţialul de cercetare, experienţa în executarea unor lucrări similare, lucrările de bază în domeniu ale

executanţilor – maximum 15 lucrări)

Institutul de Matematică şi Informatică al Academiei de Ştiinţe a Moldovei (IMI AȘM) este

unica instituţie de cercetare în domeniu din ţară. IMI posedă un valoros potenţial ştiinţific (29 de

doctori şi 15 doctori habilitaţi). În afară de aceasta, Institutul dispune de o dotare corespunzătoare

cu tehnică de calcul (115 calculatoare unite în rețea locală cu conexiune Internet, cluster cu 64 de

noduri, care funcționează și în calitate de nod GRID).

IMI editează trei reviste științifice, dintre care două sunt evaluate cu categoria A și una cu

B+. Revistele sunt o importantă sursă de schimb şi de colaborare cu partenerii străini din

aproximativ 40 de centre de cercetare din 15 ţări. În schimbul surselor editate, biblioteca AȘM

beneficiază de un suport vast de ediţii de specialitate (circa 120 de titluri).

Pe parcursul ultimilor 20 de ani colaboratorii IMI au fost implicaţi la executarea a 50 de

granturi internaţionale finanțate de MRDA/CRDF, INTAS, STCU, Comisia Europeană

(programele FP5, FP6, FP7), Academia Regală Suedeză, UNDP, UNESCO, NATO etc. IMI este

membru al Consorţiului european de calcul molecular MOLCONET.

Colectivul informaticienilor din institut are o vastă experiență în cercetări dedicate

problemelor edificării Societății Informaționale. S.Cojocaru și C.Gaindric au publicat cartea

“Considerente asupra edificării societăţii informaţionale în Moldova”, care a fost prima lucrare în

Moldova, unde este prezentată o abordare complexă a problemei cu ajustare la specificul ţării

noastre. În ea au fost examinate bazele conceptuale, principiile, politicile şi direcţiile principale în

crearea societăţii informaţionale, inclusiv democraţia, incluziunea, educaţia, ştiinţa şi cultura

electronică.

Institutul de Matematică şi Informatică (IMI) al Academiei de Ştiinţe a Moldovei s-a afirmat

drept un centru de excelenţă la nivel naţional şi internaţional, fiind acreditat cu calificativul

“Instituţie cu recunoaştere internaţională”. Compararea numărului de publicaţii importante în

domeniul matematicii şi informaticii pe parcursul ultimilor 5 ani indică, că IMI depăşeşte la toţi

indicatorii (monografii, articole în reviste cu factor de impact, articole în materialele conferinţelor

internaţionale, etc.) 4 universităţi din ţară (USM, UST, UTM și ASEM) luate împreună. Spre

exemplu, pe parcursul anilor 2010-2016 de către colaboratorii institutului au fost publicate 9

monografii şi 101 articole ştiinţifice în reviste cotate ISI, precum și o serie impunătoare de alte

tipuri de publicații. Printre editurile de prestigiu, în care au fost publicate lucrările

informaticienilor din institut vom menționa următoarele: Springer Verlag (Germania), Birkhäuser

Verlag (Olanda), Idea Group Inc. (Statele Unite), Editura Tehnică (România), IOS Press (Olanda),

etc.

Institutul este deținătorul unor importante distincții: medalia “Fabricat în Moldova”,

medalia Universității de Medicină Gr.T. Popa, Iași, România, diploma și trofeul “Pentru

performanță în cercetare”, CNAA. 9 colaboratori ai institutului au obținut titlul de Laureat al

Premiului de Stat sau Național.

1.2 Date despre potenţialii executori ai programului (se enumeră instituţiile care ar putea participa la realizarea programului)

1. Universitatea de Stat din Moldova

2. Universitatea Tehnică din Moldova

3. Institutul de Dezvoltare a Societăţii Informaţionale

4. Academia de Studii Economice din Moldova

5.

6.

1.3. Consiliul ştiinţific al programului (se indică persoane care ar putea fi incluse în consiliul ştiinţific – nume, grad ştiinţific, instituţie, funcţie)

1. S.Cojocaru, dr.hab., prof.cerc. IMI, director

2. C.Gaindric, dr.hab.,prof., m.c.,IMI, cerc.şt. principal

3. I.Cojocaru,dr.,IDSI, director

4. I.Costaș, dr.hab.,prof., ASEM

5. Gh.Căpățină, dr.,prof., USM

2. Descrierea programului

2.1. Scopul programului

Scopul Programului „Dezvoltarea e-Infrastructurii de date în sfera cercetării, dezvoltării și

inovării din RM” constă în efectuarea unor cercetări științifice fundamentale și aplicative,

elaborarea unor noi concepte și modele de date și servicii informatice care vor urmări crearea la

nivel național a unui nou model de infrastructură (e-Infrastructură) de date științifice care să

asigure:

- integrarea virtuală a datelor științifice fragmentate și eterogene într-un spațiu informațional

unic al cercetării din RM;

- interoperabilitatea conținutului datelor din sfera cercetării;

- extinderea sferei de aplicare a datelor științifice prin cercetare bazată pe date;

- aprofundarea cercetărilor științifice bazate pe date interinstituționale și interdisciplinare;

- eficientizarea activității instituțiilor de cercetare.

Rezultatele cercetărilor vor contribui la valorificarea oportunităților pe care le oferă e-

Infrastructura de date științifice drept catalizator pentru dezvoltarea de soluții noi și inovative prin

cercetarea globală și multidisciplinară.

Implementarea noului concept de infrastructură a datelor din sfera cercetării, dezvoltării și inovării

va crea condiții optime pentru o comunicare mai productivă și mai eficientă între sfera cercetării și

societate, va consolida rolul infrastructurii moderne de date științifice drept factor de stimulare a

încrederii societății în procesul de cercetare științifică, în dezvoltarea și promovarea conceptului

de știință deschisă (Open Science).

Cercetările vor avea un rol important în creșterea nivelului de influenţă a ştiinţei în societatea

modernă, în redefinirea rolului și importanței cercetărilor științifice în societatea modernă ca

rezultate de ultimă oră în domeniul tehnologiei informației și comunicațiilor, în edificarea

societății informaționale.

Programul de cercetare „Dezvoltarea e-Infrastructurii de date din sfera cercetării, dezvoltării și

inovării din RM” va fi un suport științific important în eforturile de realizare a Strategiei Naţionale

de dezvoltare a societăţii informaţionale “Moldova Digitală 2020”.

Realizarea programului de cercetare va reprezenta, de asemenea contribuția de valoare a

comunității științifice din domeniul societății informaționale pentru Strategia Națională de

Dezvoltare „Moldova 2020”, Programul de guvernare„ Relansăm Moldova: Priorităţile de

dezvoltare pe termen mediu”, Planul de acţiuni UE-Republica Moldova şi a recentelor documente

ale Uniunii Europene ”O agendă digitală pentru Europa” - parte integrantă a Strategiei Europa

2020 și a Planului European de Acțiuni 2016-2020, Programul HORIZON 2020: Work

Programme 2016 - 2017 European Research Infrastructures (including e-Infrastructures), Research

Data e-Infrastructures: Framework for Action in H2020, Global Research Data Infrastructures -

GRDI2020, Inițiativa europeană în domeniul Cloud computingului- Dezvoltarea unei economii

bazate pe date și pe cunoaștere în Europa.

Procesul de edificare a Societății Informaţionale va implica transformări radicale și de esență în

toate domeniile de activitate în Republica Moldova. Pornind de la realitățile economice și sociale

ale țării ce se caracterizează printr-un deficit acut de resurse financiare, tehnologice, logistice, etc.,

printr-o contribuţie inadecvată a diferitelor sectoare la creşterea economică şi prosperarea

societăţii în ansamblu, este imperios necesară elaborarea unor noi concepte și modele de

infrastructură de date științifice, care să încurajeze și să stimuleze transferul tehnologic și aplicarea

la scară tot mai largă a inovațiilor în domeniul tehnologiei informației și comunicațiilor în

furnizarea de noi servicii pentru sfera de cercetare pentru cetăţeni şi business, consolidarea și

dezvoltarea societății în era digitală.

Programul urmăreşte ca scop general Dezvoltarea capacităţilor umane, instituţionale şi de

infrastructură în sfera CDI, creşterea gradului de utilizare a datelor și a rezultatelor cercetărilor

științifice, inclusiv a celor din spațiul European şi sporirea impactului benefic al acestora atât

asupra sectoarelor economiei reale, cât şi asupra societăţii în ansamblu: a cetățenilor, a

businessului, a societății civile valorificând Revoluția Datelor ca element esențial al creșterii

economice .

2.2. Obiectivele programului

Obiectivele Programului de cercetare „Dezvoltarea e-Infrastructurii de date în sfera

cercetării, dezvoltării și inovării din RM” sunt următoarele:

1) Elaborarea concepției pentru e-Infrastructura de Date Științifice (IDȘ);

2) Elaborarea unor modele de date științifice: Fundamentarea teoretică a modelelor de date în

sfera CDI în baza unor unor cercetări originale și exemple de bune practici din experiența

europeană și internațională (ex.: CERIF - http://www.eurocris.org/cerif/main-features-cerif

);

3) Elaborarea unor ontologii de date CDI, vocabulare semantice – (ex., proiectul finlandez –

FinnONTO, http://seco.cs.aalto.fi/projects/finnonto/);

4) Elaborarea și implementarea unor concepte și soluții pentru crearea, utilizarea și

managementul metadatelor în sfera CDI – metodologii, standarde, modele și instrumente

de interoperabilitate a datelor științifice, Registrul (național) al metadatelor din sfera CDI

în baza practicilor și recomandărilor europene și internaționale (ex., ISO/IEC 11179);

5) Implementarea unor repozitorii de date științifice - http://www.eurocris.org/;

6) Elaborarea și implementarea unor sisteme de management al infrastructurii de date

științifice.

7) Dezvoltarea unor tehnologii pentru preservarea digitală a patrimoniului științific și

cultural.

8) Creşterea gradului de utilizare a datelor științifice şi sporirea impactului benefic al acestora

atât asupra sectoarelor economiei, cât şi asupra societăţii în general, inclusiv a populaţiei.

9) Consolidarea potenţialului existent de cercetători în domeniu, atragerea studenţilor,

masteranzilor şi doctoranzilor atât în activitatea de cercetare, cât şi în cea de soluţionare a

problemelor actuale ale Societăţii Informaţionale.

10) Creşterea posibilităţilor de participare la programele internaţionale de cercetare (Orizont

2020, Programul NATO “Ştiinţa pentru pace şi securitate”, COST etc.).

2.3. Valoarea problemei în contextul economic, social sau ecologic

Asistăm, la etapa actuală, la o creștere substanțială a cantității și a varietății datelor pe care le

produce sfera cercetării. Fenomenul „Big Data” creează noi posibilități privind schimbul de

cunoștințe și date în activitatea de cercetare, în implementarea conceptului de Știința Deschisă

(Open Science).

Cercetarea fiind o activitate cu caracter universal care depășește barierele instituționale, naționale și

disciplinare, datele din cercetare sunt atât active naționale cât și globale. Se impune necesitatea unei

infrastructuri de date din cercetare mult mai eficiente care să faciliteze colaborarea și care să facă

față provocărilor privind utilizarea datelor și rezultatelor cercetărilor.

Prin urmare, este nevoie de o infrastructură de date din sfera cercetării capabilă să interconecteze

componentele unui ecosistem științific la nivel național. Progresele tehnologice permit la ora

actuală dezvoltarea unei infrastructuri de date științifice la nivel național care să reducă barierele

interinstituționale, interdisciplinare, temporale, sociale și de altă natură, în scopul de a descoperi,

accesa și utiliza datele științifice.

Scopul final privind crearea unei astfel de infrastructuri de daate științifice este să asigure

cercetătorilor condiții optime pentru o mai bună utilizare a bogăției de date științifice.

Infrastructura națională de date științifice va include practici organizaționale, infrastructuri tehnice

și forme de utilizare a informației care să permită colaborarea în cadrul cercetărilor științifice

interinstituționale și interdisciplinare.

Infrastructura de date științifice va fi orientată spre cercetare și inginerie și va fi susținută de

tehnologie de înaltă performanță privind utilizarea resursele informaționale din domeniul cercetării,

dezvoltării și inovării. IDS va sprijini activitățile pe întreg ciclul de cercetare oferind soluții mature

de utilizare, reutilizare și partajare a datelor din diverse domenii de cercetare.

Republica Moldova va putea astfel valorifica oportunități care vor favoriza comunitățile științifice

să stocheze, să facă schimb și să reutilizeze datele și rezultatele științifice într-un cadru integrat de

politici în sfera cercetării.

Programul de cercetare propus se bazează pe următoarea viziune a Comisiei Europene:

Date de cercetare deschise ca opțiune standard în stipulată în programul H2020;

Plan de acțiuni privind interoperabilitatea datelor științifice, inclusiv metadate, specificații

tehnice și certificare;

Încurajarea schimbului de date științifice prin crearea unor sisteme de stimulente,

recompense și sisteme și programe de educație și formare pentru cercetători și întreprinderi

pentru a efectua schimb de date;

Promovarea cooperării la nivel mondial pentru a crea condiții de concurență echitabilă în

schimbul de date științifice și ştiinţa bazată pe date;

Foaie de parcurs pentru mecanismele de guvernanță și de finanțare pentru EOSC;

Programul Orizont 2020 care va trebui să consolideze și să federeze infrastructuri

electronice, infrastructuri de cercetare și clouduri științifici, să sprijine dezvoltarea

serviciilor bazate pe cloud pentru Știința Deschisă

O prioritate specială o va reprezenta Conectarea infrastructurilor europene și naționale de

cercetare la EOSC.

Lărgirea Cloud-ului European al Științei Deschise.

Inițiativa Comisiei Europene în domeniul Cloud Computingului stabilește drept necesități de primă

importanță:

- Datele științifice trebuie să fie deschise în mod implicit. Ele trebuie să devină ușor de găsit,

accesibile, interoperabile și reutilizabile (principiile FAIR)1;

1 Vor fi menținute opțiunile existente de neparticipare (opt-out), pentru cazurile în care accesul liber la date ar fi contrar

viitoarei aplicații comerciale sau protecției vieții private și protecției datelor cu caracter personal, securității și protecției

- Un nivel sporit de sensibilizare în legătură cu problema datelor din cercetare. Mediul

universitar, sectorul industrial și serviciile publice trebuie să abordeze în comun datele de

care dispun și să îmbunătățească activitățile de formare referitoare la gestionarea datelor,

cunoștințele de bază din domeniul datelor și competențele în materie de administrare a lor;

- Elaborarea de specificații pentru interoperabilitate și schimbul de date interdisciplinar și

infrastructure, urmare a inițiativelor europene precum Alianța pentru datele din cercetare

(Research Data Alliance) și Forumul Belmont, directiva INSPIRE ș.a.;

- Crearea unei structuri de guvernanță la nivel paneuropean pentru a reuni infrastructurile de

date științifice și a remedia problema fragmentării și eterogenității datelor;

- Dezvoltarea de servicii bazate pe cloud computing pentru Știința Deschisă. Infrastructura

europeană de date trebuie să permită cercetătorilor să găsească și să acceseze date din

cercetare, să folosească aplicații avansate de analiză, să utilizeze resurse de calcul de înaltă

performanță și să fie la curent cu bunele practici științifice bazate pe date;

- Extinderea bazei de utilizatori din rândul oamenilor de știință folosind cloudul european

destinat științei deschise, incluzând cercetători și inovatori din toate disciplinele și toate

statele membre, precum și din țări partenere și inițiative mondiale, pentru a contribui la

excelență.2.

Concepţia programului este elaborată în conformitate cu Strategia Naţională de Dezvoltare

„Moldova 2020” (aprobată prin Legea nr. 166 din 11 iulie 2012), Strategia de Cercetare-Dezvoltare

a Republicii Moldova pînă în anul 2020, Strategia Naţională de dezvoltare a societăţii

informaţionale ,,Moldova digitală 2020” (Hotărârea Guvernului nr.857 din 31.10.2013) şi Strategia

de creştere a competitivităţii industriei tehnologiei informaţiei pe anii 2014-2023. Concepţia se

înscrie şi în planul de activităţi pentru implementarea Programului strategic de modernizare

tehnologică a guvernării (e-Transformare) (aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 710 din

20.09.2011);

Strategia naţională de dezvoltare a societăţii informaţionale ,,Moldova digitală 2020” la p. 2.3.

“Programe, iniţiative şi proiecte importante în curs de desfăşurare” include 11) Infrastructura

Guvernamentală de Stocare a Datelor, iar la p. 4.2. „Obiectivele generale şi obiectivele specifice” p.

1.1) Programul Crearea, dezvoltarea şi valorificarea conţinutului digital din Republica Moldova,

prevede :

c) implementarea Cadrului de Interoperabilitate Guvernamental şi a Recomandărilor privind

interconectarea şi interoperabilitatea conţinutului/resurselor autohtone (inclusiv cataloagelor,

clasificatoarelor, identificatoarelor, metadatelor) pentru facilitarea creării şi interoperabilităţii

conţinutului digital;

Totodată, Strategia CD constată “dotarea insuficientă cu infrastructură performantă de cercetare

informațiilor clasificate ale UE. Analiza programului-pilot a arătat că majoritatea proiectelor aplică o politică a datelor

deschise, dar că opțiunile de neparticipare sunt, de asemenea, importante. 2 Inițiativele noi ale Comisiei pot fi finanțate prin fondurile ESI, cu condiția ca statele membre să fie de acord să le

finanțeze și să își modifice programele operaționale în consecință.

necesară pentru elaborarea şi implementarea proiectelor internaționale, în special în diferite regiuni

ale ţării”.

În general, dezvoltarea economică, se bazează pe 3 factori – acumularea de capital, forţa de muncă

şi gradul de productivitate al acestora, care include şi alţi parametri, cum ar fi: tehnologii,

guvernare eficientă, abilităţi etc. Sub aspectul obiectivelor strategice pe termen lung, Strategia

naţională de dezvoltare „Moldova 2020” este focalizată inclusiv pe „aplicarea tehnologiilor

informaţionale în serviciile publice destinate mediului de afaceri şi cetăţenilor”.

Pentru realizarea priorităţilor stabilite, Guvernul Republicii Moldova, conform programului de

guvernare ”Relansăm Moldova: Priorităţile de dezvoltare pe termen mediu”, „…este dispus să

deblocheze creşterea sectorului TIC, asigurând condiţii pentru crearea locurilor de muncă,

diversificarea economiei şi facilitarea comerţului. Aceasta va sta la baza transformării Republicii

Moldova într‐ o societate bazată pe cunoştinţe”. Pe de altă parte „Guvernul va trebui să asigure

mai mult decât simpla automatizare axată pe reproiectarea inginerească a afacerilor, care

ameliorează eficacitatea unor astfel de programe”.

În ultimii ani informaţia, având ca suport tehnologiile informatice moderne, a devenit o resursă

strategică în dezvoltarea societăţii, resursă deseori mai importantă chiar decât materiile prime şi

energia. Beneficiile obţinute au condus la creşterea treptată a ponderii sectorului tehnologiilor

informaţionale şi comunicaţiilor, acesta devenind în ultimii ani unul din cele mai mari în lume. Rata

mondială de dezvoltare a sectorului informatic este de 8 %, depăşind de cca. două ori rata medie. În

unele ţări această rată constituie până la 15-25% şi chiar mai mult. Această tendinţţă se datorează

contribuţiei semnificative a sectorului informatic la creşterea economică. Conform cercetărilor

Departamentului Comerţului SUA, sectorul informatic având o pondere de 8,3 % în economia SUA

a contribuit, începând cu anul 1995, cu 30 % la creşterea economică a SUA.

Impactul implementării tehnologiilor informatice în diverse domenii ale activităţii umane este atât

de mare, încât se conturează clar o nouă fază în evoluţia societăţii – societatea informaţională.

Ţinând cont de avantajele oferite, în scopul asigurării unor condiţii favorabile de creştere economică

şi prosperare socială, toate ţările economic dezvoltate, dar şi foarte multe ţări în curs de dezvoltare,

au aprobat atât strategii speciale de informatizare a societăţii în ansamblu, cât şi programe concrete

pentru domenii aparte, inclusiv de cercetare-dezvoltare. Sunt aprobate şi programe ce se referă la

grupe de ţări, de exempluprogramele: eEurope 2002 (2000), eEurope 2005 (2002), eJapan (2001),

eRusia (2001), Programul naţional de cercetare INFOSOC (România, 2001) şi multe altele. De arie

globală în domeniu este Carta Okinawa-G8 - Carta privind Societatea Informaţională Globală

(Japonia, iulie 2000) - şi documentele Summit-ului mondial privind Societatea Informaţională

(prima fază: 10-12 decembrie 2003, Geneva, Elveţia, faza a doua: 16-18 noiembrie

2005,Tunis,Tunisia), care au avut un rol pozitiv în crearea premiselor şi bazelor edificării Societăţii

Informaţionale dar şi a dezvoltării ei.

Consiliul European şi Parlamentul European au adoptat în anul 2010 Agenda Digitală pentru

Europa – una dintre cele 7 priorităţie ale Strategiei Europa 2020. Planul de acțiune al UE privind

guvernarea electronică 2016-2020 prevede că până în 2020, administrațiile și instituțiile publice din

Uniunea Europeană ar trebui să fie deschise, eficiente și favorabile incluziunii, oferind servicii

publice digitale fără frontiere, personalizate, ușor de utilizat, de la un capăt la altul (end-to-end)

pentru toți cetățenii și toate întreprinderile din UE. Conceperea și furnizarea de servicii de mai bună

calitate, care să corespundă nevoilor și cerințelor cetățenilor și ale întreprinderilor, devin posibile

prin utilizarea unor abordări inovatoare. Administrațiile publice profită de oportunitățile oferite de

noul mediu digital pentru a facilita atât interacțiunile dintre ele, cât și interacțiunile cu părțile

interesate.

Agenda Digitală propune inclusiv o utilizare mai eficientă a potenţialului tehnologiilor în vederea

promovării inovaţiei şi a progresului economic.

Programele europene definesc strategii, priorităţi şi activităţi orientate, în ultimă instanţă, la

edificarea SI la nivelul unei singure ţări, unei comunităţi de ţări sau pe plan global.

Ţinând cont de noile priorităţi ale Uniunii Europene, dar şi pentru asigurarea implementării

acţiunilor în acest domeniu, Guvernul Republicii Moldova a aprobat Strategia Naţională de

Dezvoltare „Moldova 2020” (Legea nr. 166 din 11 iulie 2012), Strategia Naţională de dezvoltare a

societăţii informaţionale ,,Moldova digitală 2020”( Hotărârea Guvernului nr.857 din 31.10.2013),

Strategia de creştere a competitivităţii industriei tehnologiei informaţiei pe anii 2014-2023.

În prezent, sectorul tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor în Republica Moldova este printre

sectoarele economice în ascensiune, înregistrând una dintre cele mai rapide creşteri, contribuind la

circa 8% din PIB. Industria Tehnologiei Informaţiei reprezintă o industrie productivă din sectorul

TIC, cu valoare adăugată înaltă şi preponderent orientată spre export. Volumul exportului de

produse program a crescut în perioada anilor 2007-2012 mai mult de zece ori, de la 3,64 mil. dolari

SUA pînă la 57 mil. dolari SUA.

2.4. Actualitatea ştiinţifică şi practică a problemei

Infrastructura de date științifice poate fi definită ca un mediu gestionat în rețea pentru datele de

cercetare digitale. Ele constau din servicii și instrumente care au drept scop să sprijine:

a) întregul ciclu de cercetare,

b) circulația datelor științifice între diferite domenii de cercetare și discipline științifice,

c) crearea unui spațiu deschis de date prin interconectarea seturilor de date din diverse

sisteme, locații, domenii de cercetare,

d) gestionarea fluxurilor de date științifice,

e) interoperabilitatea dintre datele științifice pe întreaga sferă de cercetare,

f) un cadru integrat de politici în sfera cercetării.

O infrastructură de date științifice reprezintă nu atât un sistem în sensul tradițional al termenului;

aceasta fiind o rețea care permite sistemelor de date și bibliotecilor digitale deținute și gestionate de

diferite instituții și alte entități din domeniul CDI să interopereze, mai mult sau mai puțin unitar.

Infrastructurile locale de date științifice trebuie să fie, în acest caz, resurse omniprezente în rețea,

fiabile, și partajate la scară largă la nivel național și internațional.

Probleme actuale privind datele din domeniul cercetării, dezvoltării și inovării

Principalele provocări în abordarea problemei datelor științifice includ modelarea datelor din

cercetare, managementul datelor și instrumentele de manipulare a lor.

Se impune tot mai mult necesitatea unor noi modele de date, limbaje de interogare și instrumente de

manipulare a datelor care să permită cercetătorilor să exploreze noi metodologii, noi abordări ale

conținutului datelor științifice, să aplice tehnici noi care să faciliteze activitățile de cercetare

inovatoare.

Noile modele de date și limbajele de interogare a datelor trebuie să asigure să se poată:

- Să reprezinte mai adecvat datele din diverse domenii și discipline de cercetare;

- Să descrie aspectele specifice ale domeniilor (disciplinelor) de cercetare (modele de

metadata);

- Să descrie și să poată interoga informații privind proveniența datelor;

- Să să reprezinte și să interogheze date și informații contextuale;

- Să să reprezinte și să gestioneze incertitudinea datelor;

- Să reprezinte și să interogheze informații privind calitatea datelor.

Un obiectiv important pe care e-Infrastructura de date științifice trebuie să-l realizeze este

interoperabilitatea datelor

Există trei mari provocări în asigurarea interoperabilităii datelor științifice:

- Eterogenitatea datelor,

- Inconsistența logică a datelor,

- Utilizarea inconsistentă a datelor.

e-Infrastructura de date științifice urmează să asigure comunității cercetătorilor din Republica

Moldova un nou model de servicii. Serviciile furnizate în cadrul IDȘ vor sprijini:

- Înregistrarea datelor,

- Descoperirea de date,

- Date privind citările,

- Descoperirea de servicii/ instrumente de date,

- Căutarea datelor,

- Schimbul de date,

- Corelarea datelor,

- Federarea de date (armonizarea, fuziunea și integrarea datelor),

- Mamagementul fluxurilor de date științifice,

- Transportul de date,

- Transportul serviciilor

- Managementul politicilor.

Strategia CDI a domeniului cercetării-dezvoltării (Matricea SWOT) stabilește drept un punct slab al

domeniului cercetării din Republica Moldova (art. 11) Dotarea insuficientă cu infrastructură

performantă de cercetare necesară pentru elaborarea şi implementarea proiectelor internaţionale, în

special în diferite regiuni ale ţării.

Programul de cecetare „Dezvoltarea e-Infrastructurii de date în sfera cercetării, dezvoltării și

inovării din RM” are, de asemenea, la bază un șir de inițiative europeane în domeniu.

Comisia Europeană a identificat recent următoarele domenii prioritare privind piața unică digitală

pentru Europa. Comunicațiile 5G, cloud computing-ul, internetul obiectelor (IO), tehnologii (ale

volumelor mari) de date și securitatea cibernetică sunt considerate componentele tehnologice

esențiale ale pieței unice digitale.

O gestiune europeană mai puternică în stabilirea de standarde în aceste domenii va spori

competitivitatea și va facilita un acces mai bun al inovațiilor europene pe piața mondială.

“Inițiativa europeană în domeniul cloud computingului se bazează pe Strategia privind piața unică

digitală, care urmărește, printre altele, valorificarea la maximum a potențialului de creștere al

economiei digitale europene3.

Inițiativa are drept obiectiv dezvoltarea unui mediu de încredere, deschis, care să permită

comunității științifice să stocheze, să facă schimb și să reutilizeze datele și rezultatele științifice, și

anume cloudul european destinat științei deschise4 (European Open Science Cloud). Inițiativa are

drept scop să dezvolte capacitățile de calcul intensiv de bază, conectivitatea rapidă și soluțiile cloud

de mare capacitate de care au nevoie oamenii de știință, prin intermediul unei infrastructuri

europene de date5. Inițial axată pe comunitatea științifică, baza de utilizatori urmează să fie extinsă

pentru a cuprinde sectorul public și sectorul industrial, fiind create soluții și tehnologii care vor

aduce beneficii tuturor sectoarelor economiei și ale societății. Realizarea acestor obiective va

necesita un efort de colaborare la care au posibilitatea de a participa toți cei interesați să valorifice

revoluția datelor în Europa ca element esențial al creșterii economice mondiale.”

Documentul Comisiei Europene COM (2016) 178 Final6, stipulează că pentru a exploata pe deplin

potențialul datelor ca factor determinant al științei deschise și al celei de a 4-a revoluții industriale,

Europa trebuie să răspundă la mai multe întrebări specifice:

Cum se pot maximiza stimulentele pentru schimbul de date și cum se poate mări capacitatea

de exploatare a acestora?

Cum se poate asigura utilizarea datelor pe o scară cât mai largă, între diferitele discipline

științifice și între sectorul public și cel privat?

Cum se poate asigura o mai bună interconectare a infrastructurilor de date existente și a

celor noi în întreaga Europă?

3 COM(2015) 192 final.

4 Lucrările pregătitoare au fost lansate prin intermediul unui grup de experți la nivel înalt al Comisiei, a cărui sarcină

este să ofere consiliere cu privire la instituirea acestuia: http://bit.ly/1RK7lhh 5 Lucrările pregătitoare au fost întreprinse prin intermediul unor grupuri consultative, precum Grupul de reflecție asupra

infrastructurilor electronice (e-infrastructures Reflection Group). 6Inițiativa europeană în domeniul cloud computingului - Dezvoltarea unei economii competitive bazate pe date și pe cunoaștere în

Europa http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=CELEX:52016DC0178

Cum se poate coordona mai bine sprijinul care este disponibil pentru infrastructurile

europene de date, pe măsură ce acestea evoluează către informatica „exascale”7?”

Provocări identificate:

Există încă o lipsă de conștientizare pe scară largă a valorii datelor și a stimulentelor pentru

schimbul de date.

Lipsa unor standarde comune pentru a asigura interoperabilitatea datelor.

Capacitate insuficientă pentru calcul științific, stocare, conectivitate.

Fragmentarea și lipsa de coordonare dintre diferite țări și comunități științifice .

Necesitatea de a traduce recentele schimbări în protecția vieții private, protecția datelor,

privind drepturile de autor și regulile din domeniul datelor din cercetare.

Baza de utilizatori ai cloudului european destinat științei deschise și ai infrastructurii europene de

date va fi extinsă pentru a include sectorul public prin intermediul unor proiecte-pilot pe scară largă

implicând guvernarea electronică8 și părțile interesate din sectorul public, prin deschiderea

progresivă a infrastructurii europene de date către utilizatori din sectorul industrial și din sectorul

public, pentru a se ajunge la o dimensiune europeană. Cloudul european destinat științei deschise va

asigura faptul că datele publice vor fi pe deplin identificabile, accesibile și exploatabile de către

oamenii de știință, factorii de decizie politică și întreprinderi. Lecțiile învățate vor furniza orientări

concrete pentru adoptarea, de către administrațiile publice din întreaga Europă, a unor servicii

bazate pe cloud computing.

Având în vedere faptul că sectorul public generează un volum imens de date (de exemplu, datele de

observare a Pământului din cadrul programului Copernicus, datele de localizare la care face referire

Directiva INSPIRE) și are nevoie de o capacitate de calcul mai mare (de exemplu, pentru informații

în timp real legate de trafic și de călătorii, pentru aplicațiile din domeniul orașelor inteligente sau

pentru modelarea politicilor), acesta va profita de economiile de scară, flexibilitate și continuitate.

Astfel, publicul va beneficia de servicii publice mai ieftine, mai rapide, de mai bună calitate și

interconectate și de ameliorarea procesului de elaborare a politicilor, pe baza unor servicii

abordabile ca preț și securizate, care utilizează în mod intensiv datele și dispun de o mare putere de

calcul.

În mod similar, cloudul european destinat științei deschise și infrastructura europeană de date vor

aduce beneficii întreprinderilor, inclusiv IMM-urilor, care nu dispun de un acces ușor și eficient din

punctul de vedere al costurilor la stocarea datelor, la serviciile de date și la tehnică de calcul

avansată. Vor fi întreprinse acțiuni pentru a extinde progresiv baza de utilizatori, astfel încât să

includă IMM-urile inovatoare și sectorul industrial, prin intermediul unor centre de excelență în

domeniul datelor și al programelor informatice și prin intermediul unor platforme de inovare în

domeniul serviciilor de date pentru IMM-uri. Aceste acțiuni vor necesita o cooperare strânsă cu

7 Informatica „exascale” se referă la sisteme informatice capabile de cel puțin un exaFLOPS – 10

18 calcule pe secundă –

adică de aproximativ 1 000 de ori mai rapide decât aparatele actuale. 8 Planul european de acțiune privind guvernarea electronică 2016-2020 - Accelerarea transformării digitale a guvernării

sectorul privat: IMM-urile, utilizatori mari de HPC din sectorul științific și industrial, și sectorul

serviciilor de cloud computing, care trebuie să fie implicat direct în aceste activități.

Este necesar ca inițiativele în domeniul e-Infrastructurii de date științifice să îndeplinească

standarde înalte de calitate, de fiabilitate și de confidențialitate, să asigure protecția datelor cu

caracter personal și a proprietății intelectuale, precum și securitatea informațiilor în ceea ce privește

reziliența și protecția împotriva intruziunilor. Mecanismele existente în sectorul public - de

exemplu, Mecanismul pentru interconectarea Europei (MIE) și componentele infrastructurii de

servicii digitale (DSI) referitoare la încredere și securitate - pot fi reutilizate și puse în practică de

comunitatea științifică în vederea reducerii costurilor, a facilitării accesului, precum și a

consecvenței globale. Cadrul general va fi oferit de normele generale de protecție a datelor,

securitate a rețelelor și privind drepturile de autor.

Elaborarea unor standarde adecvate face parte din prioritățile pieței unice digitale în legătură cu

Planul privind standardizarea din domeniul TIC9; va fi conceput un sistem adecvat de certificare la

nivelul UE, pentru a se garanta securitatea, portabilitatea și interoperabilitatea datelor, în

conformitate cu cerințele legale10

, inclusiv cu cerințele privind securitatea datelor cu caracter

personal. Colaborarea dintre sectorul industrial și autoritățile publice va adapta capacitățile

industriei la cerințele științei și ale sectorului public.

Extinderea accesului la cloudul european destinat științei deschise și la infrastructura europeană de

date va fi realizată în conformitate cu legislația corespunzătoare, în special în ceea ce privește

reutilizarea datelor.

Infrastructura europeană de date va sta la baza cloudului destinat științei deschise. Această

infrastructură va permite exploatarea pe deplin a valorii pe care o au Big Data și conceptul de

„digital în mod implicit”11

.

Pe baza infrastructurii și a serviciilor paneuropene de calcul de înaltă performanță (PRACE), a

rețelei transeuropene de mare viteză (GÉANT), a parteneriatului public-privat contractual în

domeniul HPC12

, a întreprinderii comune ECSEL13

, precum și a proiectelor importante de interes

european comun privind HPC și Big Data.

Urmând inițiativele și practicile europene, e-Infrastructura de date țtiințifice va contribui la

digitizarea sectorului industrial, la dezvoltarea unor platforme naționale pentru aplicații strategice

noi (de exemplu, cercetarea medicală, industria aerospațială, energia etc.) și la promovarea inovării

în sectorul industrial. Aceasta va extinde baza de utilizatori ai datelor din domeniul CDI, facilitând

accesul atât pentru cercetătorii din disciplinele științifice cheie, cât și pentru toți cei interesați de

cercetarea științifică. Sectorul industrial, în special IMM-urile care nu dispun de capacități interne,

și autoritățile publice (de exemplu, orașele inteligente și transporturile) vor profita de resurse,

aplicații și instrumente analitice, bazate pe IDȘ. În acest context, se va promova dezvoltarea

9 COM(2016) 176.

10 Regulamentul 765/2008.

11 „Digital în mod implicit” se referă la servicii și procese care sunt puse la dispoziție în mod implicit online sau în

formă digitală. 12

http://bit.ly/1WZH8wF 13

http://www.ecsel-ju.eu

capacităților de prelucrare și de exploatare a datelor provenite din activități conexe cercetării

științifice pentru a se favoriza îmbogățirea reciprocă a diferitelor seturi de date, a se încuraja

dezvoltarea de produse și servicii inovatoare și a se maximiza beneficiile socio-economice ale

datelor.

e-Infrastructura de date științifice va funcționa în colaborare cu centrele de date științifice și publice

la nivel național și regional. O astfel de colaborare vor putea fi elaborate și puse în aplicare bune

practici bazate pe standarde și specificații europene și mondiale, pentru a aborda actuala lipsă de

interoperabilitate dintre centrele de date instituționale și disciplinare.

În sectorul TIC există posibilităţi nevalorificate de absorbţie atât a rezultatelor ştiinţifice ale

cercetărilor din ţară, cât şi a asistenţei externe pentru realizarea parteneriatelor public-private (PPP),

în cadrul căruia sectorul privat şi donatorii ar fi implicaţi în implementarea programelor şi

proiectelor de promovare a accesului cetăţeanului la serviciile proprii unei Societăţi Informaţionale.

Raportul „Global Information Technology Report 2016” face o clasificare a ţărilor după gradul de

dezvoltare a pieţei tehnologiei informaţiei (TI), impactul şi penetrarea acesteia în alte sfere (cum ar

fi, spre exemplu, educaţia), reuşita politicilor de intensificare a aplicării TI, promovate de autorităţi.

Republica Moldova a avansat de pe locul 77 în 2013-2014, pe locul 68 în 2015 și a devansat ușor în

2016 ocupînd locul 71 (din 139 de state ale lumii) în acest clasament, realizat anual de către

Forumul Economic Mondial. Cele mai bune rezultate Republica Moldova le are la accesibilitate

(locul 29), care presupune tarife accesibile la servicii de telefonie mobilă şi internet, precum şi

competitivitatea companiilor care le prestează; infrastructură (locul 69). Însă la capitolul politici de

intensificare a aplicării TI ocupă doar locul 125.

Lansarea unei platforme de discuții periodice a problemelor teoretice și practice de edificare a

societății informaționale este una din componentele Concepției. Consolidarea unui cerc de

specialiști din sfera academică, business, autorităților publice, sectorului asociativ în baza acestei

platforme, care ar pune în discuție problemele stringente ale sectorului ar fi unul din obiectivele

Concepției.

2.4.1. Profunzimea investigaţiilor bibliografice

(se enumeră cele mai importante lucrări publicate în lume la problema dată – maximum 20 lucrări)

1. Horizon 2020 Work Programme 2016 – 2017. 4. European Research Infrastructures

(including e-Infrastructures). (European Commission Decision C(2016)4614 of 25 July

2016

2. Research Data e-Infrastructures: Framework for Action in H2020. European Commission.

Directorate General CNECT. Directorate C: Excellence in Science. Unit C1 - e-

Infrastructures

3. COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU,

COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR.

Planul de acțiune al UE privind guvernarea electronică 2016-2020. Accelerarea

transformării digitale a guvernării

4 ‘Science Europe Policy Brief on Research Infrastructures in EU Framework

Programming’: D/2017/13.324/3.Science Europe Working Group on Research

Infrastructures. January 2017.

5 Zoran Stančič, Data infrastructures for open science .European Commission, CONNECT

Directorate-General. 2013

6 Wainer Lusoli. European Open Science Cloud (EOSC). – European Commission.

Conference Open Science in the European Research Area. Ljubljana, 17 November 2016

7 Scientific Data Infrastructure: Research Opportunities and Challenges.

https://academiccommons.columbia.edu/catalog/ac:169656

8 Data Infrastructures for Science in the Digital Age.

https://orcid.org/sites/default/files/files/orcidresearchdatacarlosfinal.pdf

9 Scientific Data Infrastructure for Sustainability Science Mobile Applications.

https://users.drew.edu/ehill1/papers/BIGDATA14.pdf

10 An Architecture for Creating Collaborative Semantically Capable Scientific Data Sharing

Infrastructures.

https://pdfs.semanticscholar.org/9f1c/7617c1bbccf9826f89f65ec77b7515292cae.pdf

11 Development of data infrastructure to support scientific analysis for the International

GNSS Service. https://link.springer.com/article/10.1007/s00190-008-0245-6

12 Enabling Sharing and Reuse of Scientific Data. http://centaur.reading.ac.uk/36863/1/ODE-

NRIN-Paper_accepted.pdf

13 How Portable Are the Metadata Standards for Scientific Data? A Proposal for a Metadata

Infrastructure. http://jianqin.metadataetc.org/wp-content/uploads/2013/08/DC2013-

metadatad-portability.pdf

2.5. Metodele şi căile de realizare a programului. Ce e nou în activitatea propusă?

Programul propus este unul interdisciplinar, care va antrena instituţii de cercetare, de învăţămînt şi

de profil (TIC) din cadrul a 3 secţii de ştiinţe: Ştiinţe Naturale şi Exacte, Ştiinţe Inginereşti şi

Tehnologice şi Ştiinţe Medicale. Programul respectiv constituie unicul instrument de consolidare a

capacităţilor interdisciplinare de CD în TIC. Totodată programul va asigura continuitatea

cercetărilor întreprinse anterior în cadrul unor proiecte realizate de executanţii programului.

Angajarea în proiecte de cercetare colaborative, se bazează pe knowledge networking pentru

dezvoltarea comunităţilor. Knowledge networking reprezintă o practică de importanţă majoră

utilizată în comunităţile academice, în cadrul regimului colaborativ, actualmente dominant pe plan

mondial, de producere şi de utilizare în comun, a noilor cunoştinţe ştiinţifice. În sfera CDI din RM

knowledge networking a devenit o prioritate în condiţiile integrării ţării în Spaţiul European al

Cercetării, favorizată de afilierea ţării la FP7 şi ORIZONT2020 al UE. Reţeaua ACADEMICA este

o platformă TIC dedicată, care permite knowledge networking între actorii-cheie al sistemului CDI

din RM şi va face posibilă realizarea unui salt de la conectivitate simplă la knowledge networking

susţinut.

Programul se propune a fi realizat prin cercetarea metodelor novatoare de organizare și

management a proiectelor și ințierea de noi abordări pentru realizarea prin proiecte, precum şi

elaborarea metodologiilor de cercetare a tendințelor de dezvoltare și de alegere a căior de atingere a

locurilor de frunte în competiția regională acerbă. De asemenea, vor fi folosite condițiile revizuite

de simplificare radicală a participării în proiectele Orizont2020 propuse de Comisarul CE pentru

Cercetare, Știință și Inovație la 27.02.2017.14

14

https://www.octopux.eu/european-commission-further-simplifies-horizon-2020/

Programul va contribui la realizarea acțiunilor din cadrul Declaratiei Comune a Întrunirii la nivel

Ministerial privind Comunitatea Digitală din 18 octombrie 201615

2.6. Termenele de realizare a programului (nu va depăşi 4 ani)

2018-2021

3. Rezultatele preconizate

3.1. Caracteristica rezultatelor preconizate

Rezultatele preconizate reies din prevederile următoarelor documente strategice și contribuie la

realizarea obiectivelor acestora, cum ar fi (dar nu se limitează la): Strategia CD, Moldova Digitală 2020,

Acordul de Asociere cu UE, etc. și urmăresc atingerea scopului și obiectivelor prezentului Program.

Principalele prevederi ale documentelor la care se referă Programul:

Strategia CD

– obiective ale reformelor:

“2) Dezvoltarea capacităţilor umane, instituţionale şi de infrastructură

4) Dialogul continuu între ştiinţă şi societate, diseminarea cunoştinţelor şi implementarea în

practică a rezultatelor cercetării.

5) Internaţionalizarea cercetării, integrarea în spaţiul european de cercetare şi creşterea vizibilităţii

internaţionale”

58. Un rol important revine utilizării eficiente a e-infrastructurilor, resurselor informaţionale şi

de calcul performante, avînd ca obiectiv crearea resurselor umane care deţin competenţe necesare pentru

a inova şi a transforma cunoştinţele şi ideile în produse şi servicii ale viitorului. Utilizarea e-

infrastructurilor face posibilă abordarea provocărilor ştiinţifice şi tehnologice (cloud computing, GRID

etc.) care necesită cooperarea între diverse discipline şi comunităţi ştiinţifice.

În strategia “Moldova Digitală 2020”, pilonul II „Conţinut digital şi servicii publice

electronice”, are drept obiectiv “Crearea condiţiilor propice pentru elaborarea şi valorificarea

conţinutului naţional digital şi digitizarea conţinutului naţional existent, precum şi implementarea şi

utilizarea serviciilor electronice”. Pînă în 2020, 100% din patrimoniu cultural, ştiinţific va fi digitizat şi

15

http://www.eu2016.sk/data/documents/joint-statement-eap.pdf

disponibil online; 100% din servicii publice care pot fi prestate în mod electronic vor fi disponibile on-

line. Rezultatele proiectelor din cadrul programului de stat propus, vor contribui în mod direct la

atingerea indicatorilor strategiei.

Vor fi obținute următoarele rezultate:

1. Concepția privind e-Infrastructura de Date Științifice (IDȘ); 2. Unele modele de date științifice elaborate: Fundamentarea teoretică a modelelor de date în sfera

CDI în baza unor unor cer etări originale și exemple de bune practici din experiența europeană și

internațională (ex.: CERIF - http://www.eurocris.org/cerif/main-features-cerif ); 3. Ontologii de date CDI, vocabulare semantice elaborate–(ex., proiectul finlandez – FinnONTO,

http://seco.cs.aalto.fi/projects/finnonto/); 4. Vor fi elaborate și implementate concepte și soluții pentru crearea, utilizarea și managementul

metadatelor în sfera CDI – metodologii, standarde, modele și instrumente de interoperabilitate a

datelor științifice, Registrul (național) al metadatelor din sfera CDI în baza practicilor și

recomandărilor europene și internaționale (ex., ISO/IEC 11179); 5. Vor fi implementate repozitorii de date științifice - http://www.eurocris.org/;

6. Vor vi elaborate și implementate sisteme de management al infrastructurii de date științifice. 7. Vor fi dezvoltate/adoptate tehnologii pentru preservarea digitală a patrimoniului țtiințific și

cultural. 8. Va creşte gradul de utilizare a datelor științifice şi va spori impactul benefic al acestora atât asupra

sectoarelor economiei, cât şi asupra societăţii în general, inclusiv a populaţiei. 9. Va avea loc consolidarea potenţialului existent de cercetători în domeniu, atragerea studenţilor,

masteranzilor şi doctoranzilor atât în activitatea de cercetare, cât şi în cea de soluţionare a

problemelor actuale ale Societăţii Informaţionale. 10. Vor creşte posibilităţile de participare la programele internaţionale de cercetare (Orizont 2020,

Programul NATO “Ştiinţa pentru pace şi securitate”, COST etc.).

3.2. Competitivitatea rezultatelor preconizate pe piaţa internă şi externă

(se compară cu rezultatele cercetărilor si elaborărilor analogice existente în tară şi peste hotare)

Rezultatele obținute sunt de pionerat pe piața internă, deoarece nu au existat pînă la acest program

asemenea lucrări de cercetare iar acestea vor contribui la creșterea gradului de utilizare a datelor

științifice şi va spori impactul benefic al acestora atât asupra sectoarelor economiei, cât şi asupra

societăţii în general, inclusiv a populaţiei.

Aceste rezultate vor fi în pas cu cele mai noi tendințe privind dezvoltarea digitală în Uniunea

Europeană și vor contribui pe de o parte la propagarea rezultatelor științifice ale cercetătorilor

moldoveni în spațiul European (prin cloudcomputing-ul European), iar, pe de altă parte aceste

rezultate vor crea oportunități noi pentru cercetătorii din Moldova prin accesul la rezultatele

cercetărilor savanților din UE.

3.3 Impactul socio-economic al rezultatelor programului, inclusiv posibilitatea creării unei

platforme tehnologice naţionale în domeniu

Va fi dezvoltat clusterul de cercetare, dezvoltare, inovare in domeniul informaticii şi tehnologiilor

informaţionale, la care vor adera toţi executanţii proiectelor din cadrul programului de stat. Clusterul va avea

drept scop consolidarea eforturilor parţilor în vederea intensificării utilizării și reutilizării datelor științifice,

asigurării interoperabilității datelor rezultate din cercetări în domenii diferite, creînd oportunități de obținere

de noi cunoștințe prin cercetarea la granițele domeniilor științifice, promovănd tehnologiile informaţionale în

activitatea de cercetare şi inovare, în procesul educaţional şi în managementul cercetării pentru o utilizare

mai fructuoasă a potenţialului fiecărei părţi.

3.3.1. Impactul asupra sferei ştiinţei şi inovării din Republica Moldova

(crearea unui potenţial de salt în domeniu, a condiţiilor pentru pregătirea cadrelor tinere prin

masterat şi doctorat, a infrastructurilor de echipament de cercetare şi tehnologic de utilizare

colectivă la scară naţională)

Deoarece se preconizează participarea principalelor universităţi şi institute cu un potenţial considerabil, ce

au drept obiect de cercetare aplicaţii informatice orientate spre necesităţile cetăţeanului, subiecte ce până în

prezent nu au fost suficient examinate, toate rezultatele vor contribui atât la formarea unor noi specialişti

prin masterat şi doctorat, cât şi la o serie de realizări practice necesare pentru evoluţia spre societatea

cunoaşterii.

Principalul impact al rezultatelor obținute va fi lărgirea posibilităților de reutilizare a datelor

interoperabile din domeniile adiacente cercetărilor de bază, astfel deschizând prin eforturi minime

accesul la datele cercetărilor la limita domeniilor.

3.4. În ce măsură rezultatele preconizate pot interesa partenerii comerciali (consumatorii sau

organizaţiile finanţatoare)?

Rezultatele cercetărilor obţinute în proiectele din cadrul programului sunt destinate, în primul rând,

organismelor ce asigură un climat prielnic şi confortabil cetăţeanului țării noastre, dar și organelor

administrației de stat: instituţiilor de cercetare, instituţiilor medicale (inclusiv cele de urgenţă),

cetăţenilor cu necesităţi speciale de îngrijire, cetăţenilor pentru însuşirea deprinderilor de integrare

în societatea cunoaşterii, instituţiilor responsabile de prevenirea şi înlăturarea consecinţelor

dezastrelor (naturale şi tehnogene), bibliotecilor, arhivelor.

3.5. Cum vor fi utilizate rezultatele pentru obţinerea finanţării ulterioare?

Rezultatele cercetărilor în cadrul Programului „Dezvoltarea e-Infrastructurii de date în sfera

cercetării, dezvoltării și inovării din Republica Moldova” – componente ale infrastructurii și

serviciile dezvoltate în baza acestei infrastructuri vor putea fi reutilizate și puse în practică de

comunitatea științifică, mediul de afaceri, societatea civilă în vederea reducerii costurilor, a

facilitării accesului la rezultatele cercetărilor, precum și a consecvenței cercetărilor și aplicării lor în

Lista de verificare

Formularul este semnat de către responsabilul de concepţie;

Este semnătura conducătorului organizaţiei de bază şi aplicată ştampila corespunzătoare.

Instituţia din care face parte solicitantul este eligibilă (este acreditată de către Consiliul

Naţional pentru Acreditare şi Atestare);

Termenul de realizare a programului nu depăşeşte 4 ani;

Au fost completate toate rubricile;

Formularul completat nu depăşeşte 20 pagini.