01VAN Ilie Aspecte Bunastare Animala Suine-pasari

ASPECTE PRIVIND BUNĂSTAREA ANIMALĂSUINE – PĂSĂRI

(modului nr. 4)

Prof. univ. dr. ILIE VANUSAMV Bucureşti

2013

IMPORTANŢA BUNĂSTĂRII ANIMALELOR 2013

Interesul crescut al unei părţi din ce în ce mai mari a populaţiei din ţările puternic dezvoltate şi nu numai, odată cu extinderea sistemului de creştere şi exploatare a animalelor.

Motivele pentru care bunăstarea este importantă sunt:

♦

motivaţia etică şi morală – constă în egalitarismul universal la viaţă şi în necesitatea de a corela siguranţa declarată a alimentelor obţinute de la animale cu bunăstarea îmbunătăţită şi preţul plătit pentru acestea;

♦

motivaţia economică –

interesul agenţilor economici pentru câştigarea încrederii consumatorilor, dar şi pentru obţinerea subvenţiilor pentru bunăstarea suplimentară certificată a animalelor;

♦

motivaţia politică – consecinţă a presiunii opiniei politice asupra oamenilor politici şi a structurilor statului şi a dorinţei acestora de a răspunde cerinţelor electoratului;

♦

motivaţia socială – conştientizarea de către consumatori a faptului că prosperitatea şi sănătatea lor depind de calitatea factorilor materiali ai mediului în care trăiesc şi de siguranţa alimentelor pe care le consumă, care in strânsă corelaţie cu nivelul bunăstării animalelor de la care provin.

DECLARAŢIA UNIVERSALĂ PRIVIND BUNĂSTAREA ANIMALELOR(proclamată în 15 oct. 1978, la sediul UNESCO –

Paris)

●

elaborată în 14 articole şi susţinută de Societatea Mondială pentru Protecţia Animalelor (SMPA);●

SMPA –

defineşte bunăstarea animalelor fiind „Ghidul în care sunt întocmite cerinţele fizice, comportamentale şi psihologice ale animalelor”;●

Libertăţile animalelor sunt recunoscute ca fiind definiţiile fundamentale ale acestora şi se referă la:

►

libertatea de foame şi sete

– presupune asigurarea necesarului de apă potabilă şi de hrană elaborată din punct de vedere calitativ;

►

libertatea de disconfort

–

presupune asigurarea unor condiţii de viaţă corespunzătoare, respectiv de mediu, inclusiv de microclimat şi odihnă;

►

libertatea de durere, injurie şi boală

–

presupune asigurarea condiţiilor pentru prevenirea durerii, injuriilor şi bolilor, diagnosticul etiologic complex, operativ şi instituirea de tratamente adecvate;

►

libertatea de frică şi suferinţă mentală

–

presupune asigurarea condiţiilor pentru prevenirea fricii, suferinţei mentale şi a altor stări tensionate;

►

libertatea de expunere a comportamentului normal

–

presupune asigurarea suprafeţelor / spaţiului, facilităţilor şi a companiei reprezentate de animale din aceiaşi specie;

Libertăţile animalelor constituie factori de evaluare a bunăstării acestora.

CONSILIUL EUROPEI ŞI PROTECŢIA ANIMALELOR

●

CE –

organizaţie internaţională independentă de UE, înfiinţată în 5 mai 1996 cu sediul la Strasburg;●

În prezent are 46 de ţări membre;●

România este membră a Consiliului Europei din 1991;●

În domeniul protecţiei animalelor a elaborat 6 Convenţii şi 4propocoale prin care se aduc amendamente la unele dintre acestea:

►

Convenţia europeană pentru protecţia animalelor pe timpul transportului internaţional –

în vigoare din 1971;

► Convenţia europeană pentru protecţia animalelor de fermă în vigoare din 1978;

► Convenţia europeană pentru protecţia animalelor destinate tăierii în vigoare din 1982;

►

Convenţia europeană pentru conservarea vieţii sălbatice europene în habitatul său natural, în vigoare din 1982;

►

Convenţia europeană pentru protecţia animalelor vertebrate folosite în scopuri experimentale şi apoi în scopuri ştiinţifice, în vigoare din 1991;

► Convenţia europeană pentru protecţia animalelor favorite în vigoare din 1992.

PRINCIPALELE EVENIMENTE CARE AU AVUT LOC ÎN EUROPA ŞI ÎN AMERICA DE NORD LEGATE DE PROTECŢIA ŞI BUNĂSTAREA ANIMALELOR

Anul EVENIMENTELE

Europe / ţara / organismul internaţional America de Nord

1950 Danemarca: Legea Protecţiei Animale

1958 - SUA: Legea tăierii umanitare a animalelor

1964 Marea Britanie:”Animal machines”

–

Ruth Harrison

-

1965 Marea Britanie – Raportul Brambell asupra bunăstării animalelor de fermă

-

1966 - SUA: Legea bunăstării animalelor (Legea 89-544)

1968 Marea Britanie: Coduri de bună practică privind cazarea şi managementul efectivelor de animale

-

1969 Convenţia Consiliului Europei privind transportul animalelor

-

1970 - SUA: Primul amendament al

Legii bunăstării animalelor, respectiv Legea 91-579

1971 Suedia: Legea prin care se recunoaşte necesitatea proiectării de noi tipuri de adăposturi, din perspectiva asigurării bunăstării animalelor

Canada: articol ştiinţific privind

bunăstarea animalelor din America de Nord (Canadian Veterinarian Journal)

Directiva 71/118/EEC privind tăierea umanitară a păsărilor -

1972 RFG: Legea protecţiei animalelor -

1974 Directiva 71/118/EEC privind asomarea animalelor înaintea tăierii

-

1975 Directiva 75/431/EEC privind problemele de sănătate care afectează comerţul cu carne de pasăre

-

1976 Convenţia Consiliului Europei privind bunăstarea animalelor de fermă

SUA: Al doilea amendament la Legea bunăstării animalelor –

Legea 94-

279

1977 Directiva 77/489/EEC privind transportul animalelor -

1978 Elveţia: Legea privind bunăstarea animalelor: sistemul de legare al scroafelor şi bateriile de cuşti clasice sunt considerate neconforme din punct de vedere al bunăstării animalelor

SUA: Legea privind metodele umanitare de tăierea animalelor

Directiva Consiliului 78/923/CEE cu privire la Convenţia Europeană pentru protecţia animalelor crescute în scopuri de fermă

Directiva 79/409/EEC privind conservarea păsărilor sălbatice

1979 Convenţia Consiliului Europei privind protecţia animalelor

destinate tăierii

SUA: M.W. Fox ridică problema

asigurării bunăstării animalelor în cadrul HSUSDirectiva 79/373/EEC privind comerţul cu produse de origine

animală

Prima Conferinţă Europeană privind bunăstarea animalelor

Danemarca interzice utilizarea bateriilor de cuşti la păsări

1980 Înfiinţarea Eurogrupului pentru Bunăstarea Animalelor SUA: Jim Mason şi Peter Singer publică „Animal factors”

Marea Britanie: Raportul Camerei Comunelor asupra bunăstării păsărilor, suinelor şi bovinelor

1981 Primul simpozion european asupra bunăstării păsărilor Raportul CAST privind bunăstarea animalelor de fermăElveţia: prin noua lege de protecţie a animalelor se interzice

legarea la scroafe începând din anul 1986 şi bateriile de cuşti clasice la păsări începând din 1991

1982 A doua Conferinţă europeană de bunăstare a animalelor de fermă

1983 Înfiinţarea Intergrupului pentru Bunăstarea şi Conservarea Animalelor, pe lângă Parlamentul European

SUA: M.V. Fox publică cartea „Animalele de fermă: creştere şi exploatare, comportament şi manopere sanitare veterinare –

puncte de vedere critice”

1985 Al doilea simpozion de bunăstare a animalelor SUA: Legea 99-168 (Legea siguranţei alimentelor) aduce la Subtitlul (Bunăstarea animalelor) al treilea amendament la Legea bunăstării păsărilor

1986 Suedia: interzice utilizare antibioticelor în doze subterapeutice (probiotice)

Convenţia Consiliului Europei pentru protecţia animalelor vertebrate folosite în scopuri experimentale şi în alte scopuri ştiinţifice

Directiva 86/609/EEC privind protecţia animalelor utilizate în scopuri experimentale şi alte scopuri ştiinţifice

1987 Olanda: Revizuirea legii olandeze privind sănătatea animalelor

1988 Directiva 88/166/EEC care stabileşte standarde minime pentru protecţia găinilor ouătoare cazate în cuşti

Canada: Conferinţa de bioetică de la Montreal

Directiva Consiliului 88/306/EEC privind Convenţia Europeană asupra animalelor de abator

1989 Al treilea simpozion european de bunăstare a animalelor SUA: În Registrul Federal Vol. 54, 168 din 31 august 1989, la pagina

36112-36163 apar dispoziţii finale referitoare la bunăstarea animalelor

Convenţia Consiliului Europei pentru protecţia animalelor pe

timpul transportului internaţional

1990 Recomandarea Comitetului Miniştrilor din statele membre ale Consiliului Europei 1/90 asupra transportului de bovine

SUA: Al patrulea amendament la legea

bunăstării animalelor apare în cadrul Legii Alimentaţiei, Agriculturii, Conservării habitatelor naturale şi Legea Comerţului (Legea 101-624), secţiunea 2503 -

Protecţia animalelor favorite

1991 Directiva Consiliului 91/628/EEC privind protecţia animalelor pe timpul transportului, care modifică Directivele 90/425/EEC şi 91/496/EEC

SUA: Conferinţa de la Universitatea Maryland privind bunăstarea animalelor

Directiva Consiliului 91/629/EEC privind standardele minime

pentru protecţia viţeilor, amendată de Directivel

e Consiliului 97/182/CE şi 97/02/CE

SUA: În Registrul Federal Vol 55 din 15 februarie 191 apar la paginile 6426-

6505 Dispoziţii finale: Bunăstarea animalelor standarde

Directiva Consiliului 91/630/EEC privind condiţiile minime pentru protecţia porcilor

1992 Parlamentul european adoptă amendamentul prin care sunt interzise modificările genetice soldate cu suferinţa animalelor

Directiva 92/43/EEC privind conservarea habitatelor naturale şi a Florei şi faunei sălbatice

Regulamentul 345/1992/EEC privind stabilirea măsurilor de conservare a resurselor piscicole

1993 Al patrulea simpozion european de bunăstare a animalelor SUA: Apare în Registrul Federal Nr. 139 din 22 iulie 1993, la pagina 39124 –

Dispoziţia finală privind câini şi pisicile fără stăpân

Directiva Consiliului 93/119/CE privind protecţia animalelor pe timpul tăierii sau uciderii

SUA: Apare în Registrul Federal Nr. 164 din 26 august 1993, la pagina 45040 –

Dispoziţia finală privind controlul câinilor şi pisicilor fără stăpân

1994 Întâlnirea lucrativă canadiano-americană privind transportul animalel

or (COWPPAT)

1995 Directiva Consiliului 95/29/CE pentru modificarea Directivei 91/628/EEC privind protecţia animalelor pe timpul transportului

-

1997 Protocolul 33 anexat tratatului de la Amsterdam – pentru prima dată în istoria omenirii se recunoaşte oficial faptul că animalele sunt „fiinţe sensibile”

(sentient beings)

Standarde privind fermele organice

Directiva 97/02/CE privind standardele minime pentru protecţia viţeilor

Regulamentul Consiliului 1255/97/CE privind criteriile pentru

punctele de oprire în timpul transportului animalelor

Directiva 97/49/EC, amendament al Directivei 79/409/EEC asupra conservării păsărilor sălbatice

1998 Directiva Consiliului 98/58/CE cu privire la protecţia animalelor de fermă

Reglementarea Consiliului 411/98/CE privind condiţiile suplimentare de protecţie a animalelor în timpul transportului cu autovehicule pe o durată mai mare de 8 ore

1999 Directiva 99/22/CE privind animalele sălbatice în captivitate în grădini zoologice

Directiva 99/74/CE care stabileşte standardele minime pentru protecţia găinilor ouătoare cazate în cuşti

2000 Decizia Comisiei 2000/50/CE referitoare la cerinţele minime

pentru inspecţia în fermele în care se cresc animale de rentă

2001 Decizia Comisiei 2001/298/CE privind protecţia animalelor în timpul transportului

Rezoluţia 2001/C 273/01 privind protecţia animalelor pe timpul transportului animalelor

Directiva Consiliului 2001/88/CE care stabileşte standarde

minime pentru protecţia porcilor

2002 Directiva 2002/04/CE asupra abatorizării exploataţiilor de găini ouătoare care intră sub incidenţa Directivei 99/74/CE

2003 Regulamentul 1040/2003/CE privind punctele de oprire în transporturile de animale

2005 Semnarea Tratatului privind Contestaţia Europei

2005 Reglementarea 1/2005/CE privind protecţia animalelor în timpul transportului şi a operaţiunilor conexe –

amendament la Directivele 64/432/CEE, 93/119/CEE şi la Regulamentul 1255/199/CEE

CONCEPTUL DE STRESS

Prin homeostazie, organismul îşi păstrează la acelaşi nivel constantele mediului intern, şi ca o consecinţă funcţionarea fiziologică normală a organismului animalelor. Orice deviere de la condiţiile normale de funcţionare a organismului animalelor se numeşte stress.

În general, termenul de „stress” este utilizat pentru a descrie efectele dăunătoare ale diferiţilor factori ce afectează sănătatea şi performanţele animalelor.

Animalele domestice sunt supuse frecvent unor factori de stress şi prin urmare este important să dispui de un program de management eficient care să minimizeze efectele acestora asupra sănătăţii şi performanţelor animalelor. Identificând şi eliminând factorii ce cauzează stresul animalelor, se asigură succesul producţiei.

TIPUL DE STRES LA ANIMALE

► Stresul de climă (temperaturi extreme, umiditate mare);

►Stresul de microclimat (lumină orbitoare, aşternut umed, ventilaţie proastă);

► Stresul nutriţional (alimentaţia neechilibrată, cantităţi insuficiente);

► Stresul fiziologic (creştere rapidă, cu reţete furajere neechilibrate);

► Stresul fizic (prinderea, manipularea transportul);

►Stresul social (densitatea prea mare, neuniformitatea);

► Stresul patologic (boli).

CAUZELE STRESULUI:

♦

Temperaturi extreme în perioada de creştere (prea cald, prea frig);

♦

Demaraj necorespunzător (temperatura prea mică, prea mare);

♦

Microbism ridicat (expunere la boli de timpuriu);

♦

Densitate mare (reduce spaţiul de mişcare, frontul de adăpare şi furajare);

♦

Manipularea, vaccinarea, transportul (produc vătămări corporale);

♦

Neuniformitatea lotului (diferenţe în comportamentul puilor);

♦

Restricţia cantitativă de furaj şi apă (înfometare, frustrare);

♦

Reacţii postvaccinale (febră, consum redus de furaje);

♦

Probleme de calitate a furajului (variaţii de principii nutritive);

♦

Distribuirea neuniformă a furajului (furajarea calitativă necorespunzătoare);

♦

Ventilaţia moderată (deteriorează calitatea aerului);

♦

Boli clinice şi subclinice (reduce ingesta de furaje, febră);

♦

Aşternutul deteriorat (umezeală şi frig).

I. VERIFICAREA CONDIŢIILOR SPECIFICE, PE PACHETE, A BUNĂSTĂRII ANIMALELOR

LEGISLAŢIA EUROPEANĂ ŞI NAŢIONALĂ PRIVIND STANDARDELE MINIME DE BUNĂSTARE

PORCINE:

►

Directiva 91/630/CEE, abrogată prin Directiva Consiliului 2008/120/Ce de stabilire a standardelor minime pentru protecţia porcilor;►

Directiva Consiliului 98/58/CE privind protecţia animalelor de fermă transpusă prin Ordinul

ANSVSA 75/2005 pentru aprobarea Normei sanitar-veterinare privind protecţia animalelor de fermă;►

Ordinul ANSVSA 202/2006 – aprobă Normele sanitare –

veterinare care stabilesc standardele minime pentru protecţia porcinelor;►

Ordinul ANSVSA 20/2012 –

aprobarea Normelor metodologice de monitorizare a standardelor de microclimat, precum şi a necesarului de apă şi hrană, în vederea asigurării statusului minim de bunăstare a porcinelor din exploataţiile comerciale.

PĂSĂRI:

►

Directiva Consiliului 1999/74/CE de stabilire a standardelor minime pentru protecţia găinilor ouătoare –

Ordinul 136/2006;►

Directiva Consiliului 2002/4/CE privind înregistrarea exploataţiilor care cresc găini ouătoare –

Ordinul 73/2005;►

Directiva Consiliului 2007/43/CE de stabilire a normelor minime de protecţie a puilor destinaţi producţiei de carne –

Ordinul 30/2010;►

Directiva Consiliului 98/58/CE privind protecţia animalelor de fermă –

Ordinul 75/2005;►

Ordinul ANSVSA 63/2012 pentru aprobarea Normei sanitar-veterinare care stabileşte standardele minime privind protecţia păsărilor în fermă şi în timpul transportului.

LEGISLAŢIA EUROPEANĂ ŞI NAŢIONALĂ PRIVIND CERINŢELE SUPERIOARE DE BUNĂSTARE ASUMATE VOLUNTAR

► Regulamentul Consiliului (CE) 1698/2005, art. 40► Ordinul MADR 239/2012► Ordinul MADR 264/2012 de modificare a Ordinului 239/2012►Ordinul MADR 149/2012

Plăţile privind bunăstarea porcilor şi păsărilor se acordă fermelor care îşi asumă, în mod voluntar, angajamente privind bunăstarea animalelor o perioadă de minim 5 ani de la data semnării angajamentului.

Sprijinul se va acorda pentru acele angajamente care depăşesc cerinţele minime

conform legislaţiei europene şi naţionale, considerat punct de pornire pentru elaborarea plăţilor compensatorii.

În cadrul angajamentelor încheiate, beneficiarii trebuie să respecte standardele de ecocondiţionalitate

(SMR).

Nu se fac plăţi pentru investiţii.

OBIECTIVELE PROGRAMULUIDE BUNĂSTARE SUPERIOARĂ – VOLUNTARĂ

Obiectiv global -

Îmbunătăţirea mediului şi a spaţiului rural prin susţinerea unor standarde superioare de bunăstare a animalelor;

Obiectivul măsurii (specific): Asigurarea unor standarde superioare de bunăstare a animalelor în cadrul fermelor zootehnice, prin acoperirea costurilor suplimentare şi pierderii de venituri pentru îmbunătăţirea condiţiilor de mediu şi a bunăstării animalelor, datorate angajamentelor asumate pe baze voluntare în favoarea bunăstării şi protecţiei prin aplicarea unor măsuri, altele decât măsurile tehnologice obligatorii, pentru depăşirea standardelor minime obligatorii;

Obiective operaţionale: -

Managementul transportului porcilor şi păsărilor-

Managementul condiţiilor de adăpost pentru porci şi păsări

-

Managementul apei şi al microclimatului pentru porci şi păsări

BENEFICIARII PROGRAMULUI DE BUNĂSTARE SUPERIOARĂ(PĂSĂRI –

PORCI)

♦

Exploataţiile comerciale de creştere a porcilor autorizate sanitar –

veterinar;♦

Exploataţiile comerciale de creştere a păsărilor autorizate sanitar –

veterinar;♦

Exploataţiile comerciale de tip A, specifice sectorului de creştere a porcinelor;

Beneficiază de sprijin, toţi producătorii care:●

asumă voluntar angajamente în favoarea bunăstării animalelor, în conformitate cu, art. 40 din Reg. CE 1698/2005;

●

sunt înregistraţi în Registrul Naţional al Exploataţiilor al ANSVSA şi deţin un cod de exploataţie;

●

deţin autorizaţie sanitară-veterinară pentru întreaga exploataţie sau, în cazul exploataţiilor comerciale de tip A specifice sectorului de creştere a păsărilor este înregistrat sanitar-veterinar;

●

se angajează să menţină condiţiile de bunăstare şi să respecte cerinţele specifice pachetelor / subpachetelor pentru care aplică pe o perioadă de minim 5 ani, de la data depunerii solicitării.

Pachetul a) Plăţi în favoarea bunăstării porcinelor – subpachetele privind plăţile în favoarea bunăstării porcinelor

Subpachet 1 a) –

creşterea cu cel puţin 10% a spaţiului alocat disponibil fiecărui animal.

Indicator pentru cerinţa superioară Indicator pentru cerinţa minimă obligatorie

Suprafaţa de pardoseală disponibilă în condiţii superioare de bunăstare:porci cu o greutate vie între 50-85 kg -

0,605 m2

porci cu o greutate vie între 85-110 kg -

0,715 m2

porci cu o greutate vie peste 110 kg -

1,1 m2

scrofiţe şi scroafe ţinute în grup -

1,804 m2, respectiv 2,475 m2

Suprafaţă de pardoseală disponibilă minimă obligatorie:porci cu o greutate vie între 50-85 kg -

0,55 m2


0,65 m2


1 m2


1,64 m2, respectiv 2,25 m2

Baza legală:Ordinul ANSVSA nr. 202/2006 care transpune Directiva UE 2008/120/EC

Descriere:Suprafaţa mai mare cu 10% faţă de cea prevăzută în Ordinul nr. 202/2006 al preşedintelui ANSVSA care stabileşte standardele minime obligatorii pentru protecţia porcinelor din categoriile de porci la îngrăşat, scrofiţe şi scroafe matcă, conferă condiţii de bunăstare mărite, prin reducerea stresului de coabitare.

♦

creşte frontul de furajare se face mai uşor accesul la adăpători şi se micşorează stresul produs în perioada de odihnă. Este cunoscut faptul că, în afară de furajare, la care efectivele din boxă participă simultan, celelalte acţiuni fiziologice (adăpare, defecare, odihnă) sunt dispersate în restul perioadei unei zile şi sunt activităţi independente ale animalelor pentru care au nevoie de spaţiu.♦

reducerea numărului de scroafe şi scrofiţe cu 10% sau mai mult, după caz, în boxele în care sunt ţinute de la montă până cu 5 zile înainte de fătare;♦ măreşte spaţiul liber pentru mişcarea scroafelor şi scrofiţelor;♦

reduce stresul de coabitare; ♦

reduce luptele pentru un spaţiu mai mare la furajare, odihnă sau defecare;♦

reduce riscul rănirilor şi accidentărilor;♦

contribuie la o evoluţie favorabilă a gestaţiei;♦

contribuie la o mai bună lotizare a scroafelor şi scrofiţelor în pregătirea pentru montă sau fătare.Măsura impune scăderea densităţii la porcii graşi, scrofiţe şi scroafe prin eliminarea unui numar suficient de animale din boxe astfel încât spaţiul disponibil fiecărui animal ramas să crească cu cel puţin 10%, faţă de densitatea rezultată din aplicarea normelor minime obligatorii. În cazul în care, eliminarea numărului de animale în vederea asigurării nivelului minim de spaţiu alocat fiecărui animal de 10% conduce la o creştere a spaţiului/animal mai mare decat 10%, alocarea de spaţiu mai mare va fi prevalentă.

Pierderi de venit şi cheltuieli suplimentare:

Pierderile de venit prin reducerea numărului de animale se datorează scăderii cu 10% a producţiei totale valorificate de porci graşi, purcei (în cazul scroafelor) şi scrofiţe pentru reproducţie.Economiile realizate în cadrul acestui subpachet provin din reducerea consumului de furaje.

Acţiunile specifice:

►

scăderea densităţii la porcii graşi, scrofiţe şi scroafe prin eliminarea unui număr suficient de animale din boxe astfel încât spaţiul alocat disponibil fiecărui animal rămas să crească cu cel puţin 10%, faţă de densitatea rezultată din aplicarea cerinţelor minime obligatorii, iar suprafaţa de pardoseală alocată pentru fiecare categorie de porci să fie:

-

0,605 m2 –

pentru porci cu o greutate vie între 50-85 kg;-

0,715 m2 –

pentru porci cu o greutate vie între 85-110 kg; -

1,1 m2 –

pentru porci cu o greutate vie peste 110 kg;-

1,804 m2, respectiv 2,475 m2 –

pentru scrofiţe şi scroafe ţinute în grup.

►păstrarea evidenţelor pentru a fi prezentate autorităţii de control, privind:- numărul maxim de animale distribuite pe suprafaţa respectivă şi- numărul de animale introduse la fiecare repopulare.

Subpachet 2 a) - asigurarea a minimum 11 ore/zi lumină artificială cu o valoare a iluminării de 50

lux

.


Condiţii de iluminat superioare:perioadă de minimum 11 ore/zi de iluminat artificialiluminare de 50 lux (cel puţin 1 bec cu puterea de 150W la fiecare 33 m2, în intervalul orar stabilit prin angajament)

Condiţii de iluminat minime obligatorii:perioadă de minimum 8 ore/zi iluminat iluminare de 40 lux (cel puţin 1 bec cu

puterea de 100 W la fiecare 42 m2)

Baza legală:Ord. ANSVSA nr. 202/2006 care transpune Directiva UE 2008/120/EC;

Descriere:

Sprijinul se acordă numai pentru fermele comerciale în care iluminatul se face exclusiv artificial. Exploataţiile prevăzute cu sisteme de iluminat natural aşa cum sunt definite la secţiunea „Beneficiari”

a fişei tehnice a acestei măsuri nu sunt eligibile pentru acest subpachet.

Lumina asigură desfăşurarea normală a proceselor metabolice ale organismului animal, asigurând reacţiile de oxido-reducere, o stare de confort animalelor şi accesul facil la utilităţile din boxă. Asigurarea unei iluminări cu valoarea de 50 de lux necesită, în funcţie de indicele de luminozitate al diferitelor tipuri de construcţii destinate cazării efectivelor de suine, consum

suplimentar de energie electrică prin corpuri de iluminat. În acest sens, prin aplicarea măsurii se înregistrează un consum suplimentar de energie electrică.

Lumina este cea care asigură:♦

desfăşurarea normală a proceselor metabolice ale organismului animal, asigurând reacţiile de oxido-reducere; ♦

o stare de confort animalelor prin posibilitatea de a percepe mai bine spaţiul înconjurător şi ceilalţi porci din boxă. ♦

accesul facil al animalelor la utilităţile din boxă;♦

la secţia de reproducţie, pe lângă confortul menţionat anterior, lumina asigură desfăşurarea normală a ciclului de reproducere atât la scroafe şi scrofiţe cât şi la vieri.


●

costul energiei electrice consumate suplimentar timp de 3 ore/zi

●

costul energiei electrice consumate suplimentar pentru surplusul

de 10 lucşi timp de 11 ore/zi


●

asigurarea luminii artificiale cu o valoare a iluminării de 50 lux timp de minim 11 ore/zi, prin utilizarea a cel puţin o sursă de lumină (un bec) cu puterea de 150 W la fiecare 33 m2 faţă de 1 bec cu puterea de 100 W la fiecare 42 m2 în condiţii minime obligatorii;

●

păstrarea pentru control a evidenţelor privind utilizarea şi întreţinerea sistemelor de iluminat artificial;

●

programul de iluminare va fi stabilit de către fiecare fermă la momentul

incheierii angajamentului, fiind considerat condiţie obligatorie.

Subpachet 3 a) –

îmbunătăţirea condiţiilor de bunăstare a suinelor pe durata transportului.


Densitatea porcilor în timpul transportului nu trebuie să depăşească 165 kg/m2


Baza legală:Regulamentul (CE) nr. 1/2005 al Consiliului privind protecţia animalelor in timpul transportului si al operaţiunilor conexe si de modificare a Directivelor 64/432/CEE si 93/119/CE si a Regulamentului (CE) nr. 1255/97

Descriere:

Îmbunătăţirea condiţiilor de bunăstare a porcilor pe durata transportului se realizează prin reducerea densităţii porcilor în timpul transportului cu cel puţin 30%, astfel încât să nu depăşească 165 kg/m2.

Este eligibil numai transportul animalelor în afara exploataţiei sau transportul animalelor provenite din alte exploataţii decât cea pentru care se solicită plata.

Transportul animalelor în cadrul exploataţiei pentru care se solicită plata nu este eligibil, exploataţiile care deţin abatoare situate în aceeaşi locaţie cu spaţiile de creştere a porcilor nefiind eligibile pentru acest subpachet.

În cazul porcilor graşi şi scrofiţelor, prima compensatorie poate fi acordată pentru maxim 2,3 cicluri pe an, avându-se în vedere numai operaţiunile de transport aferente populării şi depopulării pentru fiecare ciclu. Procentul maxim anual de înlocuire în fermele de creştere a scroafelor nu poate depăşi 30 % din capacitatea maximă a fermei.


Reducerea cu 30% a densităţii suinelor în timpul transportului presupune cheltuieli suplimentare pentru operaţiunile suplimentare de transport.


►

reducerea cu minim 30% faţă de nivelul obligatoriu al densităţii suinelor în timpul transportului;

►

beneficiarii trebuie să ţină registre în care să înregistreze zilnic orice transport către sau dinspre fermă. Registrele trebuie să conţină cel puţin următoarele informaţii:

●

numărul de vehicule utilizate la transport (numărul de transporturi) şi spaţiul disponibil la fiecare transport;

●

documente de însoţire a transporturilor şi documente sanitar-veterinare (cuprinzând inclusiv numărul animalelor şi greutatea acestora).

Subpachet 4 a) -

corectarea nivelului nitriţilor şi nitraţilor din apa


nitraţi –

50 (mg/l)nitriţi –

0,5 (mg/l)[nitraţi / 50] + [nitriţi /3] ≤

1

Nitraţi + nitriţi –

100 (mg/l)Nitriţi –

10 (mg/l).

Baza legală:Ordinul ANSVSA nr. 20/2012 (pentru aprobarea normelor metodologice de monitorizare a standardelor de microclimat, precum şi a necesarului de apă şi de hrană, în vederea asigurării statusului minim de bunăstare a porcinelor din exploataţiile comerciale)

Descriere:

Exploataţiile care utilizează apă din reţeaua publică de alimentare cu apă potabilă în fluxurile tehnologice de creştere a porcilor nu sunt eligibile pentru acest tip de plată compensatorie.

De regulă, în exploataţiile de creştere a porcilor din România, apa este asigurată din surse proprii (puţuri forate) sau din ape de suprafaţă, necesitând analize, tratare şi filtrare pentru a corespunde nivelului de nitriţi şi nitraţi specific standardelor privind calitatea apei pentru adăparea porcilor.

Suplimentar faţă de acestea, pentru a fi evitate riscurile asociate prezenţei nitriţilor şi nitraţilor în apa furnizată animalelor, în vederea asigurării unor condiţii superioare de bunăstare, sunt necesare acţiuni suplimentare de aducere a apei la parametrii superiori. Din

acest motiv, în vederea asigurării unor standarde superioare de bunăstare a porcilor, cu ajutorul instalaţiilor şi echipamentelor pentru corectarea nivelului nitriţilor şi nitraţilor se realizează tratarea apei cu substanţele indicate de laboratoarele de chimia mediului (clor, săruri, răşini etc.) precum şi utilizarea de filtre si alte materiale consumabile. La aceste cheltuieli suplimentare se adaugă cheltuielile cu consumul suplimentar de energie. Apa de calitate

este esenţială pentru sănătatea si performantele animalelor.


♦

controlul calităţii apei la sursă şi după corectarea parametrilor prin a analiza apei înainte şi după tratare şi filtrare (2 analize suplimentare la sursă şi 4 analize la intrarea în hală),

●

corectarea nivelului nitriţilor şi nitraţilor prin tratarea apei cu substanţele indicate de laboratoarele de chimia mediului (clor, săruri, răşini etc.) şi filtrare.


●

suplimentarea analizelor calităţii apei la sursă cu 2 faţă de 2 analize pe an în practica curentă,

●

corectarea nivelului nitriţilor şi nitraţilor din apa utilizata prin tratarea cu ●

●

substanţele indicate de laboratoarele de chimia mediului (clor, săruri, acidifianţi, răşini etc.) şi filtrarea apei la sursa de alimentare astfel încât să nu se depăşească următoarele niveluri maxime admise:

- Nitraţi –

50 (mg/l)- Nitriţi –

0,5 (mg/l)- [nitraţi / 50] + [nitriţi /3] ≤

1●

suplimentarea analizelor calităţii apei la intrarea în hală cu 4 faţă de 4 analize pe an în practica curentă

●

beneficiarii au obligaţia de a ţine registre în care să evidenţieze analizele

efectuate (cu evidenţierea celor suplimentare), rezultatele acestor analize

si numărul operaţiunilor de tratarea apei, precum şi buletinele de analiză din care să reiasă îmbunătăţirea calităţii apei.

Subpachet 5 a) -

reducerea noxelor cu 30% faţă de nivelul minim obligatoriu prin menţinerea în limite optime a parametrilor de microclimat.


Nivelul noxelor din adăpost în condiţii superioare de bunăstare:max. 10,5 mg/m3

pulberimax. 700 ppm CO2

Nivelul noxelor din adăpost în condiţii minime obligatorii:max. 15 mg/m3 pulberimax. 1000 ppm CO2

Baza legală:Ordinul ANSVSA nr. 20/2012 (pentru aprobarea normelor metodologice de monitorizare a standardelor de microclimat, precum şi a necesarului de apă şi de hrană, în vederea asigurării statusului minim de bunăstare a porcinelor din exploataţiile comerciale)

Descriere:

Pentru asigurarea constantelor fiziologice alături de condiţiile optime de cazare, furajare, adăpare şi zooigienă, este necesar ca efectivele de suine să aibă asigurat un microclimat în limite optime, fapt care conduce la reducerea nivelului noxelor din adăposturile animalelor.

Aceşti factori (temperatură, umiditate relativă, volum de aer pe cap de animal şi viteza curenţilor de aer) trebuie asiguraţi în permanenţă în limite optime prin aparatură adecvată şi monitorizaţi permanent cu ajutorul senzorilor specifici sau a aparaturii de

control.Dacă parametrii de microclimat se menţin în permanenţă în limite optime, nu se

acumulează gaze (CO2, amoniac, etc.) şi pulberi în exces, care sunt nocive pentru animale, chiar pot fi reduse la un nivel care oferă condiţii superioare de confort animalelor.

Reducerea nivelului noxelor prin menţinerea microclimatului în limite optime, fără variaţii care afectează cel mai mult animalele duce la:-scade foarte mult riscul de îmbolnăvire a porcilor;- le creşte imunitatea şi li se îmbunătăţeşte starea generală. -

scade foarte mult cantitatea de medicamente (inclusiv antibiotice) necesare tratamentelor animalelor;- scade cantitatea de apă consumată, ceea ce se reflectă direct în calitatea dejecţiilor şi apelor uzate eliminate din fermă.

Reducerea noxelor prin menţinerea intervalelor optime conferă condiţii sporite de protecţia porcilor, prevenirea bolilor, reducerea stresului etc.

Reducerea noxelor prin menţinerea condiţiilor de microclimat în limite optime necesită consum suplimentar de energie electrica.

Prin acest subpachet se urmăreşte reducerea noxelor până la un nivel de:♦

maximum 10,5 mg/m3 pulberi în adăpost şi♦

maximum 700 ppm CO2,prin monitorizarea permanentă cu echipamente specializate de măsurare şi control a parametrilor de microclimat.


♦

cheltuieli cu consumul suplimentar de energie electrică,

♦

cheltuieli suplimentare pentru schimbarea cu frecvenţă crescută a filtrelor de aer pentru reducerea noxelor.


♦

monitorizarea permanentă de către beneficiar a indicatorilor de microclimat (temperatură, umiditate şi viteza aerului) pentru ca noxele să nu depăşească următoarele valori:

-

maximum 10,5 mg/m3 pulberi în adăpost,-

maximum 700 ppm CO2.

♦

beneficiarii au obligaţia de a ţine evidenţa tuturor măsurătorilor efectuate prin înregistrarea acestora într-un registru şi de a păstra dovezile care să demonstreze că au fost atinse condiţiile superioare de bunăstare.

Subpachet 6 a) -

îmbunătăţirea condiţiilor zonei de odihnă


Zona de odihnă în condiţii superioare de bunăstare trebuie să fie uscată în permanenţă prin utilizarea de materiale absorbante corespunzătoare pentru aşternut

Adăposturile pentru porci trebuie construite astfel încât sa permită animalelor sa aibă acces la o zona de odihna confortabilă din punct de vedere fizic şi termic, drenată şi curăţată corespunzător şi care să permită tuturor

animalelor să se odihnească în acelaşi timp

Baza legală:

Ord. ANSVSA nr. 202/2006 care transpune Directiva UE 2008/120/EC

;

Descriere:

Pentru a promova bunăstarea animalelor, având în vedere comportamentul natural investigat al suinelor, este necesar ca pentru perioada de odihnă să existe o zonă uscată în permanenţă. O zonă de odihnă uscată în permanenţă satisface nevoile de confort fizic şi termic.

În tehnologiile de creştere aplicate în mod curent în fermele de porci, pentru zona de odihnă standardul minim se referă la o zona betonată care se spală şi se usucă în condiţiile din hală.

Utilizarea, ca practică superioară privind bunăstarea porcilor, de materiale higroscopice a căror aplicare garantează menţinerea uscată în permanenţă a zonei de odihnă.

Realizarea acestei zone cu un confort sporit presupune achiziţionarea şi răspândirea de materiale higroscopice. În fişele tehnice ale acestor materiale sunt precizate consumul de material higroscopic raportat la suprafaţă şi durata de folosire în condiţii normale.


♦

cheltuieli suplimentare pentru achiziţionarea materialelor higroscopice.


♦

menţinerea zonei de odihnă în permanenţă uscată astfel încât să asigure confortul animalelor prin aplicări suplimentare de materiale absorbante corespunzătoare pentru aşternut (materiale higroscopice) în zona de odihnă, În primele şapte zile de la populare materialele se aplică zilnic, iar apoi săptămânal.♦

beneficiarii au obligaţia de a ţine registre cu privire la data, cantitatea şi locul în care au fost utilizate materialele absorbante.

Pachetul b) Plăţi în favoarea bunăstării păsărilor – subpachetele privind plăţile în favoarea bunăstării păsărilor:

Subpachet 1 b) – asigurarea intensităţii iluminatului artificial la minimum 30 lucşi


iluminare artificială cu intensitate de 30 lucşi iluminare artificială cu intensitate de 20 lucşi

Baza legală:Ordinul ANSVSA nr. 63 din 10 octombrie 2012 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare care stabileşte standardele minime privind protecţia păsărilor în fermă şi în timpul transportului.

Descriere:

Lumina asigură:-desfăşurarea normală a proceselor metabolice ale organismului animal, asigurând reacţiile de oxido-reducere; -

o stare de confort animalelor prin posibilitatea de a percepe mai bine spaţiul înconjurător şi celelalte păsări din hală;- accesul facil la utilităţile din hală.

De asemenea intensitatea luminoasa face ca pasările să aleagă mai uşor cuibarul (foarte important în special în cazul găinilor ouătoare).

Creşterea intensităţii luminoase de la 20 la 30 lucsi pe mp face ca activitatea pasărilor in hala să se desfăşoare cât mai aproape de comportamentul natural, întrucât este bine cunoscut ca la o intensitate luminoasa mai slaba duce la:- pasările îşi reduc activitatea in hala;-

petrec mai mult timp in contact cu aşternutul, crescând riscul sa dezvolte dermatite de contact pe piept, articulaţia genunchilor si la talpa picioarelor.

Numeroase studii arata ca, comportamentul pasărilor in hala este de a ocupa spatiile cu o intensitate luminoasa mai buna si de asemenea prefera sa consume furaj când au o intensitate luminoasa mai mare.

Asigurarea unei iluminări cu valoarea de 30 de lucşi necesită, în funcţie de indicele de luminozitate al diferitelor tipuri de construcţii destinate cazării efectivelor de păsări, consum suplimentar de energie electrică prin corpuri de iluminat. În acest sens, prin aplicarea măsurii se înregistrează un consum suplimentar de energie electrică.

Pierderile de venit si costurile suplimentare:

♦

costul energiei electrice consumate suplimentar pentru surplusul

de 10 lucşi timp de 18 ore/zi (puii de carne, găini de reproducţie rase grele şi puii de curcă) şi 16 ore/zi (găini ouătoare).

Acţiunile specifice subpachetului 1 b) sunt:

♦

asigurarea luminii artificiale cu o intensitate a iluminării de 30 lucşi timp de minim 18 ore/zi,

♦

păstrarea pentru control a evidenţelor privind becurile (sursele de iluminat) achiziţionate precum şi a evidenţelor care să dovedească utilizarea suplimentară a luminii artificiale cu valoarea iluminării de 30 lucşi în intervalul specificat.

♦programul de iluminare va fi stabilit de către fiecare fermă la momentul încheierii

angajamentului, fiind considerat condiţie obligatorie.

Subpachet 2 b) - reducerea densităţii păsărilor cu 10 % fata de densitatea rezultata din aplicarea cerinţelor minime obligatorii privind suprafaţa minima alocata pentru fiecare categorie de păsări


Suprafaţa disponibilă în condiţii superioare de bunăstare: Suprafaţă disponibilă minimă obligatorie:

pui de carne –

700,7 cm2/cappui de carne –

595 cm2/cappui de carne –

550 cm2/cap

pui de carne –

637 cm2/cap (33 kg/m2

(33 kg/m2 : 2,1 kg/cap = 15,7 pui/m2, 10000 cm2 : 15,7 pui = 637 cm2/cap)Situaţia II: -

pui de carne –

540,5 cm2/cap(39 kg/m2

(39 kg/m2 : 2,1 kg/cap = 18,5 pui/m2, 10000 cm2 : 18,5 pui = 540.5 cm2/cap)Situaţia III: -

pui de carne –

500 cm2/cap(42 kg/m2

(42 kg/m2 : 2,1 kg/cap = 20 pui/m2, 10000 cm2 : 20 pui = 500 cm2/cap)

găini ouătoare1222 cm2/cap în sistem alternativ825 cm2/cap în sistem cuşti îmbunătăţite

găini ouătoare 1111 cm2/cap –

sistem alternativ(9 găini ouătoare/m2

în sistem alternativ1m2/9 găini = 1111 cm2/cap)750 cm2/cap -

sistem cuşti îmbunătăţite

găini reproducţie rase grele1549,2 cm2/cap

găini reproducţie rase grele1408,4 cm2/cap(25 kg/m2 : 3,5 kg/cap = 7,1 găini/m2, 10000 cm2 : 7,1 găini = 1408,4 cm2/cap)

- pui de curcămasculi: 1200.87 cm2/capfemele: 1320.52 cm2/cap

pui de curcăMasculi: (55 kg/m2

: 6 kg/cap = 9.16 pui/m2,10000 cm2

: 9.16 pui/m2

= 1091.70 cm2/cap)Femele: (50 kg/m2

: 6 kg/cap = 8.33 pui/m2,10000 cm2/m2

: 8.33 pui/m2

= 1200.48 cm2/cap)

Baza legală:

√

Ordin ANSVSA nr. 30/2010 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind stabilirea normelor minime de protecţie a puilor destinaţi producţiei de carne√

Ordin ANSVSA nr. 136/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind standardele minime pentru protecţia găinilor ouătoare, cu modificările şi completările ulterioare√

Ordinul ANSVSA nr. 63 din 10 octombrie 2012 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare care stabileşte standardele minime privind protecţia păsărilor în fermă şi în timpul transportului.

Descriere:

Suprafaţa mai mare cu 10% faţă de cea prevăzută în Ordinul nr. 30/2010 al

preşedintelui ANSVSA care stabileşte standardele minime obligatorii pentru protecţia puilor de carne, Ordinul nr. 136/2006 al preşedintelui ANSVSA pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind standardele minime pentru protecţia găinilor ouătoare cu modificările şi completările ulterioare şi Ordinul ANSVSA nr. 63/2012, conferă condiţii de bunăstare mărite, prin reducerea stresului de coabitare, astfel:-creşte frontul de furajare se face mai uşor accesul la adăpători - se micşorează stresul produs în perioada de odihnă.

Este cunoscut faptul ca, în afară de furajare, la care efectivele din boxă participă simultan, celelalte acţiuni fiziologice (adăpare, defecare, odihnă) sunt dispersate în restul perioadei unei zile şi sunt activităţi independente ale animalelor pentru care au nevoie de spaţiu. Măsura impune scăderea densităţii la păsări prin eliminarea unui număr suficient de animale, astfel încât spaţiul disponibil fiecărui animal rămas să crească cu cel puţin 10 %, faţă de densitatea rezultată din aplicarea normelor minime obligatorii. În cazul în care, eliminarea numărului de păsări în vederea asigurării nivelului minim de spaţiu alocat fiecărui animal de 10 % conduce la o creştere a spaţiului/animal mai mare decât 10%, alocarea de spaţiu mai mare va fi prevalentă.

Pierderi de venit si cheltuieli suplimentare:

Pierderile de venit prin reducerea numărului de păsări se datorează scăderii cu 10% a producţiei totale valorificate de pui de carne, găini ouătoare, găini de reproducţie rase grele şi pui de curcă. Economiile realizate in cadrul acestui subpachet provin din reducerea consumului de furaje.


√

scăderea densităţii la păsări prin eliminarea unui număr suficient de animale, astfel încât spaţiul alocat disponibil fiecărui animal rămas sa crească cu cel puţin 10%, faţă de densitatea rezultată din aplicarea cerinţelor minime obligatorii, astfel:

-

pui de carne –

700,7 cm2/cap; 595 cm2/cap; 550 cm2/cap- găini ouătoare –

1222 cm2/cap în sistem alternativ, 825 cm2/cap în sistem cuşti îmbunătăţite

- găini reproducţie rase grele –

1549.2 cm2/cappui de curcă –

masculi –

1200.87

cm2/cap; femele –

1320.52 cm2/cap√

documentul care precizează densitatea practicata de crescătorii de pui de carne la cerinţe minime:- numărul maxim de păsări distribuite pe suprafaţa respectivă şi - numărul de păsări introduse la fiecare repopulare pentru a fi prezentate

autorităţii de control.

Subpachet 3 b) -

îmbunătăţirea condiţiilor de bunăstare a păsărilor pe durata transportului,


Densitatea păsărilor în timpul transportului nu trebuie să depăşească:260 cm2/cap pentru păsări cu greutatea < 1,6 kg/cap208 cm2/kg pentru păsări cuprinse între 1,6 -

< 3 kg/cap150 cm2/kg pentru păsări cuprinse între 3 -

<5 kg /cap137 cm2/kg pentru păsări cu greutatea de >5 kg/cap

Densitatea păsărilor în timpul transportului nu trebuie să depăşească:200 cm2/kg pentru păsări cu greutatea < 1,6 kg/cap160 cm2/kg, pentru păsări cuprinse între 1,6 -

< 3 kg/cap115 cm2/cap pentru păsări cuprinse între 3 -


Baza legală:Regulamentul (CE) nr. 1/2005 al Consiliului privind protecţia animalelor in timpul transportului si al operaţiunilor conexe si de modificare a Directivelor 64/432/CEE si 93/119/CE si a Regulamentului (CE) nr. 1255/97 –

Capitolul VII –

Mod de repartizare a stațiului, litera E – Păsări de curte

Descriere:

Îmbunătăţirea condiţiilor de bunăstare a păsărilor pe durata transportului se realizează prin reducerea densităţii păsărilor în timpul transportului cu cel puţin 30%.

Pierderi de venit si cheltuieli suplimentare;

Reducerea cu 30% a densităţii păsărilor în timpul transportului presupune cheltuieli suplimentare pentru operaţiunile suplimentare de transport.

Acţiuni:

♦

reducerea cu 30 % a densităţii păsărilor în timpul transportului;♦

beneficiarii trebuie să ţină registre în care să înregistreze zilnic orice transport către sau dinspre fermă. Registrele trebuie să conţină cel puţin următoarele informaţii:

- numărul de vehicule;- spaţiul disponibil;- numărul şi greutatea animalelor-

documente de însoţire a transporturilor şi documente sanitar-veterinare.În cazul fermelor de creştere a puilor de carne, prima compensatorie poate fi acordată

pentru maxim 6,5 cicluri pe an. În cazul fermelor de creştere a puilor de curcă, prima compensatorie poate fi acordată pentru maxim 3,7 cicluri pe an.

Este eligibil numai transportul păsărilor in afara exploataţiei sau transportul păsărilor provenite din alte exploataţii decât cea pentru care se solicita plata. Transportul păsărilor in cadrul exploataţiei pentru care se solicita plata nu este eligibil, exploataţiile care deţin abatoare situate în aceeaşi unitate administrativ teritorială cu spaţiile de creştere a păsărilor nefiind eligibile pentru acest subpachet.

Subpachet 4 b) -

corectarea nivelului nitriţilor şi nitraţilor în apa utilizată


Nitraţi –


0,5 (mg/l).Nitraţi –


1 (mg/l).

Baza legala:Ordinul ANSVSA nr. 63 din 10 octombrie 2012 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare care stabileşte standardele minime privind protecţia păsărilor în fermă şi în timpul transportului

Descriere:

Majoritatea fermelor de pasări din România se alimentează cu apa

din surse proprii (puţuri forate), iar calitatea apei nu corespunde in ceea ce priveşte conţinutul de nitriţi şi nitraţi propuşi prin acest subpachet.

Apa reprezintă pentru păsări –

atât din punct de vedere cantitativ, cât şi calitativ -

unul dintre cei mai importanţi factori de confort, iar Directiva Consiliului UE 98/58/CE privind protecţia animalelor de fermă, prevede cerinţe obligatorii privind aportul de apă şi furaje al animalelor.

Multe dintre exploataţiile avicole - inclusiv din România - nu dispun de apă la calitatea corespunzătoare din punct de vedere al conţinutului de nitriţi şi nitraţi.Cheltuielile suplimentare ale unei crescătorii de păsări care aplică aceste cerinţe superioare de bunăstare reprezintă:- introducerea filtrelor de tratare corespunzătoare a apei;-alte măsuri de întreţinere a reţelei de apă;- trimiterea frecventă a probelor pentru analiză- asigurarea apei la toate punctele de adăpare pentru toate păsările (măsuri care urmăresc bunăstarea păsărilor).

Acţiuninle specifice subpachetului 4 b) sunt:

♦ suplimentarea analizelor calităţii apei la sursă cu 12 faţă de 2 analize/an în practica curentă;♦

corectarea nivelului nitriţilor şi nitraţilor din apa utilizata prin tratarea cu substanţele indicate de laboratoarele de chimia mediului (clor, săruri, acidifianţi, răşini etc.) şi filtrarea apei la sursa de alimentare astfel încât să nu se depăşească următoarele niveluri maxime admise:

- Nitraţi –

50 (mg/l)- Nitriţi –

0,5 (mg/l) şi- [nitraţi / 50] + [nitriţi /3] ≤

1♦ suplimentarea analizelor calităţii apei la intrarea în hală cu o probă/serie faţă de 2 analize/an la puii de carne şi puii de curcă şi de 4 probe/an la găini ouătoare şi găini de reproducţie, faţă de 2 probe/an în practica curentă;♦

beneficiarii au obligaţia de a tine registre in care sa evidenţieze analizele suplimentare efectuate, rezultatele acestor analize si numărul operaţiunilor de tratarea apei, precum şi buletinele de analiză din care să reiasă îmbunătăţirea calităţii apei;

Exploataţiile care utilizează apă din reţeaua publică de apă potabilă în fluxurile tehnologice de creştere a păsărilor nu sunt eligibile pentru acest tip de plată compensatorie.

Subpachet 5 b) -

reducerea noxelor cu 30 % faţă de nivelul minim obligatoriu prin menţinerea in limite optime a parametrilor de microclimat


Nivelul noxelor din adăpost în condiţii superioare de bunăstare:14 ppm amoniac (NH3

)2100 ppm dioxid de carbon (CO2

)

Nivelul noxelor din adăpost în condiţii minime obligatorii:20 ppm amoniac (NH3

)3000 ppm dioxid de carbon (CO2

)

Baza legală:Ordinul ANSVSA nr. 63 din 10 octombrie 2012 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare care stabileşte standardele minime privind protecţia păsărilor în fermă şi în timpul transportului


♦

Monitorizarea de către beneficiar a indicatorilor de microclimat (temperatură, umiditate şi viteza aerului) pentru ca noxele să nu depăşească următoarele valori:

-

maximum 14 ppm amoniac (NH3) maximum 2100 ppm CO2.♦

Schimbarea suplimentară a filtrelor de aer in vederea filtrării şi răcirii aerului pentru reducerea noxelor♦

Beneficiarii au obligaţia de a tine evidenta tuturor măsurătorilor efectuate prin înregistrarea acestora intr-un registru si de a păstra dovezile care sa demonstreze ca au fost atinse condiţiile îmbunătăţite.

Cheltuieli suplimentare

♦

cheltuieli cu consumul suplimentar de energie electrica♦

cheltuieli suplimentare pentru schimbarea cu frecvenţă crescută a filtrelor de aer pentru reducerea noxelor.

FORMA ŞI VALOAREA SPRIJINULUI

Sprijinul pentru bunăstarea animalelor are forma unei plăţi anuale fixe pe unitate vită mare (UVM) şi reprezintă o compensaţie pentru pierderile de venit şi costurile adiţionale suportate de fermieri. Plata se va face în întregime către fermier.

Pachetul a) privind acordarea plăţilor în favoarea bunăstării porcinelor

Nr. crt Specificare Porci

graşi Scrofiţe Scroafe

Coeficient conversie in UVM, conform anexei V din Regulamentul (CE) nr. 1974/2006 0,3 0,3 0,5

Suma acordată anual pentru acoperirea costurilor suplimentare şi a pierderii de venituri datorate aplicării măsurilor de bunăstare a animalelor

euro / UVM

euro / UVM

euro / UVM

1 Subpachetul 1 a) –

Creşterea cu cel puţin 10% a spaţiului alocat disponibil fiecărui animal. 41,40 165,00 23,30

2 Subpachetul 2 a) – Asigurarea a minimum 11 ore/zi lumină artificială cu o valoare a iluminării de 50 lux 19,10 17,20 15,80


Îmbunătăţirea condiţiilor de bunăstare a suinelor pe durata transportului 4,80 4,80 5,40


Corectarea nivelului nitriţilor şi nitraţilor din apa 12,00 25,00 18,50

5Subpachetul 5 a) –

Reducerea noxelor cu 30 % faţă de nivelul minim obligatoriu prin menţinerea în limite optime a parametrilor de

microclimat

16,80 48,00 22,90


Îmbunătăţirea condiţiilor zonei de odihnă 7,20 15,90 13,10

TOTAL MĂSURĂ 215 Pachet a) (euro / UVM / an) 101,10 275,90 99,00

Pachetul b) privind acordarea plăţilor în favoarea bunăstării păsărilor

Nr. crt Specificare Pui de

carnePui de curcă

Găini ouătoare

Găini de reprodu

cţie rase

grele

Coeficient conversie in UVM, conform anexei V din Regulamentul (CE) nr. 1974/2006 (UVM/cap) 0,003 0,003 0,014 0,014

Suma acordată anual pentru acoperirea costurilor suplimentare şi a pierderii de venituri datorate aplicării măsurilor de bunăstare a animalelor

euro / UVM

euro / UVM

euro / UVM

euro / UVM

1 Subpachetul 1 b) –

asigurarea intensităţii iluminatului artificial la minimum 30 lucşi 15,99 45,06 11,91 26,79

2Subpachetul 2 b) –

reducerea densităţii păsărilor cu 10 % faţă de densitatea rezultată din aplicarea cerinţelor minime obligatorii

privind suprafaţa minimă alocată pentru fiecare categorie de păsări

42,82 263,53 114,29 134,45


îmbunătăţirea condiţiilor de bunăstare a păsărilor pe durata transportului 14,29 35,36 3,64 3,64


corectarea nivelului nitriţilor şi nitraţilor din apa utilizată 29,49 25,82 28,01 33,80

5Subpachetul 5 b) –

reducerea noxelor cu 30 % faţă de nivelul minim obligatoriu prin menţinerea în limite optime a parametrilor de microclimat

19,52 37,43 20,47 40,93

TOTAL MĂSURĂ 215 Pachet b) (euro / UVM / an) 122,11 407,20 178,32 239,61

Consistenţa şi plauzibilitatea calculelor plăţilor

Cheltuielile suplimentare şi pierderile de venit suportate de fermieri pentru asigurarea respectării angajamentelor voluntare privind bunăstarea animalelor sunt calculate de către direcţiile de specialitate din Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale –

România, în colaborare cu reprezentanţii formelor asociative ale crescătorilor de porcine şi aprobate de Institutul de Economie Agrară, aflat în subordinea Institutului Naţional de Cercetări Economice din cadrul Academiei Române.

Descrierea metodologiei şi a estimărilor şi parametrilor tehnologici folosiţi ca punct de referinţă pentru calcule

Valoarea sprijinului pentru bunăstarea animalelor reprezintă compensarea pierderilor de venit şi a cheltuielilor suplimentare suportate de fermieri pentru a respecta angajamentele asumate, luând în considerare şi economiile înregistrate în urma extensificării activităţilor de creştere a animalelor.

Schimbări survenite în legislaţia naţională şi cea comunitară

O clauză de revizuire este necesară pentru angajamentele privind bunăstarea animalelor pentru a asigura ajustarea acestora în cazul amendării standardelor obligatorii relevante sau a cerinţelor, stabilite conform articolului 5 şi anexei II al Regulamentului (CE) nr.73/2009 de stabilire a unor norme comune pentru sistemele de ajutor direct pentru agricultori în cadrul politicii agricole comune si de instituire a anumitor sisteme de ajutor pentru agricultori, de modificare a Regulamentelor (CE) 1290/2005, (CE) nr. 247/2006, (CE) nr. 378/2007 şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1782/2003.

Dacă o asemenea ajustare a legislaţiei naţionale sau comunitare nu este acceptată de către beneficiar, angajamentul va fi anulat însa nu se va cere rambursarea plaţilor efectuate până la acea dată respectând astfel perioada în care angajamentul a fost în vigoare.

Respectarea standardelor – reducerea sau anularea plăţilor

În cazul în care beneficiarii care primesc plăţi în cadrul acestei măsuri nu respectă pe suprafaţa întregii ferme, ca rezultat al unei acţiuni sau omisiuni atribuite direct lor, cerinţele obligatorii de ecocondiţionalitate prevăzute în articolul 5 şi anexa II din Regulamentul (CE) nr.73/2009, suma totala a plăţilor ce vor fi acordate în anul calendaristic pentru care are loc nerespectarea, va fi redusă sau anulată.

Reducerea sau anularea plăţilor nu se va aplica standardelor pentru care s-a acordat perioada de graţie în conformitate cu articolul 26(1)(b) -

modernizarea exploataţiilor agricole -

în timpul perioadei de graţie.

Când beneficiarii măsurii de bunăstare animală nu respectă cerinţele minime relevante angajamentului asumat, care fac subiectul controlului şi sunt supuse sancţiunilor sau excluderilor de la plată în caz de nerespectare conform legislaţiei în vigoare, plata anuală va fi redusă sau anulată.Când beneficiarii măsurii de bunăstare animală sunt responsabili

de nerespectarea uneia sau mai multor cerinţe specifice de management cuprinse în angajament, plata anuală va fi redusă sau anulată.

Verificările în vederea stabilirii respectării standardelor superioare de bunăstare vor fi adaptate specificului fiecărui subpachet, urmând să fie detaliate în procedurile de control. În vederea verificării anumitor standarde superioare, controalele vor fi efectuate prin metode specifice stabilite în proceduri şi cu frecvenţe crescute pentru a fi asigurată conformitatea cu cerinţele măsurii.

II. VERIFICAREA SRM-urilor, CONFORM ORDINULUI 187/2011

LEGISLAŢIE PRIVIND ACORDAREA SPRIJINULUI FINANCIARPENTRU AGRICULTORI ŞI RESPECTAREA ECOCONDIŢIONALITĂŢII

Legislaţie europeană

●

Regulamentul (CE) nr. 73/2009 al Consiliului din 19 ianuarie 2009 de stabilire a unor norme comune pentru sistemele de ajutor direct pentru agricultori în cadrul politicii agricole comune şi de instituire a anumitor sisteme de ajutor pentru agricultori, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1290/2005, (CE) nr. 247/2006, (CE) nr. 378/2007 şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1782/2003, cu modificările şi completările ulterioare; ●

Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1122/2009 din 30 noiembrie 2009 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 73/2009 al Consiliului

în ceea ce priveşte ecocondiţionalitatea, modularea şi sistemul integrat de administrare şi control în cadrul schemelor de ajutor direct pentru agricultori prevăzute de regulamentul respectiv, precum şi de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului în ceea ce priveşte ecocondiţionalitatea în cadrul schemei de ajutoare prevăzute pentru sectorul vitivinicol, cu modificările şi completările ulterioare;

●

Regulamentul (CE) nr. 1698/2005 al Consiliului din 20 septembrie 2005 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), cu modificările şi completările ulterioare; ●

Regulamentul CE nr. 65/2011 de stabilire a normelor de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr.1698/2005 al Consiliului în ceea ce priveşte punerea în aplicare a procedurilor de control şi a ecocondiţionalităţii în cazul măsurilor de sprijin pentru dezvoltare rurală; ●

Regulamentului (CE) nr. 479/2008 al Consiliului din 29 aprilie 2008 privind organizarea comună a pieţei vitivinicole, de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1.493/1999, a Regulamentului (CE) nr. 1.782/2003, a Regulamentului (CE) nr. 1.290/2005 şi a Regulamentului (CE) nr. 3/2008 şi de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 2.392/86 şi a Regulamentului (CE) nr. 1.493/1999, cu modificările şi completările ulterioare, referitor la ecocondiţionalitate.

Legislaţie naţională

●

Legea nr. 1/2004 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, Industrie Alimentara şi Dezvoltare Rurală, cu modificările şi completările ulterioare;

●

Ordinul MADR/MMP nr. 30/147/2010 al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale şi al ministrului mediului şi pădurilor pentru aprobarea bunelor condiţii agricole şi de mediu în România, cu modificările şi completările ulterioare;

●

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195 din 2005 privind protecţia mediului; ●

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.125/2006 pentru aprobarea schemelor de plăţi directe si plăţi naţionale directe complementare, care se acorda in agricultura începând cu anul 2007, si pentru modificarea art. 2 din Legea 36/1991 privind societăţile agricole si alte forme de asociere din agricultura, cu modificările şi completările ulterioare;

●

Legea nr.138 din 20 aprilie 2004 a îmbunătăţirilor funciare republicată în 2009, cu modificările şi completările ulterioare;

●

Legea apelor nr.107 din 25 septembrie 1996, cu modificările şi completările ulterioare;

●

Ordinul MMP nr. 662/2006 privind aprobarea Procedurii şi a competenţelor de emitere a avizelor şi autorizaţiilor de gospodărire a apelor;

●

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice;

● Hotărârea Guvernului nr. 351/2005 privind aprobarea Programului de măsuri împotriva poluării cu substanţe chimice, cu modificările şi completările ulterioare;

●

Ordinul MMGA/MAPDR nr. 344/708/2004 pentru aprobarea Normelor tehnice privind protecţia mediului şi în special a solurilor, când se utilizează nămolurile de epurare în agricultură, cu modificările şi completările ulterioare; ●

Ordinul MMGA/MAPDR nr. 1182/1270/2005 privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole,

●

Programul de acţiune pentru zonele vulnerabile la nitraţi din surse agricole, aprobat prin Decizia nr. 21130/2010 a Comisiei Interministeriale pentru aplicarea Planului de acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole;

● Hotărârea Guvernului nr. 964/2000, privind aprobarea Planului de acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole cu modificările şi completările ulterioare;

● Acordul cadru de delegare pentru implementarea Măsurilor privind plăţile compensatorii cuprinse în Axa II din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007 –

2013 (PNDR) încheiat între APDRP şi APIA în 4.10.2007; ●

Actul Adiţional nr. 1 la Acordul Cadru de Delegare pentru implementarea măsurilor privind plăţile compensatorii cuprinse în Axa 2 din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007–2013 nr. P47/04.10.2007, încheiat în data de 27.08.2008 între Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit şi Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură; ●

Protocolul de colaborare pentru implementarea schemelor de plăţi naţionale directe complementare în sectorul vegetal încheiat între APDRP şi APIA şi Actul adiţional nr.1 la Protocolul de colaborare; ●

Protocolul de colaborare APIA/GNM nr. 25/649 din 26.01.2012 privind verificarea respectării de către agricultori a cerinţelor legale de gestionare (SMR) în domeniul mediului; ●

Protocolul de colaborare APIA/ANSVSA privind verificarea respectării de către agricultori a cerinţelor legale în materie de gestionare (SMR) referitoare la identificarea şi înregistrarea animalelor; ●

Protocolul de colaborare APIA/GNM/IGSU privind acţiunile de monitorizare a modului de respectare de către fermieri a bunelor condiţii agricole şi de mediu referitoare la arderea miriştilor şi a resturilor vegetale pe terenul arabil şi la arderea pajiştilor permanente;●

Ordinul MADR nr. 37/2012 privind aprobarea formularului - tip de cerere unică de plată pe suprafaţă pentru anul 2012;

●

Ordinul MADR nr. 246/2008 privind stabilirea modului de implementare a condiţiilor specifice şi a criteriilor de eligibilitate pentru aplicarea schemelor de plăţi directe şi plăţi naţionale directe complementare în sectorul vegetal, pentru acordarea sprijinului aferent măsurilor de agromediu şi zone defaforizate, cu modificările şi completările ulterioare (Ordinul MADR 118/2009);

●

Ordin MADR nr. 247/2008 privind aprobarea Normelor de aplicare a programelor de restructurare/reconversie a plantaţiilor viticole, derulate cu sprijin comunitar pentru campaniile 2008/2009-2013/2014, cu modificările şi completările ulterioare;

-

Ordinului MAAP/MAP nr. 226/235 din 2003 pentru aprobarea strategiei privind organizarea activităţii de îmbunătăţire şi exploatare a pajiştilor la nivel naţional, pe termen mediu şi lung, cu modificările şi completările ulterioare (Ordinul MAAP/MAI nr. 541/210 din 2009);

●

Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007 –

2013; ● Hotărârea Guvernului nr. 1559/2004 privind procedura de omologare a produselor

de protecţie a plantelor; ●

Ordinul MADR/MMP/ANSVSA nr. 187/2155/42 din 2011 pentru aprobarea cerinţelor legale în materie de gestionare (SMR) privind mediul şi identificarea şi înregistrarea animalelor, în cadrul schemelor şi măsurilor de sprijin pentru agricultori în România;

●

Ordonanţa Guvernului nr. 4/1995 privind fabricarea, comercializarea şi utilizarea produselor de uz fitosanitar pentru combaterea bolilor, dăunătorilor şi buruienilor în agricultură şi silvicultură;

●

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 23/2010 privind identificarea şi înregistrarea suinelor, ovinelor şi caprinelor, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative;

●

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 113/2002 privind identificarea şi înregistrarea bovinelor în România, aprobată cu modificări prin Legea nr. 25/2003, cu modificările şi completările ulterioare;

●

Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 40/2010 privind aprobarea Normei sanitare veterinare pentru implementarea procesului de identificare şi înregistrare a suinelor, ovinelor, caprinelor şi bovinelor, cu modificările şi completările ulterioare.

Schemele şi măsurile de sprijin pentru care trebuie respectate normelede ecocondiţionalitate

Schemele şi măsurile de sprijin pentru care se acordă plăţi directe agricultorilor în anul 2012 sunt:

Pilonul I:

► Schema de plată unică pe suprafaţă (SAPS)

►Plăţi naţionale directe complementare (PNDC)

-

decuplate de producţie

-

PNDC1 (cereale pentru boabe, culturi proteice, plante industriale, legume proaspete, pepeni, flori şi plante ornamentale, plante de nutreţ, loturi semincere, păşuni temporare, căpşuni, alte culturi pe teren arabil)

-

cuplate de producţie

– PNDC2 (in pentru fibră), PNDC3 (cânepă pentru fibră), PNDC4 (tutun), PNDC5 (hamei), PNDC6 (sfecla de zahăr)

► Schema de plată separată pentru zahăr

► Schema de sprijin pentru orez din zonele defavorizate altele decât zona montană

► Sprijin pentru reconversia/restructurarea plantaţiilor viticole şi defrişarea plantaţiilor viticole

Pilonul II:

►Plăţi compensatorii pentru măsurile de dezvoltare rurală: Măsura 211: Plăţi compensatorii pentru zona montană defavorizată - ZMD Măsura 212: Plăţi compensatorii pentru zonele defavorizate, altele decât zona montană:

-

zone semnificativ defavorizate (ZSD) şi -

zone defavorizate de condiţii naturale specifice (ZDS);

►Plăţi de agromediu - Măsura 214: -

pachetul 1 -

Pajişti cu înaltă valoare naturală -

pachetul 2 -

Practici agricole tradiţionale -

pachetul 3 -

Pajişti importante pentru păsări -

pachetul 4 -

Culturi verzi -

pachetul 5 – Agricultură ecologică -

pachetul 6 –

Pajişti importante pentru fluturi (Maculinea sp.) -

pachetul 7 –Terenuri arabile importante ca zone de hrănire pentru gâsca cu gât roşu (Branta ruficollis)

► Prima împădurire a terenurilor agricole - Măsura 221

► Bunăstarea animalelor - Măsura 215

Ecocondiţionalitatea este un mecanism de

legătură între acordarea plăţilor

de sprijin din cadrul Pilonului I şi a anumitor plăţi din cadrul măsurilor de dezvoltare rurală (Pilonul al II-lea) şi respectarea de către agricultori a unor norme

obligatorii în domeniul mediului, al sănătăţii şi al bunăstării animalelor pe întregul teren al fermei pentru care se solicită plata.

Conceptul de ecocondiţionalitate (conformitate încrucişată), introdus iniţial de Agenda 2000, a fost dezvoltat ulterior în cadrul reformei PAC (Politica Agricolă Comună) din 2003 pentru a contribui la dezvoltarea agriculturii durabile şi pentru a transforma PAC într-o politică mai compatibilă cu aşteptările generale ale societăţii.

Ecocondiţionalitatea cuprinde bunele condiţii agricole şi de mediu -

GAEC (din engl. Good Agricultural and Environmental Condition) şi cerinţele legale în materie de gestionare -

SMR (din engl. Statutory Management Requirements), stabilite prin Regulamentul (CE) nr. 73/2009 (articolele 5 şi 6 şi Anexele II şi III), precum şi cerinţele minime privind utilizarea îngrăşămintelor şi a produselor de protecţie a plantelor (în cazul măsurii 214 -

„Plăţi de Agro-mediu”), conform prevederilor art. 19, alin.1, din Regulamentul (CE) nr. 65/2011 şi ale Regulamentului (CE) nr. 1122/2009 (art. 2, alin. 31).

Potrivit articolului 4 din Regulamentul (CE) nr. 73/2009, orice agricultor care solicită plăţi directe trebuie să respecte cerinţele legale în materie de gestionare şi bunele condiţii agricole şi de mediu.

Bunele condiţii agricole şi de mediu, precum şi cerinţele legale în materie de gestionare sunt obligatorii pentru toţi agricultorii din România care solicită plăţi directe pe suprafaţă, plăţi de agromediu, sprijin pentru zonele defavorizate, plăţi pentru prima împădurire a terenurilor agricole, sprijin pentru reconversia/restructurarea plantaţiilor viticole şi defrişarea plantaţiilor viticole, precum şi alte forme de sprijin financiar din fonduri europene sau din bugetul naţional pentru care se aplică normele de ecocondiţionalitate în conformitate cu reglementările în vigoare.

Pentru plăţile de agromediu, pe lângă obligaţiile amintite mai sus, constituie norme de ecocondiţionalitate şi cerinţele minime privind utilizarea îngrăşămintelor şi a produselor de protecţie a plantelor, ce trebuie respectate de către agricultor pe toată suprafaţa agricolă a exploataţiei.

Normele pe care trebuie să le respecte agricultorii în anul 2012 în cadrul ecocondiţionalităţii sunt:

a) Pentru schemele şi măsurile de sprijin pe suprafaţă din cadrul Pilonului I: -

Bunele condiţii agricole şi de mediu (GAEC) - Cerinţele legale în materie de gestionare (SMR) b) Pentru schemele şi măsurile de sprijin pe suprafaţă din cadrul Pilonului II, cuprinse în Axa 2 a

planului Naţional de Dezvoltare Rurala (PNDR): ♦

Pentru LFA (Zone defavorizate) - măsurile 211 şi 212: -

Bunele condiţii agricole şi de mediu (GAEC) - Cerinţele legale în materie de getionare (SMR) ♦

Pentru măsura 214 -

Agromediu: -

Bunele condiţii agricole şi de mediu (GAEC) - Cerinţele legale în materie de gestionare (SMR) - Cerinţele minime pentru utilizarea îngrăşămintelor şi pesticidelor.

Respectarea normelor de ecocondiţionalitate (conformitate încrucişată) se verifică prin acţiunile de control desfăşurate de APIA şi ANSVSA (control administrativ şi control pe teren).

Nerespectarea de către agricultori a normelor de ecocondiţionalitate conduce la reducerea plaţilor sau excluderea de la plată, pe baza gravităţii, amplorii, persistenţei, repetiţiei şi caracterului intenţionat al nerespectării obligaţiilor, la una sau mai multe scheme de sprijin, pentru unul sau mai mulţi ani (art. 23 si 24 din Regulamentul (CE) nr. 73/2009) cu excepţia cazurilor de forţă majoră sau a circumstanţelor excepţionale (art. 31 din Regulamentul CE nr. 73/2009):

-

decesul agricultorului; - incapacitatea profesională de lungă durată a agricultorului; - o catastrofă naturală de proporţii care afectează grav suprafeţele agricole ale exploataţiei; - distrugerea accidentală a clădirilor destinate creşterii animalelor, aflate pe exploataţie;

-

o

epizootie

care

afectează

parţial

sau

integral

şeptelul

agricultorului

CERINŢELE LEGALE ÎN MATERIE DE GESTIONARE (SMR)

Conform prevederilor art. 5 şi Anexei II la Regulamentul CE nr.73/2009, cerinţele legale în materie de gestionare constituie norme de ecocondiţionalitate ce trebuie respectate de agricultori şi vizează trei domenii:

A -

Protecţia mediului B - Sănătatea publică, a animalelor şi a plantelor

C – Bunăstarea animalelor

Orice agricultor care solicită plăţi în cadrul schemelor şi măsurilor prezentate mai sus are obligaţia să respecte, începând cu 1 ianuarie 2012, cerinţele legale în materie de gestionare (SMR) prevăzute în Anexa la Ordinul MADR/MMP/ANSVSA nr.187/2155/42:

SMR 1: Conservarea păsărilor sălbatice. SMR 2: Protecţia apelor subterane împotriva poluării cu substanţe periculoase. SMR 3: Protecţia mediului, în special a solului, atunci când se utilizează nămoluri de

epurare în agricultură. SMR 4: Protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole. SMR 5: Conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de faună şi floră sălbatică. SMR 6: Identificarea şi înregistrarea porcinelor. SMR 7: Identificarea şi înregistrarea bovinelor. SMR 8: Identificarea şi înregistrarea ovinelor şi caprinelor

SMR 1 - CONSERVAREA PĂSĂRILOR SĂLBATICE

Agricultorii care deţin sau care administrează terenuri agricole şi care desfăşoară activităţi în perimetrul şi în vecinătatea ariei naturale protejate au următoarele obligaţii:

1. Să respecte planul de management şi regulamentul ariei naturale protejate, astfel: a) să utilizeze în mod raţional pajiştile prin cosit şi/sau păşunat pe suprafeţele, în perioadele şi cu speciile şi efectivele de animale avizate de administraţia ariei naturale protejate; b) să aplice practici tradiţionale sau ecologice de cultivare a terenurilor agricole şi de creşterea animalelor, aşa cum sunt definite de legislaţia în domeniu; c) să practice modul de producţie ecologic de cultivare a terenului agricol şi de

creşterea animalelor.

2. Să urmeze procedura evaluării impactului asupra mediului pentru planuri sau proiecte, precum şi procedura de autorizare pentru activităţi care pot afecta în mod semnificativ ariile naturale protejate, în conformitate cu legislaţia în vigoare.

3. Să nu ucidă şi să nu captureze intenţionat, prin orice metodă, păsările sălbatice, prezentate în Anexa 3 din OUG nr. 57/2007, cu modificările şi completările ulterioare.

4. Să nu deterioreze şi să nu distrugă intenţionat cuiburile păsărilor sălbatice, chiar dacă acestea sunt goale.

5. Să nu distrugă, să nu culeagă şi să nu deţină ouă provenite din natură, aparţinând păsărilor sălbatice.

6. Să nu perturbe intenţionat păsările, în special în timpul perioadei de reproducere, de creştere şi de migraţie.

7. Să nu polueze sau să deterioreze prin acţiunile lor habitatul păsărilor sălbatice.

SMR 2 -

PROTECŢIA APELOR SUBTERANE ÎMPOTRIVA POLUĂRII CU SUBSTANŢE PERICULOASE

Agricultorii care, prin activitatea lor, depozitează, manipulează sau utilizează substanţe periculoase din Lista de substanţe prioritare şi poluanţi specifici prevăzută în Anexa nr.1 la Programul de măsuri împotriva poluării cu substanţe chimice, aprobat prin H. G. nr. 351/2005, cu modificările şi completările ulterioare, ce constituie surse semnificative de poluare a resurselor de apă, au următoarele obligaţii:

1 - Să nu evacueze direct sau indirect, într-o resursă de apă, substanţe periculoase din prevăzute în Lista de substanţe prioritare şi poluanţi specifici, cu excepţia cazului în care agricultorul deţine autorizaţia de gospodărire a apelor. Substanţele periculoase sunt clasificate conform anexei nr. 1 la Program, astfel:

a) Lista substanţelor prioritare;b) Familii şi grupe de substanţe de poluanţi specifici; c) Lista substanţelor susceptibile de a deveni substanţe prioritare sau substanţe

prioritar periculoase.

2 - Să solicite şi să obţină actele de reglementare prevăzute de legislaţia în vigoare în domeniul protecţiei mediului şi/sau gospodăririi apelor, după caz, pentru activităţile agricole pe care le desfăşoară şi să respecte condiţiile stabilite de acestea cu privire la depozitarea, manipularea, utilizarea şi evacuarea în mediu sau într-o sursă de apă a substanţelor periculoase prevăzute în Lista de substanţe prioritare şi poluanţi specifici.

SMR 3 -

PROTECŢIA MEDIULUI, ÎN SPECIAL A SOLULUI, ATUNCI CÂND SE UTILIZEAZĂ

NĂMOLURI DE EPURARE ÎN AGRICULTURĂ

Agricultorii care aplică nămoluri de epurare pe terenul cu destinaţie agricolă au următoarele obligaţii:

1. Să utilizeze numai nămoluri tratate, pentru care s-a emis permisul de aplicare de către autoritatea locală pentru protecţia mediului. Agricultorul trebuie să solicite furnizorului de nămol să-i elibereze o copie a permisului de aplicare a acestuia.

2. Să nu aplice nămoluri de epurare pe terenuri destinate păşunatului, pe terenuri cultivate cu arbuşti fructiferi, pe terenuri destinate producţiei de legume sau pe culturi de pomi fructiferi cu 10 luni înainte de recoltare şi în timpul recoltării.

3. Să nu aplice nămoluri de epurare pe terenurile agricole cu panta

mai mare de 12%.

4. Să aplice nămoluri de epurare numai în perioadele în care este posibil accesul normal pe teren şi să asigure încorporarea nămolurilor în sol imediat după aplicare.

5. Să anunţe autorităţile competente şi producătorul de nămol despre rotaţia culturilor pe terenul în cauză.

6. Să anunţe producătorul de nămol dacă s-a răzgândit în privinţa utilizării nămolului, înainte de a se realiza transportul acestuia.

SMR 4 -

PROTECŢIA APELOR ÎMPOTRIVA POLUĂRII CU NITRAŢI PROVENIŢI DIN SURSEAGRICOLE

1. Agricultorii care desfăşoară activităţi în zonele vulnerabile la poluarea cu nitraţi din surse agricole au următoarele obligaţii, :

a) să dispună de capacităţi de depozitare a gunoiului de grajd, fără defecte structurale care să permită scurgeri de efluenţi/dejecţii. Mărimea acestor capacităţi trebuie să depăşească necesarul de stocare a gunoiului de grajd, ţinând seama de perioadele cele mai lungi de interdicţie pentru aplicarea acestuia pe teren;

b) să respecte perioadele în care aplicarea îngrăşămintelor organice pe terenul agricol este interzisă, potrivit calendarului de interdicţie prevăzut în Programul de acţiune pentru zonele vulnerabile la nitraţi din surse agricole, aprobat prin Decizia nr. 21130/2010 a Comisiei pentru aplicarea Planului de acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole, aprobat, la rândul său, prin HG nr. 964/2000.

c) să nu depăşească cantitatea de 170 kg azot substanţă activă/ha provenită din aplicarea îngrăşămintelor organice pe terenul agricol în decursul unui an;

d) să nu aplice îngrăşăminte organice pe terenuri acoperite de zăpadă, pe terenuri cu apă în exces sau pe terenuri îngheţate;

e) să asigure încorporarea în sol a îngrăşămintelor organice aplicate pe terenurile arabile cu panta de peste 12%, în condiţii meteo favorabile;

f) să nu aplice îngrăşăminte organice sau chimice pe fâşiile de protecţie existente pe terenurile agricole situate în vecinătatea apelor de suprafaţă, a căror lăţime minimă variază în funcţie de panta terenului, astfel: - 1 m pentru terenurile cu panta de până la 12%,

-

3 m pentru terenurile cu panta de peste 12%; g) să nu aplice îngrăşăminte organice sau chimice pe terenurile agricole situate în zonele de protecţie

sanitară şi hidrogeologică ale captărilor de apă potabilă instituite potrivit legislaţiei în vigoare; h) să urmeze un plan de fertilizare pentru fiecare tip de cultură, să distribuie uniform îngrăşămintele pe

terenul agricol şi să ţină o evidenţă a lucrărilor de fertilizare la nivelul exploataţiei agricole. 2. Agricultorii care desfăşoară activităţi în afara zonelor vulnerabile la poluarea cu nitraţi au obligaţia să respecte prevederile Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole, în ceea ce priveşte aplicarea îngrăşămintelor organice sau chimice pe terenurile agricole situate în vecinătatea apelor de suprafaţă şi în zonele de protecţie sanitară şi hidrogeologică ale captărilor de apă potabilă, astfel cum sunt stabilite la punctul 1 lit. f) şi g). 3. Dacă, potrivit legislaţiei în vigoare, agricultorii au obligaţia obţinerii actelor de reglementare în domeniul protecţiei mediului şi/sau gospodăririi apelor pentru activităţile pe care le desfăşoară, trebuie să solicite şi să obţină actele de reglementare în domeniu şi să respecte condiţiile stabilite de acestea cu privire la protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole.

SMR 5 -

CONSERVAREA HABITATELOR NATURALE ŞI A SPECIILOR DE FAUNĂ ŞI FLORĂ SĂLBATICĂ

Agricultorii care deţin sau care administrează terenuri agricole şi care desfăşoară activităţi în perimetrul şi în afara ariei naturale protejate au următoarele obligaţii:

1. Să respecte planul de management şi regulamentul ariei naturale protejate în ceea ce priveşte utilizarea suprafeţelor de teren cu destinaţie agricolă şi regimul activităţilor agricole, astfel: a) să utilizeze în mod raţional pajiştile prin cosit şi/sau păşunat pe suprafeţele, în perioadele şi cu speciile şi efectivele de animale avizate de administraţia ariei; b) să aplice practici tradiţionale de cultivare a terenurilor agricole şi de creştere a animalelor, definite prin legislaţia în domeniu; c) să practice modul de producţie ecologic de cultivare a terenului agricol şi creşterea animalelor.

2. Să urmeze procedura de evaluare a impactului asupra mediului pentru planuri sau proiecte, precum şi procedura de autorizare pentru activităţi care pot afecta în mod semnificativ ariile naturale protejate, în conformitate cu legislaţia în domeniu.

3. Să nu polueze, să nu deterioreze şi să nu distrugă habitatele naturale aparţinând speciilor de faună şi floră sălbatică.

4. Să nu captureze, să nu ucidă, să nu distrugă şi să nu vătămeze în nici o formă exemplarele de animale sălbatice aflate în mediul lor natural, în oricare din stadiile ciclului lor biologic.

5. Să nu perturbe intenţionat speciile de animale sălbatice, în cursul perioadei de reproducere, de creştere, de hibernare sau de migraţie.

6. Să nu deterioreze şi să nu distrugă locurile de reproducere ori de odihnă ale animalelor sălbatice.

7. Să nu deterioreze, să nu distrugă şi/sau culeagă intenţionat cuiburile şi/sau ouăle din natură.

8. Să nu recolteze flori şi fructe, să nu culeagă, să nu taie şi să nu distrugă cu intenţie exemplarele de plante sălbatice în habitatele lor naturale, în oricare din stadiile ciclului biologic.

SMR 6 -

IDENTIFICAREA ŞI ÎNREGISTRAREA PORCINELOR

Deţinătorii animalelor din specia suine au următoarele obligaţii: 1. În cazul exploataţilor nonprofesionale:

a) să solicite medicului veterinar de liberă practică împuternicit înregistrare exploataţiei în Registrul Naţional al Exploataţiilor (RNE); b) să îşi achiziţioneze crotalii pentru identificarea animalelor; c) să notifice medicului veterinar împuternicit orice eveniment de naştere, sacrificare pentru consum propriu, moarte, pierdere crotalie, dispariţie, regăsire animal; d) să solicite medicului veterinar împuternicit eliberarea formularului de mişcare, în cazul mutării animalului/animalelor între doua exploataţii diferite sau să îi predea acestuia exemplarul negru al documentului de mişcare în cazul achiziţionării sau vânzării animalelor de la/la mijlocitori de afaceri cu animale vii sau exploataţii comerciale; e) să predea medicului veterinar împuternicit crotalia animalului sacrificat pentru consum propriu şi să solicite eliberarea formularului de declarare eveniment;

f) să păstreze şi să arhiveze în ordine cronologică toată formularistica ce îi este remisă de medicului veterinar împuternicit (aceasta constituindu-se în registrul de exploataţie);

g) să predea medicului veterinar împuternicit formularele de mişcare cu care a achiziţionat animalele; h) să îşi achiziţioneze crotalia duplicat în cazul pierderii crotaliei şi să solicite medicului veterinar împuternicit aplicarea

acesteia.

2. În cazul exploataţiilor comerciale: a) să solicite Direcţiei Sanitar -

Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti (DSVSA) înregistrarea şi autorizarea exploataţiei; b) să îşi procure crotaliile sau trusa de tatuaj necesare identificării animalelor; c) să îşi identifice animalele; d) să înregistreze în registrul exploataţiei toate intrările şi ieşirile de animale, precumşi datele referitoare la mişcările respective (dată, destinaţie, mijloc de transport etc);

e) în cazul exploataţiilor comerciale de tip A, să înregistreze în SNIIA atât animalele identificate, cât şi intrările şi ieşirile animalelor în/din exploataţie şi datele referitoare la mişcările respective (dată, destinaţie, mijloc de transport etc);

f) să completeze formularele/documentele de mişcare pentru animalele deţinute ce fac obiectul mişcării între

exploataţii;

g) să transmită în termen de 72 de ore formularele de mişcare la DSVSA;h) în cazul exploataţiilor comerciale de tip A, să predea medicului veterinar oficial crotalia animalului sacrificat

pentru consum propriu şi să înregistreze evenimentul în SNIIA; i) în cazul exploataţiilor comerciale industriale de suine, sa predea pană la sfârşitul lunii ianuarie a anului în curs la

DSVSA situaţia efectivelor de animale deţinute, precum şi a efectivelor ce se intenţionează a se exploata pe parcursul anului în curs.

SMR 7 -

IDENTIFICAREA ŞI ÎNREGISTRAREA BOVINELOR

Deţinătorii animalelor din specia bovine au următoarele obligaţii: 1. În cazul exploataţiilor nonprofesionale:

a) să solicite medicului veterinar împuternicit înregistrarea exploataţiei în RNE; b) să îşi achiziţioneze crotalii pentru identificarea animalelor; c) să notifice medicului veterinar împuternicit orice eveniment de naştere, sacrificare pentru consum propriu, moarte,pierdere crotalie, dispariţie, regăsire animal; d) să solicite medicului veterinar împuternicit eliberarea formularului de mişcare, în cazul mutării animalului/animalelorîntre două exploataţii diferite, sau să îi predea acestuia exemplarul negru al documentului de mişcare în cazul achiziţionăriisau vânzării animalelor de la/la mijlocitori de afaceri cu animale vii sau exploataţii comerciale; e) să predea medicului veterinar împuternicit crotalia animalului sacrificat pentru consum propriu si să soliciteeliberarea formularului de declarare eveniment; f) să păstreze şi să arhiveze în ordine cronologică toată formularistica ce îi este remisă de medicul veterinarîmputernicit (aceasta constituindu-se în registrul de exploataţie); g) să predea medicului veterinar împuternicit formularele de mişcare cu care a achiziţionat animalele; h) să îşi achiziţioneze crotalia duplicat în cazul pierderii crotaliei; i) să ridice de la sediul DSVSA paşaportul bovinei, să achite

contravaloarea acestuia si să il păstreze in condiţii bune; j) să solicite eliberarea contracost a unui duplicat al paşaportului în cazul pierderii sau distrugerii acestuia; k) să solicite înscrierea în paşaport a noului deţinător în cazul cumpărării animalului; l) să deţină asupra lor paşaportul animalului în timpul transportului acestuia.

2. În cazul exploataţiilor comerciale: a) să solicite DSVSA înregistrarea şi autorizarea exploataţiei;b) să îşi cumpere crotaliile necesare identificării animalelor; c) să solicite DSVSA să devină utilizator SNIIA; d) să îşi identifice animalele până la vârsta de 20 de zile şi să le înregistreze în BND; e) să îşi actualizeze zilnic registrul de exploataţie, precum şi baza de date; f) să ridice de la DSVSA în termen de

14 zile de la înregistrarea bovinelor

paşapoartele acestora, achitând contravaloarea

lor;

g) să deţină asupra lor paşaportul animalelor în timpul transportului acestora; h) să înscrie în paşaportul animalelor datele ultimului deţinător; i) să completeze documentele de mişcare pentru animalele deţinute ce fac obiectul mişcării între exploataţii; j) să predea medicului veterinar oficial crotalia animalului sacrificat pentru consum propriu şi să înregistreze evenimentul

în SNIIA.

SMR 8 -

Identificarea şi înregistrarea animalelor din speciile ovine şi caprine

Deţinătorii animalelor din speciile ovine şi caprine au următoarele obligaţii: 1. În cazul exploataţiilor nonprofesionale:

a) să solicite medicului veterinar împuternicit înregistrarea exploataţiei în RNE; b) să îşi achiziţioneze crotalii pentru identificarea animalelor; c) să notifice medicului veterinar împuternicit orice eveniment de naştere, sacrificare pentru consum propriu, moarte,pierdere crotalie, dispariţie, regăsire animal; d) să solicite medicului veterinar împuternicit identificarea animalelor înainte de împlinirea vârstei de 9 lunisau,în orice caz, înainte ca acestea să părăsească exploataţia de origine, cu o crotalie auriculară simplă şi o crotalie auriculară electronică sau cu o crotalie auriculară simplă dacă animalele respective vor face obiectul sacrificăriiînainte de împlinirea vârstei de un an; e) să solicite medicului veterinar împuternicit eliberarea formularului de mişcare, în cazul mutării animalului/animalelorîntre două exploataţii diferite, sau să îi predea acestuia exemplarul negru al documentului de mişcare în cazulachiziţionării sau vânzării animalelor de la/la mijlocitori de afaceri cu animale vii sau exploataţii comerciale; f) să predea medicului veterinar împuternicit crotalia animalului sacrificat pentru consum propriu

şi să solicite eliberareaformularului de declarare eveniment;g) să păstreze şi să arhiveze în ordine cronologică toată formularistica ce ii este remisă de medicul veterinar

împuternicit (aceasta constituindu-se în registrul de exploataţie); h) să predea medicului veterinar împuternicit formularele de mişcare cu care a

achiziţionat animalele i) să îşi achiziţioneze crotalia duplicat în cazul pierderii crotaliei

2. În cazul exploataţiilor comerciale: a) să îşi cumpere crotaliile necesare identificării animalelor; b) să solicite DSVSA să devină utilizator SNIIA; c) să se asigure că toate animalele din exploataţie ce au vârsta de peste 9 luni sunt înregistrate în BND; d) să completeze documentele de mişcare pentru animalele ce vor fi mişcate din exploataţia deţinută şi să înregistrezeîn BND ieşirea animalelor din exploataţie, precum şi eventualele intrări; e) să îşi actualizeze zilnic registrul de exploataţie şi baza de date f) să predea medicului veterinar oficial crotalia animalului sacrificat pentru consum propriu şi să înregistrezeevenimentul în SNIIA

III. CONTROLUL ADMINISTRATIV AL DOSARULUI DE BUNĂSTARE PASĂRE ŞI PORC

CRITERII DE ELIGIBILITATE PORCINE:

A) GENERALE

Plăţile pentru bunăstare pot fi acordate dacă solicitantul:

1. este înregistrat în Registrul Naţional al Exploataţiilor al Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor şi deţine un cod de exploataţie;

2. deţine autorizaţii sanitare veterinare pentru toate exploataţiile cu cod ANSVSA sau, în cazul exploataţiilor comerciale de tip A specifice sectorului de creştere a porcilor, este înregistrat sanitar-veterinar;

3. se angajează să menţină condiţiile de bunăstare şi să respecte cerinţele specifice pachetelor pentru care aplică pe o perioadă de minim 5 ani, de la data depunerii cererii de ajutor.

4. sa respecte cerinţele legale în materie de gestionare împreună cu bunele condiţii agricole şi de mediu, conform OMADR/OMMP/ANSVSA nr. 187/2155/42/2011 aplicabile terenurile agricole aparţinând solicitantului precum şi activităţilor agricole desfăşurate de către acesta pe toată durata angajamentului, de 5 (cinci) ani, după caz.

B) SPECIFICE PACHETELOR:

►

Pachetul 1 -


Notă: Se impune scăderea densităţii la porcii graşi, scrofiţe şi scroafe prin eliminarea unui număr suficient de animale din boxe astfel încât spaţiul disponibil fiecărui animal rămas să crească cu cel puţin 10%, faţă de densitatea rezultată din aplicarea normelor minime obligatorii. În cazul în care, eliminarea numărului de animale în vederea asigurării nivelului minim de spaţiu alocat fiecărui animal de 10% conduce la o creştere a spaţiului/animal mai mare decât 10%, alocarea de spaţiu mai mare va fi prevalentă.

► Pachetul 2asigurarea a minimum 11 ore/zi lumină artificială cu o valoare a iluminării de 50 lux, sprijinul se acordă pentru exploataţiile comerciale autorizate şi exploataţiile comerciale de tip A de creştere a porcinelor în care iluminatul se face exclusiv artificial sau unde raportul dintre suprafaţa vitrată şi suprafaţa pardoselii este de cel mult 1/50.

Notă: Exploataţiile comerciale de creştere a porcinelor dotate cu sisteme de iluminat

exclusiv natural nu sunt eligibile pentru acest pachet.

►

Pachetul 3 –

îmbunătăţirea condiţiilor de bunăstare a suinelor pe durata transportului,

sunt eligibile numai costurile suplimentare standard aferente numai transportului animalelor în afara exploataţiei şi transportului animalelor provenite din alte exploataţii decât cea pentru care se solicită plata.

Notă: Transportul animalelor în cadrul exploataţiei pentru care se solicită plata nu este eligibil, exploataţiile având abatorul în aceeaşi locaţie cu spaţiile de creştere a porcinelor

nefiind eligibile.

Atenţie! Pentru porcii graşi şi scrofiţe prima compensatorie se acordă pentru maxim 2,3

cicluri/an. Procentul maxim anual de înlocuire în fermele de creştere a scroafelor nu poate depăşi

30% din capacitatea maximă a fermei.

► Pachetul 4 –

corectarea nivelului nitriţilor şi nitraţilor din apă. Notă: nu sunt eligibile exploataţiile comerciale autorizate şi exploataţiile comerciale de tip

A de creştere a porcinelor care utilizează apă din reţeaua publică de apă potabilă în

fluxurile tehnologice de creştere.

►

Pachetul 5 -

reducerea noxelor cu 30% faţă de nivelul minim obligatoriu prin menţinerea în limite optime a parametrilor de microclimat Notă: factori (temperatură, umiditate relativă, volum de aer pe cap de animal şi viteza

curenţilor de aer) trebuie asiguraţi în permanenţă în limite optime prin aparatură adecvată şi monitorizaţi permanent cu ajutorul senzorilor specifici sau a aparaturii de

control.

► Pachetul 6 -

îmbunătăţirea condiţiilor zonei de odihnă. Notă: Utilizarea, ca practică superioară privind bunăstarea porcilor, de materiale

higroscopice a căror aplicare garantează menţinerea uscată în permanenţă a zonei de odihnă.

CRITERII DE ELIGIBILITATE PĂSĂRI

A) GENERALE

Plăţile în favoarea bunăstării animalelor –

pachet b) – păsări pot fi acordate dacă solicitantul:1.

deţine autorizaţie sanitar - veterinară pentru toate exploataţiile specifice sectorului de

creştere a păsărilor;

2. se angajează să menţină condiţiile de bunăstare a păsărilor şi să respecte cerinţele specifice subpachetelor pentru care aplică pe o perioadă de minim 5 (cinci) ani, de la data de:

-

16 octombrie 2012 pentru subpachetele 1b), 3b), 4b), 5b);-

13 decembrie 2012 pentru subpachetul 2b), în primul an de aplicare, (data aprobării versiunii X a PNDR 2007-2013 de către Comisia Europeana conform Notificării, Ref. Ares (2012) 1490530 din 13.12.2012)

3. să respecte cerinţele legale în materie de gestionare ÎMPREUNĂ CU BUNELE CONDIŢII AGRICOLE ŞI DE MEDIU, CONFORM OMADR/OMMP/ANSVSA NR. 187/2155/42/2011 pe terenurile agricole aparţinând solicitantului, precum şi pentru activităţile agricole desfăşurate la nivelul exploataţiei autorizate sanitar veterinar şi pe toată durata angajamentului, de 5 (cinci) ani, după caz.

B) SPECIFICE SUBPACHETELOR:

Subpachetul 1b)

– asigurarea intensităţii iluminatului artificial la minimum 30 lucşi (timp de minimum 18 ore / zi pentru pui de curcă, pui de carne şi găini reproducţie rase grele şi timp de 16 ore / zi pentru găini ouătoare)

Sprijinul se acordă pentru exploataţiile comerciale autorizate de creştere a păsărilor în care iluminatul se face exclusiv artificial.

Lumina asigură desfăşurarea normală a proceselor metabolice ale organismului animal, asigurând reacţiile de oxido-reducere, o stare de confort animalelor prin posibilitatea de a percepe mai bine spaţiul înconjurător şi celelalte păsări din hală şi accesul facil la utilităţile din hală. Asigurarea unei iluminări cu valoarea de 30 de lucşi necesită, în funcţie de indicele de luminozitate al diferitelor tipuri de construcţii destinate cazării efectivelor de păsări, consum suplimentar de energie electrică prin corpuri de iluminat. În acest sens, prin aplicarea măsurii se înregistrează un consum suplimentar de energie electrică.

Subpachetul 2b)

– reducerea densităţii păsărilor cu 10 % faţă de densitatea rezultată din aplicarea cerinţelor minime obligatorii privind suprafaţa minimă alocată pentru fiecare categorie de păsări

Suprafaţa mai mare cu 10% faţă de cea prevăzută în Ordinul nr. 30/2010 al preşedintelui ANSVSA care stabileşte standardele minime obligatorii pentru protecţia puilor de carne, Ordinul nr. 136/2006 al preşedintelui ANSVSA pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind standardele minime pentru protecţia găinilor ouătoare cu modificările şi completările ulterioare şi Ordinul

ANSVSA nr. 63 / 2012, conferă condiţii de bunăstare mărite, prin reducerea stresului de coabitare. Astfel, creşte frontul de furajare se face mai uşor accesul la adăpători şi se micşorează stresul produs în perioada de odihnă. Este cunoscut faptul că, în afară de furajare, la care efectivele din boxă participă simultan, celelalte acţiuni fiziologice (adăpare, defecare, odihnă) sunt dispersate în restul perioadei unei zile şi sunt activităţi independente ale animalelor pentru care au nevoie de spaţiu.

Măsura impune scăderea densităţii la păsări prin eliminarea unui număr suficient de animale, astfel încât spaţiul disponibil fiecărui animal rămas să crească cu cel puţin 10 %, faţă de densitatea rezultată din aplicarea normelor minime obligatorii. În cazul în care, eliminarea numărului de păsări în vederea asigurării nivelului minim de spaţiu alocat fiecărui animal de 10 % conduce la o creştere a spaţiului/animal mai mare decât 10%, alocarea de spaţiu mai mare va fi prevalentă.

Atenţie!Atunci când nu se solicită plăţi pentru acest subpachet, la calculul efectivului anual estimat a fi

livrat se are în vedere nr. maxim de locuri de cazare (în limita densităţii notificate la DSVSA) și numărul de serii programate a se realiza (în limita numărului de serii prevăzut în fişa măsurii)

Subpachetul 3b)

–

îmbunătăţirea condiţiilor de bunăstare a păsărilor pe durata transportului

Îmbunătăţirea condiţiilor de bunăstare a păsărilor pe durata transportului se realizează prin reducerea densităţii păsărilor în timpul transportului cu cel puţin 30%.

Atenție!Pentru subpachetul 3b) prima compensatorie se acordă fie numai pentru costurile suplimentare aferente

transportului animalelor (efectivelor) în afara exploataţiei (livrări către abator), fie numai pentru costurile suplimentare aferente transportului animalelor (efectivelor) provenite din alte exploataţii (populare) decât cea pentru care se solicită plata.

Subpachetul 4b)

–


Majoritatea fermelor de păsări din România se alimentează cu apă

din surse proprii (puţuri forate), iar calitatea apei nu corespunde în ceea ce priveşte conţinutul de nitriţi şi nitraţi propuşi prin acest subpachet. Apa reprezintă pentru păsări –

atât din punct de vedere cantitativ, cât şi calitativ -

unul dintre cei mai importanţi factori de confort, iar Directiva Consiliului UE 98/58/CE privind protecţia animalelor de fermă, prevede cerinţe obligatorii privind aportul de apă şi furaje al animalelor. Multe dintre exploataţiile avicole - inclusiv din România - nu dispun de apă la calitatea corespunzătoare din punct de vedere al conţinutului de nitriţi şi nitraţi. Introducerea filtrelor de tratare corespunzătoare a apei, ca şi alte măsuri de întreţinere a reţelei de apă, de trimitere frecventă a probelor pentru analiză, de asigurare a apei la toate punctele de adăpare pentru toate păsările (măsuri care urmăresc bunăstarea păsărilor), reprezintă cheltuielile suplimentare ale unei crescătorii de păsări care aplică aceste cerințe superioare de bunăstare.

Ținând cont de specificitatea tehnologiei utilizată pentru tratarea apei, «sursa de apă»

se poate considera rezervorul/bazinul de colectare a apei provenită de la punctele de captare, reprezentând și locul de prelevare a probelor pentru efectuarea analizelor înainte de tratarea apei. Pentru verificarea calităţii apei de la locul de tratare până la furnizarea acesteia către animale, în vederea determinării nivelului nitriţilor şi nitraţilor, probele de apă trebuie prelevate de la «intrarea în fiecare hală de producţie», care aparţine exploataţiei beneficiarului.

Probele de apă pentru determinarea nivelului nitraţilor şi nitriţilor se pot recolta atât de la sursă, după ieşirea din staţia de tratare a apei, cât şi de la intrarea în fiecare hală (unde există robinet ce poate fi utilizat pentru recoltarea probei de apă).

Subpachetul 5b) –

reducerea noxelor cu 30 % faţă de nivelul minim

obligatoriu prin menţinerea în limite optime a parametrilor de microclimat

Pentru asigurarea constantelor fiziologice alături de condiţiile optime de furajare, adăpare, creştere şi transport, este necesar ca efectivele de păsări să aibă asigurat un microclimat corespunzător parametrilor stabiliţi de normele de bunăstare a păsărilor, fapt care conduce la reducerea nivelului noxelor din halele de păsări. Reducerea nivelului noxelor prin menţinerea microclimatului în limite optime, scade foarte mult riscul de îmbolnăvire a păsărilor, le creşte imunitatea şi li se îmbunătăţeşte starea generală. Urmare, scade foarte mult cantitatea de medicamente (inclusiv antibiotice) necesare tratamentelor animalelor, scade cantitatea de apă consumată, ceea ce se reflectă direct în calitatea dejecţiilor şi apelor uzate eliminate din fermă.

DECLARAŢII ŞI ANGAJAMENTE BUNĂSTARE PORCINE

Solicitanţii îşi vor asuma angajamentele referitoare la bunăstarea porcinelor pe o perioadă de 5 ani de la data solicitării (conform art.40 din R(CE) nr.1698/2005), pentru fiecare exploataţie cu cod ANSVSA şi pachet. Nerespectarea

cerinţelor minime relevante pentru pachetul/pachetele pentru care s-au încheiat angajamente conduce la excluderea de la plată. Nerespectarea standardelor de eco-condiţionalitate (SMR) conduce la aplicarea unor reduceri care pot merge până la excluderea de la plată. În cazul unor anumite neconformităţi prevăzute de sistemul de sancţiuni aplicabil Măsurii 215, beneficiarii vor returna plăţile primite în cadrul angajamentelor curente:

1. respectarea cerinţele legale în materie de gestionare împreună cu bunele condiţii agricole şi de mediu, conform OMADR/OMMP/ANSVSA nr. 187/2155/42/2011 pe

terenurile agricole aparţinând solicitantului, precum şi activităţilor agricole desfăşurate de acesta pe toată durata angajamentului, de 5 (cinci) ani., după caz.

♦

SMR 1 – conservarea păsărilor sălbatice ♦

SMR 2 –

protecţia apelor subterane împotriva poluării cu substanţe periculoase ♦

SMR 3 –

protecţia mediului, în special a solului, atunci când se utilizează nămoluri de epurare în agricultură

♦

SMR 4 –

protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole ♦

SMR 5 –

conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de faună şi floră sălbatică ♦

SMR 6 –

identificarea şi înregistrarea porcinelor ♦

SMR 7 -

identificarea şi înregistrarea bovinelor ♦

SMR 8 -

identificarea şi înregistrarea animalelor din speciile ovine şi caprine

2. respectarea cerinţelor minime obligatorii şi a standardelor superioare de bunăstare a animalelor aferente pachetului /pachetelor solicitate pentru exploataţiile cu cod ANSVSA – pentru care aplică pe toată durata celor 5 (cinci) ani de la data semnării

angajamentului.

3. informarea în scris a APIA în situaţia în care nu este de acord cu modificările prevederilor legale referitoare la standardele obligatorii intervenite în timpul angajamentului. Dacă o asemenea ajustare a legislaţiei naţionale sau comunitare nu este acceptată de către beneficiar, angajamentul va fi anulat însa nu se va solicita returnarea plăţilor efectuate până la acea dată respectând astfel perioada în care angajamentul a fost în vigoare.

4. închiderea cu clauză a angajamentului iniţial în cazul în care capacitatea exploataţiei cu cod ANSVSA aflată sub angajament de bunăstare porcine creşte cu mai mult de 50% şi deschiderea unui nou angajament pe capacitatea majorată, pe o perioadă de 5 ani începând cu anul în curs (beneficiarul va semna în acest sens un nou angajament), conform art. 27, alin.(11) din R(CE) nr.1974/2006 şi O. MADR nr.149/2012.

5. înregistrarea în Registrul Naţional al Exploataţiilor şi deţinerea unui cod de exploataţie şi deţinerea autorizaţiei sanitar-veterinară pentru

întreaga exploataţie/ înregistrării sanitar-veterinare pentru fiecare exploataţie solicitată, în cazul exploataţiilor comerciale de tip A;

DECLARAŢII ŞI ANGAJAMENTE – BUNĂSTARE PĂSĂRI

Solicitanţii îşi vor asuma angajamentele referitoare la bunăstarea păsărilor (conform art.40 din R(CE) nr.1698/2005), pe o perioadă de 5 ani de la data de 16 octombrie 2012 (data intrării în vigoare a Măsurii 215 – plăţi în favoarea bunăstării animalelor, pachetul b) – păsări) pentru subpachetele 1b, 3b, 4b, 5b excepţie subpachetul 2b, pentru primul an de aplicare, de la data de 13 decembrie 2012 (data aprobării versiunii X a PNDR 2007-2013 de către Comisia Europeană conform Notificării, Ref. Ares (2012) 1490530 din 13.12.2012)

pentru fiecare exploataţie autorizată sanitar veterinar şi subpachet pentru care aplică.

Nerespectarea cerinţelor minime relevante pentru subpachetul / subpachetele pentru care s-

au încheiat angajamente conduce la excluderea de la plată.

Reducerea sau anularea plăţilor nu se va aplica exploataţiilor care implementează standarde pentru care s-a acordat perioada de graţie în conformitate cu articolul -

26(1)(b) -

modernizarea exploataţiilor agricole -

în timpul perioadei de graţie. Nerespectarea standardelor de ecocondiţionalitate (SMR) conduce la aplicarea unor reduceri care pot merge până la excluderea de la plată. În cazul anumitor neconformităţi prevăzute de sistemul de sancţiuni aplicabil Măsurii 215, beneficiarii vor returna plăţile primite în cadrul angajamentelor curente:

1) respectarea cerinţelor superioare de bunăstare a animalelor aferente subpachetelor

solicitate pentru exploataţia / exploataţiile cu autorizaţie sanitar veterinară, începând cu 16 octombrie 2012 pentru subpachetele 1b, 3b, 4b şi 5,b, excepţie pentru primul an de aplicare de la data de 13 dec 2012 pentru subpachetul 2b, pentru care aplică pe toată durata celor 5 (cinci) ani.

2) depunerea decontului justificativ, împreună cu documentele specifice, diferenţiat pe următoarele categorii: - categoria pui de carne; - categoria pui de curcă; - categoria găini ouătoare; - categoria găini de reproducţie rase grele;

3) deţinerea şi actualizarea evidenţelor specifice fiecărui subpachet pentru care a fost încheiat angajament şi pentru fiecare exploataţie cu autorizaţie sanitară-veterinară aflată sub angajament conform fişei Măsurii 215 – Plăţi în favoarea bunăstării animalelor –

pachetul b) – păsări;4) respectarea cerinţelor legale în materie de gestionare a mediului şi de identificare şi înregistrare

a animalelor, CONFORM ORDINULUI MINISTRULUI AGRICULTURII ŞI DEZVOLTĂRII RURALE, AL MINISTRULUI MEDIULUI ŞI PĂDURILOR ŞI AL PREŞEDINTELUI AUTORITĂŢII NAŢIONALE SANITARE VETERINARE ŞI PENTRU SIGURANŢA ALIMENTELOR NR. 187/2155/42/2011 PENTRU APROBAREA CERINŢELOR LEGALE ÎN MATERIE DE GESTIONARE (SMR) PRIVIND MEDIUL ŞI IDENTIFICAREA ŞI ÎNREGISTRAREA ANIMALELOR ÎN CADRUL SCHEMELOR ŞI MĂSURILOR DE SPRIJIN PENTRU AGRICULTORI ÎN ROMÂNIA, pe terenurile agricole aparţinând fermei şi activităţile agricole desfăşurate la nivelul fermei şi pe toată durata angajamentului, de 5 (cinci) ani, după caz.

♦

SMR 1 – conservarea păsărilor sălbatice♦

SMR 2 –

protecţia apelor subterane împotriva poluării cu substanţe periculoase♦

SMR 3 –

protecţia mediului, în special a solului, atunci când se utilizează nămoluri de epurare în agricultură

♦

SMR 4 –

protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole♦

SMR 5 –

conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de faună şi floră sălbatică♦

SMR 6 –

identificarea şi înregistrarea porcinelor♦

SMR 7 -

identificarea şi înregistrarea bovinelor♦

SMR 8 -

identificarea şi înregistrarea animalelor din speciile ovine şi caprine

5) închiderea cu clauză a angajamentului iniţial în cazul în care capacitatea exploataţiei autorizată sanitar veterinar, aflată sub angajament de bunăstare păsări, creşte cu mai mult de 50% şi deschiderea unui nou angajament pe capacitatea majorată, în perioada de depunere a cererilor de ajutor, pe o perioadă de 5 ani începând cu anul în care survine modificarea (beneficiarul va semna în acest sens un nou angajament), conform art. 27, alin.(11) din R(CE) nr.1974/2006;

6) deţinerea autorizaţiei sanitar-veterinară pentru exploataţia/ exploataţiile aflată/aflate sub angajament.

7) neschimbarea categoriei de păsări din exploataţia / exploataţiile aflată / aflate sub angajament pe durata acestuia;

8) restituirea sumelor încasate necuvenit sub forma plăţilor compensatorii în conformitate cu prevederile europene şi naţionale, în cazul nerespectării celor prevăzute în angajament.

PACHETELE PRIVIND PLĂŢILE PENTRU BUNĂSTARE –

PORCINE

Pachet 1 –


Indicator pentru cerinţa superioarăIndicator pentru cerinţa minimă

obligatorie

Suprafaţa de pardoseală disponibilă în condiţii superioare de bunăstare:♦


0,605 m2

♦


0,715 m2

♦


1,1 m2

♦


1,804 m2

, respectiv 2,475 m2

Suprafaţă de pardoseală disponibilă minimă obligatorie: ♦


0,55 m2

♦


0,65 m2

♦


1 m2

♦


1,64 m2, respectiv 2,25 m2

Pachet 2 - asigurarea a minimum 11 ore/zi lumină artificială cu o valoare a iluminării de 50 lux.

Indicator pentru cerinţa superioară Indicator pentru cerinţa minimă

obligatorie

Condiţii de iluminat superioare:♦ perioadă de minimum 11 ore/zi de iluminat artificial♦

iluminare de 50 lux (cel puţin 1 bec cu puterea de 150W la fiecare 33 m2

, în intervalul orar stabilit prin angajament)

Condiţii de iluminat minime obligatorii:♦ perioadă de minimum 8 ore/zi iluminat ♦

iluminare de 40 lux (cel putin 1 bec cu puterea de 100 W la fiecare 42 m2

)

Pachet 3 –



obligatorie

Densitatea porcilor în timpul

transportului nu trebuie să depăşească 165 kg/m2


Pachet 4 -

corectarea nivelului nitriţilor şi nitraţilor din apa


obligatorie

♦

nitraţi –

50 (mg/l)♦

nitriţi –

0,5 (mg/l) ♦

[nitraţi / 50] + [nitriţi /3] ≤

1

♦

Nitraţi + nitriţi –

100 (mg/l)♦

Nitriţi –

10 (mg/l).

Pachet 5 -



obligatorie

Nivelul noxelor din adăpost în condiţii superioare de bunăstare: ♦

max. 10,5 mg/m3 pulberi ♦

max. 700 ppm CO2

Nivelul noxelor din adăpost în condiţii minime obligatorii: ♦

max. 15 mg/m3 pulberi♦

max. 1000 ppm CO2

Pachet 6 -



Zona de odihnă în condiţii superioare de bunăstare trebuie să fie uscată în permanenţă prin utilizarea de materiale absorbante corespunzătoare pentru aşternut.

Adăposturile pentru porci trebuie construite astfel încât sa permită animalelor sa aibă acces la o zona de odihna confortabilă din punct de vedere fizic şi termic, drenată şi curăţată corespunzător şi care să permită tuturor animalelor să se odihnească în acelaşi timp

PACHETELE PRIVIND PLĂŢILE PENTRU BUNĂSTARE - PĂSĂRI


iluminare artificială cu intensitate de 30 lucşi:-

timp de minimum 18 ore/zi pentru categoriile: pui de carne, pui de curcă și găini de reproducţie rase grele;- timp de 16 ore/zi pentru categoria găini ouătoare

iluminare artificială cu intensitate de 20 lucşi

Subpachet 1b) - asigurarea intensităţii iluminatului artificial la minimum 30 lucşi

Subpachet 2b)

– reducerea densităţii păsărilor cu 10 % faţă de densitatea rezultată din aplicarea cerinţelor minime obligatorii privind suprafaţa minimă alocată pentru fiecare categorie de păsări


Suprafaţa disponibilă în condiţii superioare de bunăstare: Suprafaţă disponibilă minimă obligatorie:

-pui de carne –

700,7 cm2/cap

(29,97 kg/m2)-pui de carne –

595 cm2/cap (35,29 kg/m2)-pui de carne –

550 cm2/cap (38,18

kg/m2)

pui de carne –

637 cm2/cap [33 kg/m2

(33 kg/m2 : 2,1 kg/cap = 15,7 pui/m2, 10000 cm2 : 15,7 pui = 637 cm2/cap)]pui de carne –

540,5 cm2/cap[39 kg/m2

(39 kg/m2 : 2,1 kg/cap = 18,5 pui/m2, 10000 cm2 : 18,5 pui = 540.5 cm2/cap)]pui de carne –

500 cm2/cap[42 kg/m2

(42 kg/m2 : 2,1 kg/cap = 20 pui/m2, 10000 cm2 : 20 pui = 500 cm2/cap)]

găini ouătoare-

1222 cm2/cap în sistem alternativ-

825 cm2/cap în sistem cuşti îmbunătăţite

găini ouătoare -

1111 cm2/cap –

sistem alternativ(9 găini ouătoare/m2

în sistem alternativ1m2/9 găini = 1111 cm2/cap)-

750 cm2/cap -

sistem cuşti îmbunătăţite

găini reproducţie rase grele-

1549,2 cm2/cap

găini reproducţie rase grele-

1408,4 cm2/cap(25 kg/m2 : 3,5 kg/cap = 7,1 găini/m2, 10000 cm2 : 7,1 găini = 1408,4 cm2/cap)

pui de curcă-

masculi: 1200,87 cm2/cap-

femele: 1320,52 cm2/cap

pui de curcă-

Masculi: (55 kg/m2

: 6 kg/cap = 9.16 pui/m2,10000 cm2

: 9.16 pui/m2

= 1091.70 cm2/cap)- Femele: (50 kg/m2

: 6 kg/cap = 8.33 pui/m2, 10000 cm2/m2

: 8.33 pui/m2

= 1200.48 cm2/cap)

Subpachet 3b)

- îmbunătăţirea condiţiilor de bunăstare a păsărilor pe durata transportului (numai pentru livrările către abator)


Suprafaţa superioară în timpul transportului păsărilor, de minim:260 cm2/kg pentru păsări cu greutatea < 1,6 kg/cap208 cm2/kg pentru păsări cuprinse între 1,6 -

< 3 kg/cap150 cm2/kg pentru păsări cuprinse între 3 -


Suprafaţa minimă obligatorie în timpul transportului păsărilor:200 cm2/kg pentru păsări cu greutatea <1,6 kg/cap160 cm2/kg, pentru păsări cuprinse între 1,6 -

< 3 kg/cap115 cm2/kg pentru păsări cuprinse între 3 <5 kg /cap105 cm2/kg pentru păsări cu greutatea de >5 kg/cap

Subpachet 4b)

-



Nitraţi –


0,5 (mg/l).Nitraţi –


1 (mg/l).

Subpachet 5b)

-



Nivelul noxelor din adăpost în condiţii superioare de bunăstare:-

14 ppm amoniac (NH3

)-

2100 ppm dioxid de carbon (CO2

)

●

Nivelul noxelor din adăpost în condiţii minime obligatorii:

-

20 ppm amoniac (NH3

)-

3000 ppm dioxid de carbon (CO2

)

FLUXUL MĂSURII 2.1.5. –

PORCINE

1.

Primirea cererii de ajutor (art.2/Reg.65) –

declaraţie/angajament pentru fiecare exploataţie cu cod ANSVSA, categorie şi pachet pe 5 ani şi a documentelor anexate (estimare program livrare/populare, estimare transport, program lumina);

2.

Începând cu anul II se depune Cererea de plată anuala pentru fiecare an,respectiv anii II, III, IV şi V de angajament;

3.

Controlul vizual formal al cererii –

completarea tuturor datelor, existenţa tuturor documentelor, existenţa semnăturilor;

4.

Înregistrarea cererii la APIA -

CJ, în Registrul special şi eliberarea bonului cu numărul şi data de înregistrare a cererii;

5.

Verificarea cererii şi a documentelor anexate si stabilirea numărului de solicitanţi eligibili.

6.

Depunerea decontului justificativ se face trimestrial pentru porci graşi şi scrofiţe şi anual pentru scroafe, însoţite de documentele specifice;

7.

Verificarea administrativa a documentelor justificative;

8.

Analiza de risc si eşantionare;

9.

Efectuarea controlului la faţa locului;

10. Efectuarea supracontrolului la faţa locului;

11. Finalizarea verificărilor in vederea stabilirii sumelor cuvenite;

12. Efectuarea plăţilor.

FLUXUL MĂSURII 2.1.5. – PĂSĂRI

1.

Primirea cererii de ajutor (conform art.2/Reg.65/2011) –

declaraţii / angajamente pentru fiecare exploataţie autorizată sanitar veterinar, categorie şi subpachet şi a documentelor anexate (estimare program livrare/populare, estimare transport, program lumină) pe durata angajamentului;

2. Începând cu anul II se depune Cererea de plată, anuală (pentru fiecare an de angajament -

respectiv anul II, III, IV şi V ) ;

3. Controlul vizual formal al cererii –

completarea tuturor datelor, existenţa tuturor documentelor, existenţa semnăturilor;

4. Înregistrarea cererii la APIA -

CJ, în Registrul special şi eliberarea bonului cu numărul şi data de înregistrare a cererii;

5. Verificarea cererii şi a documentelor anexate şi stabilirea numărului de solicitanţi eligibili.

6. Depunerea decontului justificativ se face trimestrial/anual pentru păsări, însoţit de documentele specifice;

7. Verificarea administrativă a documentelor justificative;

8. Analiza de risc şi eşantionare;

9. Efectuarea controlului la faţa locului;

10. Efectuarea supracontrolului la faţa locului;

11. Finalizarea verificărilor în vederea stabilirii sumelor cuvenite;

12. Efectuarea plăţilor.

TERMENUL DE DEPUNERE AL CERERII DE AJUTOR –

PORCINE

Pentru anul 2012, Cererea de ajutor pentru măsura 2.1.5. – plăţi privind bunăstarea animalelor –

porcine se depune în perioada 16 iulie–

16 august. Solicitanţii depun o singură cerere de ajutor pentru toate explotaţiile cu cod ANSVSA deţinute, la centrul judeţean APIA pe a cărui rază teritorială se află sediul social al

solicitantului. Se pot solicita unul, combinaţie de 2 sau mai multe din pachetele de sprijin. În această situaţie şi plăţile aferente acestor pachete se cumulează, neexistând cerinţe care ar putea fi plătite de două ori.

Pentru anul I, Cererea de ajutor reprezintă şi cererea anuala de plată. Începând cu anul al II-lea, beneficiarii depun anual cereri de plată. Retragerea cererii de ajutor parţial sau total (M2 –

anexa nr.4) se poate realiza în scris, în orice moment în conformitate cu prevederile art.25 din Regulamentul CE 1122/2009.

Solicitarea de retragere este luată în considerare oricând, mai puţin în situaţia în care APIA/APDRP/ANSVSA a informat solicitantul cu privire la nereguli identificate în cererea de ajutor, a fost înştiinţat cu privire la intenţia de a se efectua controale la fata locului,dacă în urma controlului la fata locului au fost identificate nereguli sau dacă a fost efectuată o plată.

TERMENUL DE DEPUNERE AL CERERII DE AJUTOR – PĂSĂRI

Pentru anul 2012, cererea de ajutor pentru Măsura 215 – Plăţi în favoarea bunăstării animalelor –

pachetul b) – păsări se depune în perioada 15 noiembrie 2012 –

18 ianuarie 2013.

Solicitanţii depun o singură cerere de ajutor pentru toate exploataţiile autorizate sanitar veterinar deţinute, la centrul judeţean APIA pe a cărui rază teritorială se află sediul social al solicitantului.

Se pot solicita unul, combinaţie de 2 (două) sau mai multe din subpachetele de sprijin. În această situaţie şi plăţile aferente acestor subpachete se cumulează, neexistând cerinţe care ar putea fi plătite de două ori.

Pentru anul I, Cererea de ajutor reprezintă şi cererea anuală de plată.Începând cu anul al II-lea, beneficiarii depun anual cereri de plată.Retragerea cererii de ajutor parţial sau total (M2 –

anexa nr.4) se poate realiza în scris, în orice moment în conformitate cu prevederile art. 25 din Regulamentul CE 1122/2009.

Solicitarea de retragere este luată în considerare oricând, mai puţin în situaţia în care APIA/APDRP/ANSVSA a informat solicitantul cu privire la nereguli identificate în cererea de ajutor, a fost înştiinţat cu privire la intenţia de a se efectua controale la faţa locului, dacă în urma controlului la faţa locului au fost identificate nereguli sau dacă a fost efectuată o plată.

DOCUMENTELE CARE ÎNSOŢESC CEREREA DE AJUTOR –

PORCINE

Cererile de ajutor pentru măsura 2.1.5. – plăţi privind bunăstarea animalelor –

porcine se depun însoţite de:

1. Copie CUI / CIF, după caz

2. Copie buletin/carte de identitate a titularului / administratorului / reprezentantului legal/împuternicitului

3. Copie autorizaţie/autorizaţii sanitar-veterinară/e/înregistrare/înregistrări sanitar- veterinară/e pentru exploataţiile comerciale tip A, după caz, în funcţie de numărul de exploataţii cu cod ANSVSA deţinute;

4. Copia schiţei grajdului pentru fiecare exploataţie cu cod ANSVSA (din care să reiasă adresa şi suprafaţa spaţiilor de cazare/ spaţiul maxim de cazare pe compartiment);

5. Program de iluminat: vară/ iarnă (funcţie de dată schimbării orei);

6. Graficul estimativ de livrare anual;

7. Graficul estimativ de populare, anual.

8. Document coordonate bancare

9. Împuternicire şi copii după actele de identificare ale împuternicitului, dacă este cazul.

DOCUMENTELE CARE ÎNSOŢESC CEREREA DE AJUTOR – PĂSĂRI

Cererile de ajutor pentru Măsura 215 – plăţi în favoarea bunăstării păsărilor pachetul b) - păsări se depun însoţite de:

1. Copie CUI/ CIF, după caz;

2. Copie buletin/carte de identitate a titularului / administratorului / reprezentantului legal /împuternicitului;

3. Copie autorizaţie/ autorizaţii sanitar-veterinară/e;

4. Copia schiţei adăposturilor pentru fiecare exploataţie (din care să reiasă adresa şi suprafaţa spaţiilor de cazare/spaţiul maxim de cazare pe hale/cuşti îmbunătăţite);

5. Program de iluminat: vară/ iarnă (funcţie de dată schimbării orei) care să conţină intervalul orar pe perioade, în funcţie de tehnologia de creştere şi categorie;

6. Copia după notificarea crescătorului de păsări către DSVSA judeţean privind densitatea practicată;

7. Graficul estimat de livrare anual;

8. Graficul estimat de populare anual;

9. Mişcarea anuală estimată a efectivelor de găini ouătoare/rase grele în cazul inexistenţei livrărilor;

10. Document coordonate bancare;

11. Împuternicire şi copii după actele de identitate ale împuternicitului, dacă este cazul;

12. Copia declaraţiei pe suprafaţă, dacă este cazul;

13. Alte documente justificative, dacă este cazul.

DEPUNEREA DECONTULUI JUSTIFICATIV –

PORCINE

Decontul justificativ, modelului este prezentat din anexa nr. 7 - măsura 2.1.5. – plăţi privind bunăstarea animalelor –

porcine se depune trimestrial/anual pentru cererile de ajutor depuse în intervalul 16 iulie – 16 august 2012, aferente activităţii desfăşurate în perioada 16 Iulie 2012 –

15 iulie 2013:

a) trimestrial pentru porci graşi şi scrofiţe în următoarele perioade: -

16 – 31 octombrie 2012 pentru livrările/transferuri/mutaţii din perioada 16 iulie –

15 octombrie 2012 (perioada 1); -

16 – 31 ianuarie 2013 pentru livrările/transferuri/mutaţii din perioada 16octombrie 2012 –

15 ianuarie 2013 (perioada 2); -

16 – 30 aprilie 2013 pentru livrările/transferuri/mutaţii din perioada 16 ianuarie –

15 aprilie 2013 (perioada 3); -16– 31 iulie2013 pentru livrările/transferuri/mutaţii din perioada 16 aprilie –

15 iulie 2013 (perioada 4);

b) anual pentru scroafe în perioadă: -

16 –

31 iulie 2013 pentru efectivul mediu anual aferent perioadei 16 iulie 2012 –

15 iulie 2013; Deconturile justificative depuse după termenele stabilite si incomplete din punct de vedere al documentelor obligatorii sunt considerate inadmisibile.

Decontul justificativ va fi însoţit obligatoriu de următoarele documente, funcţie de categoria suinelor si pachetele solicitate:

A) PORCI GRAŞI

1. Documente generale:

- copia documentului de însoţire a porcilor de la exploataţie cu cod ANSVSA la destinaţia de livrare;

- copia facturii fiscale de vânzare a porcilor către abator/terţi/de abatorizare a porcilor (în situaţia abatorizării în regim de prestare de servicii -

nr. capete în viu), după caz; -

fişa urmăririi activităţii la porci graşi, înregistrată la unitatea de creştere şi semnată de conducătorul unităţii şi de directorul economic al unităţii, trebuie completată pentru perioada respectivă;

-

mişcarea lunară şi cumulată a efectivelor de porcine, trebuie completată pentru perioada respectivă;

- copia facturii fiscale de cumpărare a purceilor, din care să reiasă greutatea medie/cap de maxim 30 kg (când provin din cumpărare), după caz;

-

documentul de transfer a purceilor intraţi în ferma de creştere şi îngrăşare a porcilor când purceii provin din ferma de reproducţie a aceleiaşi societăţi;

-

actul de mutaţie a purceilor la categoria porci graşi, după caz;-

documentul de intrarea purceilor în ferma de creştere şi îngrăşare a porcilor în situaţia în care purceii sunt crescuţi în regim de prestare de serviciu. Documentul de intrare va fi însoţit de copia contractului de prestare de serviciu care are ca obiect creşterea porcinelor.

2. Documente specifice pachetelor:

Pachet 1 -


-

situaţia centralizatoare a evidentelor privind respectarea suprafeţei de pardoseala disponibila in condiţii superioare de bunăstare aferenta fiecărui decont justificativ.

Pachet 2 - asigurarea a minimum 11 ore/zi lumină artificială cu o valoare a iluminării de 50 lux

-

programul de iluminat realizat care sa cuprindă intervalul orar şi intensitatea luminii (50 lucşi) pe perioade, funcţie de tehnologia de creştere; - copii după evidentele privind utilizarea si întreţinere a sistemelor de iluminat.

Pachet 3-

îmbunătăţirea condiţiilor de bunăstare a suinelor pe durata transportului

-

situaţia centralizatoare care va cuprinde: numărului avizului de însoţire, numărul de capete

porci aferent avizului, greutatea acestora, suprafaţa totala (utilă) a mijlocului de transport, numărul de înmatriculare al vehiculului de transport,numărul documentului sanitar veterinar care a însoţit transportul, calculul densităţii pe fiecare transport:

-

copia/copii ale avizului de însoţire din care să reiasă numărul de capete livrate, greutatea acestora, numărul de înmatriculare al vehiculului de transport

- copia autorizaţiei sanitare veterinare a transportatorului;- copia autorizaţiei sanitar-veterinarea mijlocului de transport (pentru călătoriile

care depăşesc 65 km) sau a certificatului de înregistrare sanitar – veterinar (pentru călătorii până la 65 de km);

- copia documentelor sanitar-veterinare care însoţeşte transportul din care să reiasă numărul animalelor, numărul de înmatriculare al vehiculului de transport şi numărul documentului de însoţire de la exploataţie cu cod ANSVSA la destinaţie;

-

pentru transporturile cu mijloace auto de la terţi va fi depusă şi copie/copiile factura/ilor fiscala/e de prestare a serviciului de transport daca este cazul;

Atenţie ! Pentru porcii graşi şi scrofiţe prima compensatorie pentru pachetul 3 se acordă pentru maxim 2,3

cicluri/an.

Pachet 4-

corectarea nivelului nitriţilor şi nitraţilor din apă

- copiile buletinelor de analiză, eliberate de un laborator acreditat/autorizat după cum urmează: -

min. 8 buletine/an la intrarea în hală aferente perioadei 16 iulie 2012-15 iulie 2013 (2 buletine pe trimestru); - min. 4 buletine/an la sursă aferente perioadei 16 iulie 2012-15 iulie 2013 (un buletin/trimestru); - buletin de analiză după fiecare tratare/corectare a nivelului nitraţilor şi nitriţilor, după caz.

Pachet 5-

reducerea noxelor cu 30% faţă de nivelul minim obligatoriu prin menţinerea în limite optime a parametrilor de microclimat

- copia registrului cu măsurătorile efectuate în perioada aferentă decontului justificativ (determinări zilnice pentru temperatură, umiditate, viteza curenţilor de aer din care să rezulte că valorile noxelor nu depăşesc următoarele valori:

-

maxim 10,5 mg / m3 pulberi în adăpost -

maxim 700 ppm CO2 );

Pachet 6-


- Copie a facturii fiscale de achiziţionare a materialelor absorbante/higroscopice; - copie certificat de conformitate/documentaţie tehnică a materialului higroscopic

recomandată de producător din care să reiasă consumul de material raportat la suprafaţă şi durata de folosire în condiţii normale.

B) SCROFIŢE

1. Documente generale

- copie a avizului de însoţire a scrofiţelor de la o fermă de reproducţie la altă fermă

de reproducţie a aceluiaşi crescător;

- copie a facturii fiscale de vânzarea scrofiţelor, daca este cazul; - copie a actului de mutaţie ale scrofiţelor la categoria scroafe; -

fişa urmăririi activităţii la scrofiţe, înregistrată la unitatea de creştere şi semnată de conducătorul unităţii şi de directorul economic al unităţii, trebuie completată pentru perioada respectivă începând cu 16 iulie 2012

- mişcarea lunară şi cumulată a efectivelor de porcine, trebuie completată pentru perioada respectivă;

2. Documente specifice pachetelor

Pachet 1-

creşterea cu cel puţin 10% a spaţiului alocat disponibil fiecărui animal

- Situaţia centralizatoare a evidenţelor privind respectarea suprafeţei de pardoseală disponibilă în condiţii superioare de bunăstare aferente fiecărui decont justificativ ;

Pachet 2- asigurarea a minimum 11 ore/zi lumină artificială cu o valoare a iluminării de 50 lux.

- programul de iluminat realizat care sa cuprindă intervalul orar şi intensitatea luminii (50 lucşi) pe perioade, funcţie de tehnologia de creştere; - copii după evidentele privind utilizarea si întreţinerea sistemelor de iluminat.

Pachet 3-


- situaţia centralizatoare care va cuprinde: nr. avizului de însoţire, numărul de capete scrofiţe aferent avizului, greutatea acestora, suprafaţa totală (utilă) a mijlocului de transport, numărul de înmatriculare al vehiculului de transport, numărul documentului sanitar veterinar care a însoţit transportul, calculul densităţii pe fiecare transport;

-

copia/copii ale avizului de însoţire din care să reiasă numărul de capete livrate, greutatea acestora, numărul de înmatriculare al vehiculului de transport;

- copia autorizaţiei sanitare veterinare a transportatorului; - copia autorizaţiei sanitar-veterinare a mijlocului de transport (pentru călătoriile care

depăşesc 65 km)sau a certificatului de înregistrare sanitar – veterinar (pentru călătorii până la 65 de km);

-

copia documentelor sanitar-veterinare care

însoţeşte transportul din care să reiasă numărul animalelor, numărul de înmatriculare al vehiculului de transport şi numărul documentului de însoţire de la exploataţia cu cod ANSVSA la destinaţie

-

pentru transporturile cu mijloace auto de la terţi va fi depusă şi copia/copiile facturii/lor fiscale de prestare a serviciului de transport, dacă este cazul;

Atenţie ! Pentru porcii graşi şi scrofiţe prima compensatorie pentru pachetul 3 se acordă

pentru maxim 2,3 cicluri/an.

Pachet 4-

corectarea nivelului nitriţilor şi nitraţilor, din apă

- copiile buletinelor de analiză, eliberate de un laborator acreditat /autorizat după cum urmează: - min. 8 buletine/an la intrarea în hală aferente perioadei 16 iulie 2012-15 iulie 2013 (2

buletine pe trimestru); - min. 4 buletine/an la sursă aferente perioadei 16 iulie 2012-15 iulie 2013 (un

buletin/trimestru) - buletin de analiză după fiecare tratare/corectare a nivelului nitraţilor şi nitriţilor, după caz;

Pachet 5-



-


maxim 700 ppm CO2 )

Pachet 6-


- copia facturii fiscale de achiziţionare a materialelor absorbante/higroscopice; - copia fişa tehnică /certificatul de conformitate /documentaţie tehnică a materialului

higroscopic recomandată de producător din care să reiasă consumul de

material raportat la suprafaţă şi durata de folosire în condiţii normale.

C) SCROAFE

1. Documente generale -

fişa urmăririi activităţii la scroafe pentru perioada 16 iulie 2012-15 iulie 2013, înregistrată la unitatea de creştere şi semnată de conducătorul unităţii şi de directorul economic al unităţii;

-

mişcarea lunară şi cumulată anuală a efectivelor de scroafe, trebuie completată pentru perioada 16 iulie 2012-15 iulie 2013

2. Documente specifice pachetelor

Pachet 1-


- situaţia centralizatoare a evidenţelor privind respectarea suprafeţei de pardoseală disponibilă în condiţii superioare de bunăstare aferentă decontului justificativ anual după cum urmează.

- numărul maxim de animale din fiecare lună începând cu data de 16 iulie – până la data 15 iulie inclusiv în anul următor

Pachet 2- asigurarea a minimum 11 ore/zi lumină artificială cu o valoare a iluminării de 50 lux

- programul de iluminat realizat care să cuprindă intervalul orar şi intensitatea luminii (50 lucşi) pe perioade, funcţie de tehnologia de creştere; - copii după evidenţele privind utilizarea şi întreţinerea sistemelor de iluminat;

Pachet 3-


- situaţia centralizatoare care va cuprinde:nr. avizului de însoţire, numărul de capete scroafe aferent avizului, greutatea acestora, suprafaţa totală (utilă) a mijlocului de transport, numărul de înmatriculare al vehiculului de transport,numărul documentului sanitar veterinar care a însoţit transportul, calculul densităţii pe fiecare transport

-

copia/copii ale avizului de însoţire din care să reiasă numărul de capete livrate, greutatea acestora, numărul de înmatriculare al vehiculului de transport;

- copia autorizaţiei sanitare veterinare a transportatorului; - copia autorizaţiei sanitar-veterinare a mijlocului de transport (pentru călătoriile care

depăşesc 65 km) sau a certificatului de înregistrare sanitar – veterinar (pentru călătorii până la 65 de km);

-

copia documentelor sanitar-veterinare care

însoţeşte transportul din care să reiasă numărul animalelor, numărul de înmatriculare al vehiculului de transport şi numărul documentului de însoţire de la exploataţie cu cod ANSVSA la destinaţie;

-

pentru transporturile cu mijloace auto de la terţi va fi depusă şi copia/copiile facturilor fiscale de prestare a serviciului de transport dacă este cazul; Atenţie

Procentul maxim anual de înlocuire în fermele de creştere a scroafelor nu poate depăşi 30% din capacitatea maximă a fermei

Pachet 4 -

corectarea nivelului nitriţilor şi nitraţilor, din apă

-

copiile buletinelor de analiză, eliberate de un laborator acreditat /autorizat după cum urmează:

- min. 8 buletine/an la intrarea în hală aferente perioadei 16 iulie 2012-15 iulie 2013; - min. 4 buletine/an la sursă aferente perioadei 16 iulie 2012-15 iulie 2013;

- buletin de analiză după fiecare tratare/corectare a nivelului nitraţilor şi nitriţilor, după caz;

Pachet 5 -



-


maxim 700 ppm CO2 );

Pachet 6-


- copia facturii fiscale de achiziţionare a materialelor absorbante/higroscopice;-

copia fişei tehnice /certificatului de conformitate /documentaţie tehnică a materialului higroscopic recomandată de producător din care să reiasă consumul de material raportat la suprafaţă şi durata de folosire în condiţii normale;

DEPUNEREA DECONTULUI JUSTIFICATIV – PĂSĂRI

Decontul justificativ, conform modelului din anexa nr. 7 - Măsura 215 - plăţi în favoarea bunăstării animalelor – pachet b) - păsări se depune trimestrial/anual pentru cererile de ajutor depuse în intervalul 15 noiembrie 2012 – 18 ianuarie 2013, aferente activităţii desfăşurate în perioada 16 octombrie 2012 –

15 octombrie 2013:

a)

trimestrial :

-

16 ianuarie –

15 februarie 2013 pentru livrările / transferurile către abatoare proprii din perioada 16 octombrie 2012 –

15 ianuarie 2013 (perioada 1);-

16 aprilie –

15 mai 2013 pentru livrările / transferurile către abatoare proprii din

perioada 16 ianuarie –

15 aprilie 2013 (perioada 2);-

16 iulie –

16 august 2013 pentru livrările / transferurile către abatoare proprii din

perioada 16 aprilie –

15 iulie 2013 (perioada 3);-

16 octombrie –

15 noiembrie 2013 pentru livrările din

perioada 16 octombrie –

15 octombrie 2013 (perioada 4);

b) anual:

-16 octombrie –

15 noiembrie 2013 în cazul categoriilor de găini ouătoare şi găini de reproducţie din rase grele, dacă solicitantul nu livrează păsări, în perioada 16 octombrie 2012 -

15 octombrie 2013.

Deconturile justificative depuse după termenele stabilite şi incomplete din punct de vedere al documentelor obligatorii sunt considerate inadmisibile.

Decontul justificativ va fi însoţit obligatoriu de următoarele documente, în funcţie de

categoria păsărilor şi subpachetele solicitate:

A) PUI DE CARNE


-copia documentului de însoţire a puilor de carne de la exploataţie la abator (nr. capete în viu, greutatea);

-copia facturii fiscale de vânzare a puilor de carne către abator (nr. capete în viu, greutatea);

-copia facturii fiscale (de abatorizare -

în situaţia abatorizării în regim de prestare de

servicii –

nr. capete în viu, greutatea), după caz

-fişa urmăririi activităţii la pui de carne, înregistrată la unitatea de creştere şi semnată de conducătorul unităţii şi de directorul economic al unităţii, trebuie completată pentru

perioada respectivă;

-documentul de transfer/documentul de însoţire a puilor de carne către abatorul propriu, când aceştia provin din exploataţia de creştere a aceleiaşi societăţi;

-fişa tehnică de lot a puilor de carne

În cazul livrărilor prin formele asociative copia facturii fiscale de vânzare a puilor de carne către forma asociativă şi copia facturii fiscale de vânzare la abator

2. Documente specifice subpachetelor

Subpachet 1 b) - asigurarea intensităţii iluminatului artificial la minimum 30 lucşi, timp de minimum 18 ore / zi

- programul de iluminat realizat care să cuprindă intervalul orar

şi intensitatea luminii (30 lucşi) pe perioade, funcţie de tehnologia de creştere şi categorie;-

copiile evidenţelor privind utilizarea suplimentară a luminii artificiale cu valoarea iluminării de 30 lucşi în intervalul specificat.- copii după evidenţele privind utilizarea sistemelor de iluminat;-copii după evidenţele privind întreţinerea sistemelor de iluminat dacă au avut loc astfel de lucrări.

Subpachet 2 b) - reducerea densităţii păsărilor cu 10 % faţa de densitatea rezultată din aplicarea cerinţelor minime obligatorii privind suprafaţa minimă alocată pentru fiecare

categorie de păsări

Atenţie!În primele 10 zile de la populare, densitatea puilor de carne poate fi mai mare cu maxim 5 % faţă de densitatea obligatorie pentru cerinţa superioară, în vederea acoperirii ratei medii de mortalitate.- la controlul pe teren, nu se poate depăşi greutatea pentru condiţiile superioare/m2, conform fişei tehnice de lot a puilor de carne sau suprafaţa/cap.-

la livrare, suprafaţa disponibilă/cap va fi determinată prin raportarea suprafeţei totale disponibile la numărul de pui livraţi.- situaţia centralizatoare a evidenţelor privind respectarea suprafeţei de pardoseală disponibilă şi a greutăţii în condiţii superioare de bunăstare aferentă decontului justificativ care să cuprindă luna, hala /compartimentul, suprafaţa utilă a halei/ compartimentului, greutatea /m2, suprafaţa disponibilă/cap la livrare.

Subpachet 3 b) -


-

situaţia centralizatoare (care va cuprinde: nr. avizului de însoţire, nr. de capete aferent avizului, greutatea acestora, suprafaţa totală a mijlocului de transport, nr. de înmatriculare al vehiculului de transport, nr. documentului sanitar veterinar care a însoţit transportul, calculul densităţii pe fiecare transport, nr. ciclului de producţie aferent fiecărui transport);

- copia autorizaţiei sanitar –

veterinare a transportatorului;- copia autorizaţiei sanitar-veterinare a mijlocului de transport (pentru călătoriile care

depăşesc 65 km) sau- copia certificatului de înregistrare sanitar – veterinar (pentru călătorii până la 65 de

km);- copia documentelor sanitar-veterinare care însoţesc transportul din care să reiasă nr.

păsărilor, nr. de înmatriculare al vehiculului de transport;-

copia facturii fiscale de prestare a serviciului de transport, dacă este cazul.

Atenţie!Prima compensatorie poate fi acordată pentru maxim 6,5 cicluri pe an la puii de carne

livraţi pentru abatorizare.

Subpachet 4 b)

-


- copia buletinelor de analiză eliberate de un laborator acreditat /autorizat;► min. 3 buletine la sursă pentru fiecare perioadă, dar nu mai puţin de 14 buletine/an;► min. 1 buletin la intrarea în hală pentru fiecare serie (ciclu de producţie), plus încă 2 buletine/an;- copia buletinului de analiză după fiecare tratare/corectare a nivelului nitraţilor şi nitriţilor, după caz;Probele de apă pentru determinarea nivelului nitraţilor şi nitriţilor se pot recolta atât de la sursă, după ieşirea din staţia de tratare a apei, cât şi de la intrarea în fiecare hală (unde există robinet ce poate fi utilizat pentru recoltarea probei de apă).Atenţie!Exploataţiile care utilizează apa din reţeaua publică de apă potabilă în fluxurile tehnologice de creştere a păsărilor nu sunt eligibile pentru acest tip de plată compensatorie.

Subpachet 5

b) -


-

copia registrului cu măsurătorile efectuate în perioada aferentă decontului justificativ (determinări zilnice pentru temperatură, umiditate, viteza curenţilor de aer din care să rezulte că noxele nu depăşesc următoarele valori:

-

maxim 14 ppm NH 3 -

maxim 2100 ppm CO2.

B) GĂINI OUĂTOARE


-copia documentului de însoţire/livrare a găinilor ouătoare nr. capete în viu, greutatea);

-copia facturii fiscale de vânzare a găinilor ouătoare (nr. capete în viu, greutatea);

-copia facturii fiscale (de abatorizare -

în situaţia abatorizării în regim de prestare de servicii –

nr. capete în viu, greutatea), după caz;

-fişa urmăririi activităţii la găini ouătoare înregistrată la unitatea de creştere şi semnată de conducătorul unităţii şi de directorul economic al unităţii, trebuie completată pentru perioada respectivă;

-

documentul de transfer/documentul de însoţire a găinilor ouătoare către abatorul propriu când acestea provin din exploataţia de creştere a aceleiaşi societăţi dacă este cazul;

2. Documente specifice subpachetelor:

Subpachet 1 b) - asigurarea intensităţii iluminatului artificial la minimum 30 lucşi, timp de 16 ore pe zi


şi intensitatea luminii (30 lucşi) pe perioade, funcţie de tehnologia de creştere;-

copiile evidenţelor privind utilizarea şi întreţinerea sistemelor de iluminat;-copiile evidenţelor privind utilizarea suplimentară a luminii artificiale cu valoarea iluminării de 30 lucşi în intervalul specificat.

Subpachet 2 b) - reducerea densităţii păsărilor cu 10 % faţă de densitatea rezultată din aplicarea cerinţelor minime obligatorii privind suprafaţa minimă alocată pentru fiecare categorie de păsări

- situaţia centralizatoare a evidenţelor privind respectarea suprafeţei disponibilă în condiţii superioare de bunăstare aferentă decontului justificativ care să cuprindă luna, hala / compartimentul, nr. maxim de păsări din lună, suprafaţa utilă a halei/ compartimentului, suprafaţa disponibilă/cap. Efectivele livrate în perioada 13 decembrie 2012 -

15 octombrie 2013, sau efectivul mediu realizat aferent perioadei 13 decembrie 2012

-

15 octombrie 2013, numai pentru primul an de aplicare.

Subpachet 3 b) -

îmbunătăţirea condiţiilor de bunăstare a păsărilor pe durata transportului (numai pentru livrările către abator)

-

situaţia centralizatoare (care va cuprinde: nr. avizului de însoţire, nr. de capete aferent avizului, greutatea acestora, suprafaţa totală a mijlocului de transport, nr. de

înmatriculare al vehiculului de transport, nr. documentului sanitar veterinar care a însoţit transportul, calculul densităţii pe fiecare transport;

- copia autorizaţiei sanitar –

veterinare a transportatorului;

-

copia autorizaţiei sanitar-veterinare a mijlocului de transport (pentru călătoriile care depăşesc 65 km) sau

- copia certificatului de înregistrare sanitar – veterinar (pentru călătorii până la 65 de km);

-

copia documentelor sanitar-veterinare care însoţesc transportul din care să reiasă nr. păsărilor, nr. de înmatriculare al vehiculului de transport şi nr. documentului de însoţire de la exploataţie la abator;

- copia facturii fiscale de prestare a serviciului de transport, dacă este cazul.

Subpachet 4

b) -

corectarea nivelului nitriţilor şi nitraţilor din apa utilizată

- copia buletinelor de analiză eliberate de un laborator acreditat /autorizat;min. 3 buletine la sursă pentru fiecare perioadă, dar nu mai puţin de 14 buletine/an;min. 1 buletin la intrarea în hală pentru fiecare perioadă plus încă 2 buletine/an, dar nu mai puţin

de 6 buletine/an;- copia buletinului de analiză după fiecare tratare / corectare a nivelului nitraţilor şi nitriţilor,

după caz;Probele de apă pentru determinarea nivelului nitraţilor şi nitriţilor se pot recolta atât de la sursă,

după ieşirea din staţia de tratare a apei, cât şi de la intrarea în fiecare hală (unde există robinet ce poate fi utilizat pentru recoltarea probei de apă).

Atenţie!Pentru exploataţiile care nu efectuează livrări în cursul anului, decontul justificativ se va

depune în perioada 16 octombrie –

15 noiembrie 2013 şi va fi însoţit de:-

copia buletinelor de analiză eliberate de un laborator acreditat /autorizat► 14 buletine la sursă (Sursa de apă –

se poate considera rezervorul / bazinul de colectare a apei provenită de la punctele de captare, reprezentând şi locul de prelevare a probelor pentru efectuarea analizelor înainte de tratarea apei) pentru perioada 16 octombrie 2012 -

15 octombrie 2013, (min. 3 buletine/trimestru + încă 2 buletine /an);

► 4 buletine/an (min. 1 buletin la intrarea în hală pentru fiecare perioadă) plus încă 2 buletine /an;-

copia buletinului de analiză după fiecare tratare/corectare a nivelului nitraţilor şi nitriţilor.

Atenţie!Exploataţiile care utilizează apă din reţeaua publică de apă potabilă în fluxurile tehnologice de

creştere a păsărilor nu sunt eligibile pentru acest tip de plată compensatorie.

Subpachet 5

b) -


- copia registrului cu măsurătorile efectuate în perioada aferentă decontului justificativ (determinări zilnice pentru temperatură, umiditate, viteza curenţilor de aer din care să rezulte că noxele nu depăşesc următoarele valori:

-

maxim 14 ppm NH 3 -

maxim 2100 ppm CO2.

Atentie !În cazul categoriei găini ouătoare, dacă solicitantul nu livrează păsări în perioada 13

decembrie

2012 -

15 octombrie2013, decontul justificativ se poate depune anual, în perioada 16 octombrie –

15 noiembrie 2013, iar documentele ataşate sunt aferente perioadei 16 octombrie 2012 -15 octombrie2013, excepție făcând documentele pentru subpachetul 2b (13 decembrie 2012 -

15 octombrie 2013)

Atunci când se optează pentru livrări în timpul anului trebuie depuse documente justificative generale și specifice de la data asumării angajamentelor și până la data efectuării livrării.

C) GĂINI DE REPRODUCŢIE RASE GRELE


-

copia documentului de însoţire / livrare a găinilor de reproducţie rase grele de la exploataţie la destinație (nr. capete în viu, greutatea);

-copia facturii fiscale de vânzare a găinilor de reproducţie rase grele (nr. capete în viu, greutatea);

-

copia facturii fiscale (de abatorizare -



-

fişa urmăririi activităţii la găini de reproducţie rase grele, înregistrată la unitatea de creştere şi semnată de conducătorul unităţii şi de directorul economic al unităţii, trebuie completată pentru perioada respectivă;

-

documentul de transfer/documentul de însoţire a găinilor de reproducţie rase grele către abatorul propriu, când aceştia provin din exploataţia de creştere a aceleiaşi societăţi;


Subpachet 1b) - asigurarea intensităţii iluminatului artificial la minimum 30 lucşi, timp de minimum 18 ore / zi



copiile evidenţelor privind utilizarea şi întreţinerea sistemelor de iluminat.-copiile evidenţelor privind utilizarea suplimentară a luminii artificiale cu valoarea iluminării de 30 lucși în intervalul specificat.

Subpachet 2b) - reducerea densităţii păsărilor cu 10 % faţă de densitatea rezultată din aplicarea cerinţelor minime obligatorii privind suprafaţa minimă alocată pentru fiecare

categorie de păsări

- situaţia centralizatoare a evidenţelor privind respectarea suprafeţei de pardoseală disponibilă în condiţii superioare de bunăstare aferentă decontului justificativ care să cuprindă luna, hala /compartimentul, nr. maxim de păsări din lună, suprafaţa utilă a halei/ compartimentului, suprafaţa disponibilă/cap. (pentru perioada 13 decembrie 2012 -

15 octombrie 2013, numai pentru primul an de aplicare

Subpachet 3b)

-

îmbunătăţirea condiţiilor de bunăstare a păsărilor pe durata

transportului

-situaţia centralizatoare (care va cuprinde: nr. avizului de însoţire, nr. de capete aferent avizului, greutatea acestora, suprafaţa totală a mijlocului de transport, nr. de înmatriculare al vehiculului de transport, nr. documentului sanitar veterinar care a însoţit transportul, calculul densităţii pe fiecare transport;

-copia autorizaţiei sanitar –


-copia autorizaţiei sanitar-veterinare a mijlocului de transport (pentru călătoriile care

depăşesc 65 km) sau

-copia certificatului de înregistrare sanitar – veterinar (pentru călătorii până la 65 de km);

-copia documentelor sanitar-veterinare care însoţesc transportul din care să reiasă nr. păsărilor, nr. de înmatriculare al vehiculului de transport şi nr. documentului de însoţire de la exploataţie la abator;

- copia facturii fiscale de prestare a serviciului de transport, dacă este cazul.

Subpachet 4 b)

-


- copia buletinelor de analiză eliberate de un laborator acreditat /autorizat;min. 3 buletine la sursă pentru fiecare perioadă, dar nu mai puţin de 14 buletine/an;min. 1 buletin la intrarea în hală pentru fiecare perioadă plus încă 2 buletine/an, dar nu mai

puţin de 6 buletine/an;

- copia buletinului de analiză după fiecare tratare/corectare a nivelului nitraţilor şi nitriţilor, după caz;

Probele de apă pentru determinarea nivelului nitraţilor şi nitriţilor se pot recolta atât de la sursă, după ieşirea din staţia de tratare a apei, cât şi de la intrarea în fiecare hală (unde există robinet ce poate fi utilizat pentru recoltarea probei de apă).

Atenţie!Pentru exploataţiile care nu efectuează livrări în cursul anului, decontul justificativ se va

depune în perioada 16 octombrie –

15 noiembrie 2013 şi va fi însoţit de:- copia buletinelor de analiză eliberate de un laborator acreditat /autorizat►

14 buletine la sursă pentru perioada 16 octombrie 2012 -

15 octombrie 2013, (min. 3 buletine/trimestru + încă 2 buletine /an);

►

4 buletine/an (min. 1 buletin la intrarea în hală pentru fiecare perioada) plus încă 2 buletine /an;-

copia buletinului de analiză după fiecare tratare/corectare a nivelului nitraţilor şi nitriţilor.

Atenţie!Exploataţiile care utilizează apă din reţeaua publică de apă potabilă în fluxurile tehnologice

de creştere a păsărilor nu sunt eligibile pentru acest tip de plată compensatorie.

Subpachet 5b)

-


- copia registrului cu măsurătorile efectuate în perioada aferentă decontului justificativ (determinări zilnice pentru temperatură, umiditate, viteza curenţilor de aer din care să rezulte că noxele nu depăşesc următoarele valori:

-

maxim 14 ppm NH 3 -

maxim 2100 ppm CO2

Atentie !În cazul categoriei găini reproducţie rase grele, dacă solicitantul nu livrează păsări în

perioada 13 decembrie 2012 -

15 octombrie2013, decontul justificativ se poate depune anual, în perioada 16 octombrie –

15 noiembrie 2013, iar documentele ataşate sunt aferente perioadei 16 octombrie 2012 -15 octombrie2013, excepţie făcând documentele pentru subpachetul 2b (13 decembrie 2012 -

15 octombrie 2013).Atunci când se optează pentru livrări în timpul anului trebuie depuse documente justificative

generale şi specifice de la data asumării angajamentelor și până la data efectuării livrării.

D) PUI DE CURCĂ


-

copia documentului de însoţire a puilor de curcă de la exploataţie la abator (nr. capete în viu, greutatea);

-

copia facturii fiscale de vânzare a puilor de curcă către abator (nr. capete în viu, greutatea);

-

copia facturii fiscale (de abatorizare -



-

fişa urmăririi activităţii la pui de curcă, înregistrată la unitatea de creştere şi semnată de conducătorul unităţii şi de directorul economic al unităţii, trebuie completată pentru

perioada respectivă;

-

documentul de transfer/documentul de însoţire a puilor de curcă către abatorul propriu, când aceştia provin din exploataţia de creştere a aceleiaşi societăţi;

-

documentul de transfer/documentul de însoţire a puilor de curcă către abatorul propriu, când aceştia provin din exploataţia de creştere a aceleiaşi societăţi;




copiile evidenţelor privind utilizarea şi întreţinerea sistemelor de iluminat;-copiile evidențelor privind utilizarea suplimentară a luminii artificiale cu valoarea iluminării de 30 lucși în intervalul specificat.

Subpachet 2b) - reducerea densității păsărilor cu 10 % față de densitatea rezultată din aplicarea cerințelor minime obligatorii privind suprafața minimă alocată pentru fiecare categorie de păsări

- situaţia centralizatoare a evidenţelor privind respectarea suprafeţei de pardoseală disponibilă în condiţii superioare de bunăstare aferentă decontului justificativ care să cuprindă luna, hala /compartimentul, nr. maxim de păsări din lună, suprafaţa utilă a halei/ compartimentului, suprafaţa disponibilă/cap.

Subpachet 3b)

-

îmbunătăţirea condiţiilor de bunăstare a păsărilor pe durata

transportului – numai pentru livrările la abator

-

situaţia centralizatoare (care va cuprinde: nr. avizului de însoţire, nr. de capete aferent avizului, greutatea acestora, suprafaţa totală a mijlocului de transport, nr. de înmatriculare al vehiculului de transport, nr. documentului sanitar veterinar care a însoţit transportul, calculul densitaţii pe fiecare transport, nr. ciclului de producţie la care aparţine fiecare transport);

-

copia autorizaţiei sanitar –


-


-

copia certificatului de înregistrare sanitar – veterinar (pentru călătorii până la 65 de km);

- copia documentelor sanitar-veterinare care însoţesc transportul din care să reiasă nr. animalelor, nr. de înmatriculare al vehiculului de transport şi nr. documentului de însoţire de la exploataţie la abator;

-


Atenţie!Prima compensatorie poate fi acordată pentru maxim 3,7 cicluri pe an la puii de curcă.

Subpachet 4b)

-

corectarea nivelului nitriţilor şi nitraţilor în apa utilizată- copia buletinelor de analiză eliberate de un laborator acreditat /autorizat;

►

min. 3 buletine la sursă (Sursa de apă –

se poate considera rezervorul / bazinul de colectare a apei provenită de la punctele de captare, reprezentând și locul de prelevare a probelor pentru efectuarea analizelor înainte de tratarea apei) pentru fiecare perioadă, dar nu mai puţin de 14 buletine/an; ► min. 1 buletin la intrarea în hală pentru fiecare serie (ciclu de producție) plus încă 2 buletine/an;- copia buletinului de analiză după fiecare tratare/corectare a nivelului nitraţilor şi nitriţilor, după caz;Probele de apă pentru determinarea nivelului nitraților și nitriților se pot recolta de la sursă, după ieșirea din stația de tratare a apei, cât și de la intrarea în fiecare hală (unde există robinet ce poate fi utilizat pentru recoltarea probei de apă).

Atenţie!Exploataţiile care utilizează apa din reţeaua publică de apă potabilă în fluxurile tehnologice de creştere a păsărilor nu sunt eligibile pentru acest tip de plată compensatorie.

Subpachet 5b) -

reducerea noxelor cu 30 % faţă de nivelul minim obligatoriu prin menţinerea în limite optime a parametrilor de microclimat;

- copia registrului cu măsurătorile efectuate în perioada aferentă decontului justificativ (determinări zilnice pentru temperatură, umiditate, viteza curenţilor de aer din care să rezulte că valorile noxelor nu depăşesc următoarele:

-

maxim 14 ppm NH 3 -

maxim 2100 ppm CO2.

CONTROLUL CERERII DE AJUTOR/DOCUMENTE JUSTIFICATIVE PORCINE

Pentru a asigura corectitudinea cererii de ajutor, aceasta este verificată din punct

de vedere al completitudinii şi corectitudinii datelor declarate (sunt verificate condiţiile de eligibilitate). Verificarea cererii constă în controale administrative efectuate de către APIA şi controale la faţa locului efectuate de către APDRP şi ANSVSA.

Verificările sunt realizate în conformitate cu procedurile elaborate şi aprobate prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale, iar ghidul de control la faţa locului prin ordin comun al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale şi al preşedintelui ANSVSA.

Nerespectarea condiţiilor de eligibilitate poate atrage, după caz: reduceri, penalităţi şi excluderi.

În cazul în care solicitantul nu este de acord cu efectuarea controlului la faţa locului/împiedică/ refuză efectuarea controlului, cererea va fi exclusă de la plată.

CONTROLUL CERERII DE AJUTOR/DOCUMENTE JUSTIFICATIVE PĂSĂRI

Pentru a asigura corectitudinea cererii de ajutor, aceasta este verificată din punct de vedere al

completitudinii şi corectitudinii datelor declarate (sunt verificate condiţiile de eligibilitate). Verificarea cererii constă în controale administrative efectuate de către APIA şi controale la faţa locului efectuate de către APDRP şi ANSVSA.

Verificările sunt realizate în conformitate cu procedurile elaborate şi aprobate prin Ordin al Ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, iar ghidul de control la faţa locului prin Ordin comun al Ministrului

Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi al preşedintelui ANSVSA.

Nerespectarea condiţiilor de eligibilitate poate atrage, după caz: reduceri, penalităţi şi excluderi. În cazul în care solicitantul nu este de acord cu efectuarea controlului la faţa locului /împiedică/ refuză

efectuarea controlului, cererea va fi exclusa de la plată.

Nr. crt. Documente ataşate decontului justificativ

Pui de carne 1. Documente generale

1 -

copia documentului de însoţire a păsărilor de la exploataţie (fermă) la abator (nr. capete în viu, greutatea);

2 -

copia facturii fiscale de vânzare a păsărilor către abator / de abatorizare a păsărilor –în cazul prestării de serviciu (nr. capete în viu, greutatea);

3 -

fişa urmăririi activităţii la păsări- fişa tehnică de lot a puilor de carne

4-

copia documentului de transfer /documentul de însoţire a păsărilor de la exploataţia de creştere la abator, în situaţia în care solicitantul deţine şi abator propriu



1 - programul de iluminat realizat care să cuprindă intervalul orar

şi intensitatea luminii (30 lucşi) pe perioade, funcţie de tehnologia de creştere şi categorie

2-

copia registrului privind întreţinerea sistemului de iluminat artificial care să cuprindă: operaţiunile efectuate, data şi locul acestora (hala), cantitatea consumabilelor achiziţionate nr. şi data documentului de achiziţie

3 -copii după evidenţele privind utilizarea suplimentară a luminii artificiale

Subpachet 2b) - reducerea densităţii păsărilor cu 10 % faţă de densitatea rezultată din aplicarea cerinţelor minime obligatorii privind suprafaţa minimă alocată pentru fiecare categorie de păsări

1

-

situaţia centralizatoare a evidenţelor privind respectarea suprafeţei de pardoseală disponibilă şi a greutăţii în condiţii superioare de bunăstare aferentă decontului justificativ care să cuprindă luna, hala /compartimentul, suprafaţa utilă a halei/ compartimentului, greutatea superioară/m2, suprafaţa disponibilă/cap la livrare (puii de carne).

- fişa tehnică de lot a puilor de carne.

Subpachet 3b) -


1

-

situaţia centralizatoare (care va cuprinde: nr. avizului de însoţire, nr. de capete aferent avizului, greutatea acestora, suprafaţa totală a mijlocului de transport, nr. de înmatriculare al vehiculului de transport, nr. documentului sanitar veterinar care a însoţit transportul, calculul densităţii pe fiecare transport, nr. ciclului de producţie aferent fiecărui transport);

2 -



3-


-


4 -

copia documentelor sanitar-veterinare care însoţesc transportul din care să reiasă nr. păsărilor, nr. de înmatriculare al vehiculului de transport şi nr. documentului de însoţire de la exploataţie la abator

5 -


Subpachet 4b) -


1- copia buletinelor de analiză eliberate de un laborator acreditat /autorizat;

min. 3 buletine la sursă pentru fiecare perioada, dar nu mai puţin de 14 buletine/an;

min. 1 buletin la intrarea în hală pentru fiecare serie (ciclu de producție) plus încă 2 buletine/an;

2 - copia buletinului de analiză după fiecare tratare/corectare a nivelului nitraţilor şi nitriţilor, după caz;

Subpachet 5b) -


1


-

maxim 14 ppm NH 3 -

maxim 2100 ppm CO2

Găini ouătoare 1.

Documente generale

1 -

copia documentului de însoţire a păsărilor de la exploataţie (fermă) la destinaţia de livrare / abator (nr. capete în viu, greutatea);

2 -

copia facturii fiscale de vânzare a păsărilor către destinaţia de livrare / abator /de

abatorizare a păsărilor –

în cazul prestării de serviciu ( nr. capete în viu, greutatea );

3 -

fişa urmăririi activităţii la păsări

4 -

copia documentului de transfer / documentul de însoţire a păsărilor de la exploataţia de creştere la abator, în situaţia în care solicitantul deţine şi abator propriu


Subpachet 1b) - asigurarea intensităţii iluminatului artificial la minimum 30 lucşi, timp de 16 ore / zi


şi intensitatea luminii (30 lucşi) pe perioade, funcţie de tehnologia de creştere

2-

copia registrului privind întreţinerea sistemului de iluminat artificial care să cuprindă: operaţiunile efectuate, data şi locul acesteia (hala), cantitatea consumabilelor achiziţionate nr. şi data documentului de achizitie

3 - copii după evidenţele privind utilizarea suplimentară a luminii artificiale

Subpachet 2b) - reducerea densitatii păsărilor cu 10 % faţă de densitatea rezultată din aplicarea cerinţelor minime obligatorii privind suprafaţa minimă alocată pentru fiecare categorie de păsări

1

-

situaţia centralizatoare a evidenţelor privind respectarea suprafeţei disponibilă în condiţii superioare de bunăstare aferentă decontului justificativ care să cuprindă luna, hala /compartimentul, nr. maxim de păsări din luna, suprafaţa utilă a halei/ compartimentului, suprafaţa disponibilă/cap

Subpachet 3b) -


1

-

situaţia centralizatoare (care va cuprinde: nr. avizului de însoţire, nr. de capete aferent avizului, greutatea acestora, suprafaţa totală a mijlocului de transport, nr. de înmatriculare al vehiculului de transport, nr. documentului sanitar veterinar care a însoţit transportul, calculul densităţii pe fiecare transport)

2 -



3-


-


4-

copia documentelor sanitar-veterinare care însoţesc transportul din care să reiasă nr. păsărilor, nr. de înmatriculare al vehiculului de transport şi nr. documentului de însoţire de la

exploataţie la destinaţie

5 -


Subpachet 4b) -


1

- copia buletinelor de analiză eliberate de un laborator acreditat /autorizat;min. 3 buletine la sursă pentru fiecare perioada, dar nu mai puţin de 14 buletine/an;min. 1 buletin la intrarea în hală pentru fiecare perioadă plus încă 2 buletine/an, dar nu mai puţin de 6 buletine/an;


Subpachet 5b) -


1

- copia registrului cu măsurătorile efectuate în perioada aferentă decontului justificativ (determinări zilnice pentru temperatură, umiditate, viteza curenţilor de aer din care să rezulte că valorile noxelor nu depăşesc următoarele):

-

maxim 14 ppm NH 3 -

maxim 2100 ppm CO2

Găini reproducţie 1. Documente generale

1 -

copia documentului de însoţire a păsărilor de la exploataţie (fermă) la destinaţia de livrare / abator (nr. capete în viu, greutatea);

2-

copia facturii fiscale de vânzare a păsărilor către destinaţia de livrare / abator / de abatorizare a păsărilor –in cazul prestării de serviciu ( nr. capete în viu,

greutatea);

3 -


4 -

copia documentului de transfer /documentul de însoţire a păsărilor de la exploataţia de creştere la abtor, în situaţia în care solicitantul deţine şi abator propriu





2-

copia registrului privind întreţinerea sistemului de iluminat artificial care sa cuprindă: operaţiunile efectuate, data şi locul acesteia (hala), cantitatea consumabilelor achiziţionate nr. şi data documentului de achiziţie

3 - copii după evidenţele privind utilizarea suplimentara a luminii artificiale


1

- situaţia centralizatoare a evidenţelor privind respectarea suprafeţei de pardoseală disponibilă în condiţii superioare de bunăstare aferentă decontului justificativ care să cuprindă luna, hala /compartimentul, nr. maxim de păsări din luna, suprafaţa utilă a halei/ compartimentului, suprafaţa disponibilă/cap

Subpachet 3b) -


1

-

situaţia centralizatoare (care va cuprinde: nr. avizului de însoţire, nr. de capete aferent

avizului, greutatea acestora, suprafaţa totală a mijlocului de transport, nr. de înmatriculare al vehiculului de transport, nr. documentului sanitar veterinar care a însoţit transportul, calculul densităţii pe fiecare transport,;

2 -



3-


-


4-

copia documentelor sanitar-veterinare care însoţesc transportul din care să reiasă nr. păsărilor, nr. de înmatriculare al vehiculului de transport şi nr. documentului de însoţire de la exploataţie la destinaţie

5 -


Subpachet 4b) -


1

- copia buletinelor de analiză eliberate de un laborator acreditat / autorizat;min. 3 buletine la sursă pentru fiecare perioadă, dar nu mai puţin de 14 buletine/an;min. 1 buletin la intrarea în hală pentru fiecare perioadă plus încă 2 buletine/an, dar nu mai puţin de 6 buletine/an;


Subpachet 5b) -


1


-

maxim 14 ppm NH 3 -

maxim 2100 ppm CO2

Pui de curcă 1. Documente generale

1 -

copia documentului de însoţire a păsărilor de la exploataţie (fermă) la abator (nr. capete în viu, greutatea );

2 -

copia facturii fiscale de vânzare a păsărilor către abator / de abatorizare a păsărilor –

în cazul prestării de serviciu (nr. capete în viu, greutatea);

3 -


4 -

copia documentului de transfer /documentul de însoţire a păsărilor de la exploataţia de creştere la abator, în situaţia în care solicitantul deţine şi abator propriu





2-

copia registrului privind întreţinerea sistemului de iluminat artificial care să cuprindă: operaţiunile efectuate, data şi locul acesteia (hala), cantitatea consumabilelor achiziţionate nr. şi data documentului de achiziţie

3 - copii după evidenţele privind utilizarea suplimentară a luminii artificiale


1

- situaţia centralizatoare a evidenţelor privind respectarea suprafeţei de pardoseală disponibilă în condiţii superioare de bunăstare aferentă decontului justificativ care să cuprindă luna, hala /compartimentul, nr. maxim de păsări din lună, suprafaţa utilă a halei/ compartimentului, suprafaţa disponibilă/cap

Subpachet 3b) -


1

-

situaţia centralizatoare (care va cuprinde: nr. avizului de însoţire, nr. de capete aferent avizului, greutatea acestora, suprafaţa totală a mijlocului de transport, nr. de înmatriculare al vehiculului de transport, nr. documentului sanitar veterinar care a însoţit transportul, calculul densităţii pe fiecare transport, nr. ciclului de producţie la care aparţine fiecare transport);

2 -



3-


-


4-

copia documentelor sanitar-veterinare care însoţesc transportul din care să reiasă nr. păsărilor, nr. de înmatriculare al vehiculului de transport şi nr. documentului de însoţire de la

exploataţie la destinaţie

5 -


Subpachet 4b) -


1

- copia buletinelor de analiză eliberate de un laborator acreditat /autorizat;

min. 3 buletine la sursă pentru fiecare perioadă, dar nu mai puţin de 14 buletine/an;

min. 1 buletin la intrarea în hală pentru fiecare serie (ciclu de producţie) plus încă 2 buletine/an;


Subpachet 5b) -


1


-

maxim 14 ppm NH 3 -

maxim 2100 ppm CO2

REDUCERI, PENALITĂŢI ŞI EXCLUDERI –

PORCI

Sistemul de reduceri, penalităţi şi excluderi va fi stabilit prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale.

Dacă beneficiarul nu a fost în măsură să îşi respecte angajamentele din cauza unui caz de forţă majoră sau a unor circumstanţe excepţionale, prevăzute de art. 31 din

Regulamentul CE nr. 73/2009 şi de art. 75 din Regulamentul CE nr. 1122/2009 art.47 din Regulamentului (CE) nr. 1974 /2011,acesta are dreptul în continuare la plată.

Cazurile de forţă majoră sau circumstanţele excepţionale şi dovezile aferente trebuie să fie notificate de către beneficiar în termen de 10 (zece) zile lucrătoare de la data producerii evenimentului.

În cazul în care beneficiarii care primesc plăţi în cadrul acestei măsuri nu respectă pe suprafaţa întregii ferme, ca rezultat al unei acţiuni sau omisiuni atribuite direct lor, cerinţele obligatorii de ecocondiţionalitate prevăzute în articolul 5 şi anexa II din Regulamentul (CE) nr.73/2009, suma totala a plăţilor ce vor fi acordate în anul calendaristic pentru care are loc nerespectarea, va fi redusă sau anulată.

Când beneficiarii măsurii de bunăstare animală nu respectă cerinţele minime relevante angajamentului asumat, care fac subiectul controlului şi sunt supuse sancţiunilor sau excluderilor de la plată în caz de nerespectare conform legislaţiei în vigoare, plata anuală va fi redusă sau anulată.

Când beneficiarii măsurii de bunăstare animală sunt responsabili

de nerespectarea uneia sau mai multor cerinţe specifice de management cuprinse în angajament, plata anuală va fi redusă sau anulată.

Verificările respectării standardelor superioare de bunăstare sunt efectuate în conformitate cu prevederilor manualelor de control. În vederea verificării anumitor standarde superioare, controalele vor fi efectuate prin metode specifice stabilite în proceduri şi cu frecvenţe crescute pentru a fi asigurată conformitatea cu cerinţele măsurii.

REDUCERI, PENALITĂŢI ŞI EXCLUDERI – PĂSĂRI

Sistemul de reduceri, penalităţi şi excluderi va fi stabilit prin Ordin al Ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Dacă beneficiarul nu a fost în măsură să îşi respecte angajamentele din cauza unui caz de forţă majoră sau a unor circumstanţe excepţionale, prevăzute de art. 31 din Regulamentul CE nr. 73/2009 şi de art. 75 din Regulamentul CE nr. 1122/2009 art.47 din Regulamentului (CE) nr. 1974 /2011, acesta are dreptul în continuare la plată.

Cazurile de forţă majoră sau circumstanţele excepţionale şi dovezile aferente trebuie să fie notificate de către beneficiar în termen de 10 (zece) zile lucrătoare de la data producerii evenimentului.

În cazul în care beneficiarii care primesc plăţi în cadrul acestei măsuri nu respectă pe suprafaţa întregii ferme, ca rezultat al unei acţiuni sau omisiuni atribuite direct lor, cerinţele obligatorii de ecocondiţionalitate prevăzute în articolul 5 şi anexa II din Regulamentul (CE) nr.73/2009, suma totală a plăţilor ce vor fi acordate în anul calendaristic pentru care are loc nerespectarea, va fi redusă sau anulată.

Când beneficiarii măsurii de bunăstare animală nu respectă cerinţele minime relevante angajamentului asumat, care fac subiectul controlului şi sunt supuse sancţiunilor sau excluderilor de la plată în caz de nerespectare conform legislaţiei în vigoare, plata anuală va fi redusă sau anulată.

Verificările respectării standardelor superioare de bunăstare sunt efectuate în conformitate cu prevederilor manualelor de control. În vederea verificării anumitor standarde superioare, controalele vor fi efectuate prin metode specifice stabilite în proceduri şi cu frecvenţe crescute pentru a fi asigurată conformitatea cu cerinţele măsurii.

EVIDENŢE/REGISTRE OBLIGATORII -

PORCINE

Solicitantul are obligaţia de a deţine şi actualiza evidenţele specifice fiecărui pachet aflat sub angajament şi exploataţie cu cod ANSVSA conform fişei măsurii 2.1.5., după cum urmează:

Pachetele privind plăţile pentru bunăstare a porcinelorEvidenţe/registre obligatorii care să conţină:

Pachet 1 –


♦ documente referitoare la numărul maxim de animale distribuite pe suprafaţa respectivă♦ documente referitoare la numărul de animale introduse la fiecare repopulare

Pachet 2 - asigurarea a minimum 11 ore/zi lumină artificială cu o valoare a iluminării de 50 lux.

♦

evidenţe privind utilizarea şi întreţinerea sistemelor de iluminat artificial♦

evidenţe privind respectarea programului de iluminat

Pachet 3 –


♦ registru care cuprinde numărul de vehicule utilizate la transport (numărul de transporturi) şi spaţiul disponibil la fiecare transport♦

documente de însoţire a transporturilor şi documente sanitar-

veterinare (cuprinzând inclusiv numărul animalelor şi greutatea acestora).

Pachet 4 -

corectarea nivelului nitriţilor şi nitraţilor din apă ♦

registre privind analizele efectuate (cu evidenţierea celor suplimentare), cu rezultatele acestor analize şi numărul operaţiunilor de tratarea apei, precum şi buletinele de analiză din care să reiasă îmbunătăţirea calităţii apei.

Pachet 5 -


♦ registre privind determinările şi păstrarea dovezilor care să demonstreze că au fost atinse condiţiile superioare de bunăstare

Pachet 6 -

îmbunătăţirea condiţiilor zonei de odihnă ♦

registre cu privire la data, cantitatea şi locul în care au fost utilizate materialele absorbante

EVIDENŢE/REGISTRE OBLIGATORII - PĂSĂRI

Solicitantul are obligaţia de a deţine şi actualiza

evidenţele specifice fiecărui subpachet aflat sub angajament şi exploataţie autorizată sanitar –

veterinar conform fişei Măsurii 215 - plăți în favoarea bunăstării animalelor - pachet b) - păsări, după cum urmează:

Subpachetele privind plăţile pentru bunăstarea păsărilor Evidenţe/registre obligatorii care să conţină:

Subpachet 1b) - asigurarea intensităţii iluminatului artificial la minimum 30 lucşi, timp de minimum 18 ore / zi pentru

categoriile: pui de carne, pui de curcă şi găini reproducţie rase grele şi timp de 16 ore / zi pentru categoria găini ouătoare

evidenţe privind utilizarea şi întreţinerea sistemelor de iluminat

artificial,evidenţe privind respectarea programului de iluminat.

Subpachet 2b) – reducerea densităţii păsărilor cu 10 % faţă de densitatea rezultată din aplicarea cerinţelor minime obligatorii privind suprafaţa minimă alocată pentru fiecare categorie de

păsări

documente care precizează densitatea practicată de crescătorii de păsări la cerinţe minime: fişa tehnică de lot a puilor de carne,

onumărul maxim de păsări distribuite pe suprafaţa respectivă onumărul de păsări introduse la fiecare repopulare pentru a fi prezentate autorităţii de control.

Subpachet 3b) -


registre în care să înregistreze zilnic orice transport către sau dinspre fermă. Registrele trebuie să conţină cel puţin următoarele informaţii:

- numărul de vehicule;- spaţiul disponibil;- numărul şi greutatea animalelor-

documente de însoţire a transporturilor şi documente sanitar-

veterinare.

Subpachet 4b) -


registre în care să evidenţieze analizele suplimentare efectuate,

rezultatele acestor analize şi numărul operaţiunilor de tratare a apei, precum şi buletinele de analiză din care să reiasă îmbunătăţirea calităţii apei.

Subpachet 5b) -


evidenţa tuturor măsurătorilor efectuate prin înregistrarea acestora într-un registru şi de a păstra dovezile care să demonstreze că au fost atinse condiţiile îmbunătăţite.

CAZURILE DE FORŢĂ MAJORĂ, CIRCUMSTANŢE EXCEPŢIONALE ŞI CIRCUMSTANŢE NATURALE –

PORCINE

Prin forţa majoră se înţelege acel eveniment imprevizibil şi imposibil de înlăturat, independent de voinţa omului, intervenit după data semnării angajamentului care împiedică executarea lui şi care exonerează de răspundere beneficiarul care o invocă.

Fiecare caz de forţă majoră trebuie dovedit. Cazurile de forţă majoră sau circumstanţele excepţionale în conformitate cu art. 31 din Regulamentul CE

nr. 73/2009 si art. 75 din Regulamentul CE nr. 1122/2009 si cu art. 47 din Regulamentul CE nr. 1974/2011sunt: -

decesul solicitantului; - incapacitatea profesională de lungă durată a solicitantului;-

expropierea unei parţi importante a exploatatiei, în cazul în care aceasta expropiere nu era previzibilă la data subscrierii la respectivul angajament;

- o catastrofă naturală gravă care afectează foarte multe suprafeţele agricole ale exploataţiei; - distrugerea accidentală a clădirilor destinate creşterii animalelor, aflate pe exploataţie; - o epizootie care afectează parţial sau integral, efectivul de animale al solicitantului. Documentele care atestă cazurile de forţă majoră, circumstanţele excepţionale şi care trebuie ataşate de

către beneficiari la dosarul cererii sale de plată sunt: - copie după certificatul care atestă calitatea de moştenitor/certificat de moştenitor eliberat de notarul

public/declaraţia de împuternicire pentru un singur moştenitor în cazul existenţei mai multor moştenitori pentru decesul beneficiarului;

- copie după certificatul medical de constatare a incapacităţii de muncă pentru incapacitatea profesională de lungă durată a agricultorului/adeverinţă medicală din care să reiasă incapacitatea profesională de lungă durată a agricultorului, după caz;

- copie după procesul verbal de calamitate sau adeverinţă de la Primărie şi/sau copie după procesul verbal de constatare emis de către organismul în drept;

-

documente eliberate de organismele în drept (pentru epizotii care afectează parţial sau integral efectivele de porcine ale beneficiarului);

-

documente eliberate de organismele în drept, care atesta expropierea.

Circumstanţele naturale

conform art. 67 Regulamentul CE nr. 1122/2009 sunt considerate:

-

moartea unui animal ca urmare a unei boli; -

moartea unui animal ca urmare a unui accident pentru care solicitantul nu poate fi responsabil.

Documentele care atestă cazurile de circumstanţe naturale şi care trebuie ataşate de către beneficiar la dosarul cererii sale de plată sunt: -

formular declarare eveniment (F3) şi alt document emis de ANSVSA din care să reiasă boala care a cauzat moartea animalelor; -

procesul verbal de constatare emis de instituţia abilitată, în funcţie de felul şi locul accidentului (de exemplu poliţia rutieră, poliţia feroviară).

Conform art. 75(1) din Regulament CE 1122/2009 “dacă nu a fost în măsură să îşi respecte angajamentele din cauza unui caz de forţă majoră sau a unor circumstanţe excepţionale menţionate la articolul 31 din Regulamentul (CE)nr. 73/2009, agricultorul are în continuare dreptul la ajutor pentru suprafaţa eligibilă sau pentru animalele eligibile în momentul producerii cazului de forţă majoră sau a circumstanţelor excepţionale”. În cazul de forţă majoră sau a unor circumstanţe excepţionale agricultorul trebuie să aducă la cunoştinţa APIA, în scris, acest aspect printr-o Înştiinţare, în termen de 10 (zece) zile lucrătoare de la data producerii evenimentului.

CAZURILE DE FORŢĂ MAJORĂ, CIRCUMSTANŢE EXCEPŢIONALE ŞI CIRCUMSTANŢE NATURALE – PĂSĂRI

Prin forţa majoră se înţelege acel eveniment imprevizibil şi imposibil de înlăturat, independent de voinţa omului, intervenit după data semnării angajamentului care împiedică executarea lui şi care exonerează de răspundere beneficiarul care o invocă.

Fiecare caz de forţă majoră trebuie dovedit.Cazurile de forţă majoră sau circumstanţele excepţionale în conformitate cu art. 31 din

Regulamentul CE nr. 73/2009 şi art. 75 din Regulamentul CE nr. 1122/2009 şi cu art. 47 din Regulamentul CE nr. 1974/2011 sunt:

-

decesul solicitantului;- incapacitatea profesională de lungă durată a solicitantului;- o catastrofă naturală gravă sau o calamitate care afectează exploataţia – efectivul de păsări;- distrugerea accidentală a clădirilor destinate creşterii animalelor aflate pe exploataţie;- expropierea unei părţi importante a exploataţiei, în cazul în care această expropiere nu era

previzibilă la data subscrierii la respectivul angajament şi nu a fost din vina solicitantului;- o epizootie care afectează parţial sau integral şeptelul solicitantului – efectivul de păsări. Documentele care atestă cazurile de forţă majoră, circumstanţele excepţionale

şi care trebuie ataşate de către beneficiari la dosarul cererii sale sunt:

- copie după certificatul care atestă calitatea de moştenitor/certificat de moştenitor eliberat de notarul public/declaraţia de împuternicire pentru un singur moştenitor în cazul existenţei mai multor moştenitori pentru decesul beneficiarului;

- copie după certificatul medical de constatare a incapacităţii de muncă pentru incapacitatea profesională de lungă durată a agricultorului/adeverinţă medicală din care să reiasă incapacitatea profesională de lungă durată a agricultorului, după caz;

- copie după procesul verbal de calamitate sau adeverinţă de la Primărie şi/sau copie după procesul verbal de constatare emis de către organismul în drept;

-

documente eliberate de organismele în drept (pentru epizotii care afectează parţial sau integral efectivele de păsări ale beneficiarului).

-

documente eliberate de organismele în drept, care atestă expropierea.

Circumstanţele naturale conform art. 67 Regulamentul CE nr. 1122/2009 sunt considerate:

-

moartea unui animal ca urmare a unui accident pentru care solicitantul nu poate fi responsabil.

Documentele care atesta cazurile de circumstanţe naturale

şi care trebuie ataşate de către beneficiar la dosarul cererii sale sunt:

-

procesul verbal de constatare emis de instituţia abilitată, în funcţie de felul şi locul accidentului (de exemplu poliţia rutieră, poliţia feroviară).

Conform art. 75(1) din Regulament CE 1122/2009

“dacă nu a fost în măsură să îşi respecte angajamentele din cauza unui caz de forţă majoră sau a unor circumstanţe excepţionale menţionate la articolul 31 din Regulamentul (CE)nr. 73/2009, agricultorul are în continuare dreptul la ajutor pentru suprafaţa eligibilă sau pentru animalele eligibile în momentul producerii cazului de forţă majoră sau a circumstanţelor excepţionale”. În cazul de forţă majoră sau a unor circumstanţe excepţionale agricultorul trebuie să aducă la cunoştinţa APIA, în scris, acest aspect printr-o înştiinţare, în termen de 10 (zece) zile lucrătoare de la data producerii evenimentului.

MODIFICAREA CERERII DE AJUTOR/CERERII DE PLATĂ – PORCINE

a. Poate avea loc din iniţiativa solicitantului în baza art. 14 din Regulamentul CE nr. 1122/2009. Beneficiarii pot solicita modificări la cerere. În acest caz vor completa şi vor depune la Centrul judeţean/al Municipiul Bucureşti APIA,formularele:

1. schimbarea adresei/coordonatelor bancare / numelui societăţii fără a i se

modifica CUI-ul, poate fi depus de către beneficiar în orice moment până la data efectuării plăţii.

2. schimbarea formei de organizare /forţă majoră .Pentru situaţiile de schimbare a formei de organizare, formularul poate fi

depus până la data efectuării plăţii (însoţit de toate documentele aferente noii forme de organizare).

b. Poate avea loc din iniţiativa autorităţii. În acest caz, solicitantul va fi notificat de APIA privind erorile depistate în cerere, pe care trebuie să le clarifice în termen de 10 zile lucrătoare de la data la care solicitantul a semnat confirmarea de primire.

Numai solicitantul însuşi sau o persoană împuternicită de el poate completa formularele menţionate.

MODIFICAREA CERERII DE AJUTOR/CERERII DE PLATĂ – PĂSĂRI

a. Poate avea loc

din iniţiativa solicitantului

în baza art. 14 din Regulamentul CE nr. 1122/2009. Solicitanţii pot solicita modificări la cerere. În acest caz vor completa şi vor depune la Centrul judeţean/al Municipiul Bucureşti APIA, formularele:

1. Schimbarea adresei/coordonatelor bancare / numelui societăţii fără a i se modifica CUI-ul. Poate fi depus de către beneficiar în orice moment până la data efectuării plăţii.

2. Schimbarea formei de organizare /forţă majoră Pentru situaţiile de schimbare a formei de organizare, formularul poate fi depus până la data

efectuării plăţii (însoţit de toate documentele aferente noii forme de organizare).b. Poate avea loc

din iniţiativa autorităţii. În acest caz, solicitantul va fi notificat de APIA privind erorile depistate în cerere, pe care trebuie să le clarifice în termen de 10 zile lucrătoare de la data la care solicitantul a semnat confirmarea de primire.

După aprobarea modificării versiunii X a PNDR de către Comisia Europeană solicitanţii care au depus cerere în baza OMADR 239/2012 vor fi notificaţi (anexa nr. 9) de Agenţia de Plăţi și Intervenţie pentru Agricultură în vederea efectuării modificărilor corespunzătoare în cererea de ajutor, pe care aceştia trebuie să şi le însuşească în termen de 10 zile lucrătoare de la data semnării confirmării de primire a notificării (anexa nr. 9). Numai solicitantul însuşi sau o persoană împuternicită de el poate efectua modificări pe cererea de ajutor, modificări datate și însuşite prin semnătură de către solicitantul însuşi ori persoana împuternicită.

RETRAGEREA CERERII DE AJUTOR –

PORCINE

Retragerea cererii de ajutor se va realiza în conformitate cu prevederile art. 25 din Regulamentul CE 1122/2009.

Solicitarea de retragere este luată în considerare oricând, mai puţin în situaţia în care APIA/APDRP/ANSVASA a informat solicitantul cu privire la neregulile identificate,sau solicitantul a fost înştiinţat cu privire la intenţia de a se efectua controale la faţa locului sau dacă în urma controalelor la faţa locului au fost identificate nereguli.

RETRAGEREA CERERII DE AJUTOR – PĂSĂRI

Retragerea cererii de ajutor se va realiza în conformitate cu prevederile art. 25 din Regulamentul CE 1122/2009.

Solicitarea de retragere este luată în considerare oricând, mai puţin în situaţia în care APIA/APDRP/ANSVASA a informat solicitantul cu privire la neregulile identificate, sau solicitantul a fost înştiinţat cu privire la intenţia de a se efectua controale la faţa locului sau dacă în urma controalelor la faţa locului au fost identificate

nereguli.

TRANSFERUL EXPLOATAŢIEI CU COD ANSVSA –

PORCINE

Atenţie! Transferul exploataţiei cu cod ANSVSA se realizează integral!

În cazul în care o exploataţie cu cod ANSVSA este transferată integral de la o entitate la alta după depunerea unei cereri de ajutor şi înainte să fi fost îndeplinite toate condiţiile de acordare a ajutorului specific, cedentului nu i se acordă nici un ajutor pentru exploataţia cu cod ANSVSA transferată.

Cesionarul poate beneficia de plata pentru bunăstarea porcinelor

cu respectarea condiţiilor prevăzute de alineatul (3) din art. 82 al Regulamentului (CE) nr. 1122 /2009, şi anume:

- cesionarul informează APIA în legătură cu transferul şi solicită plata; - cesionarul furnizează toate documentele justificative pentru acordarea plăţii; -

sunt îndeplinite toate condiţiile legate de acordarea a plăţilor pentru bunăstarea porcinelor în ceea ce priveşte exploataţia transferată. Odată cu transferul exploataţiei, beneficiarul care preia exploataţia îşi asumă

drepturile şi obligaţiile de îndeplinire a condiţiilor de eligibilitate şi a consecinţelor de neîndeplinire a acestora, inclusiv angajamentele pe o perioadă de 5 ani.

Cesionarul trebuie să fie înscris în RUI al A.P.I.A.; în cazul în care nu este înscris în RUI depune Cererea privind înscrierea în Registrul unic de identificare şi primeşte un cod unic de identificare (RO/ID al A.P.I.A.).

A. Transferul integral se realizează până la data emiterii deciziei de plată.

Cesionarul va completa formularul M3 (Anexa nr.5) şi îl va depune însoţit de următoarele documentele justificative;

1. declaraţia de preluare a angajamentelor2. documentul care atestă transferul integral al exploataţiei: contract de vânzare-

cumpărare/închiriere/donaţie/alte asemenea; 3. document coordonate bancare.

B. Transferul integral se realizează după data emiterii deciziei de plată/oricând până

la expirarea celor 5 ani de angajament.

În acest caz suma se plăteşte cedentului, cesionarul depune formularul M3 însoţit de declaraţia de preluare a angajamentului. La rubrica „observaţii” se va preciza că plata a fost efectuată către cedent.

În cazul în care, cesionarul nu doreşte preluarea angajamentului, cedentul este obligat să restituie suma încasată în conformitate cu prevederile legale europene şi naţionale.

C. Transferul integral se realizează după efectuarea plăţii

În acest caz suma s-a plătit cedentului, cesionarul depune formularul fără lista documentelor ataşate. La rubrica „observaţii” se va preciza că plata a fost efectuată către cedent.

În cazul în care are loc transferul integral al exploataţiei cu cod ANSVSA care se află sub angajament, cesionarul poate prelua angajamentul pentru perioada rămasă, conform prevederilor art.44 din. Regulamentului (CE) nr. 1974 /2011.

În cazul în care, cesionarul nu preia angajamentele, cedentul este obligat să restituie suma încasată în conformitate cu prevederile legale europene şi naţionale.

TRANSFERUL EXPLOATAŢIEI AUTORIZATĂ SANITAR VETERINAR – PĂSĂRI

Atenţie! Transferul exploataţiei autorizată sanitar veterinar

se realizează integral!

În cazul în care o exploataţie autorizată sanitar veterinar este transferată integral de la o entitate la alta după depunerea unei cereri de ajutor şi înainte să fi fost îndeplinite toate condiţiile de acordare, cedentului nu i se acordă nici un ajutor pentru exploataţia autorizată sanitar veterinar

transferată.Cesionarul poate beneficia de plata pentru bunăstarea păsărilor cu respectarea condiţiilor

prevăzute de alineatul (3) din art. 82 al Regulamentului (CE) nr. 1122 /2009, şi anume: - cesionarul informează APIA în legătură cu transferul şi solicită plata;- cesionarul furnizează toate documentele justificative pentru acordarea plăţii;-

sunt îndeplinite toate condiţiile legate de acordarea a plăţilor pentru bunăstarea păsărilor în ceea ce priveşte exploataţia transferată.

Odată cu transferul exploataţiei, beneficiarul care preia exploataţia îşi asumă drepturile şi obligaţiile de îndeplinire a condiţiilor de eligibilitate şi a consecinţelor de neîndeplinire a acestora, inclusiv angajamentele pe o perioadă de 5 (cinci) ani.

Cesionarul trebuie să fie înscris în RUI al A.P.I.A.; în cazul în care nu este înscris în RUI depune Cererea privind înscrierea în Registrul unic de identificare şi primeşte un cod unic de identificare (RO/ID al A.P.I.A.).

A. Transferul integral se realizează până la data emiterii deciziei de plată:

Cesionarul va completa

formularul M3 şi îl va depune însoţit de următoarele

documentele justificative:

1. declaraţia de preluare a angajamentelor2. documentul care atestă transferul integral al exploataţiei: contract de vânzare-

cumpărare/închiriere/donaţie/alte asemenea;

3. document coordonate bancare.

B. Transferul integral se realizează după data emiterii deciziei de plată/oricând până la expirarea celor 5 (cinci) ani de angajament.

În acest caz suma se plăteşte cedentului, cesionarul depune formularul M3

însoţit de declaraţia de preluare a angajamentului. La rubrica „observaţii” se va preciza că plata a fost efectuată către cedent.

În cazul în care, cesionarul nu doreşte preluarea angajamentului, cedentul este obligat să restituie suma încasată în conformitate cu prevederile legale europene şi naţionale.

C. Transferul integral se realizează după efectuarea plăţii

În acest caz suma s-a plătit cedentului, cesionarul depune formularul M3 (Anexa nr.5) făra lista documentelor ataşate. La rubrica „observaţii” se va preciza că plata a fost efectuată către cedent.

În cazul în care are loc Transferul integral al exploataţie autorizată sanitar veterinar care se afla sub angajament, cesionarul poate prelua angajamentul pentru perioada rămasa ,conform prevederilor art.44 din. Regulamentului (CE) nr. 1974 /2011.

În cazul în care cesionarul nu preia angajamentele, cedentul este obligat să restituie suma încasată în conformitate cu prevederile legale europene şi naţionale.

VERIFICAREA DECONTULUI JUSTIFICATIV

-

PORCI

Datele din decontul justificativ şi documentele ataşate sunt operate în aplicaţia electronică, iar funcţionarul APIA desemnat va efectua următoarele verificări:

1. corespondenţa datelor operate în aplicaţia electronică cu datele înscrise în decontul justificativ şi documentele comune subpachetelor solicitate ataşate în funcţie de categoria de animale;

2. corespondenţa datelor operate în aplicaţia electronică cu datele înscrise în decontul justificativ şi documentele specifice subpachetelor solicitate ataşate în funcţie de categoria de animale în urma verificării manuale a acestora;

În cazul în care datele de identificare înscrise în decontul justificativ şi datele de identificare înscrise în documentele ataşate nu corespund se emite o „Înştiinţare”. Dacă în urma trimiterii înştiinţării beneficiarul nu clarifică situaţia, documentele ce nu corespund nu se iau în considerare.

3. numărul de animale solicitat în decontul justificativ trebuie să fie mai mic sau egal cu numărul de capete estimat în Cererea de ajutor. În caz contrar, se emite o „Înştiinţare”. Dacă în urma trimiterii înştiinţării beneficiarul nu clarifică situaţia, se va lua în considerare efectivul estimat ;

4. numărul de animale solicitat în decontul justificativ trebuie să fie mai mic sau egal cu numărul de capete din documentele de livrare/de însoţire, în caz contrar se emite o „Înstiintare”. Dacă în urma trimiterii înştiinţării beneficiarul nu clarifică situaţia, se ia în considerera efectivul din documentele de livrare/insoţire prezentate.

5. După încheierea perioadei primului an de angajament, respectiv 16 iulie 2013 (pentru cererile depuse în sesiunea 1) şi 18 februarie 2014 (pentru cererile depuse în sesiunea 2), Centrul judeţean al APIA va solicita DSVSA –

ului printr-o notificare (conform modelului din anexa nr. 21) situaţia autorizaţiilor/înregistrărilor sanitar veterinare aferente perioadei 16 iulie 2012 –

15 iulie 2013 (pentru cererile depuse în sesiunea 1), respectiv 15 februarie 2013 –

17 februarie 2014 (pentru cererile depuse în sesiunea 2) pentru exploataţiile cu cod ANSVSA pentru care solicitanţii au depus odată cu cererea de ajutor si copii ale autorizaţilor/înregistrărilor sanitar –

veterinar.

În condiţiile în care DSVSA comunică centrului judeţean APIA că una sau mai multe autorizaţii/înregistrări sanitar veterinare ale unui solicitant a/au fost anulate /suspendate pentru motive de nerespectare a condiţiilor minime de bunăstare, solicitantului îi va fi exclusă partea de cerere/cererea de ajutor de la plată.

6. În cazul în care beneficiarul nu depune decont justificativ, acesta ARE OBLIGAŢIA depunerii documentelor care justifică respectarea condiţiilor superioare de bunăstare. Depunerea documentelor justificative se va face în aceeaşi perioadă cu perioada de depunerea a decontului justificativ, cu excepţia perioadelor în care solicitantul nu desfaşoară activitate de creştere în exploataţiile aflate sub angajament.

Atenţie! Dacă decontul justificativ se depune după termenul legal se respinge, dar se verifica documentele care justifica respectarea condiţiilor de bunăstare pe subpachete.

Efectivele aferente acestor deconturi justificative pentru care există documente care atestă livrarea se vor lua în calcul pentru totalul privind supradeclararea, dar nu vor fi luate în considerare la calcului subvenţiei.

În cazul în care există erori de scriere a beneficiarului (date lipsă, cifre inversate, dublate, greşeli simple de ortografie privind datele din cerere ş.a. , date ce se pot corecta din documentele ataşate cererii), operatorul face corecţia pe cerere sau corecţia o poate face beneficiarul prin tăiere cu o linie, semnare şi ştampilare în dreptul corecţiei efectuate în baza documentelor ataşate.

În cazul în care există neconcordanţe între numărul de animale livrate în perioada menţionată în documentele de livrare şi numărul de animale ieşite din exploataţie înscrise în mişcarea lunară şi cumulată

/fişa urmăririi activităţii,

se emite o „Înstiinţare”

în vederea clarificării acestor neconcordanţe. Dacă în urma trimiterii înştiinţării beneficiarul nu clarifică neconcordanţele, nu se ia în considerare efectivul nejustificat.

VERIFICAREA DOCUMENTELOR ANEXATE DECONTULUI JUSTIFICATIV

–

PORCI

Principii generale

Datele din documentele prezentate de beneficiar ca anexă la deconturile justificative se compară cu cerinţele minime. Dacă se constată nerespectarea cerinţelor minime, APIA va determina efectivul afectat pentru subpachetul şi pentru ferma unde s-a constatat abaterea şi va informa ANSVSA central pentru a se lua măsurile impuse de legislaţia în vigoare, măsuri care se vor comunica ulterior către APIA.

Copiile registrelor obligatorii prezentate de beneficiar ca anexă la deconturile justificative vor fi verificate atât în sensul existenţei acestora, cât şi al corectitudinii întocmirii şi completării (registrele conţin toate informaţiile solicitate, respectă formatul impus, dacă este cazul, etc).

Documente comune celor 6 subpacheteLa verificarea documentelor de livrare/vânzare/transfer care însoţesc decontul justificativ se vor

avea în vedere următoarele aspecte: -

facturile fiscale de vânzare a porcinelor, ataşate (în copie), să fie emise pentru categoriile de porcine (anexa nr. 1) şi să aibă completate toate rubricile prevăzute de formular cu excepţia preţului unitar de vânzare şi a valorii;

-

facturile fiscale de vânzare emise în baza documentelor de însoţire a căror dată este aferentă perioadei pentru care se depune decontul justificativ pot avea data de emitere în afara perioadei;

-

facturile fiscale de vânzare care nu sunt emise în baza actelor de însoţire trebuie să aibă data emiterii în perioada pentru care se depune decontul justificativ, în caz contrar documentul respectiv nu se ia în considerare.

Atenţie! În situaţia în care solicitantul are mai multe coduri ANSVSA, iar pentru vânzările efectuate este

emisă o singură factură fiscală de vânzare, numărul total de porcine din factură trebuie să fie egal cu numărul total de porcine livrat menţionat în avize rezultat prin însumarea efectivelor înscrise în documentele de însoţire a porcinelor aferente fiecărei exploataţii în baza cărora a fost emisă factura centralizatoare din care se scad mortalităţile, după caz.

Dacă solicitantul emite facturi fiscale de vânzare pentru livrările din fiecare fermă, numărul total de porcine din facturi trebuie sa fie egal cu numărul total de porcine livrate din fermă, conform documentelor de însoţire aferente fiecărei facturi.

Avizele de însoţire a mărfii, documentul de transfer, actul de mutaţie vor fi completate şi ataşate în copie la decontul justificativ. Data emiterii lor trebuie să fie în perioada pentru care se depune decont justificativ . În caz contrar, documentul respectiv, nu se ia în considerare.

În fişa urmăririi activităţii pe categorii de porcine se vor verifica următoarele aspecte :- fişa să fie înregistrată la unitatea de creştere şi să fie semnată de conducătorul unităţii, precum şi de

directorul economic al unităţii;- să corespundă categoriilor de porcine, conform anexei nr.1;

-

să fie aferente perioadei pentru care se depune decontul justificativ, conform graficului de populare/depopulare realizat.

Pentru categoria:

a) porci graşi :-

numărul capetelor livrate, conform documentelor anexate (facturi/ avize/documente de transfer/mutaţii) în perioada aferentă decontului să fie egal cu numărul de capete înscris la rubrica „Livrări porcine pentru carne”

din Fişa urmăririi activităţii şi să aibă corespondenţă cu rubrica „Porci graşi”

din mişcare (numărul de capete din rubrica „Livrări porcine pentru carne” să fie mai mic sau egal cu numărul de capete din rubrica „Porci graşi”) ;

b) scrofiţe :- numărul capetelor livrate/mutate/transferate, conform documentelor anexate, din perioada aferentă

decontului să fie egal sau mai mic cu numărul de capete înscris la rubrica, “scrofiţe”

din Fişa urmăririi activităţii

c) scroafe:-

verificarea corespondenţei între “efectivul mediu”

realizat cumulat, menţionat la rubrica efectiv mediu de scroafe din fişa urmăririi activităţii şi efectivul (mediu) menţionat la rubrica “efectivul realizat” la categoria scroafe (număr capete), din anexa nr.1 a decontului justificativ.

Atenţie!Efectivul menţionat la rubrica “efectivul realizat, la categoria scroafe” (număr capete) din anexa nr.1 a decontului

justificativ şi „efectivul mediu realizat”, menţionat la rubrica efectiv mediu de scroafe din fişa urmăririi activităţii se calculează conform formulei:

Calcul efectiv mediu realizat:

Efectiv la începutul perioadei

(cap.)

Total intrări(cap.)

Efectiv iniţial plus intrări

(cap.)

Total ieşiri(cap.)

Efectiv la sfârşitul perioadei

(cap.)

Zile animalefurajate anual

(zaf)

Efectivul mediu anual

-

zaf anual = a + b -

ca=efectivul de animale de la începutul anului x 365b= total intrări în an -capete x1/2 din nr. zile din an (365)c= total ieşiri în an -

capete x1/2 din nr. zile din an (365)zaf anual

Efectivul mediu anual = -------------------------365

În mişcarea lunară, pe categorii de porcine, a cărei model este prevăzută la anexa nr. 8 se vor verifica următoarele aspecte:

- să fie aferentă perioadei pentru care se depune decontul justificativ;-

denumire, CUI, cod exploataţie/ punctului de lucru de unde provin porcinele;- numărul de animale livrate în lună conform documentelor de livrare trebuie să fie egal sau mai mic cu numărul de

capete înscrise în coloana „Total ieşiri”

a anexei nr.8.În caz de neconcordanţe privind numărul de animale livrate, se emite Înştiinţare de clarificare. Dacă în urma

trimiterii înştiinţării neconcordanţa nu a fost clarificată, la stabilirea numărului de capete pe perioadă se ia în considerare numărul cel mai mic de animale din documentele prezentate.

Documente specifice celor 6 subpachete:

Subpachet 1 a) -


- Se verifică dacă suprafaţa pe cap de animal respectă indicatorii pentru cerinţa superioară pentru fiecare categorie de greutate.

a) Porc grasÎn cazul în care se constată abateri referitoare la standardele superioare

se transmite o „Înştiinţare” prin care se solicită prezentarea fişelor de lot (numai cele la care s-au constatat

neconcordanţe) aferente perioadei (pe compartiment/boxă, funcţie de tehnologia aplicată şi evidenţele fiecărui solicitant). Dacă din documentele solicitate prin „Înştiinţare” rezultă că abaterea constatată la prima verificare se menţine, efectivul aferent boxei/compartimentului/halei este considerat „efectiv afectat”

b) Scrofiţe şi scroafe ţinute în grupÎn situaţia în care se constată că una sau mai multe suprafeţe pe cap de animal menţionate în

anexa nr.10 nu se încadrează în condiţiile superioare pentru categorie, se emite o „Înştiinţare” prin care se solicită prezentarea fişelor de lot (numai cele la care s-a constatat neconcordanţe) aferente perioadei (pe compartiment/boxă, funcţie de tehnologia aplicată şi evidenţele fiecărui solicitant) . Dacă din documentele solicitate prin „Înştiinţare” rezultă că abaterea constatată la prima verificare se menţine, efectivul aferent boxei/compartimentului/halei este considerat „efectiv afectat”

Atenţie! În cazul nerespectării cerinţei superioare, rezultatul obţinut se compară cu cerinţa

(dimensiunea) minimă şi dacă se constată nerespectarea cerinţei minime într-o singură boxă/hală se atribuie codul de abatere.

Subpachet 2 a) - asigurarea a minimum 11 ore/zi lumină artificială cu o valoare a iluminării de 50 lucşi

- Se verifică dacă din programul de iluminat realizat, reiese numărul de 11 ore/zi (diferenţiat pe program vară/iarnă); - Se verifică existenţa facturilor pentru energia electrică consumată în perioada aferentă decontului (pentru energia produsă prin alte forme – generatoare, eolian, etc se prezintă şi se verifică existenţa documentelor specifice);

În cazul în care se constată din evidenţele prezentate neconcordanţe privind asigurarea unui minim de 11 ore/zi lumină artificială, asigurarea unei iluminări cu valoarea de 50 lucşi, se solicită precizări printr-o „Înştiinţare”. Dacă din documentele solicitate prin „Înştiinţare” rezultă că abaterea constatată la prima verificare se menţine, efectivul aferent boxei/compartimentului/halei este

considerat „efectiv afectat”

Atenţie! În cazul în care, din documentele depuse se constată nerespectarea cerinţelor minime privind iluminatul în cel putin o hală –

minim 8 ore pe zi cu iluminare de 40 lucşi –

se atribuie codul de abatere.

Atenţie ! Poate fi acordat sprijin pentru subpachetul 2a) numai exploataţiilor de creştere a porcinelor care nu sunt dotate cu ferestre sau cele cu ferestre unde raportul dintre suprafaţa vitrată şi suprafaţa pardoselii este de cel mult 1/50. În acest sens, solicitantul va depune până la ultimul decont calculaţia suprafeţei vitrate conform anexei nr. 19.

În cazul nerespectării cerinţei de eligibilitate (raportul dintre suprafaţa de pardoseală şi suprafaţa vitrată este mai mare decât 1/50), se consideră accesarea cu intenţie a subachetului.

Fermierul este exclus de la plată pentru anul respectiv. Angajamentul se va închide şi în plus beneficiarul returnează toţi banii primiţi pe toată măsura până la acel moment.

Subpachet 3 a) -


- Se verifică corespondenţa datelor din documentele anexate cu datele înscrise în situaţia centralizatoare(conform modelului din anexa 10b) ;

- Se verifică dacă calculul densităţii porcilor pe fiecare transport nu depăşeşte 165 kg/m2 (raportul dintre greutatea din avizul de însoţire şi capacitatea maşinii (m2) din autorizaţia sanitar veterinară a mijlocului de transport).

În cazul în care se constată din evidenţele prezentate nerespectarea densităţii de 165 kg/m2 pe fiecare transport, se emite o „Înştiinţare” prin care se solicită clarificări privind densitatea/defalcarea pe cicluri a transporturilor. Dacă din documentele solicitate prin „Înştiinţare” rezultă că abaterea constatată la prima verificare se menţine, efectivul aferent transportului este considerat „efectiv afectat”

şi se

completează în Fişa perioadei acest efectiv.

- Se verifică datele de identificare ale solicitantului în facturile fiscale pentru prestarea

serviciului de transport în cazul transporturilor cu mijloace auto de la terţi.

În cazul în care se constată neconcordanţe, se emite o „Înştiinţare” prin care se solicită clarificări. Dacă din documentele solicitate prin „Înştiinţare” rezultă că abaterea constatată la prima verificare se menţine, efectivul transportat este considerat „efectiv afectat”

.

Atenţie !Pentru porcii graşi şi scrofiţe prima compensatorie se acordă pentru maxim 2, 3 cicluri/an indiferent de tehnologia de creştere aplicată.Pentru fermele cu activitate de creştere şi îngrăşare, ciclurile de producţie sunt declarate de către solicitant în scris –

anexa 10b; Pentru fermele cu circuit închis (reproducţie + creştere şi îngrăşare) numărul ciclurilor de producţie vor fi calculate astfel: numărul de animale înscris în avizele de însoţire, raportat la numărul de cicluri declarat în cererea de ajutor. Numărul de animale rezultat reprezintă numărul de porci realizat pe un ciclu de producţie care va fi înmulţit cu 2,3 cicluri/an (dacă numărul de cicluri declarat în cererea de ajutor este mai mic decât 2,3, se ia în considerare numărul de animale din avize).Prima pentru îmbunătăţirea condiţiilor de bunăstare a suinelor pe durata transportului poate fi solicitată pentru transporturile efectuate ca urmare a livrarilor (depopulare) SAU pentru transporturile efectuate pentru popularea fermei .În acest sens, CJ va cere solicitantului să precizeze în scris/să completeze pe situaţia centralizatoare cărui ciclu de producţie aparţine fiecare transport menţionat

Atenţie!: Nerespectarea cerinţei minime de densitate constatată la cel mult un transport

– densitatea porcilor depăşeşte 235 kg/m2 –

se atribuie codul de abatere.

Subpachet 4 a) -

corectarea nivelului nitriţilor şi nitraţilor din apă

- Se verifică dacă buletinele de analiză sunt emise de laboratoare acreditate/autorizate (verificarea pe copia buletinului), în perioada 16 iulie 2012 –

15 iulie 2013 (sesiunea 1) sau 15 februarie 2013 –

17 februarie 2014 (sesiunea 2).

- Se verifică dacă: - există minimum 8 buletine/an la intrarea în fiecare hală pe perioada în care este populată (excepţie fac

halele nepopulate pe tot parcursul anului de angajament); - exista minimum 4 buletine/an la sursă;- există buletin de analiză după fiecare tratare/corectare a nivelului nitraţilor şi nitriţilor, după caz.

În cazul în care din buletinele de analiză la intrarea în fiecare hală prezentate se constată, că nu se asigură condiţiile superioare de bunăstare (nitraţi, nitriţi şi [nitraţi / 50] + [nitriţi /3] ≤ 1) pentru acest subpachet, se solicită precizări printr-o „Înştiinţare”

în cazul în care neconcordanţele nu se clarifică, în FIŞA perioadei la rubrica „Observaţii”, se va completa efectivul afectat pentru subpachet.

Atenţie !În cazul în care se constată că nu se respectă numărul de buletine pe perioada se va avea în vedere ca

pâna la sfârşitul anului să fie depuse nr. de buletine obligatorii pe an.În cazul în care nu se depune până la sfârşitul anului numărul obligatoriu de buletine de analiză la

sursa, respectiv la intrarea în fiecare hală se atribuie codul de abatere.În cazul în care nu se aduce până la sfârşitul anului numărul obligatoriu de buletine de analiză (8

buletine/an la intrarea în fiecare hală şi 4 buletine/an la sursă) care să ateste condiţiile superioare de bunăstare (la intrarea în hală), se va solicita printr-o „Înştiinţare”

Fişa urmăriri activităţii pe an pentru hala respectivă în vederea stabilirii efectivului afectat.

În situaţia în care din buletinele de analiză la sursă rezultă condiţii superioare de bunăstare şi din buletinele de analiză la intrarea în hală trebuie să se demonstreze îmbunătăţirea calităţii apei (cu un alt buletin sau documente care atestă măsurile de întreţinere a reţelei de apă, de trimitere frecventă a probelor pentru analiză, de asigurare a apei la toate punctele de adăpare, care atestă existența filtrelor) , subpachetul este eligibil.

Atenţie! Nerespectarea cerinţei minime obligatorii, constatată la cel mult un buletin de analiză prelevat de la o hală fără a fi însoţit de buletinul de analiză după tratarea/ corectarea nivelului nitraţilor şi nitriţilor, se atribuie codul de abatere.

Subpachet 5 a) -


Centrul Judeţean APIA va solicita printr-o „Înştiinţare”

solicitantului o copie a autorizaţiei integrate de mediu pentru exploataţiile care au peste 2.000 de locuri de cazare pentru porcul gras,

respectiv 750 locuri de cazare pentru scroafe sau copie a avizului de mediu pentru exploataţiile cu capacitate mai mică şi va semna pentru conformitate.De asemenea, va solicita depunerea până la sfârşitul anului şi a buletinelor de analiză a noxelor/documentelor care atestă determinarea noxelor (minim 1 buletin/document/an pentru fiecare hala) din care să reiasă că au fost asigurate condiţiile superioare de bunăstare (sau 1 buletin/document/an cu rezultatul măsurătorilor aferente tuturor halelor). În cazul în care se constată că nu se respectă pe o hală/hale condiţiile de bunăstare superioare , efectivul aferent se va considera afectat.

În cazul în care din analizele prezentate reiese neîndeplinirea condiţiilor suprerioare, se solicită printr-o „Înştiinţare”, Fişa urmăririi activităţii pe perioada şi pentru hala respectiva în vederea stabilirii efectivului afectat.Se va verifica în registru dacă cei trei indicatori sunt monitorizaţi zilnic, respectiv valorile acestora sunt înscrise. În cazul în care există neconcordanţe, se solicită clarificări şi Fişa urmăriri activităţii pe lună pentru hala/halele care prezintă neconcordanţe, printr-o „Înştiinţare”.

În situaţia în care nu se clarifică neconcordanţa şi se constată neîndeplinirea valorilor optime timp de 3 zile consecutiv, se consideră abatere. Iar din Fişa urmăriri activităţii pe lună, pe hală/hale se stabileşte efectivul afectat.

Atenţie! Dacă din documentele depuse rezultă nerespectarea nivelului cerinţei minime obligatorii din cel putin o hală, se atribuie codul de abatere.

Subpachet 5 a) -


Centrul Judeţean APIA va solicita printr-o „Înştiinţare”

solicitantului o copie a autorizaţiei integrate de mediu pentru exploataţiile care au peste 2.000 de locuri de cazare pentru porcul gras,

respectiv 750 locuri de cazare pentru scroafe sau copie a avizului de mediu pentru exploataţiile cu capacitate mai mică şi va semna pentru conformitate.

De asemenea, va solicita depunerea până la sfârşitul anului şi a buletinelor de analiză a noxelor/documentelor care atestă determinarea noxelor (minim 1 buletin/document/an pentru fiecare hala) din care să reiasă că au fost asigurate condiţiile superioare de bunăstare (sau 1 buletin/document/an cu rezultatul măsurătorilor aferente tuturor halelor). În cazul în care se constată că nu se respectă pe o hală/hale condiţiile de bunăstare superioare , efectivul aferent se va considera afectat.

În cazul în care din analizele prezentate reiese neîndeplinirea condiţiilor suprerioare, se solicită printr-o „Înştiinţare”, Fişa urmăririi activităţii pe perioada şi pentru hala respectiva în vederea stabilirii efectivului afectat.Se va verifica în registru dacă cei trei indicatori sunt monitorizaţi zilnic, respectiv valorile acestora sunt înscrise. În cazul în care există neconcordanţe, se solicită clarificări şi Fişa urmăriri activităţii pe lună pentru hala/halele care prezintă neconcordanţe, printr-o „Înştiinţare”.

În situaţia în care nu se clarifică neconcordanţa şi se constată neîndeplinirea valorilor optime timp de 3 zile consecutiv, se consideră abatere. Iar din Fişa urmăriri activităţii pe lună, pe hală/hale se stabileşte efectivul afectat.

Atenţie! Dacă din documentele depuse rezultă nerespectarea nivelului cerinţei minime obligatorii din cel

putin o hală, se atribuie codul de abatere.

În cazul în care în termen de 5 zile lucrătoare, solicitantul nu prezintă documentele cerute prin „Înştiinţare”

şi/sau nu se poate constata respectarea standardelor superioare de bunăstare, efectivul de animale respectiv se va considera efectiv afectat.

NOTĂ (P1, P2, P3, P4 = perioada 1, perioada 2, perioada 3, perioada 4 aferentă decontului justificativ sau perioadă pentru care au fost depuse documente justificative dacă nu au avut loc livrări).

Efectiv realizat P1 = Stoc initial P1 + intrări P1 – mortalităţi P1. Efectivul realizat este specificat la poziţia „efectiv „ corespunzător categoriei din rubrica ”Realizat perioadă/cumulat”

la sfârşitul perioadei din „

Fişa de urmărire”Efectivul afectat anual ( număr capete) se obţine prin însumarea efectivului afectat din

fiecare perioada [Efectiv afectat anual = efectiv afectat pentru

P1 + efectiv afectat pentru P2+ efectiv afectat pentru P3 + efectiv afectat pentru P4]

Efectiv realizat ANUAL= Stoc iniţial la început an + intrări total an – mortalităţi total an .

La verificarea deconturilor justificative, în cazul în care este necesară determinarea efectivului afectat în urma solicitării fişelor de lot, operatorul va completa o fişă de calcul care va conţine cel puţin următoarele elemente:

-

datele de identificare ale beneficiarului: denumirea, CUI-ul, numărul şi data de înregistrare a decontului respectiv;

-

datele de identificare ale exploataţiei: RO ANSVSA, ferma, hala, compartimentul respectiv;subpachetul/subpachetele la care nu sunt îndeplinite condiţiile superioare de bunăstare inclusiv

motivul (ex: nerespectarea densităţii pentru hala.., în perioada...);-

efectivul afectat conform datelor din fişele de lot nr.... (se vor enumera toate fişele care conţin efectivul afectat);

-

numele, prenumele în clar şi semnătura operatorului;-

numele, prenumele în clar şi semnătura verificatorului.

CONTROLUL PROPRIU-ZIS LA FAŢA LOCULUI

VERIFICAREA DECONTULUI JUSTIFICATIV

–

PĂSĂRI

Datele din decontul justificativ şi documentele ataşate sunt operate în aplicaţia electronică, iar funcţionarul APIA desemnat va efectua următoarele verificări:

1. corespondenţa datelor operate în aplicaţia electronică cu datele înscrise în decontul justificativ şi documentele comune subpachetelor solicitate ataşate în funcţie de categoria de animale;

2. corespondenţa datelor operate în aplicaţia electronică cu datele înscrise în decontul justificativ şi documentele specifice subpachetelor solicitate ataşate în funcţie de categoria de animale în urma verificării manuale a acestora;

În cazul în care datele de identificare înscrise în decontul justificativ şi datele de identificare înscrise în documentele ataşate nu corespund se emite o „Înştiinţare”. Dacă în urma trimiterii înştiinţării beneficiarul nu clarifică situaţia, documentele ce nu corespund nu se iau în considerare;

3. numărul de păsări solicitat în decontul justificativ trebuie să fie mai mic sau egal cu numărul de capete estimat în Cererea de ajutor. În caz contrar, se emite o „Înştiinţare”. Dacă în urma trimiterii înştiinţării beneficiarul nu clarifică situaţia, se va lua în considerare efectivul estimat;

4. numărul de păsări solicitat în decontul justificativ trebuie să fie mai mic sau egal cu numărul de capete din documentele de livrare/de însoţire, în caz contrar se emite o „Înştiintare”. Dacă în urma trimiterii înştiinţării beneficiarul nu clarifică situaţia, se ia în considerera efectivul din documentele de livrare/insoţire prezentate;

5. după încheierea perioadei primului an de angajament, respectiv, 16 octombrie 2013, Centrul

judeţean al APIA va solicita DSVSA –

ului printr-o notificare (conform modelului din anexa nr. 1) situaţia autorizaţiilor sanitar veterinare aferente perioadei 16 octombrie 2012 –

15 octombrie 2013 pentru exploataţiile solicitanţilor care au depus cerere de ajutor.

În condiţiile în care DSVSA comunică Centrului judeţean al APIA că una sau mai multe autorizaţii sanitar veterinare ale unui solicitant a /au fost anulate /suspendate pentru motive de nerespectare a condiţiilor minime de bunăstare, solicitantului îi va fi respins de la plată efectivul corespunzător exploataţiei/exploataţiilor fără autorizaţie/autorizaţii din cererea de ajutor.

6.În cazul în care beneficiarul nu depune decont justificativ, acesta are obligaţia depunerii documentelor care justifică respectarea condiţiilor superioare de bunăstare.

Depunerea documentelor justificative se va efectua în perioada de depunere a decontului justificativ cu excepţia perioadelor în care solicitantul nu desfaşoară activitatea de creştere în exploataţiile aflate sub angajament.

Atenţie! Dacă decontul justificativ se depune după termenul legal, efectivul livrat în acea perioadă nu se

ia în calcul la stabilirea efectivului livrat în tot anul, nu beneficiază de plăţi compensatorii dar se verifică documentele care justifică respectarea condiţiilor de bunăstare pe subpachete.

Efectivele aferente acestor deconturi justificative pentru care există documente care atestă livrarea se vor lua în calcul pentru totalul privind supradeclararea, dar nu vor fi luate în considerare la calculul efectivului determinat pentru plată.

În cazul în care există erori de scriere a beneficiarului (date lipsă, cifre inversate, dublate, greşeli simple de ortografie privind datele din cerere ş.a., date ce se pot corecta din documentele ataşate cererii), operatorul face corecţia pe cerere sau corecţia o poate face beneficiarul prin tăiere cu o linie, semnare şi ştampilare în dreptul corecţiei efectuate în baza documentelor ataşate.

În cazul în care există neconcordanţe între numărul de păsări livrate în perioada menţionată în documentele de livrare şi numărul de animale ieşite din exploataţie înscrise în mişcarea lunară şi cumulată /fişa urmăririi activităţii, se emite o „Înstiinţare”

în vederea clarificării acestor neconcordanţe. Dacă în urma trimiterii înştiinţării beneficiarul nu clarifică neconcordanţele, nu se ia în considerare pentru plată efectivul nejustificat.

VERIFICAREA DOCUMENTELOR ANEXATE DECONTULUI JUSTIFICATIV - PĂSĂRI

Principii generale

Datele din documentele prezentate de beneficiar ca anexă la deconturile justificative se compară cu cerinţele minime. Dacă se constată nerespectarea cerinţelor minime, APIA centrul judeţean va determina efectivul afectat, îl va respinge de la plată pentru subpachetul şi pentru ferma unde s-a constatat abaterea şi va informa DSVSA

pentru a se lua măsurile impuse de legislaţia în vigoare, măsuri care se vor comunica ulterior către APIA centrul judeţean.

Copiile registrelor obligatorii prezentate de beneficiar ca anexă la deconturile justificative vor fi verificate atât în sensul existenţei acestora, cât şi al corectitudinii întocmirii şi completării (registrele conţin toate informatiile solicitate, respectă formatul impus, dacă este cazul, etc).

Documente comune celor 5 subpachete

La verificarea documentelor de livrare/vânzare/transfer care însoţesc decontul justificativ se vor avea în vedere următoarele aspecte:

- facturile fiscale de vânzare a păsărilor, ataşate (în copie), să fie emise pentru categoriile de păsări şi să aibă completate toate rubricile prevăzute de formular cu excepţia preţului unitar de vânzare şi a valorii;

-

facturile fiscale de vânzare emise în baza documentelor de însoţire a căror dată este aferentă perioadei pentru care se depune decontul justificativ pot avea data de emitere în afara perioadei;

-

facturile fiscale de vânzare care nu sunt emise în baza actelor de însoţire trebuie să aibă data emiterii în perioada pentru care se depune decontul justificativ, în caz contrar documentul respectiv nu se ia în considerare.

Atenţie!În situaţia în care solicitantul are mai multe ferme autorizate sanitar veterinar, iar pentru vânzările

efectuate este emisă o singură factură fiscală de vânzare, numărul total de păsari din factură trebuie să fie egal cu numărul total de păsari livrat menţionat în avize rezultat prin însumarea efectivelor înscrise în documentele de însoţire a păsari aferente fiecarei exploataţii în baza cărora a fost emisă factura centralizatoare din care se scad mortalităţile, după caz.

Dacă solicitantul emite facturi fiscale de vânzare pentru livrările din fiecare fermă, numărul total de păsari din facturi trebuie sa fie egal cu numărul total de păsari livrate din ferma, conform documentelor de însoţire aferente fiecărei facturi.

Avizele de însoţire a mărfii / documentul de transfer vor fi completate şi ataşate în copie la decontul justificativ. Data emiterii lor trebuie să fie în perioada pentru care se depune decont justificativ . În caz contrar, documentul respectiv, nu se ia în considerare.

În fişa urmăririi activităţii pe categorii de păsari se vor verifica următoarele aspecte:- fişa să fie înregistrată la unitatea de creştere şi să fie semnată de conducătorul unităţii, precum şi de

directorul economic al unităţii;- să corespundă categoriilor de păsari conform anexei nr.1; - să fie aferente perioadei pentru care se depune decontul justificativ, conform graficului de

populare/depopulare realizat.

Pentru categoria:

A) PUI CARNE:-

numărul capetelor livrate, conform documentelor anexate (facturi / avize / documente de transfer) în perioada aferentă decontului să fie egal cu numărul de capete înscris la rubrica „Livrări la abator”

din Fişa urmăririi activităţii.

B) PUI DE CURCA:-

numărul capetelor livrate la abator, conform documentelor anexate, din perioada aferentă decontului să fie egal cu numărul de capete înscris la rubrica, “Livrări la abator”

din Fişa urmăririi activităţii

C) GĂINI OUATOARE-


realizat, menţionat la rubrica efectiv mediu din fişa urmăririi activităţii şi efectivul menţionat la rubrica “efectivul livrat” (număr capete), din anexa nr.1 a decontului justificativ, atunci când nu există livrări;-

- numărul capetelor livrate la abator, conform documentelor anexate (facturi / avize/ documente de transfer) în perioada aferentă decontului să fie egal cu numărul de capete

înscris la rubrica “Livrari la abator”

din Fişa urmăririi activităţii, atunci când există livrări.

În registrul privind transportul trebuie să fie menţionate toate transporturile înspre şi dinspre ferma (exploataţie) pentru care solicitantul a efectuat cheltuielile, deşi plata se face numai pentru livrările către abator.

Obligativitatea înscrierii în registru include şi transportul păsărilor pentru care cheltuielile de transport sunt suportate de cumparator (deşi transportul nu se află sub angajament).

Atenţie!Se mai verifică de asemenea, dacă este cazul:

a) - dacă este consemnat în situaţia centralizatoare fiecare transport, către sau dinspre fermă pentru care solicitantul a suportat cheltuielile cu transportul păsărilor, chiar dacă plata compensatorie se face numai pentru livrările către abator. Se emite notificare de clarificare şi beneficiarul prezintă copia registrului.

b) - dacă în situaţia centralizatoare este consemnat şi transportul păsărilor pentru cheltuielile de transport care sunt suportate de cumparator. Se emite notificare

de clarificare şi beneficiarul prezintă copia registrului.

Livrarile către terţi sunt însoţite de avize, care au menţionat nr. de păsări. Aceste livrari sunt altele decît cele către abator şi trebuie menţionate de asemeni în registrul de evidenţiere a transporturilor.

D) GĂINI DE REPRODUCŢIE RASE GRELE-


realizat, menţionat la rubrica efectiv mediu din fişa urmăririi activităţii şi efectivul menţionat la rubrica “efectivul livrat” (număr capete), din anexa nr.1 a decontului justificativ, atunci când nu există livrări;

- numărul capetelor livrate la abator, conform documentelor anexate (facturi / avize/ documente de transfer) în perioada aferentă decontului să fie egal cu numărul de capete

înscris la rubrica “

Livrari la abator”

din Fişa urmăririi activităţii, atunci când există livrări. În registrul privind transportul trebuie să fie menţionate toate transporturile înspre sau dinspre ferma

(exploataţie) pentru care solicitantul a efectuat cheltuielile, deşi plata se face numai pentru livrările către abator.

Obligativitatea înscrierii în registru include şi transportul păsărilor pentru care cheltuielile de

transport sunt suportate de cumparator (deşi transportul nu se află sub angajament).

Atenţie !Se mai verifică de asemenea, dacă este cazul:a) - dacă este consemnat în situaţia centralizatoare fiecare transport, către sau dinspre fermă

pentru care solicitantul a suportat cheltuielile cu transportul păsărilor, chiar dacă plata se face numai pentru livrările către abator. Se emite notificare de clarificare şi se prezintă registrul.

Dacă neconformitatea persistă, se va menţiona în fişa de verificare finală numărul de păsări care n-

a fost înscris în registru.

b) - dacă în situaţia centralizatoare este consemnat şi transportul păsărilor pentru cheltuielile de transport care sunt suportate de cumparator. Se emite notificare de clarificare şi se prezintă registrul.

Dacă neconformitatea persistă se va menţiona în fişa de verificare finală, numărul de păsări care n-a fost înscris în registru.

Livrările către terţi sunt însoţite de avize, care au menţionat nr. de păsări. Aceste

livrari sunt altele decît cele către abator şi trebuie menţionate de asemeni în registrul de evidenţiere a transporturilor.

Atenţie! Efectivul menţionat la rubrica “efectivul realizat, la categoria gaini ouătoare şi găini reproducţie rase grele”

(număr capete) din anexa nr.1 a decontului justificativ şi „efectivul mediu realizat”, menţionat la rubrica efectiv mediu de găini rase grele şi găini ouătoare din fişa urmăririi activităţii, se calculează conform formulei:

Calcul efectiv mediu realizat:

Efectiv la începutul perioadei

(cap.)

Total intrări(cap.)

Efectiv

iniţial

plus intrări(cap.)

Total ieşiri(cap.)

Efectiv la sfârşitul

perioadei(cap.)

Zile animalefurajate anual(zaf)

Efectivul mediu anual

Abator Morţi Alte ieşiri

-

zaf anual = a + b -

ca=efectivul de animale de la începutul anului x 365b= total intrări în an -capete x1/2 din nr. zile din an (365)c= total ieşiri în an -

capete x1/2 din nr. zile din an (365)zaf anual

Efectivul mediu anual = _________365

Atenţie!-

În situaţia populării pentru găinile ouătoare şi găinile de reproducţie din cursul anului, efectivul mediu anual se calculează având în vedere următoarele:

a) efectivul de păsări de la data populării x nr de zile rămase de la populare până la sfârşitul anului;b) total intrări de la populare până la sfârşitul anului x ½ nr. de zile de la data populării până la sfârşitul anului;c) total ieşiri din an x ½

din nr. de zile de la începutul populării până la sfârşitul anului.-

În caz de neconcordanţe privind numărul de păsări livrate, se emite „Înştiinţare de clarificare”. Dacă în urma trimiterii înştiinţării neconcordanţa nu a fost clarificată, la stabilirea numarului de capete pe perioadă se ia în considerare numarul cel mai mic de păsări din documentele prezentate.

Documente specifice celor 5 subpachete:

Subpachetul 1b) – asigurarea intensităţii iluminatului artificial la minimum 30 lucsi timp de minimum 18 ore/zi pentru pui de carne, pui de curcă şi găini de reproducţie rase grele şi timp de 16 ore/zi pentru gaini ouătoare.

Se verifică dacă din programul de iluminat realizat, reiese numărul de 18 ore/zi (pui de carne, pui de curcă şi găini de reproducţie rase grele), respectiv 16 ore/zi (gaini ouătoare), diferenţiat pe program vară/iarnă;

Se verifică existenţa facturilor pentru energia electrică consumată în perioada aferentă decontului (pentru energia produsă prin alte forme – generatoare, eolian, etc. se prezintă şi se verifică existenţa documentelor specifice);

În cazul în care se constată din evidenţele prezentate neconcordanţe privind asigurarea unui minim de 18 ore/zi (pui de carne, pui de curcă şi găini de reproducţie rase grele) respectiv 16 ore/zi (gaini ouătoare), lumină artificială cu intensitatea de 30 lucşi, se solicită precizări printr-o „Înştiinţare”. Dacă din documentele solicitate prin „Înştiinţare” rezultă că abaterea constatată la prima verificare se menţine, efectivul aferent halei este considerat „efectiv afectat”.

Atenţie! În cazul în care, din documentele depuse se constată nerespectarea cerinţelor minime privind

iluminatul (cu o intensitate de minimum 20 lucşi) într-una dintre hale se atribuie cod de abatere.


Se verifică dacă densitatea practicată respectă indicatorii pentru cerinţa superioară pentru fiecare categorie de păsări (pui de carne, găini ouătoare, găini reproducţie rase grele, pui de curcă).

În cazul în care se constată abateri referitoare la standardele superioare

se transmite o „Înştiinţare” prin care se solicită clarificări. Dacă acestea nu s-au soluţionat prin „Înştiinţare” rezultă că abaterea constatată la prima verificare se menţine iar efectivul aferent halei este considerat „efectiv afectat”.

Atenţie! În

cazul

nerespectării

cerinţei

superioare, rezultatul

obţinut

se compară

cu cerinţa

(dimensiunea) minimă şi dacă

se constată

nerespectarea

cerinţei

minime

într-o singură

hală

se calculează efectivul

afectat

de nerespectarea

condiţiilor

minime

.

Subpachet 3 b) -

îmbunătăţirea condiţiilor de bunăstare a păsarilor pe durata transportului- Se verifică corespondenţa datelor din documentele anexate cu datele înscrise în situaţia centralizatoare;- Se verifică dacă calculul densităţii păsărilor pe fiecare transport depăşeşte minimul necesar pentru îndeplinirea

condiţiilor de bunăstare (raportul dintre greutatea efectivului livrat din avizul de însoţire şi capacitatea maşinii (m2) din autorizaţia sanitar veterinară a mijlocului de transport).

În cazul în care se constată din evidenţele prezentate nerespectarea condiţiilor privind bunăstarea păsărilor pe durata ransportului (cm2/kg sau cm2/cap) la unul dintre transporturi, se emite o „Înştiinţare” prin care se solicită clarificări. Dacă din documentele solicitate prin „Înştiinţare” rezultă că abaterea constatată la prima verificare se menţine, efectivul aferent transportului este considerat „efectiv afectat”.

- Se verifică datele de identificare ale solicitantului în facturile fiscale pentru prestarea serviciului de transport în cazul transporturilor cu mijloace auto de la terţi.

În cazul în care se constată neconcordanţe, se emite o „Înştiinţare” prin care se solicită clarificări. Dacă din documentele solicitate prin „Înştiinţare” rezultă că abaterea constatată la prima verificare se menţine, efectivul transportat este considerat „efectiv afectat”.

Atenţie ! Pentru categoria pui de carne, prima compensatorie se acordă pentru maxim 6,5 cicluri/an, livrate la abator,

indiferent de tehnologia de creştere aplicată.Pentru categoria pui de curca, prima compensatorie se acordă pentru maxim 3,7 cicluri/an, livrate la abator,

indiferent de tehnologia de creştere aplicată

Subpachet 4 b) -

corectarea nivelului nitriţilor şi nitraţilor din apă- Se verifică dacă buletinele de analiză sunt emise de laboratoare acreditate /autorizate (verificarea pe

copia buletinului), şi sunt aferente perioadei 16 octombrie 2012 –

15 octombrie 2013 - Se verifică dacă:

există minimum 14 buletine/an pentru calitatea apei la sursă;

există min. 6 buletine/an pentru calitatea apei la intrarea în hală

Exista buletin de analiza dupa fiecare tratare/corectare a nivelului nitriţilor/nitratilor..........................În cazul în

care din buletinele de analiză la intrarea în fiecare hală prezentate se constată, că nu se asigură condiţiile superioare de bunăstare (nitraţi, nitriţi şi [nitraţi / 50] + [nitriţi /3] ≤ 1) pentru acest subpachet, se solicită precizări printr-o „Înştiinţare”

în cazul în care neconcordanţele nu se clarifică se consideră că acel efectiv este afectat.

Atenţie! Se va avea în vedere ca pâna la sfârşitul anului să fie depuse numărul de buletine obligatorii pe an.În cazul în care nu se depune până la sfârşitul anului numărul obligatoriu de buletine de analiză la sursa,

subpachetul se elimină de la plată pentru anul respectiv. În cazul în care nu se depune până la sfârşitul anului / perioadei, numărul obligatoriu de buletine de

analiză pentru hala respectivă care să ateste condiţiile superioare de bunăstare, se va solicita printr-o „Înştiinţare” Fişa urmăriri activităţii pentru hala respectivă în vederea stabilirii efectivului afectat, acesta urmând a fi exclus de la plată.

În situaţia în care din buletinele de analiză la sursă rezultă condiţii superioare de bunăstare şi din buletinele de analiză la intrarea în hală se demonstrează îmbunătăţirea calităţii apei, (există un nou buletin la sursă cu valori superioare celui anterior / au fost prezentate documente care atestă măsuri de întreţinere a reţelei de apă sau care atestă existenţa filtrelor) subpachetul este eligibil.

Subpachet 5 b) -

reducerea noxelor cu 30% faţă de nivelul minim obligatoriu prin

menţinerea în limite optime a parametrilor de microclimat

Se va verifica dacă valorile nivelului noxelor din adăpost se încadrează în condiţiile superioare de bunăstare în registrul cu măsurătorile sau documentul asimilat registrului vizate de un medic veterinar de liberă practică ce are contract cu exploataţia în cauză conform legii, privind evidenţa şi completitudinea măsurătorilor efectuate pentru monitorizarea noxelor (NH3 si CO2); dacă temperatura, umiditatea şi viteza aerului sunt monitorizate de către beneficiar zilnic şi sunt înscrise pentru ca noxele să nu depăşească următoarele valori:

-

maximum 14 ppm amoniac (NH3)-

maximum 2100 ppm CO2.În cazul în care există neconcordanţe, se solicită clarificări şi Fişa urmăririi activităţii pentru hala/

halele care prezintă neconcordanţe, printr-o „Înştiinţare”.În situaţia în care nu se clarifică neconcordanţa şi se constată neîndeplinirea valorilor optime timp

de 3 zile consecutiv, se consideră abatere, iar din Fişa urmăriri activităţii pe hală / hale se stabileşte efectivul afectat.

CONTROLUL PROPRIU-ZIS LA FAŢA LOCULUI – PĂSĂRI

Subpachetele privind plăţile în favoarea bunăstării păsărilor

Evidenţe/registre obligatorii

Subpachet 1 b) – asigurarea intensităţii iluminatului artificial la minimum 30 lucşi (minim 18 ore/zi lumină artificială pentru pui de curcă, pui de carne şi găini reproducţie rase grele şi timp de 16 ore / zi pentru găini ouătoare)

evidenţe privind utilizarea şi întreţinerea sistemelor de iluminat artificial;evidenţe privind respectarea programul de iluminare pe ferme.

Subpachet 2 b) reducerea densităţii păsărilor cu 10 % faţă de densitatea rezultată din aplicarea cerinţelor minime obligatorii privind suprafaţa minimă alocată pentru fiecare categorie de păsări

documente care precizeaza densitatea practicata de crescatorii de pasari:- fisa tehnica de lot pe categorii de pasari;-

nr. maxim de pasari distribuite pe suprafata respectiva (gaini ouatoare), respectiv greutate vie /suprafata (pui de carne, pui de curca, gaini de reproductie);- nr. de pasari introduse la fiecare repopulare.

Subpachet 3 b) –


registru în care să înregistreze zilnic orice transport către sau dinspre fermăregistrul trebuie să conţină cel puţin următoarele informaţii:- numărul de vehicule;- spaţiul disponibil/vehicul;- numărul şi greutatea pasarilor transportate/vehicul;-

documente de însoţire a transporturilor şi documente sanitar -

veterinare.

Tabel evidenţa registrelor

Atenţie!În situaţia în care la verificarea registrelor -

evidenţelor obligatorii prevăzute la punctul 3.3. se constată neconformităţi, acestea se mentionează în fişa de inspecţii în ultima coloană.

Subpachet 4 b) -


registre in care sa evidentiaze toate analizele efectuate, rezultatele acestor analize si numărul operaţiunilor de tratarea apei, precum şi buletinele de analiză din care să reiasă îmbunătăţirea calităţii apei

registre care atesta intretinerea sistemelor de alimentare, cu inlocuirea filtrelor si frecventa inlocuirii

Subpachet 5 b) -


evidenţa tuturor măsurătorilor

efectuate pr

in inregistrarea acestora intr-un registru de pastrare a dovezilor care sa demonstreze ca au fost atinse condiţiile superioare de bunastare a pasarilor

Pentru subpachetul 1b –

sistem de crestere la sol (categorii; pui carne, gaini de reproductie, gaini ouatoare)

Pentru fiecare hală populată se vor alege de către inspectori,

în mod aleatoriu, în vederea măsurării intensităţii luminii, câte 5

puncte distincte ale halei, iar determinarile se efectueaza la nivelul ochilor păsărilor,

Pentru subpachetul 1b –

gaini ouatoare crescute in custi Pentru fiecare hala populata se vor alege de către inspectori,

în mod aleatoriu, în vederea măsurării intensităţii luminii, 5 locuri diferite din fiecare hala, in functie de

numarul de nivele, iar verificarea se va efectua la nivelul ochilor păsărilor.

În situaţia în care se constată o abatere de la cerinţele superioare, controlul se efectuează în proporţie de 100% pe hala respectivă.

Numărul de pasari afectate se calculează ca sumă a numărului de

capete controlate pentru care s-au identificat neconformitati/nerespectari ale conditiilor superioare/minime, dupa caz.

A)

CATEGORIA PUI DE CARNE

Subpachet 1 b) - asigurarea intensităţii iluminatului artificial la minimum 30 lucşi, timp de 18 ore / zi

Măsurarea intensităţii luminii se face cu aparatură specifică –

luxmetrul, prin efectuarea a 5 măsurători în fiecare hală/compartiment,

in 5 locuri diferite, la nivelul ochilor păsărilor. Rezultatele

măsurătorilor / determinărilor se înscriu în rubrica “Rezultatul măsurătorii”

.În cazul respectării cerinţei superioare se bifează ,,DA”

în coloana respectivă din fişa de inspecţii. În caz contrar, se menţionează ,,NU”

şi se înscrie în ultima coloană a fişei de inspecţii numărul de pasari afectate aferent halei/compartimentului verificate.

În cazul în care în urma controlului se constată nerespectarea cerinţelor minime privind iluminatul –

minim 20 lucşi –

se înscrie în ultima coloană a fişei , rezultatul măsurătorii din hala/compartimentul controlata.

În cazul extinderii controlului în fişă se înscrie totalul pasarilor afectate aferent halelor/compartimentelor verificate pentru nerespectarea condiţiilor superioare cât şi totalul pasarilor afectate pentru nerespectarea condiţiilor minime.

Se verifică dacă din programul zilnic de iluminare afişat în fiecare hală reies 18 ore de

iluminare şi se bifează „DA”

sau „NU” dacă este afişat.Dacă se constată faptul că programul nu este afişat, în ultima coloană se menţionează numărul

halei. Se verifică dacă la momentul controlului iluminatul halei se încadrează în programul afişat şi

se completează „DA”

sau „NU”

în funcţie de momentul controlului şi de constatare. Daca se constată faptul că iluminatul halei/compartimentului nu se încadrează în programul afişat, în ultima coloană se menţionează numarul halei/compartimentului.

Se verifică existenţa evidenţelor privind becurile achiziţionate, precum şi a utilizării suplimentare a luminii artificiale şi se completează „DA”

sau „NU”.

Subpachet 2b) – reducerea densităţii păsărilor cu 10% faţă de densitatea rezultată din aplicarea cerinţelor minime obligatorii privind suprafaţa minimă alocată pentru fiecare categorie de păsări

Pentru fiecare compartiment/hală populat/ă, se va determina suprafata, se vor efectua cate 5 cantariri de control (5 pasari/cantar) in 5 locuri distincte din

compartiment/hala.În situaţia în care se constată o abatere de la cerinţele superioare, se reia procedura de cantarire,

cu acelasi numar de cantare, iar daca neconformitatea persista, neconformitatea se extrapoleaza la intreg efectivul existent in compartiment/hala controlat/a la data controlului.

Efectivul total afectat se calculează ca sumă a numărului de capete aflate în compartimentul/ hala la care s-a constatat abaterea.

Se efectuează măsurători ale suprafeţei de pardoseală din compartiment/hală, după cum urmează:● se măsoară lungimea şi lăţimea compartimentului/halei, iar rezultatele se înscriu în fişa de inspecţii în

coloana corespunzătoare. In cazul in care sunt mai multe compartimente/hala suma compartimentelor componente reprezinta suparfata halei.

● se determină prin măsurători, suprafaţa echipamentului de hrănire din compartimentul/hala controlat/controlata, in conditiile in care acesta este pozitionat la nivelul solului, iar rezultatul se înscrie în coloana respectivă din fişa de inspecţii,

●

in cazul in care compartimentul/hala este dotat/a cu stalpi de sustinere, se calculeaza suprafata unuia se inmulteste cu nr. de stalpi pe compartiment/hala, iar suprafata acestora se elimina din suprafata compartimentului/halei, iar rezultatele se inscriu in fisa de inspectii.

●

numărul de pasari din compartimentul/hala controlat/a se înscrie în fişa de inspecţii.

Rezultatele menţionate mai sus, se introduc în formula de calcul din coloana “Calcul”

şi se efectuează calculul suprafeţei disponibile.

Rezultatul obţinut la control se compară cu suprafaţa de pardoseală disponibilă în condiţii superioare, menţionată în fişa de inspecţii.

În cazul respectării cerinţei superioare se menţionează “DA“

în coloana respectivă. În caz contrar se menţionează “NU“

şi se înscrie în ultima coloană a fişei de inspecţie, efectivul afectat, aferent compartimentului / halei verificat/e.

În cazul în care se constată că densitatea nu respecta standardul minim, se înscrie în ultima colană densitatea constatată şi efectivul afectat.

Succesiunea operaţiunilor de control se va repeta la fiecare compartiment/hală aparţinând exploataţiei autorizate sanitar veterinar.

Atenţie!

În cazul nerespectării cerinţei superioare, rezultatul obţinut la control se compară cu

standardul minim şi dacă se constată nerespectarea cerinţei minime, se înscrie suprafaţa disponibilă/greutate vie si se mentioneaza în ultima coloană a fişei de inspecţii.

Subpachet 3b) –


Beneficiarul va prezenta echipei de control registrul în care sunt evidenţiate toate transporturile: de la fermă (în condiţiile în care solicitarea acestui subpachet a fost făcută pentru depopulare) sau catre ferma (în condiţiile în care solicitarea acestui subpachet a fost făcută pentru populare) .

Echipa de control verifică înregistrarea transporturilor în registru.Echipa stabileşte verificarea aleatorie a unei serii de păsări crescute şi livrate / intrate la populare

aferent perioadei, respectiv verificarea transporturilor aferente acesteia (registrele cuprind înregistrări ale transporturilor începând cu data de 16 octombrie 2012 până la data controlului).

În cazul fermelor de creştere a puilor de carne, prima compensatorie poate fi acordată pentru maxim 6,5 cicluri pe an.

1.

În cazul în care se încarcă pasari în mijlocul de transport în ziua controlului, se verifică efectivul, se măsoară suprafata unei cutii de transport, iar în funcţie de numărul de pasari şi de greutatea lotului se determină densitatea.

2. În cazul în care nu se transportă pasari în ziua controlului, se va face doar un control documentar, verificându-se următoarele:

-

verificarea avizelor de însoţire a pasarilor (număr, dată, categorie, greutatea acestora, numărul de capete transportat aferent vehiculului) aferente transportului de la fermă la abator / de la vânzător la fermă şi se completează coloana corespunzătoare;

- verificare număr şi dată autorizaţie sanitar - veterinară a autovehiculului cu care a fost efectuat transportul şi se completează coloana respectivă;

-

în cazul în care se constată lipsa valabilităţii autorizaţiei sanitar -

veterinare a autovehiculului se menţionează în coloana corespunzatoare din fişă, numărul şi data acesteia,

-

se înscrie în fişă ,în coloana respectivă suprafaţa totală a cuştilor vehiculului,

-

se completează în coloana respectivă numărul ciclului de care aparţine transportul;

-

în coloana „Rezultatul calculului privind densitatea”

se înscrie greutatea din aviz şi suprafaţa totală a cuştilor pe fiecare transport.

-

densitatea obţinută din calcul se compară cu cerinţa superioară şi se menţionează dacă se respectă criteriul.

Dacă se constată abatere cu privire la nerespectarea condiţiilor superioare de bunăstare la ciclul / perioada selectat/ă se menţioneaza ,,NU”

în coloana corespunzătoare şi se înscrie în ultima coloană, numarul de pasari afectate.

În caz de nerespectare a condiţiilor superioare de bunăstare la ciclul / perioada selectat/ă, se extinde controlul la toate transporturile efectuate până la data controlului pentru anul controlat.


Exploatatiile care transporta pasarile la un abator situat in aceiasi unitate administrativ teritoriala, nu sunt eligibile.

Atentie !În registrul privind transportul trebuie să fie menţionate toate transporturile înspre şi

dinspre ferma (exploataţie) pentru care solicitantul a suportat cheltuielile cu transportul pasarilor, deşi plata se face numai pentru livrările către abator.

Transportul pasarilor in cadrul exploatatiilor nu sunt eligibile. Exploatatiile care detin abatoare in aceiasi unitate administrativ teritoriala cu spatiile de crestere a pasarilor nu sunt eligibile la plata pentru acest subpachet.

Subpachet 4 a) –


Se verifică existenţa registrului de evidenţă a analizelor efectuate la apă până la data controlului, pentru hala respectivă.

Pentru determinările la sursă se verifică: - dacă buletinul/buletinele de analiză este/sunt emise de un laborator autorizat/ acreditat;- se completează în fişa de inspecţii valorile menţionate în buletinul / buletinele de analiză, respectiv

nitraţii şi nitriţii;- se calculează suma rapoartelor conform formulei [nitraţi/50] + [nitriţi/3] ≤ 1 dacă rezultatul este cel mult

egal cu 1.Pentru determinările la intrarea în hală se verifică:

- dacă buletinul/buletinele de analiză este/sunt emise de un laborator autorizat/ acreditat;- se completează în fişa de inspecţii valorile menţionate în buletinul/buletinele de analiză, respectiv

nitraţii şi nitriţii.În cazul în care atât rezultatele înscrise în buletinul de analiză al apei recoltată de la sursă, cât şi

rezultatele înscrise în buletinul de analiză al apei recoltată la intrarea în hală îndeplinesc cerinţele superioare de bunăstare, rezultatul determinărilor înscris în buletinul / ele la intrarea în hală trebuie să fie superior/superioare rezultatelor determinărilor înscrise în buletinul/buletinele emise pentru apa provenită de la sursă (conţinutul în nitraţi şi nitriţi şi [nitraţi/50] + [nitriţi/3] ≤

1). În aceste condiţii se consideră rezultatul conform.

Dacă n-au fost prezentate dovezile solicitate, se specifică în fişă numărul exact de pasari pentru care nu se respectă condiţiile superioare de bunăstare (subpachet 4b) existent în hala respectivă şi se va completa în coloana aferentă.

Dacă se constată nerespectarea cerinţei minime obligatorii la un buletin de analiză, prelevat de la o hală, se va completa în fişa de inspecţii efectivul existent în hală la momentul controlului.

Se verifică dacă exploataţia utilizează apă din reţeaua publică de apă potabilă în fluxurile tehnologice de creştere. În cazul nerespectării cerinţei – de eligibilitate (se utilizează apă din reţeaua publică de apă potabilă) se va bifa „DA”

în fişă. În acest caz se consideră accesarea cu intenţie a subpachetului. Exploataţia este exclusă de la plată pentru anul respectiv. Angajamentul se va închide şi în plus beneficiarul returnează toţi banii primiţi pe toată măsura până la acel moment pentru exploataţia respectivă.

Atentie!Se verifică numai buletinul/buletinele de analiză ale caror probe au fost prelevate de la

data intrării sub angajamentul privind bunăstarea pasarilor (16 octombrie

2012) şi care îndeplinesc conditiile superioare.

Subpachet 5 a) –


Se va verifica: -existenţa registrului de evidenţă a măsurătorilor efectuate privind monitorizarea permanentă a microclimatului: temperatură, umiditate şi curenţi de aer şi se completează cu “DA”

/ „NU”

în căsuţa corespunzătoare;-

existenta registrului sau a documentului asimilat registrului privind evidenta masuratorilor efectuate pentru monitorizarea noxelor: NH3 si CO2, vizat de un medic veterinar de libera practica ce are contract cu exploatatia in cauza conform legii;- verificarea valorilor dacă se încadrează în nivelul noxelor din adăpost în condiţii superioare de bunăstare;- verificarea valorilor dacă acestea se încadrează în nivelul menţionat de condiţii superioare.

La data controlului se vor realiza 5 determinări în 5 locuri distincte din hală ( populată) din cadrul exploataţiei pentru NH3 şi CO2 utilizându-se detectoare specifice. Determinările se fac la nivelul capetelor păsărilor. Rezultatele măsurătorilor se vor înscrie în căsuţa corespunzătoare.-

în caz de nerespectare a prevederilor acestui subpachet, numărul de pasari afectat îl reprezintă numărul de pasari existent în hală la data controlului şi va fi consemnat în fişa de inspecţii la faţa locului;-

verificarea privind nivelul noxelor şi condiţiile de microclimat se efectuează la toate halele aparţinând exploataţiei cu autorizatie sanitar veterinară.-

nerespectarea nivelului cerinţei minime obligatorii în cel putin o hală, se

va completa

numărul de păsări afectat şi se vor preciza valorile constatate în fişa de inspecţii la faţa locului

B) – GĂINI OUĂTOARE



luxmetrul, prin efectuarea a 5

măsurători în compartimente diferite pentru fiecare hală, in 5 locuri diferite, la nivelul ochilor pasarilor. Rezultatele măsurătorilor / determinărilor se înscriu în rubrica “Rezultatul măsurătorii”

. În cazul respectării cerinţei superioare se bifează ,,DA”




minim 20 lucşi –

se înscrie în ultima coloană a fişei , rezultatul măsurătorii din hala/compartimentul controlata.În cazul extinderii controlului în fişă se înscrie totalul pasarilor afectate aferent

halelor/compartimentelor verificate pentru nerespectarea condiţiilor superioare cât şi totalul pasarilor afectate pentru nerespectarea condiţiilor minime.

Se verifică dacă din programul zilnic de iluminare afişat în fiecare hală reies 16 ore de iluminare şi se bifează „DA”

sau „NU” dacă este afişat.Dacă se constată faptul că programul nu este afişat, în ultima coloană se menţionează numărul halei. Se verifică dacă la momentul controlului iluminatul halei se încadrează în programul afişat şi se

completează „DA”

sau „NU”



sau „NU”.

ATENTIE !In cazul aplicarii tehnologiei de crestere a gainilor in custi se procedeaza astfel:Pentru fiecare hala populata se vor alege de către inspectori,

în mod aleatoriu, în vederea măsurării intensităţii luminii, 5 locuri, în funcţie de numărul de nivele, iar verificarea se va efectuala nivelul ochilor pasarilor.

În situaţia în care se constată o abatere de la cerinţele superioare, controlul se efectuează în proporţie de

100 % pe hala respectiva.

Numarul de pasari afectate se calculează ca sumă a numărului de capete controlate pentru care s-au identificat neconformităţi/nerespectări ale condiţiilor superioar/minime, după

caz.


► crestere în sistem alternativ la sol

Pentru fiecare hala populata, se va calcula capacitatea maxima de populare conform precizarilor Ord. ANSVSA nr. 136\2006. Aceasta capacitate reprezinta cea mai mica valoare calculata pentru urmatorii parametrii obligatorii: stinghii, cuibare, hranitori\adapatori, suprafata de asternut. Dupa stabilirea acestei capacitati, se va calcula valoarea pentru standardul suplimentar, scazand un procent de 10%.

La verificarea efectivului pentru standardul suplimentar, se va tine cont de:-certificatul sanitar veterinar;-factura de achizitie;-numarul de pasari moarte de la data popularii la data controlului;-numarul de pasari vandute;-ultimul proces verbal de vaccinare in care este mentionat efectivul de gaini.

Pentru fiecare hală populată, se va determina suprafata eliminand cuibare, echipamente de hranire si adapare in situatia in care sunt la nivelul solului si stalpii de sustinere.

Efectivul total afectat se calculează ca sumă a numărului de capete aflate în hala la care s-a constatat abaterea.

Se efectuează măsurători ale suprafeţei de pardoseală din hală, după cum urmează:

● se măsoară lungimea şi lăţimea halei, iar rezultatele se înscriu în fişa de inspecţii în coloana corespunzătoare.

● se determină prin măsurători, suprafaţa echipamentului de hrănire din hala controlata, in conditiile in care acesta este pozitionat la nivelul solului, iar rezultatul se înscrie în coloana respectivă din fişa de inspecţii,

●

in cazul in care hala este dotata cu stalpi de sustinere, se calculeaza suprafata unuia si se inmulteste cu nr. de stalpi pe hala, iar suprafata acestora se elimina din suprafata halei, iar rezultatele se inscriu in fisa de inspectii.

●

se masoara lungimea si latimea unui cuibar si se inmulteste cu numarul de cuibare

● numărul de pasari din hala controlata se înscrie în fişa de inspecţii.






şi se înscrie în ultima coloană a fişei de inspecţie, efectivul afectat, aferent halei verificate.


Succesiunea operaţiunilor de control se va repeta la fiecare hală aparţinând exploataţiei autorizate sanitar veterinar.

Atenţie!În cazul nerespectării cerinţei superioare, rezultatul obţinut la control se compară cu standardul

minim şi dacă se constată nerespectarea cerinţei minime, se înscrie suprafaţa disponibilă\pasare si se mentioneaza în ultima coloană a fişei de inspecţii

►sistem de crestere in custi

Se vor selecta aleator un numar de 2 custi\nivel pe fiecare rand in fiecare hala. Se calculeaza lungimea si latimea fiecarei custi, eliminandu-se suprafata cuibarului.



Rezultatul obţinut la control se compară cu suprafaţa din cusca disponibilă în condiţii superioare, menţionată în fişa de inspecţii.






In situatia in care se constata neconformitati, se va alege un esantion suplimentar de control egal cu primul. Daca neconformitatea persista, neconformitatea se extrapoleaza la intregul efectiv existent la data controlului in hala.

Subpachet 3b) –


Beneficiarul va prezenta echipei de control registrul în care sunt evidenţiate toate transporturile: de la fermă (în condiţiile în care solicitarea acestui subpachet a fost făcută pentru depopulare) sau catre ferma (în condiţiile în care solicitarea acestui subpachet a fost făcută pentru populare)

Echipa de control verifică înregistrarea transporturilor în registru.Echipa verifica transporturile efectuate aferente activitatii de populare-depopulare dupa caz 1. În cazul în care se încarcă pasarile în mijlocul de transport în ziua controlului, se verifică efectivul, se

măsoară mijlocul de transport, iar în funcţie de numărul de pasari şi de greutatea lotului se determină densitatea.2. În cazul în care nu se transportă pasari în ziua controlului, se va face doar un control documentar,

verificându-se următoarele:-

verificarea avizelor de însoţire a pasarilor (număr, dată, categorie, greutatea pasarilor, numărul de capete transportat aferent vehiculului) aferente transportului de la fermă la abator / de la vânzător la fermă şi se completează coloana corespunzătoare;


-

în cazul în care se constată ca autorizaţia sanitar -

veterinara a autovehiculului este expirata la data efectuarii controlului, se menţionează în coloana corespunzatoare din fişă, numărul şi data acesteia;

-

se înscrie în fişă , în coloana respectivă suprafaţa totală a cuştilor vehiculului;-


se înscrie greutatea din aviz şi suprafaţa totală a cuştilor pe fiecare transport;

-

densitatea obţinută din calcul se compară cu cerinţa superioară şi se menţionează dacă se respectă criteriul. Dacă se constată abatere cu privire la nerespectarea condiţiilor superioare de bunăstare se menţioneaza ,,NU”

în coloana corespunzătoare şi se înscrie în ultima coloană, numărul de pasari afectat.

Atentie !În registrul privind transportul trebuie să fie menţionate toate transporturile înspre şi dinspre ferma

(exploataţie) pentru care solicitantul a suportat cheltuielile cu transportul pasarilor, deşi plata compensatorie se face numai pentru livrările către abator.

Transportul pasarilor in cazul exploatatiilor nu sunt eligibile.

Exploatatiile care detin abatoare in aceeasi

unitate administrativ teritoriala cu spatiile de crestere a pasarilor nu sunt eligibile pentru acest subpachet.

Subpachet 4 a) –


Se verifică existenţa registrului de evidenţă a analizelor efectuate la apă până la data

controlului, pentru hala respectivă.

Pentru determinările la sursă se verifică:

-

dacă buletinul/buletinele de analiză este/sunt emise de un laborator autorizat/ acreditat;

-

se completează în fişa de inspecţii valorile menţionate în buletinul / buletinele de analiză, respectiv nitraţii şi nitriţii;

-

se calculează suma rapoartelor conform formulei [nitraţi/50] + [nitriţi/3] ≤ 1 dacă rezultatul este cel mult egal cu 1.

Pentru determinările la intrarea în hală se verifică:-

dacă buletinul/buletinele de analiză este/sunt emise de un laborator autorizat/ acreditat;

- se completează în fişa de inspecţii valorile menţionate în buletinul/buletinele de analiză, respectiv nitraţii şi nitriţii.

În cazul în care atât rezultatele înscrise în buletinul de analiză al apei recoltată de la sursă, cât şi rezultatele înscrise în buletinul de analiză al apei recoltată la intrarea în hală îndeplinesc cerinţele superioare de bunăstare, rezultatul determinărilor înscris în buletinul / ele la intrarea în hală trebuie să fie

superior/superioare rezultatelor determinărilor înscrise în buletinul/buletinele emise pentru apa provenită de la sursă (conţinutul în nitraţi şi nitriţi şi [nitraţi/50] + [nitriţi/3] ≤






Atentie!Se verifică numai buletinul/buletinele de analiză ale caror probe au fost prelevate de la data intrării sub

angajamentul privind bunăstarea pasarilor (16

octombrie 2012) şi care îndeplinesc conditiile superioare

Subpachet 5 a) –


Se va verifica: -existenţa registrului de evidenţă a măsurătorilor efectuate privind monitorizarea permanentă a microclimatului: temperatură, umiditate şi curenţi de aer şi se completează cu “DA”

/ „NU”

în căsuţa corespunzătoare;

- verificarea valorilor dacă se încadrează în nivelul noxelor din adăpost în condiţii superioare de bunăstare;

- verificarea valorilor dacă acestea se încadrează în nivelul menţionat de condiţii superioare.

La data controlului se vor realiza 5 determinări în 5 locuri distincte din hală ( populată) din cadrul exploataţiei pentru NH3 şi CO2 utilizându-se detectoare specifice. Determinările se fac la nivelul capetelor păsărilor. Rezultatele măsurătorilor se vor înscrie în căsuţa corespunzătoare.

-




va completa


C) – GĂINI DE REPRODUCŢIE RASE GRELE




in cinci locuri diferite, la nivelul ochilor păsărilor. Rezultatele măsurătorilor / determinărilor se înscriu în rubrica “Rezultatul măsurătorii”





minim 20 lucşi –

se înscrie în ultima coloană a fişei, rezultatul măsurătorii din hala/compartimentul controlata.



sau „NU” dacă este afişat.Dacă se constată faptul că programul nu este afişat, în ultima coloană se menţionează

numărul halei. Se verifică dacă la momentul controlului iluminatul halei se încadrează în programul

afişat şi se completează „DA”

sau „NU”



sau „NU”.


Pentru fiecare compartiment/hală populată, se va determina suprafata, se vor efectua cate 5 cantariri de control (5 pasari/cantar) din 5 locuri distincte din compartiment/hala

(de exemplu: la un raport de sexe de 1 cocos la –

6 gaini se efectueaza 7 cantariri, intr-un singur loc distinct iar numarul total de cantariri /hala sau compartiment sa fie de 35).

Greutatea totala obtinuta in urma numarului de cantariri efectuate pe compartiment/hala populata, se imparte la numarul total de pasari cantarite (ex. 35) si se obtine greutatea medie/pasare.

Greutatea medie/pasare obtinuta se inmulteste cu numarul total de pasari din compartiment/hala (gaini + cocosi) si se introduce in formula de calcul din fisa masurii la categoria corespunzatoare, respectiv se imparte la suprafata libera de pardoseala. Rezultatul se trece in coloana “rezultatul controlului”.

În situaţia în care se constată o abatere de la cerinţele superioare, se repeta procedura de cantarire, cu acelasi numar de cantare de control iar daca neconformitatea persista, neconformitatea se extrapoleaza la intregul efectiv din compartimentul/hala respectiva la data controlului.

Efectivul total afectat se calculează ca sumă a numărului de capete aflate în compartimentul/ hala la care s-a constatat abaterea.

Se efectuează măsurători ale suprafeţei de pardoseală din compartiment/hală, după cum

urmează:

● se măsoară lungimea şi lăţimea compartimentului/halei, iar rezultatele se înscriu în fişa de inspecţii în coloana corespunzătoare. In cazul in care sunt mai multe compartimente/hala, suma compartimentelor componente reprezinta suprafata halei.

● se determină prin măsurători, suprafaţa echipamentului de hrănire din compartimentul/hala controlat/controlata, in conditiile in care acesta este pozitionat la nivelul solului, iar rezultatul se înscrie în coloana respectivă din fişa de inspecţii,

●

in cazul in care compartimentul/hala este dotat/a cu stalpi de sustinere, se calculeaza suprafata unuia si se inmulteste cu nr. de stalpi pe compartiment/hala, iar suprafata acestora se elimina din suprafata compartimentului/halei, iar rezultatele se

inscriu in fisa de inspectii.● numărul de pasari din compartimentul/hala controlat/a se înscrie în fişa de inspecţii.Rezultatele menţionate mai sus, se introduc în formula de calcul din coloana “Calcul”





şi se înscrie în ultima coloană a fişei de inspecţie, efectivul afectat, aferent compartimentului / halei verificat/e.


Succesiunea operaţiunilor de control se va repeta la fiecare compartiment/hală aparţinând exploataţiei autorizate sanitar veterinar.

Atenţie!În cazul nerespectării cerinţei superioare, rezultatul obţinut la control se compară cu

standardul minim şi dacă se constată nerespectarea cerinţei minime, se înscrie suprafaţa disponibilă/greutate vie si se mentioneaza în ultima coloană a fişei de inspecţii

Subpachet 3b) –


Beneficiarul va prezenta echipei de control registrul în care sunt evidenţiate toate

transporturile: de la fermă (în condiţiile în care solicitarea acestui subpachet a fost făcută pentru depopulare) sau catre ferma (în condiţiile în care solicitarea acestui subpachet a fost făcută pentru populare) , cu conditia ca transportul de cocosi sa se efectueze separat.

Echipa de control verifică înregistrarea transporturilor în registru.Echipa verifica transporturile efectuate aferente activitatii de populare-depopulare dupa

caz 1. În cazul în care se încarcă pasarile în mijlocul de transport în ziua controlului, se verifică

efectivul, se măsoară mijlocul de transport, iar în funcţie de numărul de pasari şi de greutatea lotului se determină densitatea.

2. În cazul în care nu se transportă pasari în ziua controlului, se va face doar un control documentar, verificându-se următoarele:

-

verificarea avizelor de însoţire a pasarilor (număr, dată, categorie, greutatea pasarilor, numărul de capete transportat aferent vehiculului) aferente transportului de la fermă la abator / de la vânzător la fermă şi se completează coloana corespunzătoare;

-

verificare număr şi dată autorizaţie sanitar - veterinară a autovehiculului cu care a fost efectuat transportul şi se completează coloana respectivă;

-

în cazul în care se constată ca autorizaţia sanitar -

veterinara a autovehiculului este expirata la data efectuarii controlului, se menţionează în coloana corespunzatoare din fişă, numărul şi data acesteia;

-

se înscrie în fişă , în coloana respectivă suprafaţa totală a cuştilor vehiculului;

-


se înscrie greutatea din aviz şi suprafaţa totală a cuştilor pe fiecare transport;

-


Dacă se constată abatere cu privire la nerespectarea condiţiilor superioare de bunăstare se

menţioneaza ,,NU”

în coloana corespunzătoare şi se înscrie în ultima coloană, numărul de pasari afectat.Exploatatiile care transporta pasarile la un abator situat in aceiasi unitate administrativ teritoriala, nu

sunt eligibile.

Atentie !În registrul privind transportul trebuie să fie menţionate toate transporturile înspre şi dinspre ferma

(exploataţie) pentru care solicitantul a suportat cheltuielile cu transportul

pasarilor, deşi plata compensatorie se face numai pentru livrările către abator.

Transportul pasarilor in cadrul exploatatiilor nu sunt eligibile. Exploatatiile care detin abatoare in aceeasi unitate administrativ teritoriala cu spatiile de crestere a pasarilor nu sunt eligibile la plata pentru acest subpachet.

Subpachet 4 a) –




nitraţii şi nitriţii;- se calculează suma rapoartelor conform formulei [nitraţi/50] + [nitriţi/3] ≤ 1 dacă rezultatul este cel

mult egal cu 1.Pentru determinările la intrarea în hală se verifică:









Atentie!Se verifică numai buletinul/buletinele de analiză ale caror probe au fost prelevate de la data

intrării sub angajamentul privind bunăstarea pasarilor de la 16 octombrie 2012 şi care îndeplinesc conditiile superioare.

Subpachet 5 a) –


Se va verifica:

-existenţa registrului de evidenţă a măsurătorilor efectuate privind monitorizarea permanentă a microclimatului: temperatură, umiditate şi curenţi de aer şi se completează cu “DA”

/ „NU”


existenta registrului sau a documentului asimilat registrului privind evidenta masuratorilor efectuate pentru monitorizarea valorilor NH3 si CO2, vizat de un medic veterinar de libera practica ce are un contract cu exploatatia in cauza conform legii;


La data controlului se vor realiza 5 determinări în 5 locuri distincte din hală ( populată) din cadrul exploataţiei pentru NH3 şi CO2 utilizându-se detectoare specifice. Determinările se fac la nivelul capetelor păsărilor. Rezultatele măsurătorilor se vor înscrie în căsuţa corespunzătoare.-




va completa


D) – PUI DE CURCĂ




in 5 puncte diferite, la nivelul ochilor păsărilor. Rezultatele măsurătorilor / determinărilor se înscriu în rubrica “Rezultatul măsurătorii”





minim 20 lucşi –

se înscrie în ultima coloană a fişei, rezultatul măsurătorii din hala/compartimentul controlata.



sau „NU” dacă este afişat.Dacă se constată faptul că programul nu este afişat, în ultima coloană se menţionează

numărul halei. Se verifică dacă la momentul controlului iluminatul halei se încadrează în programul afişat şi

se completează „DA”

sau „NU”



sau „NU”.


Pentru fiecare hală populată, se va determina suprafata, se vor efectua cate 5 cantariri de control (5 pasari/cantar) in 5 locuri distincte din hala.

În situaţia în care se constată o abatere de la cerinţele superioare, se reia procedura de cantarire, cu acelasi numar de cantare, iar daca neconformitatea

persista, neconformitatea se extrapoleaza la intreg efectivul existent in hala controlata., diferentiat pentru masculi (50 kg/ m2) si femele (45,45 kg/m2),

Efectivul total afectat se calculează ca sumă a numărului de pasari aflate în hala la care s-a constatat abaterea.

Se efectuează măsurători ale suprafeţei de pardoseală din /hală, după cum urmează:● se măsoară lungimea şi lăţimea halei, iar rezultatele se înscriu în fişa de inspecţii în coloana

corespunzătoare.● se determină prin măsurători, suprafaţa echipamentului de hrănire din hala controlata, in conditiile

in care acesta este pozitionat la nivelul solului, iar rezultatul se înscrie în coloana respectivă din fişa de inspecţii,

●

in cazul in care hala este dotata cu stalpi de sustinere, se calculeaza suprafata unuia si se inmulteste cu nr. de stalpi pe hala, iar suprafata acestora se elimina din suprafata halei, iar rezultatele se inscriu in fisa de inspectii.

● numărul de pasari din hala controlata se înscrie în fişa de inspecţii.









Atenţie!În cazul nerespectării cerinţei superioare, rezultatul obţinut la control se compară cu standardul

minim şi dacă se constată nerespectarea cerinţei minime, se înscrie suprafaţa disponibilă/greutate vie si se menţionează în ultima coloană a fişei de inspecţii.

Subpachet 3b) –


Beneficiarul va prezenta echipei de control registrul în care sunt evidenţiate toate transporturile: de la fermă (în condiţiile în care solicitarea acestui subpachet a fost făcută pentru depopulare) sau catre ferma (în condiţiile în care solicitarea acestui subpachet a fost făcută pentru populare) .

Echipa de control verifică înregistrarea transporturilor în registru.Echipa stabileşte verificarea aleatorie a unei serii de păsări crescute şi livrate / intrate la

populare aferent perioadei, respectiv verificarea transporturilor aferente acesteia (registrele cuprind înregistrări ale transporturilor începând cu data de 16 octombrie 2012 până la data controlului).

În cazul fermelor de creştere a puilor de carne, prima compensatorie poate fi acordată pentru maxim 3,7 cicluri pe an.

1.În cazul în care se încarcă pasari în mijlocul de transport în ziua controlului, se verifică efectivul, se măsoară suprafata unei cutii de transport, iar în funcţie de numărul de pasari şi de greutatea lotului se determină densitatea.

2. În cazul în care nu se transportă pasari în ziua controlului, se va face doar un control

documentar, verificându-se următoarele:

-

verificarea avizelor de însoţire a pasarilor (număr, dată, categorie, greutatea acestora, numărul de capete transportat aferent vehiculului) aferente transportului de la fermă la abator / de la vânzător la fermă şi se completează coloana corespunzătoare;


-

se înscrie în fişă , în coloana respectivă suprafaţa totală a cuştilor vehiculului,

-

se completează în coloana respectivă numărul ciclului de care aparţine transportul;

-


se înscrie greutatea din aviz şi suprafaţa totală a cuştilor pe fiecare transport.

-


Dacă se constată abatere cu privire la nerespectarea condiţiilor superioare de bunăstare la ciclul / perioada selectat/ă se menţioneaza ,,NU”

în coloana corespunzătoare şi se înscrie în ultima coloană, numarul de pasari afectate.

În caz de nerespectare a condiţiilor superioare de bunăstare la ciclul / perioada selectat/ă, se extinde controlul la toate transporturile efectuate până la data

controlului pentru anul controlat.În cazul în care se constată că densitatea nu respecta standardul minim, se înscrie în ultima

coloană densitatea constatată şi efectivul afectat.Exploatatiile care transporta pasarile la un abator situat in aceiasi unitate administrativ

teritoriala, nu sunt eligibile.

Atentie !În registrul privind transportul trebuie să fie menţionate toate transporturile înspre şi dinspre

ferma (exploataţie) pentru care solicitantul a suportat cheltuielile cu transportul pasarilor, deşi plata se face numai pentru livrările către abator.

Transportul pasarilor in cadrul exploatatiilor nu sunt eligibile. Exploatatiile care detin abatoare in aceeasi unitate administrativ teritoriala cu spatiile de crestere a pasarilor nu sunt eligibile la plata pentru acest subpachet.

Subpachet 4 a) –




nitraţii şi nitriţii;- se calculează suma rapoartelor conform formulei [nitraţi/50] + [nitriţi/3] ≤ 1 dacă rezultatul este cel

mult egal cu 1.Pentru determinările la intrarea în hală se verifică:









Atentie!Se verifică numai buletinul/buletinele de analiză ale căror probe au fost prelevate de la data

intrării sub angajamentul privind bunăstarea pasărilor (16 octombrie

2012) şi care îndeplinesc condiţiile superioare.

Subpachet 5 a) –


Se va verifica:

-existenţa registrului de evidenţă a măsurătorilor efectuate privind monitorizarea permanentă a microclimatului: temperatură, umiditate şi curenţi de aer şi se completează cu “DA”

/ „NU”


existenta registrului sau a documentului asimilat registrului privind evidenta masuratorilor efectuate pentru monitorizarea valorilor NH3 si CO2, vizat de un

medic veterinar de libera practica ce are contract cu exploatatia in cauza conform legii;


- verificarea valorilor dacă acestea se încadrează în nivelul menţionat de condiţii superioare.

La data controlului se vor realiza 5 determinări în 5 locuri distincte din hală ( populată) din cadrul exploataţiei pentru NH3 şi CO2 utilizându-se detectoare specifice. Determinările se fac la nivelul capetelor păsărilor. Rezultatele măsurătorilor se vor înscrie în căsuţa corespunzătoare.

-




va completa


Sancţiuni pentru supradeclararea efectivelor –

PORCI

Având în vedere că efectivul livrat anual (UVM) poate fi diferit pentru fiecare subpachet, se vor aplica sancţiuni pentru fiecare subpachet în parte, astfel:

a) Dacă diferenţa dintre efectivul estimat (UVM) şi efectivul livrat anual pe fiecare subpachet este mai mică sau egală cu 20% din efectivul livrat anual, se va calcula ajutorul pentru efectivul livrat anual pe fiecare subpachet, dar nu se vor impune sancţiuni.

b) Dacă diferenţa dintre efectivul estimat (UVM) şi efectivul livrat anual pe fiecare subpachet este mai mare de 20%, dar mai mică sau egală cu 40% din efectivul livrat anual, plata se efectuează pentru efectivul livrat anual pe fiecare subpachet, la care se aplică o sancţiune de 2% din subvenţia datorată.

c) Dacă diferenţa dintre efectivul estimat (UVM) si efectivul livrat anual pe fiecare subpachet este mai mare de 40%, dar mai mică sau egală cu 60% din efectivul livrat anual, plata se efectuează pentru efectivul livrat anual pe fiecare subpachet, la care se aplică o sancţiune de 5% din subvenţia datorată.

d) Dacă diferenţa dintre efectivul estimat (UVM) şi efectivul livrat anual este mai mare de 60%, plata se efectuează pentru efectivul livrat anual pe fiecare subpachet, la care se aplică o sancţiune de 10% din subvenţia datorată.

e) Dacă diferenţa dintre efectivul estimat (UVM) şi efectivul livrat anual depăşeşte efectivul livrat anual cu un procent mai mare de 5% din efectivul livrat anual pe fiecare subpachet, ca urmare a neregulilor comise intenţionat, exploataţia este exclusă de la plată pentru anul respectiv, pe subpachetul respectiv.

f) Dacă diferenţa dintre efectivul estimat (UVM) şi efectivul livrat anual depăşeşte efectivul livrat anual cu un procent mai mare de 20% din efectivul livrat anual, ca urmare a neregulilor comise intenţionat, exploataţia este exclusă de la plată pentru întregul subpachet pe anul în cauză şi, în plus, acesta este sancţionat până la o valoare egală cu valoarea corespunzătoare diferenţei dintre efectivul estimat şi efectivul livrat anual. Suma rezultată din excluderi se recuperează din plăţile ce urmează să fie efectuate în cadrul oricărei măsuri de ajutor, pe baza cererilor de plată ce urmează a fi depuse de beneficiar în următorii ani, după anul constatării.

În cazul în care se identifică două nereguli pentru aceeaşi exploataţie (de exemplu: procentul de supradeclarare este cuprins între 23% şi 30% şi supradeclararea efectivelor din cadrul exploataţiei a fost realizată din intenţie), se va aplica sancţiunea cea mai mare dintre cele două sancţiuni aferente neregulilor constatate.

La calculul sancţiunilor pentru supradeclarare se va lua în considerare întregul efectiv livrat/transferat/mutat/efectiv mediu anual etc. fără a se lua în considerare neregulile privind respectarea condiţiilor superioare de bunăstare. Pentru acestea se vor aplica sancţiunile prevăzute la pct. B.

Sancţiuni pentru nerespectarea criteriilor de eligibilitate, generale

şi specifice

Codul sancţiunii

Tipul sancţiunii

1 Se aplică o sancţiune de 3% din valoarea sprijinului pe subpachet pe anul respectiv de angajament.



4 Se aplică o sancţiune de 50% din valoarea sprijinului pe subpachet.

5 Se aplică o sancţiune de 100% din valoarea sprijinului pe subpachet, exploataţia fiind exclusă de la plata sprijinului pe subpachet în anul respectiv.

6 Se aplică o sancţiune de 100% din valoarea sprijinului pe subpachet, exploataţia fiind exclusă de la plata sprijinului pe subpachet în anul respectiv, iar, în plus, fermierul este obligat să returneze toţi banii primiţi pe subpachetul respectiv până în acel moment (pentru anii anteriori, pentru exploataţia respectivă).

7Se aplică o sancţiune de 100% din valoarea sprijinului pe anul respectiv pe măsură, exploataţia fiind exclusă de la toată măsura pe anul respectiv, iar, în plus, se returnează toţi banii primiţi pe subpachetul respectiv pentru acea exploataţie până în acel moment (pentru anii anteriori).

8

Se aplică o sancţiune de 100% din valoarea sprijinului pe anul respectiv pe măsură, exploataţia fiind exclusa de la plată de la toată măsura pe anul respectiv şi, în plus, pentru anul următor pe toată măsura. Fermierul returnează pentru această exploataţie toţi banii primiţi pe pachetul respectiv (A - porcine) până la acel moment. În acest caz, se consideră că fermierul nu a respectat condiţiile din intenţie.

La calculele efectuate se va tine cont de toleranţa specifică fiecărui aparat de măsurat, conform datelor din cartea tehnică.

Sistemul de sancţiuni este unul progresiv: în cazul în care în primul an a fost aplicată o sancţiune (de exemplu: 1), iar în al doilea an se constată aceeaşi condiţie nerespectată, atunci pentru anul 2 se va aplica sancţiunea următoare (de exemplu: 2).

Sancţiunea se aplică pentru fiecare condiţie nerespectată în parte. Dacă în cadrul unui subpachet nu sunt îndeplinite mai multe condiţii, pentru exploataţia respectivă se aplică pe subpachet cea mai mare sancţiune dintre sancţiunile aplicate pentru fiecare condiţie în parte.

În cazul nivelelor 6, 7 şi 8 ale sancţiunilor pentru nerespectarea criteriilor de eligibilitate generale şi specifice, recuperarea sumelor acordate fermierului până la momentul respectiv nu presupune şi aplicarea sancţiunilor de supradeclarare.

Criterii de eligibilitate Indicator

(modalitatea de control*)

Condiţia de aplicare a sancţiunii

Sancţiune

Generale

Beneficiarul este înregistrat în Registrul naţional al exploataţiilor al Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor şi deţine un cod de

exploataţie pe toată perioada de angajament

(minimum 5 ani).

Control administrativ (vizual) al cererii de ajutor

-

Nu se permite primirea cererii de ajutor/plată. Este exclus de la plată aplicantul care nu îndeplineşte acest criteriu.

Beneficiarul deţine autorizaţie sanitar-

veterinară pentru întreaga exploataţie pe toată perioada de angajament (minimum 5 ani) sau, în cazul exploataţiilor comerciale de tip A specifice sectorului de creştere a porcilor, este înregistrat sanitar-veterinar pe toată perioada de angajament (minimum 5 ani).


-

Nu se permite primirea cererii de ajutor/plată. Este exclus de la plată aplicantul care nu îndeplineşte acest criteriu.

Beneficiarul se angajează să menţină condiţiile de bunăstare şi să respecte cerinţele specifice subpachetelor pentru care aplică pe o perioadă de minimum 5 ani de la data depunerii

solicitării.


-

Nu se permite primirea cererii de ajutor. Este exclus de la

plată aplicantul care nu îndeplineşte acest criteriu.

Raportul dintre suprafaţa vitrată şi suprafaţa pardoselii este mai mare de 1/50.

Control administrativ/ Control la faţa locului 8

Exploataţia care deţine abator în aceeaşi locaţie cu spaţiile de creştere a porcilor (subpachetul 3)


Exploataţia utilizează apă din reţeaua publică de apă potabilă în fluxurile tehnologice de

creştere.


Cerinţă minimă

Indicator (modalitatea

de control*)

Condiţia de

aplicare a sancţiunii

Sancţiune

Subpachetul 1a

Creşterea cu cel

puţin 10% a spaţiului alocat disponibil fiecărui animal

Suprafaţă de pardoseală disponibilă minimă obligatorie:-

porci cu o greutate vie

între 50-85 kg -

0,55 mp; -

-


0,65 mp;-

-


1 mp; -

- scrofiţe şi scroafe ţinute în grup -

1,64 m2, respectiv 2,25 mp.

Vizită pe teren (în cazul includerii în eşantion)/ Control administrativ verificare documente din deconturile trimestriale/ anuale

Încălcarea cerinţelor minime

În cazul în care se constată o încălcare a cerinţelor minime se calculează „procentul de abatere“privind nerespectarea condiţiilor minime de bunăstare şi se diminuează efectivul livrat cu efectivul afectat anual determinat condiţii minime (pe categorii). Calculul supradeclarărilor, al sancţiunilor pentru nerespectarea condiţiilor superioare etc. va avea în vedere acest efectiv livrat diminuat.

Cerinţă minimă


de control*)

Condiţia de


Sancţiune

Subpachetul 2a

Asigurarea a minimum 11 ore/zi lumină artificială cu o valoare a iluminării de 50 lucşi

Condiţii de iluminat minime obligatorii: - perioadă de minimum 8 ore/zi iluminat; -

intensitate de 40 lucşi (echivalent a cel puţin 1 bec cu puterea de 100 W la fiecare 42 m2).



În cazul în care se constată o încălcare a cerinţelor minime se calculează „procentul de abatere“

privind nerespectarea condiţiilor minime de bunăstare şi se diminuează efectivul livrat cu efectivul afectat anual determinat condiţii minime (pe categorii). Calculul supradeclarărilor, al sancţiunilor pentru nerespectarea condiţiilor superioare etc. va avea în vedere acest efectiv livrat diminuat.

Cerinţă minimă


de control*)

Condiţia de


Sancţiune

Subpachetul 3a

Îmbunătăţirea condiţiilor de bunăstare a suinelor pe durata transportului

Densitatea porcilor în timpul transportului nu trebuie să depăşească 235 kg/m2.




Cerinţă minimă


de control*)

Condiţia de


Sancţiune

Subpachetul 4a

Corectarea nivelului nitriţilor şi nitraţilor din apă

Valorile maxime admise în apă pentru adăparea animalelor:- nitraţi + nitriţi -

100 (mg/l); - nitriţi -

10 (mg/l).




Cerinţă minimă


de control*)

Condiţia de


Sancţiune

Subpachetul 5a

Reducerea noxelor cu 30% faţă de nivelul minim obligatoriu prin menţinerea în limite optime a parametrilor de microclimat

Praful trebuie să lipsească de pe pereţi şi tavan; concentraţia normală de pulberi din adăpost este de 15 mg/m3. -

Nivelul normal de CO2 trebuie să fie sub 1.000 ppm. -

Valorile parametrilor de microclimat sunt respectate. Valorile parametrilor de microclimat sunt prevăzute în Ghidul crescătorului privind bunăstarea şi protecţia porcinelor, precum şi în Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 20/2012 pentru aprobarea Normelor metodologice de monitorizare a standardelor de microclimat, precum şi a necesarului de apă şi de hrană, în vederea asigurării statusului minim de bunăstare a porcine or din exploataţiile comerciale

Vizită pe teren (în cazul includerii în eşantion)/ Control administrativ verificare documente din deconturile trimestriale/anuale




Cerinţă minimă


de control*)

Condiţia de


Sancţiune

Subpachetul 6a

Îmbunătăţirea condiţiilor zonei de odihnă

Adăposturile pentru porci trebuie construite astfel încât să permită animalelor: - să aibă acces la o zonă de odihnă confortabilă din punct de vedere fizic şi termic, drenată şi curăţată corespunzător şi care să permită tuturor animalelor să se odihnească în acelaşi timp

Vizită pe teren (în cazul includerii în eşantion)/ supracontrol




Pentru determinarea codului sancţiunii pentru nerespectarea condiţiilor superioare se va folosi Acond. sup. (%) -

„Procentul de abatere“

privind nerespectarea condiţiilor superioare de bunăstare.

Valoarea plăţii compensatorii

Criterii de eligibilitate

Indicator (modalitatea e

control*)Condiţia de aplicare a sancţiunii Codul

sancţiunii

Subpachetul 1a

Creşterea cu cel puţin 10% a spaţiului alocat disponibil fiecărui animal

Porci graşi 41,40 euro/UVM Scrofiţe 165 euro/UVM Scroafe 3,30 euro/UVM

1.1. Suprafaţa de pardoseală disponibilă în condiţii superioare de bunăstare:-

porci cu o greutate vie între 50 şi 85 kg –0,605 m2;-

porci cu o greutate vie între 85 şi 110 kg –0,715 m2;-


1,1 m2; -


1,804 m2, respectiv 2,475 m2.

Vizită pe teren (în cazul includerii în eşantion) Control administrativ verificare documente din deconturile trimestriale/ anuale

Nerespectarea cerinţelor de bunăstare superioare pentru un „procent de abatere“

calculat mai mic de 10% 1


calculat cuprins între 10% până la 20%

2



3



4


calculat mai mare de 50% 5

Prima repetiţie 2/3/4/5/6

Intenţie 8

1.2. Păstrarea evidenţelor, pentru a fi prezentate autorităţii de control, privind: - numărul maxim de animale distribuite pe suprafaţa respectivă; şi - numărul de animale introduse la fiecare repopulare.

Vizită pe teren (în cazul includerii în eşantion) Control administrativ (verificare documente din deconturile trimestriale/ anuale)

Nerespectarea criteriului (lipsa evidenţelor pentru anii precedenţi, dar şi necompletarea sau prezentarea incompletă a acestora, în cazul în care a fost controlat şi au existat în anii precedenţi, în condiţiile în care evidenţele pentru anul în curs există şi sunt complete)

3

Nerespectarea criteriului (lipsa evidenţelor pentru anii precedenţi, dar şi necompletarea sau prezentarea incompletă a acestora, în cazul în care nu a fost controlat în anii precedenţi/a fost controlat şi nu au existat în anii precedenţi, în condiţiile în care evidenţele pentru anul în curs există şi sunt complete)

4

Nerespectarea criteriului (lipsa evidenţelor pentru anul în curs, dar şi necompletarea sau prezentarea incompletă a acestora, în cazul în care au existat în anii precedenţi)

5

Nerespectarea criteriului (lipsa evidenţelor pentru anul în curs şi anii precedenţi, dar şi necompletarea sau prezentarea incompletă a acestora)

6

Repetiţie 4/5/6/7

Intenţie 8

Valoarea plăţii compensat

orii


Indicator (modalitatea de control*)

Condiţia de aplicare a sancţiunii Codul sancţiunii

Subpachetul 2a

Asigurarea a minimum 11 ore/zi lumină artificială cu o valoare a iluminării de 50 lucşi

Porci graşi

19,10 euro/UVM Scrofiţe

17,20 euro/UVM Scroafe 15,80 euro/UVM

2.1.

Condiţii de iluminat superioare: - perioadă de minimum 11 ore/zi de iluminat artificial; -

iluminare de 50 lucşi (cel puţin 1 bec cu puterea de 150 W la fiecare 33 m2, în intervalul orar stabilit prin angajament).


Nerespectarea condiţiilor de eligibilitate pentru un „procent de abatere“

calculat mai mic de 10% 1



2


cuprins între 20% până la 35%

3



4


calculat mai mare de 50% 5


Intenţie 8

2.2. Păstrarea pentru control a evidenţelor privind utilizarea şi întreţinerea sistemelor de iluminat artificial


Nerespectarea criteriului (lipsa evidenţelor pentru anii precedenţi, dar şi necompletarea sau prezentarea incompletă a acestora, în cazul în care a fost controlat şi au existat în anii precedenţi, în condiţiile în care evidenţele pentru anul în curs există şi sunt complete)

3

Nerespectarea criteriului (lipsa evidenţelor pentru anii precedenţi, dar şi necompletarea sau prezentarea incompletă a acestora, în cazul în care nu a fost controlat în anii precedenţi/a fost controlat şi nu au existat în anii precedenţi, în condiţiile în care evidenţele pentru anul în curs există şi sunt complete)

4

Nerespectarea criteriului (lipsa evidenţelor pentru anul în curs, dar şi necompletarea sau prezentarea incompletă a acestora, în cazul în care au existat în anii precedenţi)

5

Nerespectarea criteriului (lipsa evidenţelor pentru anul în curs şi anii precedenţi, dar şi necompletarea sau prezentarea incompletă a acestora)

6

Repetiţie 4/5/6/7

Intenţie 8





Codul sancţiuni

i

Subpachetul 3a

Îmbunătăţirea condiţiilor de bunăstare a suinelor pe durata transportului

Porci graşi4,80 euro/UVM Scrofiţe

4,80 euro/UVM Scroafe

5,40 euro/UVM

3.1. Densitatea porcilor în timpul transportului nu trebuie să depăşească 165 kg/m2.



calculat mai mic de 10%

1



2



3



4


calculat mai mare de 50%

5


Intenţie 8

3.2. Păstrarea pentru control a registrelor privind transporturile către sau dinspre fermă


Nerespectarea criteriului (lipsa registrelor pentru anii precedenţi, dar şi necompletarea sau prezentarea incompletă a acestora, în cazul în care a fost controlat şi au existat în anii precedenţi, în condiţiile în care evidenţele pentru anul în curs există şi sunt complete)

3

Nerespectarea criteriului (lipsa registrelor pentru anii precedenţi, dar şi necompletarea sau prezentarea incompletă a acestora, în cazul în care nu a fost controlat în anii precedenţi/a fost controlat şi nu au existat în anii precedenţi, în condiţiile în care evidenţele pentru anul în curs există şi sunt complete)

4

Nerespectarea criteriului (lipsa registrelor pentru anul în curs, dar şi necompletarea sau prezentarea incompletă a acestora, în cazul în care au existat în anii precedenţi)

5

Nerespectarea criteriului (lipsa registrelor pentru anul în curs şi anii precedenţi, dar şi necompletarea sau prezentarea incompletă a acestora)

6

Repetiţie 4/5/6/7

Intenţie 8





Codul sancţiunii

Subpachetul 4a

Corectarea nivelului nitriţilor şi nitraţilor din apă

Porci graşi

12,00 euro/UVM Scrofiţe 25,00 euro/UVM Scroafe 18,50 euro/UVM

4.1a. Beneficiarul a prezentat minimum 4 buletine de analiză la sursă

Vizită pe teren (în cazul includerii în eşantion) Control administrativ (verificare documente din deconturile trimestriale/ anuale) - se vor verifica buletinele de analiză ca număr

Nerespectarea criteriului (beneficiarul nu a făcut un număr suficient de analize)

5

Repetiţie 6

Intenţie 8

4.1b. Beneficiarul a prezentat minimum 8 buletine de analiză de la intrarea in fiecare hală, iar analizele confirmă respectarea condiţiilor superioare: Maxim: -

nitraţi -

50 (mg/l) -

nitriţi -

0,5 (mg/l) [nitraţi/50] + [nitriţi/3] ≤

1

Vizită pe teren (în cazul includerii în eşantion) Control administrativ (verificare documente din deconturile trimestriale/ anuale) - se vor verifica buletinele de analiză ca număr şi rezultate


mai mic de 10% 1



2



3

Nerespectarea criteriului pentru un „procent de abatere“


4


mai mare de 50%

5


Intenţie 8

4.2. Păstrarea pentru control a registrelor privind analizele efectuate

Vizită pe teren (în cazul includerii în eşantion)/Control administrativ (verificare documente din deconturile trimestriale/ anuale)

Nerespectarea criteriului (lipsa registrelor şi/sau necompletarea sau prezentarea incompletă a acestora, în cazul în care beneficiarul a fost controlat şi au existat în anii precedenţi, în condiţiile în care evidenţele pentru anul în curs există şi sunt complete)

3


4


5


6

Repetiţie 4/5/6/7

Intenţie 8





Codul sancţiunii

Subpachetul 5a

Reducerea noxelor cu 30% faţă de nivelul minim obligatoriu prin menţinerea în limite optime a parametrilor de microclimat

Porci graşi



22,90 euro/UVM

5.1. Nivelul noxelor din adăpost în condiţii superioare de bunăstare: -

max. 10,5 mg/m3 pulberi; -

max. 700 ppm CO2; -

valorile parametrilor de microclimat sunt respectate. Valorile parametrilor de microclimat sunt prevăzute în Ghidul crescătorului privind bunăstarea şi protecţia porcinelor, precum şi în Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Animalelor nr. 20/2012

Vizită pe teren (în cazul includerii în eşantion)/ Control administrativ (verificare documente din deconturile trimestriale/ anuale)


mai mic de –

10%1


cuprins între 10% până la –

20%

2



3



4


mai mare de 50%

5


Intenţie 8

5.2. Păstrarea pentru control a registrului privind măsurătorile efectuate pentru monitorizarea permanentă a microclimatului

Vizită pe teren (în cazul includerii în eşantion)/ Control administrativ (verificare documente din deconturile trimestriale/ anuale)

Nerespectarea criteriului (lipsa registrului şi/sau necompletarea sau prezentarea incompletă a acestuia, în cazul în care a fost controlat şi au existat în anii precedenţi, în condiţiile în care evidenţele pentru anul în curs există şi sunt complete)

3

Nerespectarea criteriului (lipsa registrului pentru anii precedenţi, dar şi necompletarea sau prezentarea incompletă a acestuia, în cazul în care nu a fost controlat în anii precedenţi/a fost controlat şi nu au existat în anii precedenţi, în condiţiile în care evidenţele pentru anul în curs există şi sunt complete)

4

Nerespectarea criteriului (lipsa registrului pentru anul în curs, dar şi necompletarea sau prezentarea incompletă a acestuia, în cazul în care au existat în anii precedenţi)

5

Nerespectarea criteriului (lipsa registrului pentru anul în curs şi anii precedenţi, dar şi necompletarea sau prezentarea incompletă a acestuia)

6

Repetiţie 4/5/6/7

Intenţie 8





Codul sancţiunii

Subpachetul 6a

Îmbunătăţirea condiţiilor zonei de

odihnă

Porci graşi



13,10 euro/UVM

6.1. Zona de odihnă în condiţii superioare de bunăstare trebuie să fie uscată în permanenţă prin utilizarea de materiale absorbante corespunzătoare pentru aşternut



mai mic de 10% 1



2



3



4


mai mare de 50% 5

Repetiţie 2/3/4/5/6/

Intenţie 8

6.2. Păstrarea pentru control a registrelor privind utilizarea materialelor absorbante


Nerespectarea criteriului (lipsa registrelor pentru anii precedenţi, dar şi necompletarea sau prezentarea incompletă a acestora, în cazul în care a fost controlat şi au existat în anii precedenţi, în condiţiile în care evidenţele pentru anul în curs există şi sunt complete)

3


4


5


6

Repetiţie 4/5/6/7

Intenţie 8

C. Sancţiuni pentru depunerea cu întârziere a cererii de plată/decontului justificativ

Decontul justificativ se depune trimestrial/anual (conform termenelor prevăzute în ghidul

solicitantului), iar la sfârşitul fiecărui an de angajament se depune cererea de plată în intervalul 16 iulie-15 august (14 ianuarie-15 februarie pentru a doua sesiune). Prin excepţie, pentru primul an de depunere a cererilor de plată, cererea de plată se depune în intervalul 12-30 august 2013.

Depunerea cu întârziere a cererilor de plată/deconturilor justificative nu este sancţionată în cazurile de forţă majoră şi în circumstanţe excepţionale, în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare.

Nu se acceptă depunerea cu întârziere a documentelor (decont justificativ/cerere de plată). În cazul prezentării de deconturi justificative incomplete se vor solicita documentele lipsă. În

situaţia în care, în urma notificării, nu se vor prezenta documentele solicitate, se va proceda astfel:

–

în cazul neprezentării registrelor obligatorii sau a altor documente pentru care s-au prevăzut sancţiuni la pct. B, se vor aplica acestea;

–

în cazul neprezentării documentelor solicitate, altele decât cele sus-menţionate, se va elimina de la plată subpachetul(le) pentru care nu s-au prezentat documente pentru anul în curs.

Nedepunerea deconturilor justificative/documentelor justificative (în cazul în care nu au fost făcute livrări într-o perioadă) şi/sau a cererilor de plată în intervalele menţionate conduce la nerespectarea angajamentelor asumate, ceea ce presupune rezilierea angajamentelor şi recuperarea plăţilor efectuate. Se exceptează cazurile în care ferma nu a fost populată şi solicitantul a anunţat APIA şi Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor cu privire la această situaţie.

O cerere poate fi retrasă total sau parţial în orice moment, cu excepţia cazului în care fermierul a fost înştiinţat despre neregulile pe care le conţine cererea de plată (inclusiv notificarea fermierului pentru

supradeclarare) sau a fost înştiinţat cu privire la intenţia APIA de a întreprinde un control la faţa locului.

Dacă în urma acestui control au fost constatate nereguli, fermierul nu mai poate retrage părţile din cererea de plată la care se referă aceste nereguli.

Dacă în urma controlului realizat nu se identifică nereguli, fermierul poate retrage cererea de plată. În perioada dintre înştiinţarea fermierului cu privire la efectuarea controlului pe teren şi stabilirea concluziei finale ca urmare a controlului pe teren, fermierul nu îşi poate retrage cererea de plată. În urma retragerilor efectuate, fermierul revine la situaţia în care se afla înainte de a depune cererea de ajutor/plată pentru partea respectivă din cererea de plată.

Dacă fermierul care a depus cererea de ajutor/plată şi a fost selectat pentru controlul pe teren nu permite inspectarea fermei de către reprezentanţii organismelor abilitate, se consideră că acesta nu a respectat angajamentul. În acest caz fermierului nu i se va acorda nicio plată pentru măsura respectivă pentru anul în curs şi, în plus, se vor recupera de la el toate sumele acordate până la momentul

respectiv pentru toate subpachetele solicitate în cererea de ajutor. Recuperarea sumelor acordate fermierului până la momentul respectiv nu presupune şi aplicarea sancţiunilor de supradeclarare.

D. Sancţiuni pentru nerespectarea ecocondiţionalităţii

În cazul măsurii 215 „Plăţi privind bunăstarea animalelor -

pachet A porcine“, ecocondiţionalitatea cuprinde următoarele norme: – cerinţele legale în materie de gestionare (SMR 1 -

SMR 5) în domeniul „mediu“; – cerinţele legale în materie de gestionare (SMR 6 -

SMR 8) în domeniul „sănătatea publică, sănătatea animalelor şi sănătatea plantelor“; –

bunele condiţii agricole şi de mediu (GAEC-uri) în domeniul „bune condiţii agricole şi de mediu“.În cazul în care cerinţele privind ecocondiţionalitatea nu sunt respectate oricând în cadrul unui an

calendaristic stabilit şi dacă neconformitatea respectivă este rezultatul unei acţiuni ori al unei omiteri direct imputabile fermierului care a depus cererea de plată pentru schemele de sprijin pe suprafaţă în anul calendaristic vizat, suma totală a plăţilor efectuate sau care urmează să fie efectuate trebuie să fie redusă ori exclusă.

În cazul neglijenţei, sancţiunea aplicată nu trebuie să depăşească 5% din suma totală, iar în cazul primei repetiţii, sancţiunea nu trebuie să depăşească 15% din suma totală. În cazurile de nerespectare

intenţionată, reducerea procentului nu trebuie să fie mai mică de 20% din plată şi poate merge până la excluderea totală din măsura de sprijin pentru unul sau mai mulţi ani calendaristici.

Valoarea sancţiunilor pentru un an calendaristic nu trebuie să depăşească suma totală cuvenită fermierului în cadrul măsurii.

Toate cazurile de neconformitate sunt aduse la cunoştinţa fermierilor în scris.

Nerespectarea datorată neglijenţei Dacă nerespectarea se datorează neglijenţei unui fermier, sancţiunea calculată la suma totală este de

3% din suma totală. Astfel, pe baza rezultatelor din raportul de control, se decide să se reducă acest procent la 1%, să se

crească până la 5% din suma totală sau să nu se aplice nicio sancţiune în cazul în care este definită o toleranţă printr-o zonă-tampon stabilită şi aplicabilă perimetrului parcelei agricole. Cu toate acestea, toleranţa maximă pentru fiecare parcelă agricolă nu trebuie să depăşească 1 ha în valoare absolută.

Dacă au fost stabilite nereguli repetate, cu excepţia celor considerate intenţionate, sancţiunea stabilită în cazul primei nerespectări repetate va fi multiplicată cu factorul 3. În cazul repetiţiilor viitoare ale aceleiaşi nereguli, factorul 3 de multiplicare va fi aplicat de fiecare dată la rezultatul sancţiunii stabilite pentru neregulile repetate anterioare. Sancţiunea maximă nu va depăşi 15% din suma totală.

Nerespectarea intenţionată Dacă fermierul nu a respectat intenţionat o condiţie, sancţiunea aplicată va fi, ca regulă generală, de

20% din suma totală. Astfel, pe baza rezultatelor din raportul de control se decide să se reducă procentul în cauză până la maximum 15% sau, după caz, să se mărească până la 100% din suma totală.

În cazul nerespectării intenţionate, fermierul este exclus de la măsură pentru anul calendaristic în cauză. Dacă amploarea, gravitatea şi/sau persistenţa nerespectării intenţionate sunt/este majore/majoră sau au fost detectate repetate nerespectări intenţionate, fermierul va fi exclus de la măsura respectivă şi în anul calendaristic următor.

I. Sancţiuni pentru nerespectarea SMR-urilorCerinţele legale în materia de gestionare (SMR) sunt definite conform legislaţiei comunitare şi

naţionale în vigoare. În cazul în care la controlul administrativ se constată o neconformitate în anul curent, este

considerată a fi neglijenţă situaţia în care în rapoartele de control pe teren din ultimii 2 ani nu apare acea

condiţie ca fiind neconformă.

În cazul în care la controlul administrativ se constată o neconformitate în anul curent, este

considerată a fi repetiţie situaţia în care în cel puţin unul din rapoartele de control pe teren din ultimii 2 ani apare acea condiţie ca fiind neconformă.

E. Sancţiuni multianuale

Sumele rezultate din sancţiunile prevăzute la pct. A „Sancţiuni pentru supradeclararea efectivelor de animale“

lit. d) şi f) se recuperează în conformitate cu prevederile art. 5b din Regulamentul (CE) nr. 885/2006 al Comisiei din 21 iunie 2006 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1.290/2005 în ceea ce priveşte autorizarea agenţiilor de plăţi şi a altor entităţi, precum şi lichidarea conturilor FEGA şi FEADR, respectiv se reţin din orice plată viitoare care urmează să fie efectuată de agenţia responsabilă cu recuperarea creanţei de la respectivul fermier.

În cazul în care suma nu poate fi recuperată integral în decursul celor 3 ani calendaristici ulteriori anului în care s-a constatat neregula, soldul se anulează, respectiv se anulează datoria fermierului.

Documents

01VAN Ilie Aspecte Bunastare Animala Suine-pasari