11
Management şi marketing maritim 1 Capitolul 1 BAZELE GENERALE ALE ECONOMIEI TRANSPORTURILOR MARITIME 1.1 Economia transporturilor maritime parte integrantă a ştiinţei economice Ştiinţa economică reprezintă ansamblul coerent de noţiuni, idei, teorii şi doctrine, de reflectări specializate în planul gândirii ale actelor şi faptelor economice, de judecăţi de valoare asupra acestora, precum şi de tehnici, metode şi de procedee de măsurare, reflectare, evaluare, gestionare şi stimulare a activităţilor economice. Ştiinţa economică se consti tuie într-un sistem de ştiinţe economice autonome, cu relaţii de interdependenţă şi determinare procesuală între componente. Principalele ramuri ale ştiinţei economice sunt: economia politică – ştiinţa teoretică economică fundamentală, macroeconomia, microeconomia, economia mondială, istoria gândirii economice, finanţe, contabilitate, statistica economică, cibernetica economică, marketing, management, geografia economică, analiza economico-financiară. Din perspectiva epistemologiei economice, ştiinţele economice pot fi clasificate în mod independent după diferite criterii cum ar fi domeniul de cercetare, instrumentele de analiză sau interferenţele cu alte ramuri de ştiinţă. În funcţie de criteriul domeniului de cercetare pe lângă componentele consacrate - economia politică, economia mondială, economia mediului, economia întreprinderii, macroeconomia, economia de piaţă etc. - îşi justifică prezenţa şi componenta economiei transporturilor nu atât din motive taxonomice cât mai ales de delimitarea unui instrumentar teoretic şi practic propriu, caracteristic serviciilor de transport. Economia transporturilor reprezintă ramura ştiinţei economice care are ca obiect şi finalitate interpretarea şi fundamentarea teoretică şi practică a faptelor, actelor şi comportament elor economice prin care sunt satisfăcute nevoile de deplasare, distribuţie şi repartiţie fizică a resurselor , mărfurilor, produselor, bunurilor şi persoanelor, prin utilizarea capacităţilor de transport în raţiuni economice. Activitatea economică de transport este procesul complex constituit din totalitatea faptelor, actelor, comportamentelor şi deciziilor agenţilor economici, cu privire la utilizarea capitalului şi a resurselor specifice, în vederea producerii, repartiţiei şi consumului de servicii de transport, având ca raţiune finală obţinerea de profit prin satisfacerea pe piaţa specifică a cererii de transport.

1. Bazele Economiei Transporturilor

  • Upload
    bengu

  • View
    7

  • Download
    5

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Bazele Economiei Transporturilor

Citation preview

  • Management i marketing maritim

    1

    Capitolul 1

    BAZELE GENERALE ALE ECONOMIEI TRANSPORTURILOR

    MARITIME

    1.1 Economia transporturilor maritime parte integrant a tiinei economice

    tiina economic reprezint ansamblul coerent de noiuni, idei, teorii i doctrine, de

    reflectri specializate n planul gndirii ale actelor i faptelor economice, de judeci de valoare

    asupra acestora, precum i de tehnici, metode i de procedee de msurare, reflectare, evaluare,

    gestionare i stimulare a activitilor economice. tiina economic se constituie ntr-un sistem de

    tiine economice autonome, cu relaii de interdependen i determinare procesual ntre

    componente.

    Principalele ramuri ale tiinei economice sunt: economia politic tiina teoretic

    economic fundamental, macroeconomia, microeconomia, economia mondial, istoria gndirii

    economice, finane, contabilitate, statistica economic, cibernetica economic, marketing,

    management, geografia economic, analiza economico-financiar.

    Din perspectiva epistemologiei economice, tiinele economice pot fi clasificate n mod

    independent dup diferite criterii cum ar fi domeniul de cercetare, instrumentele de analiz sau

    interferenele cu alte ramuri de tiin.

    n funcie de criteriul domeniului de cercetare pe lng componentele consacrate - economia

    politic, economia mondial, economia mediului, economia ntreprinderii, macroeconomia,

    economia de pia etc. - i justific prezena i componenta economiei transporturilor nu att din

    motive taxonomice ct mai ales de delimitarea unui instrumentar teoretic i practic propriu,

    caracteristic serviciilor de transport.

    Economia transporturilor reprezint ramura tiinei economice care are ca obiect i finalitate

    interpretarea i fundamentarea teoretic i practic a faptelor, actelor i comportamentelor

    economice prin care sunt satisfcute nevoile de deplasare, distribuie i repartiie fizic a resurselor,

    mrfurilor, produselor, bunurilor i persoanelor, prin utilizarea capacitilor de transport n raiuni

    economice.

    Activitatea economic de transport este procesul complex constituit din totalitatea

    faptelor, actelor, comportamentelor i deciziilor agenilor economici, cu privire la utilizarea

    capitalului i a resurselor specifice, n vederea producerii, repartiiei i consumului de servicii de

    transport, avnd ca raiune final obinerea de profit prin satisfacerea pe piaa specific a cererii de

    transport.

  • Management i marketing maritim

    2

    Activitatea de transport presupune deplasarea bunurilor sau a persoanelor ntre cel puin

    dou puncte determinate. Ceea ce d specificitate ca activitate economic este fapta de comer.

    Motorul acestei deplasri fizice este comerul, sub cele dou forme consacrate: cu bunuri sau cu

    servicii. Producia de bunuri i servicii creeaz oferta iar comerul asigur satisfacerea cererii pe

    pia.

    Agenii economici n transporturile maritime sunt reprezentai fie de acele entiti

    economice care au ca obiect de activitate principal sau complementar asigurarea i/sau prestarea de

    servicii de transport (satisfac cererea pe piaa specific), fie de entitile economice care prin natura

    activitii resimt necesitatea de deplasare a bunurilor n vederea nscrierii n circuitul economic

    (creeaz cererea de transport pe piaa specific).

    Sintetic, locul agenilor economici i circuitul economic n activitatea de transport maritim

    este reprezentat n figura 1.1. n prim plan producia respectiv oferta este repartizat prin activitatea

    de comercializare iar n plan secundar pentru a satisface cererea de consum societile de comer

    apeleaz la capacitile de transport. De multe ori la nivelul agenilor economici semnificativi, cele

    trei segmente producie, comercializare i transport se desfoar sub form de activiti

    economice complementare ale aceleiai entiti.

    figura 1.1 Circuitul economic al activitii de transport maritim

    La nivelul economiei transporturilor n general i al economiei transporturilor maritime n

    special, acioneaz componentele, categoriile, mecanismele i legile consacrate ale economiei de

    pia i necesitilor obiective ale comunitilor, cu particularitile evidente impuse de specificul

    activitii de transport. n analiza urmtoare ne vom rezuma la evidenierea unor aspecte sumare din

    care rezid specificul activitii economice de transport maritim.

    ntreprinderi productive interne sau externe

    ntreprinderi de comer exterior ntreprinderi de comer regional

    ntreprinderi de transport

    Consumatori en-gross Consumatori detail

    Consumatori externi - strintatea

  • Management i marketing maritim

    3

    Cererea de servicii de transport maritim reprezint volumul de capacitate de transport de

    bunuri sau persoane solicitat n circuitul economic, ntr-o perioad de timp determinat, la un nivel

    de pre stabilit.

    Legea general a cererii de transport maritim se explic astfel :

    a) creterea preului unitar pentru serviciile de transport maritim determin scderea cererii

    de capacitate de transport fie prin orientarea ctre alte forme de transport, fie prin modificarea

    politicii de comercializare a agenilor economici;

    b) reducerea preului unitar pentru serviciile de transport maritim determin creterea

    cererii de capacitate de transport fie prin atragerea resurselor orientate ctre alte forme de transport,

    fie prin modificarea politicii de comercializare a agenilor economici;

    c) reducerea sau creterea cererii de bunuri i servicii pe pia (creterea economic)

    determin cu efect ntrziat dar direct proporional reducerea/creterea cererii de capacitate de

    transport maritim.

    Oferta de servicii de transport maritim reprezint volumul maxim de capacitate de transport

    de bunuri sau persoane care poate fi utilizat, ntr-o perioad de timp determinat, la un nivel de

    pre stabilit.

    n mod similar cererii, legea ofertei de transport maritim are ca suport raportul de cauzalitate

    dintre capacitatea de transport oferit i preul acesteia (creterea preului determin creterea

    ofertei, reducerea preului determin reducerea ofertei) dar i raportul de cauzalitate ntre capacitate

    de transport i comerul mondial (modificarea volumului comerului mondial determin modificarea

    ofertei de capacitate de transport).

    Cererea i oferta de capacitate de transport se regsesc pe piaa transporturilor maritime i se

    afl ntr-o strns interdependen, reglndu-se prin mecanisme specifice.

    Factorii de producie reprezint ansamblul resurselor atrase i utilizate n transportul

    maritim de bunuri i persoane. Factorii de producie pot fi: clasici sau neofactori.

    Factorii de producie clasici utilizai n transportul maritim sunt:

    a) munca activitatea specific uman desfurat pentru realizarea activitii de transport

    maritim. Abilitile fizice i intelectuale, competenele i capacitile personalului implicat n

    conducerea, executarea, controlul i asigurarea transportului maritim sunt de cele mai multe ori

    impuse sau reglementate prin acte normative naionale sau internaionale specifice, datorit

    caracterului internaional al activitii, servituilor specifice mrilor i oceanelor i implicaiilor

    asupra siguranei vieii pe mare.

    b) natura este un factor primar format din acele resurse brute din natur utilizate n

    transportul maritim. Apa, respectiv mrile i oceanele reprezint un factor de producie

    neconvenional utilizat de transportul maritim. Apa ca resurs nu este atras n circuitul economic

  • Management i marketing maritim

    4

    pentru a fi exploatat prin consum ci pentru a fi exploatat prin utilizare. Transportul maritim este

    posibil a fi executat numai pe pnz de ap, deci costul factorului nu este de consum ci de

    oportunitate.

    c) capitalul reprezint totalitatea bunurilor materiale produse i utilizate n vederea

    prestrii de servicii de transport maritim. Capitalul poate fi fix sau circulant. Capitalul fix este

    reprezentat de acea parte a capitalului care particip la mai multe cicluri de transport, respectiv:

    nava maritim (cu tot inventarul ei), echipamente, utilaje, instalaii specifice, cldiri, resurse

    portuare etc. Capitalul circulant este reprezentat de totalitatea bunurilor care se consum ntr-un

    ciclu de transport (carburani, lubrifiani, provizii, materiale consumabile etc.).

    Neofactorii de producie utilizai n transportul maritim sunt:

    a) tehnologiile procedeele de combinare i transformare a factorilor de producie n

    scopul ndeplinirii performante a scopului economic. n transportul maritim tehnologia se rezum,

    n lipsa unui flux tehnologic prezent n sectorul productiv, la progresul tehnologic care vizeaz

    infrastructura portuar i nava maritim, tehnica, echipamentele i agregatele de la bord. Gradul de

    modernizare a porturilor i navelor strns corelate ntre ele determin de cele mai multe ori n

    mod decisiv rezultatele economice ale transportului maritim prin eficientizarea muncii, mrirea

    performanelor tehnice i optimizarea raportului venituri /costuri.

    b) managementul explicat prin abilitile managerului n organizare, conducere, analiza

    procesului economic i adoptarea deciziilor optime n activitatea de transport maritim. Managerul

    dispune n transporturile maritime de un instrumentar teoretic i practic specific, de procedee,

    mijloace i tehnici aparte prin combinarea i din utilizarea crora, cu pricepere i creativitate

    personal poate conduce activitatea cu acelai capital spre rezultate superioare.

    Costul activitii de transport maritim reprezint totalitatea cheltuielilor corespunztoare

    consumului sau retribuirii factorilor de producie utilizai n activitatea de transport maritim. Costul

    poate fi global, marginal sau mediu (unitar).

    a) costul global distinge ca elemente structurale costurile fixe (independente de volumul

    prestaiei de transport) i costurile variabile (dependente de volumul prestaiei de transport).

    b) costul marginal reprezint clasic sporul de cost necesar pentru transportul unei uniti

    suplimentare de marf. n transportul maritim marginalitatea permite dou interpretri: - din

    perspectiva capacitii de transport disponibile sau din aceea a cantitii de marf transportat

    (capacitatea de transport utilizat);

    Din perspectiva capacitii de transport, costul marginal reprezint evoluia costului

    nregistrat la mrirea cu o unitate a capacitii de transport Cmg = Ct/Cdt , unde Ct reprezint

    costul pe ton/marf transportat iar Cdt reprezint capacitatea disponibil de transport. Exemplu de

  • Management i marketing maritim

    5

    interpretare: la mrirea capacitii de transport cu 1 t dwt costul pe unitate scade de la 5 USD la 4

    USD/ton.

    Din perspectiva capacitii de transport utilizate, costul marginal reprezint evoluia costului

    nregistrat la mrirea cu o unitate a capacitii de transport disponibil i utilizat Cmg =

    Ct/Cdut , unde Ct reprezint costul pe ton/marf transportat iar Cdut reprezint capacitatea

    disponibil i utilizat de transport.

    Exemplu de interpretare: la creterea cu 1 t dwt a cantitii transportate, costul pe unitate

    scade de la 5 USD la 4,5 USD/ton.

    c) costul mediu (unitar) reprezint costul pe unitatea de marf transportat cost pe

    ton/marf transportat.

    Productivitatea factorilor de producie se exprim prin eficiena combinrii factorilor de

    producie spre obinerea maximului de efecte utile (profit maxim) cu minimum de resurse (costuri

    minime). n transporturile maritime se exprim valoric ca fiind raportul dintre beneficiul i costul pe

    ton/marf transportat.

    Randamentul capitalului implic un studiu aparte dar necesar activitii de transport maritim

    pentru a reda eficiena flotei ntreprinderii de transport maritim prin prisma raportului efect/efort.

    Coeficientul marginal al capitalului (Km) se determin prin raportul dintre creterea capitalului

    (K) i creterea veniturilor din prestri servicii de transport (Q) i reprezint sporul de capital

    necesar pentru obinerea unei uniti suplimentare de venit, n condiiile n care ceilali factori sunt

    constani: Km = K / Q.

    Exemplu de interpretare: pentru obinerea unei uniti suplimentare de venit este necesar o

    investiie n capitalul fix (parcul de nave prin modernizare sau noi achiziii) de 1.000 USD.

    Noiunile macroeconomice de pia, pre, echilibru /dezechilibru, consum i investiii,

    probleme i politici macroeconomice, rolul statului sunt tratate pe parcursul lucrrii cu reflectarea

    detaliat a specificitii acestora n transporturile maritime.

    Din punct de vederea al categoriilor mondoeconomice, cea mai important latur de analiz

    este aceea a relaia economiei transporturilor maritime cu economia mondial.

    Diviziunea mondial a muncii reprezint expresia tendinei de specializare internaional a

    economiilor naionale. din aceast perspectiv activitatea economic de transport maritim reprezint

    un rezultat al diviziunii mondiale a muncii, un proces economic distinct, istoric constituit, aflat

    permanent n strnse relaii de interdependen cu ramurile economice internaionale ale produciei

    i prestrilor de servicii.

    n comerul mondial rezultat al schimbului internaional de mrfuri i servicii

    componenta energetic este reprezentat de fluxul economic internaional, definit ca ansamblul

    micrilor valorilor materiale, bneti sau spirituale dintr-o ar n alta. Transporturile maritime s-au

  • Management i marketing maritim

    6

    impus ca variant optim a conexiunii economiilor naionale la acest flux economic internaional.

    Putem vorbi deci de un flux internaional al bunurilor i persoanelor pe mri i oceane,

    component a fluxului economic internaional i implicit a circuitului economic mondial.

    Fluxul internaional al bunurilor i persoanelor pe mri i oceane se particularizeaz prin

    evoluii caracteristice ale cererii i ofertei, ale formrii i evoluiei preurilor, specificiti ale pieei,

    prin determinarea geografic a unor zone de operare, a unor rute de transport, prin crearea unui

    cadru juridic specific etc.

    Avantajul comparativ n schimburile internaionale de bunuri i servicii reprezint n

    termeni generali, posibilitatea unei ri de a produce i exporta bunuri i servicii la un pre mai mic,

    mai eficient dect o alt ar. O ar duce o politic intern economic i comercial n momentul n

    care profit de toate avantajele comparative n schimburile internaionale de bunuri i servicii.

    Teoria avantajelor comparative este un punct de plecare n analiza oportunitii dezvoltrii la

    nivelul economiei naionale a ramurii transporturilor maritime.

    Teoria avantajului comparativ n transporturile maritime se poate interpreta astfel: o

    ar se va specializa n exportul serviciilor de transport maritim dac are posibilitatea realizrii

    investiiilor n domeniul transporturilor navale i exploatrii optime a flotei sale, cu o eficien mai

    mare fa dect alte ri prezente pe piaa serviciilor de transport. O ar poate fi mai eficient dect

    o alt ar n ceea ce privete activitatea de transport maritim mcar pentru simplul motiv c

    geografic beneficiaz de ieire la mare sau la ocean. ns aceast premis nu este suficient. Pentru

    exploatarea avantajului comparativ se impun o serie de msuri care privesc la nivelul unui stat:

    politica fiscal, monetar i comercial, cadrul normativ naional sau internaional adoptat, climatul

    socio-politic, investiiile realizate n infrastructura portuar.

    ntr-o succint prezentare, acestea sunt cteva din motivele pentru care economia

    transporturilor maritime poate fi considerat parte integrant i distinct a tiinei economice,

    impunnd ca necesitate studiul propriu al legitilor i mecanismelor specifice de guvernare.

    1.2 Particulariti ale activitii de transport maritim

    Activitatea de transport maritim, parte a sistemului global de transport, este integrat n

    circuitul economic mondial prin conexiunile cu celelalte forme de transport, pe de o parte i prin

    circulaia banilor n cadrul celor patru componente ale pieei maritime, pe de alt parte.

    Cele patru componente ale pieei maritime sunt: piaa navlului care hotrte preul

    transportului pe mare, piaa vnzrilor-cumprrilor de nave care comercializeaz nave la mna a

    II-a, piaa construciilor de nave care comercializeaz nave noi i piaa demolrilor de nave care se

    ocup cu tierile de nave. Aceste piee sunt n legtur prin bani. Circulaia banilor ntre cele patru

    piee conduc la formarea unui ciclu. La nceputul ciclului preul navlului crete i banii ncep s

  • Management i marketing maritim

    7

    vin, permind armatorilor s plteasc preuri mai mari pentru nave la mna a II-a. Cum preurile

    cresc, investitorii se ndreapt ctre piaa construciilor de nave. Cu ncrederea creat de creterea

    veniturilor, ei comand nave noi. Civa ani mai trziu navele noi sosesc pe pia i procesul se

    inverseaz. Cderea preului navlului duce la scderea veniturilor, n timp ce investitorii ncep s-i

    plteasc noile nave. Armatorii slabi din punct de vedere financiar sau care nu pot s-i

    ndeplineasc obligaiile de zi cu zi sunt nevoii s-i vnd navele. Acesta este punctul n care piaa

    devine favorabil pentru armatorii cu balan solid de plat. n situaii extreme nave moderne i

    schimb proprietarul la preuri de nimic. Pentru navele vechi nu vor fi oferte de cumprare, aa c

    armatorii strmtorai vor fi obligai s le vnd pentru a fi tiate. Cum mai multe nave sunt tiate,

    pentru a ncetini cderea financiar a armatorilor preurile navlului cresc din nou i ntreg procesul

    rencepe.

    ntregul proces comercial este controlat i coordonat de circulaia banilor ntre piee. Banii

    sunt instrumentul pe care l folosete piaa pentru a conduce activitatea n direcia dorit.

    Din punct de vedere economic se consider c un transport pe mare este de factur

    comercial dac se obine un venit din aceast activitate, venit ce poart denumirea de navlu, ceea

    ce nseamn c activitatea de transport maritim se poate asimila cu o industrie a serviciilor

    maritime. Acest lucru ne ndreptete s spunem c un transport maritim necomercial reprezint ori

    un transport umanitar, ori un transport cu caracter militar, ori un transport avnd ca misiune

    cercetarea tiinific.

    Transportul maritim n cadrul sistemului global de transport reprezint activitatea economic

    prin care se realizeaz schimburile comerciale ntre dou puncte (unul fiind de expediie iar cellalt

    de destinaie) situate pe uscat, dar separate de ap. De aceea, una din particularitile acestui tip de

    transport este exprimat de spaiile mari de parcurs i de zonele geografice de deplasare a navelor,

    de care depind realizarea n bune condiii a acestuia. Astfel, navigaia se desfoar n mare liber,

    pe mri nchise sau pe ape interioare (ruri, canale navigabile, etc.), distana de mar fiind, uneori,

    de ordinul miilor de mile marine.

    Realizarea n bune condiii a transportului cu o nav implic ajungerea la destinaie cu marfa

    n condiii de siguran n conformitate cu normele IMO. Sigurana se refer att la marf, ct i la

    nav i mai ales la echipaj.

    Este important de a vedea cine sunt utilizatorii acestui sistem de transport. Aa cum am

    artat i mai sus, acest serviciu de transport pe mare este pus n slujba productorilor de orice fel, a

    exportatorilor i importatorilor, a comercianilor i nu n ultimul rnd a oricrei persoane fizice i

    juridice care dorete s transporte bunuri ntre dou sau mai multe porturi.

  • Management i marketing maritim

    8

    Ceea ce modeleaz, influeneaz i conduce transportul mrfurilor pe mare reprezint

    comerul maritim. Pe mare se transport toate categorii de mrfuri care se tranzacioneaz pe piaa

    mondial.

    Exemplu: la nivelul anului 1998 structura mrfurilor transportate pe ap a fost urmtoarea:

    5% cereale, 11% minereu de fier, 11% crbune, 10% produse petroliere, 35% iei i 28% altele.

    n acest domeniu avem de-a face cu o mprire a activitii de transport ca fiind tramp sau

    de linie dup criteriile urmtoare:

    mrimea lotului i a tipului mrfurilor care se transport;

    regularitatea serviciului;

    proprietarii navelor i utilizatorii serviciului.

    D n punct de vedere al categoriilor de mrfuri, transportul maritim se mparte conform

    reprezentrii din figura 1.2.

    figura 1.2 Structura transportului maritim dup tipul de marf transportat.

    n cazul unei nave care este angajat n sistem tramp se navig neregulat din punct de

    vedere al destinaiilor, al tipului i cantitii mrfurilor transportate, neexistnd o frecven de

    livrare a mrfii. n navigaia de linie transportul presupune respectarea unui anumit traseu, a unui

    orar bine stabilit, marfa fiind luat n custodie nainte de ncrcarea pe nav, acest lucru implicnd

    un nivel al navlului mai ridicat dect n cazul navigaiei tramp.

    Pentru a nelege modul n care se reuete transportul pe mare a ntregii cantiti de mrfuri

    comercializate ne folosim de o funcie ce poart denumirea de indicele de distribuie a partidelor

    de marf funcie de mrime (parcel size distribution function, P.S.D.F.). Acest indice ilustreaz

    pentru o anumit categorie de mrfuri modul n care partidele din marfa respectiv sunt ncrcate

    Transportul maritim de

    MRFURI PASAGERI/VEHICULE

    Speciale

    lichide

    solide

    uscate

    containerizate

    pe roi

    chimice

    frigorifice

    i altele

    Pasageri Mixt Vrac

    Generale

  • Management i marketing maritim

    9

    pentru o singur curs, variind pentru fiecare categorie de marf n funcie de o serie de factori

    dintre care amintim: caracteristici fizico-chimice ale mrfurilor, tendinele de reducere a

    costurilor/unitatea de marfa transportat, disponibilitatea navelor, infrastructurile portuare,

    cererea/oferta pentru respectiva categorie de mrfuri la un anumit moment dat. Importana acestui

    indice este dat de alegerea navei funcie de partida de marf ce trebuie ncrcat.

    Categoriile de proprietari care se ntlnesc n cadrul serviciilor de transport maritim sunt:

    persoane particulare sau grupuri de persoane sub forma familiilor i nu numai, care

    exploateaz vrachiere n regim tramp sau nave speciale de ncrcat marf (nave

    ncrctoare);

    organizaii sau corporaii mari private, care funcioneaz ca divizii de shipping i

    transport marfa proprie, acetia fiind marii operatori de linie;

    ntreprinderi publice sau cu capital majoritar de stat, care fac politica statului respectiv

    n domeniul transportului maritim, opernd att n sistem tramp ct i n sistem de

    linie.

    innd cont de cele de mai sus, putem afirma c n transporturile maritime stakeholders se

    consider a fi:

    prile contractante: navlositori i armatori;

    serviciile complementare: brokerii, asiguratorii, finanatorii, arbitrii, avocaii,

    constructorii de nave, registrele navale, etc.

    ntre navlositori i armatori au loc diferite forme de tranzacii: freight contract n care

    expeditorul cumpr transportul de la armator la un pre fixat pentru o ton de marf i time

    charter la care nava este nchiriat pe zi.

    Freight Contract se potrivete expeditorilor care prefer s plteasc o sum de bani i s

    lase managementul transportului armatorului, n timp ce time charter este pentru expeditorii

    experimentai care prefer s-i conduc transportul ei nii. Cnd o nav este navlosit sau preul

    navlului este acceptat, despre acea nav se spune c e angajat. Angajrile sunt fcute n aproape

    acelai fel ca i marile operaii internaionale de nchiriere. Armatorii au nave de nchiriat,

    navlositorii au marf de transportat iar brokerii intermediaz i ncheie afacerea. S vedem pe scurt

    partea jucat de fiecare dintre acetia: armatorul vine cu o nav disponibil, goal i apt de

    ncrcare. Nava are o vitez economic, capacitate de transport, dimensiuni i echipament de

    ncrcare. Obligaiile contractuale existente vor determina data i locul unde aceasta (nava) va fi

    disponibil. n funcie de strategia de navlosire a armatorului, acesta poate s caute un contract scurt

    (ca durat) pentru nav, sau unul lung. Expeditorul (navlositorul) poate fi cineva cu un volum de

    marf de transportat dintr-un loc n altul sau o companie care mai are nevoie de o nav pentru o

    perioad de timp. Cantitatea, timpul i caracteristicile fizice ale mrfurilor vor determina tipul de

  • Management i marketing maritim

    10

    contract adecvat. Cel mai adesea armatorul i navlositorul vor contacta un broker lucreze pentru ei.

    Sarcina brokerului este de a descoperi ce mrfuri i nave sunt disponibile i care este statutul pieii.

    Cu aceste informaii el negociaz afacerea pentru clienii lor, n strns competiie cu ali brokeri.

    n mod curent, n activitatea de transport maritim internaional sunt utilizate patru tipuri de

    nelegeri contractuale i anume:

    Voyage Charter, n care armatorul se oblig s transporte marf ntr-o anumit nav

    pentru un pre negociat pe ton;

    Contract Of Afreightment, o variant a primului tip de contract, n care armatorul se

    oblig s transporte regulat cantiti de marf la un anumit pre pe ton;

    Time Charter reprezint acea nelegere ntre armator i navlositor de a nchiria nava

    complet, cu echipajul inclus, pentru o anumit perioad de timp, contra unei chirii

    zilnice pltit la intervale fixe de timp;

    Bare boat charter, n care armatorul nchiriaz nava fr echipaj sau orice

    responsabiliti operaionale, navlositorul substituindu-se n acest caz armatorului.

    ntreaga activitate de transport a mrfurilor pe mare este determinat de ctigurile care se

    obin de cei care conduc, exploateaz navele sau particip n orice fel la acest proces. De aceea, a

    devenit extrem de important detalierea aspectelor manageriale specifice acestui domeniu.

    n urma celor prezentate, putem aprecia c principalele avantaje ale transportului maritim

    sunt urmtoarele:

    este mijlocul de transport cel mai economicos;

    navele cu ajutorul crora se efectueaz transportul sunt de foarte multe tipuri i tonaje,

    avnd calitile nautice i dotrile corespunztoare satisfacerii nevoilor pieei, navigaia

    desfurndu-se n cvasitotalitatea zonelor globului;

    investiiile necesare infrastructurii pentru desfurarea n bune condiii a navigaiei sunt

    la un nivel redus n comparaie cu celelalte categorii de transporturi;

    faciliteaz dezvoltarea de mari zone de comer i tranzit al mrfurilor i persoanelor -

    porturile maritime ca nuclee de distribuie a acestora, i transportul lor spre diferite

    destinaii;

    reprezint o verig important a comerului internaional de mrfuri cu implicaii asupra

    dezvoltrii economiei mondiale, regionale i naionale.

    La polul opus al aprecierilor, dintre dezavantajele activitii de transport maritim amintim:

    nivelul foarte ridicat al investiiilor necesare construciei de nave noi n conformitate cu

    standardele IMO i a extinderii i modernizrii porturilor existente i construcia de

    altele noi;

  • Management i marketing maritim

    11

    dependena aproape n totalitate de evoluia pieei maritime mondiale, a comerului

    mondial n general;

    costul ridicat al formrii personalului ambarcat i a lucrtorului portuar, pentru a atinge

    performane n condiiile dinamicii tehnicii;

    viteze mici de deplasare.

    Pe lng toate avantajele i dezavantajele enumerate, prezentarea de mai sus nu face dect s

    evidenieze complexitatea activitii de transport maritim, deschiznd calea spre o analiz detaliat

    a acestui domeniu.