1. Curs Introductiv Fizio Si Fiziopat Efortului

7/26/2019 1. Curs Introductiv Fizio Si Fiziopat Efortului

1/46


2/46
http://www.medicinasportiva.ro/


3/46

SPORTS MEDICINE

www.efsma.net

Multidisciplinary clinical and academic specialty ofmedicine dealing with:

Health promotion for the general population bystimulating an active lifestyle

Pre-participation clinical screening and examinationbefore exercise and competition as well as medicalassistance to the elite athletes

Diagnosis, treatment and rehabilitation followinginjuries or illnesses from participation to physicalactivities, exercises and sport at all levels

Research in basic science (effort physiology)


4/46

Medicina sportiva reprezinta singuraspecialitate medicala a carei curricula de

pregatire cuprinde aspectele specifice adaptarilor

fiziologice in efortul fizic ( ergofiziologie) saupatologiei specifice performantei!

Fundamenteaza din punct de vedere biologicexercitiul fizic ca factor sanogenetic!


5/46

Terminologie

Activitatea fizica reprezinta orice miscare corporala

care presupune un consum energetic superior starii

de repaus.

Activitatea fizica devine exercitiu printr-un proces de

repetitie planificata si structurata care amelioreaza

conditia fizica si starea de sanatate, fara a constituiinsa un risc major pentru organism.


6/46

Fitness-ul (conditia fizica) concept multidimensionalcapacitatea organismului de a efectua activitate fizica

in mod organizat pentru:

- imbunatatirea sanatatii (fitness cardiovascular)

- ameliorarea abilitatilor (forta, putere, viteza,

mobilitate musculara).

Sportul de performanta inseamna activitati fizice

intense, antrenamente structurate si planificate, cu

caracter competitiv.


7/46

EFORTUL FIZIC

Repetare sistematica de actiuni motrice,

care au ca obiectiv ameliorarea performantei fizice

Din pdv energetic efortul= transformarea energiei

chimice in energie mecanica

Din pdv biologic efortul = stimul, excitant adecvat

care duce la acumulari calitative si cantitative ale

organismului si obtinerea performatei


8/46

Din punct de vedere al performantei sportive ne

intereseaza acel efort care prin parametrii sai volum,

intensitate, complexitate obliga organismul sa

reactioneze intens si generalizat!


9/46

Prin caracterul sau de stress efortul sportiv modifica

homeostazia organismului, ai carui parametrii

functionali capata valorile mult superioare celor de

repaus

Dezvoltarea si perfectionarea functiilor organelor

implicate in efort face posibila desfasurarea efortului la

paramerii optimi.

Organism Efort relatie biunivoca


10/46

ORGANE IMPLICATE IN EFORTmuschiul scheletic (unic in ceea ce priveste

amploarea proceselor metabolice!)

sistemul cardio-vascular si respirator sistemul nervos

sistemul endocrin

sistemul digestiv

sistemul excretor


11/46

Clasificarea eforturilor

Dup tipul dominant de contracii musculare eforturile sunt:

Eforturi dinamice ( contractii izotonice):

Fibrele musculare se modifica deplasand

segmentele corpului si realizand lucru

mecanic.

Eforturi statice (contractii izometrice):

Segmentele corporale nu se deplaseazai nu se efectueaza lucru mecanic/ 6-8s

energia se elibereaza sub forma de caldura

Eforturi combinate


12/46

Dup caracterul repetrii efortului se descriu:

Eforturi ciclice ( miscare repetata identic in unitatea detimp economie fuctionala)

Eforturi aciclice

Efortul poate fi:

Unic (o singura proba, o singura incalzire);Repetat ( mai multe probe de concurs cu incalzire inaitea

fiecarei probe).

Eforturile din antrenamante care au drept scop

cresterea performantei si atingerea formei sportive

Eforturi competiionale care presupun valorificarea

formei sportive in paralel cu o buna mobilizare psihica.


13/46

Funcie de similitudinea efortului din antrenament cu cel din

competiieEforturi specifice ( cele din competitie)

Eforturi nespecifice ( pregatire fizica generala)

Funcie de intensitatea: Efort maximal pana la 1 min

Efort submaximal pana la 6 min

Efort de intensitate mare 60 min

Efort de intensitate moderat si mic

60 min cteva ore


14/46

Dup criteriul aprovizionrii cu oxigen a organismului

Eforturi anaerobe se desfasoara in datorie de oxigen,sunt de intensitate maximala si de scurta durata.

Eforturi aerobe, de intensitate submaximala, medie simica, de lunga durata si care se petrec in echilibru intre

cerintele si aportul de oxigen

Eforturi mixte, cu dubla componenta aeroba si anaeroba

(jocuri sportive, canotaj, caiac, box, scrima tenis de camp etc)


15/46

Efortul anaerob

durata: 5-10 sec efort anaerob alactacid

10-45 sec efort anaerob lactacid

intensitate: maximala

substrat biochimic: compusi fosfageni [compusi ATP-CP] siglicoliza anaeroba

calitati biomotrice implicate: forta-viteza

sisteme solicitate: neuropsihic si neuromuscular

Se desfasoara in datorie de O2

economie energetica: NU-acid lactic ca produs final, care areenergie potentiala


16/46

Efortul aerob durata: 1min- cateva ore

intensitate: mica, medie si submaximala

substrat biochimic: oxidare in ciclul Krebs [glicoliza aeroba,

lipoliza, proteinoliza] calitati biomotrice implicate: anduranta-sisteme solicitate:

cardiorespirator, metabolic si muscular

echilibrul aport/cerinta de O2:

-real FC 120-130b/min-aparent FC 160-170b/min

economie energetica: DA-produsi finali CO2 si H2O faraenergie potentiala


17/46

Efort Anaerob Alactacid (1-10s)

Lactacid (10-35s)

Efort Anduranta scurta - STE (35s-2min)Anduranta medie - MTE (2-10min)

Anduranta lunga I - LTE I ( 10-35 min)

Anduranta lunga II - LTE II ( 35-90 min)

Anduranta lunga III - LTE III (90-360min)

Anduranta lunga IV - LTE IV (> 360 min)


18/46

EFORTURI CARE IMPLICA O SINGURA CONTRACTIE

Forta exploziva este principala calitate utilizata

(exemplu: aruncarea la baschet, sarituri atletism, haltere)

Sistem implicat: ATP

Antrenamentul se bazeaza pe specificitate, pe tehnica, si

mai putin pe schimbarile fiziologice induse de

antrenament intrucat Sistemul energetic implicat (ATP-ul) nu poate fi influentat

foarte mult prin antrenament, avand o importanta

determinare genetica.


19/46

EFORTURI FOARTE SCURTE sub 10 sec

Puterea anaeroba

Ex: saritura in inaltine,cu prajina, triplu salt, sprinturi in fotbal

etc

Din punct de vedere fiziologic, trebuie antrenat sistemul

energetic alactacid (cresteri de 20 de procente ale capacitatiianaerobe alactacide sunt exprimate de o crestere a

performantei de numai cateva secunde).


20/46

EFORTURI SCURTE

(10-60 sec )

exemplu: alergare 400 m, ciclism 1000 m, inot fluture 100

m, anumite actiuni din rugby)

Antrenarea capacitatii anaerobe alactacide si lactacide vainfluenta performanta


21/46

EFORTURI SUSTINUTE

( 60 secunde - 60 minute)

exemplu: repriza de fotbal, jocul de baschet etc, inot 1500

m, alergari 10 000 m etc

Cea mai mare proportie de energie provine din sistemulaerob dar si anaerob


22/46

EFORTURI PRELUNGITE

( peste 60 de minute)

ex: jocul de fotbal, maratonul, triatlon, curse de ciclism,

tenis

Predominenta majora AEROBA

Sunt acelasi ca la eforturile sustinute, dar ce devine foarte

important este abilitatea organismului de a cruta si a

conserva sursele energetice


23/46

In funcie de aparatele i sistemele implicate maimult eforturile se clasifica :

Neuro-muscular

Neuro-psihic

Cardio-respirator

Endocrino-metabolic.


24/46

Efortul neuromuscular si neuro-psihic

solicitare predominanta la nivel sistemului nervos si

muscular , eforturile de forta/viteza, anaerobe alactacide si

lactacide

Performanta in aceste eforturi este dependenta de:

- procentajul tipurilor de fibre musculare din structura

muschilor

- nivelul de organizare si dezvoltare a sistemului nervoscentral si periferic

- tipul de activitate nervoasa superioara.


25/46

Efortul cardio-respirator

- eforturi aerobe, cu durata cuprinsa intre 6-60

minute in care performanta depinde de capacitatea

sistemelor respirator si cardio-vascular de a capta,

transporta si furniza oxigen tesuturilor active, in

scopul asigurarii unui consum de oxigen( VO2 ) cat

mai apropiat de cel maxim (VO2 max)

- dureaza 5-6 min pana la o ora


26/46

Eforturile de tip endocrino-metabolic

Eforturi aerobe cu durata cuprinsa intre

60 min si 8 ore, in care performanta depinde deposibilitatile organismului de a resintetiza , chiar in

timpul efortului substratul energetic metabolizat.

Importanti indicatorii metabolici( proteine totale,

glicemie, lipide, ioni minerali, hemoglobiana) si

hormonali( cortizol, catecolamine)cu valori optime.


27/46

Clasificare si Proprietati


28/46

SISTEMUL MUSCULAR

Corpul uman are sute

de muschi de forme si

marimi diferite.

Sistemul muscular

reprezinta 40-50% din

greutatea totala a

organismului.


29/46

Rolul sistemului muscular

1. Producerea miscarii

miscarea se realizeaza prinfunctionarea integrata a oaselor,articulatiilor si muschilor atasati.

2. Sustinerea scheletului- postura

3. Producerea de caldura

(termogeneza) - contractiamusculara produce caldura

4. Protectia articulatiilor si a

organelor vitale


30/46

CARACTERISTICILE PRINCIPALE ALE MUSCHILOR

CONTRACTILITATEA

proprietatea de-a raspunde la stimuliprin contractie

ELASTICITATEA

capacitatea de a se intinde sub actiuneaunei forte si de a reveni la forma initialadupa ce forta a incetat

EXCITABILITATEA

capacitatea de a reactiona la stimulinervosi

TONUSUL MUSCULAR

stare de semicontractie permanenta in

repaus


31/46

TIPURI DE MUSCHI

STRIATI

NETEZI

CARDIAC


32/46

MUSCHII STRIATI (scheletici) intra in alcatuirea aparatului locomotor

Au aspect striat (in benzi)

Muschii inserati pe oase

Sunt controlati voluntar


33/46

MUSCHII NETEZI

Muschii care intra in constitutiaorganelor interne (ex. peretii vaselor

de sange, peretele vezicii urinare,peretele intestinal etc)

Sunt controlati involuntar

Au aspect neted


34/46

MUSCHIUL CARDIAC

DESI ARE ASPECT DE MUSCHI

STRIAT,SE COMPORTA CA UN

MUSCHI NETED, INVOLUNTAR

ARE CARACTERISTICI

SPECIALE (inotropism,automatism, conductabilitate,

excitabilitate,tonicitate)


35/46

Clasificarea Biochimica a fibrelor musculare

Fibre lent-oxidative care contin doar enzime

oxidative (slow-twitch oxidativeSO)

Fibre rapide-glicolitice care contin doar enzime

glicolitice (fast-twitch glycolitic - FG),

Fibre rapide-oxidative care contin atat enzime

glicolitice cat si enzime oxidative (fast-twitchoxidative FOG)


36/46

Principalele caracteristici ale fibrelor musculare(dup McArdle, 2010)

SO (Fibre de tip I) : Viteza de contracie lenta, contin ezimatic

oxidativ crescut, rezistena la oboseal

mare, fora mic, activitatea ATP-azic joas,

coninut de mioglobin mare ( culoare roie)

rezeve mari de trigliceride

FOG (Fibre de tip IIa): Viteza de contracie rapida, coninut

enzimatic glicolitic si oxidativ, rezistena la

oboseal medie, fora medie, activitatea

ATP-azic inalt, coninut de mioglobin

mare, culoare roie


37/46

FG (Fibre de tip IIb): cele mai rapide fibre, coninut enzimatic

glicolitic, rezistena la oboseal mica,

fora si viteza mare, activitatea ATP-

azic inalt, coninut de mioglobin scazut,

culoare alba, rezerve mari de glicogen


38/46

FIBRELE MUSCULARE

SO

FIBRELE LENTERosii (ST)

- sustin eforturi aerobe

FG si FOG

FIBRELE RAPIDE Albe (FT)

- sustin eforturi

anaerobe, explozive

Slow Twitch Fast Twitch
http://www.medsch.wisc.edu/path703/slide/lectslides/skeletal.html


39/46

Clasificare dupa Proprietatile contractile

Fibre rapide FGForta mare

Oboseala rapida

Fibre rapide FOGForta moderata

Rezistente la oboseala

Fibre lente SOForta scazuta

Rezistenta mare la oboseala


40/46

Fibrele rapide au:

prag de excitabilitate mai mare si o viteza de conducere

mai mare decat cele lente

activitate ATP-azica rapida (elibereaza mai repede

energia necesara contractiei)


41/46

Distributia tipurilor de Fibre

Toti muschii au si fibre

rapide si lente

Distributia variaza de la un

muschi la altul pentruacelasi subiect

Distributia variaza de la un

individ la altul

Majoritatea indivizilor au

intre 45 si 55% fibre lente

(SO)


42/46

Exemple ale distributiei tipurilor de fibre

Vastus lateralis 52% SO, 33%

FOG, 14% FG. La fel deltoid,biceps brahial.

Soleus 85% SO.

Triceps brahial 30% SO.


43/46

Distributia Tipurilor de Fibre in functie de proba

sportiva in care sunt antrenati sportivii


44/46

De retinut

Muschii scheletici sunt formati dintr-o combinatie de fibrerapide si lente.

Distributia si proportia fibrelor in muschi prezinta variabilitate

individuala.

Adaptarea muscular la efort se realizeazdiferit la femei fa de brbai!

TIPUL DE ANTRENAMENT DETERMINA MODIFICAREAPROCENTULUI DE FIBRE DIN MUSCHIUL ANTRENAT


45/46

Diferene ntre femei i brbai la nivelul

compoziiei fibrilare musculareBrooke i Engel; Nygaard i Ingjer; Simoneau et al

FEMEILE au nativ in lipsa antrenamentului o musculatura

mai adaptata pentru eforturi aerobe proportie crescuta

de fibre strict oxidative lente (SO sau I)

BARBATIIneantrenai au o musculatura cu calitati

biomotrice de tipul fortei si vitezei superioara femeilor -proportie crescuta de fibre mixte, glicolitice si oxidative

(FOG sau IIA)


46/46

MULTUMESC!

Documents

1. Curs Introductiv Fizio Si Fiziopat Efortului