1 Betonul Armat Este Un Material Compozit Format Din Beton Și Oțel

8/17/2019 1 Betonul Armat Este Un Material Compozit Format Din Beton Și Oțel

1/4

1 Betonul armat este un material compozit format din beton i o el , care combinăș țrezisten a la compresiune a betonului la rezisten a o elului de trac iune .ț ț ț ț

2 definiţii : • Beton în care au fost înglobate bare de fier sau benzi de fier destinate

să absoarbă for ele de trac iune . (Beton deosebit de rezistent la for e deț ț țcomprimare .

3rincipiul de func ionare al betonului armatț

Betonul este un material ieftin , care este rezistent la compresiune , dar rezista slabla tractiune .! elul este un material care rezistă mai putin la compresiune dec"t într#o tensiunețde compresie , dar cu mult mai scumpă dec"t betonul . $ntr#o structură de beton armat , barele principale sunt situate în por iunileț

tensionate de beton pentru a compensa rezisten a slabă a betonului în tensiune .țrimele structuri din beton armat utilizate bare netede din o el moale , apoi barele auțfost realizate din o el deformate , inclusi% umflături i a%"nd o rezisten ă îmbunătă ităț ș ț ț.

&rincipii de securitate $nainte de a metodelor moderne de calcul semi#probabilistic de%ine regula generală,calculele structurale s#au bazat pe principiul determinist coeficien ilor de siguran ă.ț ț'oeficientul de securitate a fost definit ca fiind raportul dintre def. acceptabil pe odeformatie acceptabila, constr"ngerile acceptabile sunt date de natura materialelor,

iar computational deduse din )*. +tunci c"nd materialele sunt supuse unor combina ii de efort, acest principiu dețcalcul bazat pe factorul de siguran ă are limitările i neaunsurile sale. -n eempluț șsemnificati% este semineu sub propria greutate i %"nt. 'u un coeficient de 2 la fel deșsigur, se poate crede că fiecare eforturile indi%iduale ce caută structura poate fidublată, fără să aungem la ruinele. +cum ne arată că acest ra ionament este gre itț și că o cre tere în condi ii de %"nt de 1/0, poate duce la ruperea co ului de fum.ș ș ț ș

'are se confruntă cu e ecul principiului factorului de siguran ă determinist, eraș țstructurile necesare de securitate în caz contrar set: solicitările au fost împăr ite înțdouă genuri, care apoi a e%oluat în definirea stărilor limită.

rimul tip de stres, care a e%oluat în starea limita de ser%iciu (45, proceseazăstructurile în func ionarea lor de toate zilele, materialele sunt subliniate în numaițdomeniul elastic. +ceastă stare include ce%a mai mult de 60 din tensiuni normale.• +l doilea tip de stres, care a e%oluat în starea limită ultimă (-45, proceseazăstructurile în ruină înainte de opera ie ecep ională, materialele pot aunge apoiț țgama de plastic. robabilitatea de a aunge i depă ind această stare este deș șordinul 1/#7 la 1/#3. $n timpul %ie ii unei căr i, acesta trebuie să fie capabil să rezisteț țla o dată la -4, aceasta este cartea în primă%ara deteriorat ire%ersibil.

+stfel, lucrările principiului de securitate se bazează în prezent pe no iunile dețanaliză de fiabilitate probabilistică i nu coeficien ilor de siguran ă. +ceastă defini ie aș ț ț ț


2/4

probabilistică implică no iuni de spectre de stres i de rezisten ă. ste arătat în timpț ș țce securitatea matematic absolut (probabilitate ruina risc zero sau zero5 nu poateeista, coeficien ii de ponderare utiliza i în calculele reduse spectrele recuperări i,ț ț șprin urmare, probabilitatea de ruină, dar niciodată nu anulează .. .entru obiceiurile de calcul nu sunt complet perturbat, i în ciuda complet diferiteș

concepte care stau la baza, formalismul calculelor în conformitate cu noua abordareprobabilistică a securită ii, a a%ut loc în special în apropierea formalismul %ec8ilețmetode de calcul determinist9 aceasta se nume te metoda de semi#probabilistic.ș)e i conceptul de securitate a fost redefinit in totalitate, regulile de proiectareșmoderne (urocod Bael i 25 folosi i întotdeauna factorul de siguran ă pe termenș ț țlung este de a fi în eles ca i coeficientul de ponderare nu ca %ec8ile reguliț șdeterministe definite

*odificarea regulilor de calcul progresul tiin ific în în elegerea comportamentuluiș ț țmaterialelor i a fenomenelor fizice aduse reguli de calcul e%oluează. "nă în 167/,șa folosit doar modelul liniar al comportării materialelor (stress propor ional cu tulpina:țlegea lui ;oo/ stările limită (B?>/5 aufost primii pentru a integra pe deplin comportarea neliniara a materialelor de model. +ceste reguli au fost apoi sc8imbate în B?>3, B+61 i B+61 re%izuite 66.ș

urocod 2, să înlocuiască permanent norme bael în 2/1/ @3A, este în conformitate curegulile de calcul moderne, care încorporează no iuni probabilistice de securitate i aț școmportamentului non#lineară a materialelor. 4tarea limita ser%iceabilit, 4 +cestaeste modul de solicitare Cde zi cu ziC, cartea nu ar trebui să sufere deformăriire%ersibile. *aterialele sunt utilizate în zona lor de comportare elastică. Bineîn eles,țacest lucru este lemodDle liniar elastic, care este utilizat pentru calcule în 4. )eobicei, pentru clădiri, calcule 4 nu sunt sistematice, ele sunt realizate pentru mediidure sau atunci c"nd condi iile de fisuri sau deformări în pericol carte de dimensiunițde durabilitate.

4tare limita ultima, - $n acest mod de încărcare, cartea este la punctul de rupere,ea trebuie să reziste la sarcini, dar suferă o deformare ire%ersibilă i de primă%arășdeteriorate. $n această stare, nu este ne%oie să răm"nă în domeniulcomportamentului elastic al materialelor, apoi folosind modele de plasticitateneliniare care aproimează comportarea materialului real. le sunt, de asemenea,folosite ca modele de calcul de stabilitate în ceea ce pri%e te flambarea i flambaș șmembrilor de compresie (po tă, sub formă de bară, %ele sau coaă5, dar iș șe%acuarea elementelor sub iri îndoite. entru beton, diagrama tensiune#deformareț

este, de obicei, o curbă parabolică dreptung8i, un dreptung8i sau o diagramăsimplificată bilinEaire.our unele lucrări ecep ionale, este de asemenea posibil de aț


3/4

utiliza legile de comportament mai elaborate o mai bună modelare real i reologiașcomple din beton. entru o el, diagrama tensiune#deformare este, în general, oțdiagramă biliniară, o linie dreaptă care are ca panta modulul de elasticitate, limitat dezone de plastic orizontale sau curbe @A. *odelele sub formă de stabilitate pentrubeton sunt prea complee pentru a fi eplicate în acest capitol despre Crincipii deproiectareC din beton armat. 'ititorul interesat face referire la literatura despecialitateA. $n general, pentru lucrări de construc ii uzuale, elementele suntțcalculate numai la -4 cu legi simple de comportament.

7

'alculul unei structuri de beton armat nu se limitează la controlul unic al calculului debeton armat. e l"ngă o bună cunoa tere a mecanicii mediilor continue si rezistentașmaterialelor, de asemenea, necesită o în elegere a fenomenelor fizice careț

generează eforturile lucrării (, mecanica solului, efectele %"ntului asupra structurilor8idrostatice, fenomene de %ibra ie, reologie materialelor, limitele de modele dețcalcul, etc.5: profesia de inginer din beton armat.rogresul te8nic i tiin ific realizate p"nă în prezent s#au redus cantită ile deș ș ț țmateriale necesare pentru lucrările de construc ii i economii substan iale, prinț ș țurmare,. $n raport cu acest lucru a fost realizat la costul de modele de calcul din ce înce mai complee, asa ca acum este aproape imposibil să se calculeze manual un%olum, folosind computere i softFare#ul de calcul a de%enit indispensabilă.șrogresul i democratizarea calculatoarelor personale au facilitat în mare măsurășfericit controlul acestor modele complee. )in păcate de prea multe ori, acesteinstrumente de calcul, nEenmoins mai ales eficiente, sunt folosite de oameni care

controlează domenii tiin ifice rele, sau nu at"t de absolut, legate. +cest lucru duceș țla erori mai mult sau mai pu in gra%e de proiectare, riscă să nu sunt incluse înțnormele de calcul semi#probabilistic moderne, dar asta e un alt subiect ...'alculul de beton armat este prea compleă pentru a fi eplicate în c"te%a r"nduri înacest articol, oricum ar lăsa o mare parte din cadrul acestei enciclopedii. 'ititorulinteresat în proiectarea de beton armat se face referire la literatura de specialitate ișa regulilor de calcul din beton armat. 'ursurile enumerate în lin $ntr# o întăritură , eistă mai multe tipuri de cadre : • rincipalele o eluri care includțeforturile în păr ile tensionate ale betonului 9 • +rmătura trans%ersală pentru a reluațefectele de forfecare i G sau torsiune 9 • comportamentul otelurilor ( procentul minimșde armare 5 9 • *ontarea otelurilor . $n o elurile generale sunt calculate i puse înț șaplicare în păr ile în care betonul este în tensiune . !ccasionnellemen unde betonulțeste foarte comprimat , cum ar fi grinzi puternic îndoite sau posturi anumite cărorgeometrie este determinată de ar8itectura căr ii , uneori numai betonul nu estețsuficientă pentru a rezista for elor de compresie . apoi pune în aplicare o eluriț țcomprimate pentru a utiliza o parte a acestor eforturi . )ispozi iile prezentate mai osțse referă doar principalele o eluri .ț

6 grinzi


4/4

Hrinzile sunt întărite de o el primar longitudinal, proiectat pentru a lua for ele deț țtrac iune datorită îndoire i trans%ersale din o el, rame i ace, concepute pentru aț ș ț șfor a tăietoare.ț

4pa iile dintre cadrele fluctuează de forfecare, întărit c"nd for a de forfecare esteț ț

importantă, de obicei în apropierea suporturilor i în afară atunci c"nd forfecare esteșscăzută, de obicei în urul milocul grinzilor.

1/4I+J

osturile sunt armate de armare longitudinale i trans%ersale proiectate pentru așlimita flambarea.

+rmarea trans%ersala sunt distan ate în mod regulat i str"nse în zonele care seț șsuprapun cu o eluri în curs.ț

11 lacile sunt de obicei armate cu un strat redus entreillis sudate, iar la suporturilede o el, pălării numite înalt strat.ț

! elul trans%ersal sunt rare, dar pot fi aplicate în cazul unei forfecare maorețamplasate sau reluate betonare, cum ar fi o placă de podea (partea de os a plăciiprefabricate i folosit ca cofrae pentru partea de sus5.ș

12 funda iiț

Kundatiile pe termen include toate elementele structurale care transmit for ele uneițstructuri la sol, este tălpi, plute, pilo i.ț

• Iălpile sunt armate cu o parte inferioară din tablă de o el.ț

• I8e zim i ac ionează ca dale înapoi, în mod similar, ei sunt înarma i cu o masăț ț țmare de apă, i o eluri în partea inferioară, la grinzi, împletituri sau posturi.ș ț

• *izele sunt, după caz, fără arme sau armate cu armătură longitudinală iștrans%ersală.

Documents

1 Betonul Armat Este Un Material Compozit Format Din Beton Și Oțel