Prof.univ.dr. Mariana Nicolae

Asist.univ.dr. Irina Ion Zgreabăn

Drd. Alexandra Viţelar

Dezvoltarea gândirii manageriale în secolul XX

Frederick Taylor

(20 martie 1856 – 21 martie 1915)

Scientific Management

Frederick Winslow Taylor

3

- Inginer american – a căutat să îmbunătăţească eficienţa industrială

A fost unul din liderii intelectuali ai Mişcării pentru eficienţă, iar ideile sale au fost foarte influente.

Frederick Winslow Taylor

4

S-a născut în Germantown, Pennsylvania, într-o familie înstărită de Quakeri. Intenţionase să-şi continue educaţia la Harvard, dar vederea slabă l-a forţat să se orienteze către o altă carieră. În 1874, a devenit ucenic maşinist, învăţând despre condiţiile din fabrică de la cel mai jos nivel. A obţinut o diplomă în inginerie mecanică printr-o serie de cursuri prin corespondenţă, lucru mai puţin obişnuit în epocă, la Institutul de Tehnologie Stevens (absolvind în 1886).

Calea optimă, unică Taylor a considerat că, analizând munca, se va găsi o cale unică, optimă de a o face. E cunoscut în special pentru dezvoltarea studiului timpului şi al mişcării. Descompunea o sarcină în părţile ei componente şi o măsura la secundă.

Taylor considera că managementul epocii sale era “amator” şi că ar trebui studiat ca o disciplină, că muncitorii ar trebui să coopereze cu managementul (şi să nu mai aibă nevoie deci de sindicate), şi că cele mai bune rezultate ar proveni dintr-un parteneriat dintre un management bine pregătit şi calificat şi o forţă de muncă inovativă şi cooperatoare. Fiecare parte avea nevoie de cealaltă. 

5

Cinci principii ale managementului ştiinţific:

6

1. Studierea ştiinţifică a fiecărei sarcini şi dezvoltarea căii optime, unice de a o îndeplini.

2. Alegerea persoanei cea mai aptă pentru sarcină.

3. Pregătirea, instruirea şi dezvoltarea muncitorului.

4. Oferirea de stimulente financiare pentru respectarea metodelor.

5. Împărţirea lucrului şi al responsabilităţilor astfel încât managerii sunt responsabili pentru planificarea metodelor de lucru iar muncitorii sunt responsabili pentru executarea corespunzătoare a sarcinii.

Influenţa

7

Universitatea Harvard, una din primele universităţi americane care a oferit o diplomă de absolvire în administrarea afacerilor în 1908, şi-a bazat programa primului an de studiu pe ideile lui Taylor în domeniul managementului ştiinţific.

Ideile sale, precum şi cele ale lui Henry Ford, în legătură cu eficienţa deveniseră foarte influente în primele zile ale Uniunii Sovietice.

Henry Laurence Gantt

8

Henry Laurence Gantt, A.B., M.E. (1861-1919) , a fost inginer mecanic şi consultant în management cunoscut pentru dezvoltarea graficului Gantt în anii 1910.

Aceste grafice Gantt erau folosite în proiecte de infrastructură majore inclusiv Barajul Hoover şi sistemul de autostrăzi interstatale şi încă sunt un instrument important în managementul proiectelor.

Henry Gantt

9

A absolvit Şcoala McDonogh în 1878 şi Colegiul Johns Hopkins şi a lucrat ca profesor şi desenator tehnic înainte de a deveni inginer mecanic.

În 1887 s-a alăturat lui Frederick W. Taylor în managementul ştiinţific al Midvale Steel şi Bethlehem Steel şi au lucrat acolo până în 1893. În cariera sa ulterioară de consultant în management, pe lângă graficul Gantt, a proiectat şi sistemul de remunerare ‘sarcină şi bonus' şi a dezvoltat metode de măsurare a eficienţei şi productivităţii muncitorului.

Moştenirea lui Gantt

10

Graficul Gantt: şi astăzi un instrument managerial important, oferă un desfăşurător pentru planificarea şi controlul muncii, şi înregistrarea progresului diferitelor stagii ale unui proiect.

Eficienţa industrială: eficienţa industrială poate fi atinsă numai prin aplicarea analizei ştiinţifice tuturor aspectelor muncii desfăşurate. Rolul managementului industrial este de a îmbunătăţi sistemul eliminând întâmplarea şi accidentele. Sistemul sarcinii şi bonusului: A corelat bonusul plătit managerilor cu cât de bine îşi învaţă angajaţii să-şi îmbunătăţească prestaţia. Responsabilitatea socială a afacerii: Considera că afacerile au obligaţii faţă de bunăstarea societăţii în care operează.

Henri Fayol

11

Henri Fayol (născut în 1841 la Constantinopol-Istanbul; decedat în 1925 la Paris) a fost un inginer.

A fost numit “părintele teoriei moderne a managementului operaţional". Deseori asociat cu Frederick Winslow Taylor, teoriile sale abordează organizarea producţiei în contextul unei întreprinderi competitive ce trebuie să-şi controleze costurile de producţie, în timp ce Taylor se concentra asupra sarcinii în sine.

Henri Fayol

12

Fayol a fost primul care a identificat cele patru funcţii ale managementului:

planificarea, organizarea, conducerea şi controlul,

Deşi versiunea lui era puţin diferită:

planificarea, organizarea, conducerea, coordonarea, şi controlul.

Considera că numărul principiilor de management ce pot ajuta la ameliorarea operaţiilor unei organizaţii este, foarte probabil, nelimitat.

Henri Fayol

13

1. Specializarea muncii. Specializarea încurajează îmbunătăţirea continuă a abilităţilor şi îmbunătăţirea metodelor.

2. Autoritatea. Dreptul de a da ordine şi puterea de a solicita ascultare.

3. Disciplina. Fără superficialitate, fără “adaptarea” regulilor. Muncitorii ar trebui să fie ascultători şi respectuoşi faţă de organizaţie.

Henri Fayol

14

4. Unitatea conducerii. Fiecare angajat trebuie să aibă numai şi numai un şef direct.

5. Unitatea direcţiei. O singură minte generează un singur plan şi toate îşi joacă rolul în acel plan.

6. Subordonarea intereselor individuale. La locul de muncă, numai chestiunile legate de serviciu trebuie să primească atenţie.

7. Remunerarea. Angajaţii sunt plătiţi corespunzător pentru munca lor, nu după limita stabilită de firmă.

Henri Fayol

15

8. Centralizarea. Consolidarea funcţiilor manageriale. Deciziile sunt luate din vârf.

9. Lanţul de conducere (linia autorităţii). Lanţurile de conducere formale ce merg de jos în sus în organizaţie, ca în armată.

10. Ordine. Toate materialele şi personalul au un loc atribuit lor, şi trebuie să rămână acolo.

11. Echitate. Tratament egal (dar nu neapărat identic) 12. Reţinerea personalului. Ciclu de schimbare a

personalului scăzut. Pentru muncitorii buni: angajare pentru toată viaţa.

Henri Fayol

16

13. Iniţiativa. Conceperea unui plan şi efectuarea paşilor pentru a-l realiza.

14. Esprit de corps. Armonia, coeziunea personalului. Este o sursă de mare putere a organizaţiei. Fayol a declarat că pentru promovarea spiritului de echipă, principiul unităţii de comandă trebuie respectat şi pericolele diviziunii şi controlului precum şi abuzul de comunicare scrisă trebuie evitat.

Henry Mintzberg

17

Henry Mintzberg, OC , OQ , Ph.D. , FRSC (n. 2 septembrie 1939) este autor şi profesor universitar recunoscut pe plan internaţional în domeniul afacerilor şi managementului.

Deţine postul de Profesor de Studii Manageriale Cleghorn la Facultatea de Management Desautels din cadrul Universităţii McGill în Montreal, Quebec, Canada, unde predă încă din1968, după obţinerea diplimei de Master în Management (M.B.A.) şi doctoratul de la MIT Sloan School of Management.

Henry Mintzberg

18

În baza studiului efectuat asupra a 5 directori ai unor organizaţii de dimensiuni medii spre mari, Mintzberg a clasificat activităţile ce constituie funcţiile esenţiale ale slujbei unui manager de top.

Treaba managerului poate fi mai bine descrisă în termeni de diferite ‘roluri’ or seturi de comportament organizate asociate cu un post anume.

Rolurile se grupează în trei categorii–interpersonale, informaţionale, şi decizionale

Henry Mintzberg

19

INTERPERSONALFigură fruntaşă: reprezintă organizaţia în chestiuni de

formalitate.Lider: prin virtutea autorităţii aferente poziţiei de

manager, există o responsabilitate pentru gestionarea, îndrumarea şi motivarea personalului.

Om de legătură: implică managerul ăn relaţtii dincolo de propria lor unitate

Henry Mintzberg

20

INFORMAŢIONAL Monitor: recepţionarea şi cercetarea de informaţii. Diseminator: transmiterea informaţiilor Purtător de cuvânt: autoritatea formală în transmiterea

informaţiei persoanelor din afara unităţii.

Henry Mintzberg

21

DECIZIONALAntreprenorial: iniţierea şi planificarea schimbării

controlate prin exploatarea oportunităţilor.Atenuator al perturbărilor: luarea de acţiuni corecte în

diferite situaţii.Alocator de resurse: luarea de decizii cu privire la cum

se va folosi efortul şi cum se vor aloca resursele.Negociator: atingerea unui acord.

Teoreticieni ai relaţiilor uname

Studiile Hawthorne(1924 -1932 -Studierea muncitorilor companiei Western Electric.

 Profesorul Mayo de la Harvard Joseph Juran şi Edward Deming erau angajaţi ai Hawthorne

în acelaşi timp

22

23

Abraham Maslow – Ierarhia nevoilorFrederick Herzberg – Factorii de igienă

Teoreticieni ai relaţiilor uname

Douglas McGregor – teoria X şi teoria Y

24

Charles Handy

25

Charles Handy – Understanding Organizations

Trifoiul – fiecare frunză a trifoiului simbolizează câte un grup diferit de oameni în cadrul aceleiaşi organizaţii:- miezul profesional- periferia contractuală- forţa de muncă flexibilă

- şi clienţii

John Adair

26

John Adair este recunoscut pe plan internaţional drept o autoritate în domeniul leadership-ului. Primul profesor de studii de leadership din lume şi autor al mai multor cărţi şi articole.

A primit Premiul pentru Reuşita în Leadership şi a fost numit Preşedinte de onoare de leadership de către Academia Chineză de Leadership Executiv din Shanghai.

John Adair

27

Modelul lui Adair:

ECHIPA

SARCINA INDIVIDUL