27
Scoala Gimnaziala „Ion Creanga " Cluj Napoca Motto : „Primul tau pas sigur spre viitor" PROIECT DE DEZVOLTARE INSTITUTIONALA 2012 - 2016 Unitatea şcolară: ŞCOALA GIMNAZIALĂ "ION CREANGĂ" CLUJ NAPOCA Tip: Şcoală cu clasele I-VIII Limba de predare: Limba română Coordonatele şcolii: CLUJ NAPOCA, Aleea Peana nr. 2-4 Telefon/fax: 0264426827 E-mail: [email protected] Web site www.scoalacreanga.ro DIRECTOR: prof. Cristian Munteanu I. Contextul socio - economic I.1. Date geografice: Municipiul Cluj Napoca constituie cel mai important centru urban din Transilvania cu o populatie de aproape 350.000 de locuitori si un numar de 100.000 de elevi si studenti. Important centru cultural, orasul dispune de 4 universitati de stat, 3 universitati particulare si 25 de scoli, grupuri scolare si licee. Orasul s-a dezvoltat ca centru industrial, comercial si medical. Una din scolile reprezentative ale municipiului Cluj Napoca este si Scoala Gimnaziala ”Ion Creanga”, prima scoala construita in Cartierul Manastur. localizare: Cartierul Mănăştur Vest zona: urbană I.2. Date socio - culturale: naţionalităţi: 84,13% romani, 15,87% alte nationalitati dotări socio - culturale şi sportive ale zonei: biblioteci, biserici, baze sportive Apariţia Şcolii Gimnaziale "Ion Creangă" din cartierul Mănăştur se înscrie pe linia aspiraţiilor locuitorilor acestei zone spre afirmare spirituală, emancipare socială şi naţională. Preocupările pentru organizarea unor forme de învăţământ sunt foarte vechi pe aceste locuri, documentar fiind menţionată o "şcoală" de agricultură în cadrul unei

 · Web viewau fost organizate "şcolile de normă" de la Năsăud şi Cluj pentru pregătirea învăţătorilor români, iar învăţământul elementar a luat proporţii de masă

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1:  · Web viewau fost organizate "şcolile de normă" de la Năsăud şi Cluj pentru pregătirea învăţătorilor români, iar învăţământul elementar a luat proporţii de masă

Scoala Gimnaziala  „Ion Creanga "   Cluj NapocaMotto :  „Primul tau pas sigur spre viitor"

PROIECT DE DEZVOLTARE INSTITUTIONALA

2012 - 2016

Unitatea şcolară: ŞCOALA GIMNAZIALĂ "ION CREANGĂ" CLUJ NAPOCATip: Şcoală cu clasele I-VIIILimba de predare: Limba română Coordonatele şcolii: CLUJ NAPOCA, Aleea Peana nr. 2-4Telefon/fax: 0264426827E-mail: [email protected] site www.scoalacreanga.roDIRECTOR: prof. Cristian Munteanu

I. Contextul socio - economic

I.1. Date geografice:Municipiul Cluj Napoca constituie cel mai important centru urban din Transilvania cu o populatie de

aproape 350.000 de locuitori si un numar de 100.000 de elevi si studenti. Important centru cultural, orasul dispune de 4 universitati de stat, 3 universitati particulare si 25 de scoli, grupuri scolare si licee. Orasul s-a dezvoltat ca centru industrial, comercial si medical. Una din scolile reprezentative ale municipiului Cluj Napoca este si Scoala Gimnaziala ”Ion Creanga”, prima scoala construita in Cartierul Manastur.

localizare: Cartierul Mănăştur Vest zona: urbană

I.2. Date socio - culturale: naţionalităţi: 84,13% romani, 15,87% alte nationalitati dotări socio - culturale şi sportive ale zonei: biblioteci, biserici, baze sportiveApariţia Şcolii Gimnaziale "Ion Creangă" din cartierul Mănăştur se înscrie pe linia aspiraţiilor

locuitorilor acestei zone spre afirmare spirituală, emancipare socială şi naţională. Preocupările pentru organizarea unor forme de învăţământ sunt foarte vechi pe aceste locuri, documentar fiind menţionată o "şcoală" de agricultură în cadrul unei mănăstiri din secolul al XIII-lea, amplasate în perimetrul Universităţii Agricole de azi şi de la care şi-a luat numele şi satul Mănăştur.

Pe tot parcursul evului mediu, în fosta Cetate de la Calvaria a funcţionat o altă mănăstire, căreia i s-au acordat drepturile unei instituţii de adeverire a înscrisurilor privitoare la proprietăţi, lăcaş în care s-au format la şcoala mănăstirească, numeroşi cărturari, scribi şi funcţionari ai domeniului Mănăştur şi nu numai.

În epoca iluminismului transilvan din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, ca urmare a reglementărilor din 1777 ale Împărătesei Maria Tereza, cuprinse în decretul Ratio Educationis, au fost organizate "şcolile de normă" de la Năsăud şi Cluj pentru pregătirea învăţătorilor români, iar învăţământul elementar a luat proporţii de masă. Ca urmare a acestui fapt, în anul 1785, şcoala românească din Mănăşturul Clujului e menţionată alături de cele din Aghireş, Gilău, Macău, Nădăşel, Tăuţi şi altele. În jurul anului 1900 devine o "şcoală civilă", având sediul pe strada Mănăştur, lângă vechea Academie Agricolă.

Dezvoltarea cartierului Mănăştur a impus apariţia unor noi instituţii de învăţământ pentru o populaţie şcolară tot mai numeroasă. Printre acestea se numără şi Şcoala Gimnaziala ”Ion Creanga” (fosta Scoala nr. 17), care a intrat în istoria învăţământului clujean prin deschiderea porţilor sale la 15 septembrie 1972.

Page 2:  · Web viewau fost organizate "şcolile de normă" de la Năsăud şi Cluj pentru pregătirea învăţătorilor români, iar învăţământul elementar a luat proporţii de masă

Aflată în vecinătatea străzilor Câmpului, Lingurarilor, Spicului şi Călăţele, cu populaţie alcătuită în special din agricultori, lingurari, aurari, liber - profesionişti, Şcoala Gimnaziala „Ion Creanga” avea să treacă peste greutăţile inerente ale începutului: lipsa bazei materiale, străzi neasfaltate, populaţie şcolară în parte reticentă faţă de şcoală.

De la înfiinţare şi până în prezent şcoala a funcţionat cu clase de predare în limba română şi în limba maghiară. Primii elevi au venit prin transfer de la scolile din oras pentru a se apropia de domiciliu. Asa cum arata o nota de control a Inspectoratului Scolar Judetean Cluj din noiembrie 1972, efectivele se modificau in fiecare zi, crescind de la 825 in 1974, 1579 in 1976, 2030 in 1978, 2120 in 1979. Ca urmare a cresterii numerice a populatiei cartierului, anul scolar 1980-1981 cuprinde cel mai mare efectiv de elevi – 2259, distribuiti in 54 de clase.

Incepind cu al doilea an de functionare, marea majoritate a cadrelor didactice se titularizeaza la aceasta unitate scolara prin concurs sau transfer. Un mare avantaj pe care l-a avut Scoala Gimnaziala „Ion Creanga” era faptul ca profesorii erau in totalitate tineri, aveau domiciliul in cartier, munceau in scoala in care proprii lor copii invatau.

S-a format astfel un nucleu serios, capabil sa asimileze cadrele didactice nou-venite, inoculindu-le dragostea de munca, dorinta de autodepasire, responsabilitate si competenta profesionala.

Beneficiari ai muncii de instruire au fost deopotrivă elevii şi cadrele didactice. Pe primele locuri la admiterea în licee de prestigiu din oraş figurau absolvenţi ai acestei şcoli.

Page 3:  · Web viewau fost organizate "şcolile de normă" de la Năsăud şi Cluj pentru pregătirea învăţătorilor români, iar învăţământul elementar a luat proporţii de masă

ARGUMENT

Realizarea unei calitati sporite in educatie la nivelul scolii se poate infaptui pornind de la ideea ca in centrul activitatilor se afla elevul. Proiectul se va derula pe perioada 2012-2016. Se va avea in vedere:

asigurarea educaţiei de bază pentru elevi şi formarea competenţelor cheie formarea si dezvoltarea personala a elevilor dezvoltarea abilitatilor si capacitatilor de relationare si de transfer

VIZIUNEA ŞCOLII

Formarea unui elev adaptabil unei societăţi în continuă schimbare Formarea abilitatilor de a folosi cunostintele, deprinderile si atitudinile dobindite in scoala pentru a se integra rapid in societatea complexa si dinamica actuala Cultivarea valorilor spiritului european si a educatiei moderne in vederea formarii unui elev capabil sa raspunda cerintelor comunitatii

MISIUNEA ŞCOLII

Educaţia intercomunitară şi integrarea elevilor în comunitate Educarea elevilor in spiritul respectarii drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului, al demnitatii si tolerantei, al schimbului liber de opinii, prin asigurarea dimensiunii europene a educatiei Asigurarea unor standarde inalte de pregatire, care sa permita absolventilor de clasa a VIII-a continuarea studiilor in invatamantul liceal Sustinerea la standarde europene a ofertei scolii catre parintii si copiii din invatamantul preprimar Mentinerea standardelor inalte de exigenta educationala, prin pastrarea si atragerea unor cadre didactice performante, cu preocupari pentru o continua perfectionare

Page 4:  · Web viewau fost organizate "şcolile de normă" de la Năsăud şi Cluj pentru pregătirea învăţătorilor români, iar învăţământul elementar a luat proporţii de masă

II. Situaţia familiilor elevilor şi atitudinea acestora faţă de şcoală:

II.1. Categorii socio - profesionale ale familiilor elevilor: muncitori, intelectuali, şomeri, pensionariII.2. Situaţia familială: familii constituite 950 / familii monoparentale 13 / orfani 10 familii cu venit net/membru de familie sub jumătate din venitul minim pe economie: 4II.3. Participarea familiilor la viaţa şcolară: participarea la diferite consilii/comisii asociaţii: 90% participarea la manifestările cultural-educative ale şcolii: învăţământ primar: 95% învăţământ gimnazial: 85%

III. Populaţia şcolară

III.1. Dinamica populatiei scolare număr total de elevi în ultimii 4 ani:

2012 - 2013 - 915 elevi2013 - 2014 - 928 elevi2014 - 2015 - 930 elevi2015 – 2016 - 963 elevi

provenienţa: muncitori-72%, intelectuali-21%, alte categorii-7%

număr clase realizate/număr clase propuse în ultimii 4 ani:

2012 - 2013 primar 20 clase propuse – 20 realizategimnaziu 15 clase propuse – 15 realizate

2013 - 2014 primar 20 clase propuse – 20 realizategimnaziu 16 clase propuse – 16 realizate

2014 - 2015 primar 20 clase propuse – 21 realizategimnaziu 16 clase propuse – 16 realizate

2015 - 2016 primar 21 clase propuse – 22 realizategimnaziu 16 clase propuse – 16 realizate

număr de elevi / forme de învăţământ an scolar 2012 – 2013 cls. pregatitoare - IV (primar) 546 elevi

cls. V - VIII (gimnaziu) 369 elevi

2013 – 2014 cls. pregatitoare - IV (primar) 567 elevi cls. V - VIII (gimnaziu) 361 elevi

2014 – 2015 cls. pregatitoare - IV (primar) 564 elevi cls. V - VIII (gimnaziu) 366 elevi

2015 – 2016 cls. pregatitoare - IV (primar) 603 elevi cls. V - VIII (gimnaziu) 360 elevi

Page 5:  · Web viewau fost organizate "şcolile de normă" de la Năsăud şi Cluj pentru pregătirea învăţătorilor români, iar învăţământul elementar a luat proporţii de masă

număr de elevi bursieri / categorii de bursă:

2012 - 2013 - 226 burse din care orfani 6medicale 23venit net sub 50% pe economie 4de studiu 5de merit 188

2013 – 2014 - 305 burse din care orfani 9medicale 26venit net sub 50% pe economie 2de studiu 3de merit 265

2014 - 2015 - 306 burse din care orfani 10 medicale 23venit net sub 50% pe economie 2de studiu 4de merit 267

2015 - 2016 - 344 burse din care orfani 10medicale 25venit net sub 50% pe economie 4de studiu 11de merit 294

III.2. Tipuri de activităţi cultural-educative Proiecte cuprinse in CAER si CAEJ Educaţie ecologică Proiecte POSDRU – MaST Proiecte eTwing Scoala Altfel ”Sa sti mai multe sa fii mai bun” Ziua stafetei Educaţie pentru sănătate în colaborare cu ISJ, CCD, ARES, World Vision şi Always Colectarea deşeurilor de hârtie, baterii, ulei alimentar uzat Sărbătorirea: Zilei Naţionale 1 Decembrie, Zilei Europei, Zilei Armatei Concursuri de cultură generală Serbări şcolare Vizite, excursii, drumeţii Întâlniri cu istorici şi veterani de război Zilele scolii Sarbatorirea Zilelor Mihai Eminescu Festivalul Stiintei Tranzitul lui Venus

Page 6:  · Web viewau fost organizate "şcolile de normă" de la Năsăud şi Cluj pentru pregătirea învăţătorilor români, iar învăţământul elementar a luat proporţii de masă

Zilele Francofoniei Sub semnul prieteniei schimb metodico-cultural cu italienii

III.3. Situaţia la învăţătură în ultimii 4 ani:

Evaluare Nationala2012 - 2013 - 97,61%2013 – 2014 - 100% 2014 - 2015 - 100%2015 - 2016 - 100%

procente de promovabilitatela sfirsitul anilor scolari

2012 - 2013 - 100%2013 – 2014 - 99,67%2014 - 2015 - 99,78%2015 - 2016 - 100%

III.4. Viaţa elevilor: Condiţii de viaţă şi de muncă: localnici Tipuri de activităţi cultural-educative şi procent de implicare: Tirgul de Craciun, Tirgul Martisorului, Tirg de Sarbatori Pascale - 89% Festivalul de Colinde si obiceiuri de iarna – 15% Festivalul Stiintei - 42% Zilele Francofoniei – 11% Zilele Scolii 67% Ansamblu coral şi formaţii de dansuri populare româneşti - 4% Proiect de cercetare "Istorie orală" - 3% Activităţi sportive - 30% Excursii tematice - 64% Vizite la muzee şi case memoriale - 68% Comportamentul elevilor (abateri de la comportamentul precizat de reglementările în vigoare):

puţine: disciplină şi limbaj

IV. Personalul şcolii:IV.1. Descriere:

Numărul personalului didactic auxiliar, administrativ, de întreţinere: 16Corpul profesoral: profesori pentru invatamintul primar 20, invatatori 3, profesori gimnaziu 37 titulari 47, suplinitori calificati 9, suplinitori necalificati 1(religie neoprotestanta) calificaţi 98,24 % completări de normă 2 profesori / învăţători mentori 6participarea la cursuri de formare continuă:90% participare la cursuri de perfecţionare:27%

Page 7:  · Web viewau fost organizate "şcolile de normă" de la Năsăud şi Cluj pentru pregătirea învăţătorilor români, iar învăţământul elementar a luat proporţii de masă

relaţiile dintre diferitele categorii de personal:- în relaţiile director-cadre didactice şi cadre didactice-cadre didactice, inegalitatea este minimalizată,

directorul adoptând un stil de conducere participativ-democratic care s-a dovedit superior din perspectiva satisfacţiei, moralului şi creativităţii membrilor organizaţiei. Cadrele didactice ca membre ale grupului, interacţionează, cooperează şi sunt deseori reciproc dependenţi în realizarea unor sarcini comune în care contribuţia individuală cu greu poate fi izolată.

- în relaţiile director - personal administrativ, inegalitatea de putere este acceptată ca fiind naturală adoptându-se în acest sens metoda managementului prin obiective.

- consiliile de administraţie şi directorul se orientează spre recunoaşterea şi activarea trebuinţelor subordonaţilor, sporirea oportunităţilor de satisfacţie personală, ideea de bază fiind subordonarea scopurilor personale scopurilor organizaţionale.

- între personalul şcolii şi părinţi este o relaţie de cooperare si parteneriat, observându-se un grad sporit de interes din partea părinţilor în etapele iniţiale (clasa I şi a-V-a) şi terminale (clasele a-VIII-a) de şcolarizare. Părinţii se implică în deciziile ce trebuie luate prin intermediul Asociatiei Părinţilor in cadrul Adunarii Generale şi al comitetelor de părinţi pe clase.

V. Condiţii materiale:

V.1. Localuri: tipuri de localuri: clădire cu parter şi două etaje proprietar: Primaria municipiului Cluj Napoca natura construcţiilor (vechime, stare):42 ani, bună, BCA şi cărămidă săli de clasă 33 Parasclis sala de mese, camera pentru programul ”lapte si corn” cabinet medical, cabinet stomatologic, cabinet de logopedie si cabinet de consiliere scolara ateliere şi laboratoare: 3 laboratoare (fizică, biologie, chimie) cabinete de specialitate: informatică si istorie biblioteca: 1

acces la Internet: DA localuri pentru activităţi culturale şi sportive: Sală de sport terenuri de sport : 1 handbal, 1 baschet, 1 volei condiţii de iluminat: foarte bune condiţii de încălzire: bune asigurate de centrala de cartier şarpantă realizată în anul 2000

V.2. Structuri: tipuri de învăţământ: primar şi gimnazial cursuri de zi număr de clase de clase / tipuri:2012 - 2013 - 35 clase 2013 - 2014 - 36 de clase 2014 - 2015 - 37 de clase 2015 - 2016 - 38 de clase din care una intensiv l. engleza distribuţia claselor în orar: clasele pregatitoare – a V a si VII - VIII dimineaţă, clasele a VI a/ a VII a

- după amiază.

Page 8:  · Web viewau fost organizate "şcolile de normă" de la Năsăud şi Cluj pentru pregătirea învăţătorilor români, iar învăţământul elementar a luat proporţii de masă

DIAGNOZA

I. PUNCTE TARI

1. MANAGEMENT

▪ Diagnoza pertinenta, cu tinte strategice clare si precise▪ Activitati manageriale proiectate in conformitate cu obiectivele si indicatorii de performanta▪ Tinte strategice care asigura proceduri de asigurare a calitatii▪ Regulament de ordine interioara operational▪ Activitati educative, extrascolare si extracurriculare competent proiectate▪ Echipe de lucru ce permit o eficientizare a activitatii manageriale si a actului decizional ▪ Analize SWOT pertinente la nivelul catedrelor si comisiilor▪ Planuri manageriale elaborate in baza analizelor SWOT

2. CURRICULUM SI EVALUARE

▪ Folosirea metodelor activ-participative, utilizarea calculatorului si a mijloacelor audio-video in activitati de predare-invatare

▪ Evaluarea interna a procesului educational▪ Demersuri proiective compatibile cu cele actionale si evaluative▪ Competente legate de autoevaluare ▪ Programe educative proprii (ecologie)▪ Oferta educationala in conformitate cu cerintele elevilor si parintilor▪ Rezultate bune la testarile nationale si concursuri scolare▪ Activitati extracurriculare si extrascolare diverse▪ Consilier scolar titular, implicat in activitati de cabinet, la clasa si de orientare scolara (consiliere

individuala si de grup a elevilor si parintilor)▪ Cadre de sprijin (3), implicate in sustinerea elevilor cu deficiente in invatare si cerinte educationale

speciale▪ Oferta de semiinternat

3. RESURSE UMANE

▪ Cadre didacdtice calificate, majoritatea titulari si cu continuitate in scoala

▪ Profesori la ciclul primar ▪ Cadre didactice formate periodic, politica de perfectionare continua

si obtinerea gradelor didactice ▪ Preocupari pentru cercetare: 2 titluri de doctor

Page 9:  · Web viewau fost organizate "şcolile de normă" de la Năsăud şi Cluj pentru pregătirea învăţătorilor români, iar învăţământul elementar a luat proporţii de masă

▪ Sanse egale pentru toti copiii (procent de promovabilitate >98%)▪ Consiliul elevilor▪ Incurajarea dezvoltarii personale a elevilor▪ Aplicatii depuse si aprobate in Mobilitati Comenius

4. RESURSE MATERIALE SI FINANCIARE

▪ Sala de sport (1200 mp.)▪ Cabinet de consiliere scolara, cabinet de istorie, 1 cabinet de informatica▪ Conectare la internet si TV prin cablu▪ Laboratoare de: fizica, chimie, biologie▪ Mobilier nou in clasele pregatitoare si I-a▪ Biblioteca ce dispune 12.500 de volume▪ Softuri educationale▪ 14 table interactive▪ sala de mese▪ Paraclis▪ Fonduri extrabugetare din contributia parintilor, chirii si sponsorizari▪ Securitatea scolii (sistem electronic de paza si camere video)

5. DEZVOLTARE DE RELATII COMUNITARE

▪ Colaborari cu ISJ, CJ, CL, asociatii (Crestina Christiana), Biserica, Politia, Comitetele de parinti, agenti economici

▪ Parteneriate cu scoli din judet si interjudetene▪ Scoala detine un web site in permanenta actualizare▪ Asociatia parintilor si cadrelor didactice din Scoala Gimnaziala „Ion Creanga”

II. PUNCTE SLABE

1. MANAGEMENT

▪ Implicare partiala a unor membrii din grupurile de lucru constituite in urma derularii unor proiecte

▪ Inconsecventa in respectarea Regulamentului de ordine interioara

2. CURRICULUM SI EVALUARE

▪ Lipsa motivatiei elevilor pentru activitatile educative▪ Insuficienta implicare a cadrelor didactice in abordarea unor metode de predare si strategii didactice

moderne, centrate pe elev

3. RESURSE UMANE

▪ Numar redus de profesori formati in domeniul elaborarii de proiecte▪ Insuficienta pregatire metodica a cadrelor didactice debutante▪ Fluctuatii de cadre didactice suplinitoare la anumite catedre

Page 10:  · Web viewau fost organizate "şcolile de normă" de la Năsăud şi Cluj pentru pregătirea învăţătorilor români, iar învăţământul elementar a luat proporţii de masă

4. RESURSE MATERIALE SI FINANCIARE

▪ Asigurarea unui buget nesatisfacator pentru reparatii▪ Materiale didactice invechite▪ Insuficiente resurse identificate pentru obtinerea de venituri extrabugetare

5. DEZVOLTARE RELATII COMUNITARE

▪ Parteneriate putine cu scoli la nivel national si european▪ Relationare moderata cu mass-media

III. OPORTUNITATI

1. MANAGEMENT

▪ Echipa manageriala cu rezultate in aplicarea strategiei de dezvoltare institutionala ▪ Proiectare riguroasa cu rol aplicativ al actiunilor manageriale

2. CURRICULUM SI EVALUARE

▪ Curriculum flexibil▪ Prevenirea esecului scolar prin programe specifice de consiliere a elevilor si parintilor▪ Clasele intensive de limba engleza ▪ Studiul limbii germane▪ Evaluarea si autoevaluarea prin interactiuni cu parteneri straini

3. RESURSE UMANE

▪ Personal specializat▪ Formari in domeniul inovatiei pedagogice▪ Cadre didactice de o inalta tinuta profesionala ce permit standarde ridicate in activitatea didactica

4. RESURSE MATERIALE SI FINANCIARE

▪ Crearea de materiale didactice pentru ciclul primar▪ Oferta de servicii (cursuri de: operare pe calculator, l. moderne) facuta de scoala catre comunitate in

vederea obtinerii de venituri proprii

5. DEZVOLTARE DE RELATII COMUNITARE

▪ Disponibilitatea parintilor de a se implica in viata scolii▪ Sprijin din partea comunitatii locale▪ Disponibilitatea spre implicarea in proiecte si programe comunitare si europene

Page 11:  · Web viewau fost organizate "şcolile de normă" de la Năsăud şi Cluj pentru pregătirea învăţătorilor români, iar învăţământul elementar a luat proporţii de masă

IV. RISCURI

1. MANAGEMENT

▪ Capacitatea de adaptare la dinamica si legislatia sistemului educational impuse de reforma invatamintului, in vederea aderarii la structurile europene

2. CURRICULUM SI EVALUARE

▪ Curriculum supraincarcat ce determina desfasurarea actului educational sub aspect informativ, teoretic, in defavoarea celui formativ, practic

▪ Plaje orare mari pe discipline, in detrimentul optionalelor

3. RESURSE UMANE

▪ Scaderea motivatiei elevilor pentru studiu, ca urmare a promovarii valorilor negative ce le ofera tot mai multe modele

▪ Cresterea violentei verbale si fizice in rindul tinerilor

4. RESURSE MATERIALE SI FINANCIARE

▪ Alocari de sume mici pentru reparatii si investitii de la buget▪ Uzura morala rapida a aparaturii electronice si informatice

5. DEZVOLTARE DE RELATII COMUNITARE

▪ Relatii comunitare care creaza disconfort, independente de scoala

TINTE STRATEGICE ALE PROIECTULUI

1. Reconsiderarea managementului la nivelul scolii si al clasei in perspectiva egalizarii sanselor de adaptare a tuturor elevilor la standardele educationale ale scolii

2. Participarea tuturor cadrelor didactice la programelor de formare continua, in functie de nevoile identificate

3. Implementarea de programe educationale extracurriculare ce vizeaza educatia ecologica, educatia interculturala, antidrog, antitutun, antialcool antiviolenta si de rezolvare a conflictelor care sa asigure formarea elevilor in spiritul valorilor europene

Page 12:  · Web viewau fost organizate "şcolile de normă" de la Năsăud şi Cluj pentru pregătirea învăţătorilor români, iar învăţământul elementar a luat proporţii de masă

4. Promovarea unui climat optim desfasurarii activitatilor instructiv-educative si asigurarea calitatii in educatie

5. Stimularea si valorificarea creativitatii elevilor prin participarea la activitati in cadrul unor proiecte si programe scolare

6. Dezvoltarea si modernizarea bazei materiale a scolii

RESURSE STRATEGICE

1. Reconsiderarea managementului la nivelul scolii si al clasei in perspectiva egalizarii sanselor de adaptare a tuturor elevilor la standardele educationale ale scolii

◊ Management- Identificarea elevilor cu probleme in adaptarea la standardele educationale ale scolii

◊ Curriculum- Metode de lucru diferentiate, specifice

◊ Resurse umane- Cadre didactice formate in institutii abilitate

◊ Resurse materiale- Softuri educationale si materiale didactice moderne- Table interactive la invatamintul primar

◊ Parteneriate si relatii cu comunitatea- Implicarea familiei si a consilierului scolar in identificarea cauzelor care favorizeaza esecul scolar si

gasirea de solutii pentru normalizarea situatiei

2. Participarea tuturor cadrelor didactice la programelor de formare continua, in functie de nevoile identificate

Page 13:  · Web viewau fost organizate "şcolile de normă" de la Năsăud şi Cluj pentru pregătirea învăţătorilor români, iar învăţământul elementar a luat proporţii de masă

◊ Management- Identificarea nevoilor de formare ale cadrelor didactice si facilitarea accesului la oferta de cursuri a

institutiilor abilitate- Elaborarea unor criterii de evaluare ale activitatii cadrelor didactice care sa stimuleze implicarea

acestora in perfectionare

◊ Curriculum- Includerea in strategia didactica a lectiilor si a metodelor activ-participative care sa centreze

demersul didactic pe elev

◊ Resurse umne- participarea periodica a cadrelor didactice la cursuri de formare care sa-i permita abordarea ultimelor

noutati in domeniu

◊ Parteneriate si relatii cu comunitatea- colaborarea cu institutii de invatamint superior, CCD si cu organizatii abilitate in formarea continua

3. Implementarea de programe educationale extracurriculare ce vizeaza educatia ecologica, educatia interculturala, antidrog, antitutun, antialcool antiviolenta si de rezolvare a conflictelor care sa asigure formarea elevilor in spiritul valorilor europene

◊ Curriculum- Includerea in CDS a unor optionale interdisciplinare si transdisciplinare adecvate- Organizarea unor programe educative in scoala, menite sa atraga elevii in activitati extracurriculare

◊ Rezurse materiale- Achizitionarea de materiale informative si accesul la documentatia specifica fiecarei activitati in

parte

Page 14:  · Web viewau fost organizate "şcolile de normă" de la Năsăud şi Cluj pentru pregătirea învăţătorilor români, iar învăţământul elementar a luat proporţii de masă

◊ Parteneriate si relatii cu comunitatea- Identificarea institutiilor si organizatiilor partenere care sa conlucreze pentru atingerea obiectivelor

activitatii

4. Promovarea unui climat optim desfasurarii activitatilor instructiv-educative si asigurarea calitatii in educatie

◊ Management- Organizarea si asigurarea functionarii comisiei pentru asigurarea calitatii in educatie

◊ Curriculum- Preocuparea constanta a profesorilor pentru pregatirea elevilor, menita sa faciliteze progresul si

dezvoltarea personala a acestora si obtinerea de rezultate superioare- Organizarea de activitati in cadrul orelor de consiliere si dirigentie menite sa asigure o buna

cunoastere a regulamentelor scolare si abordarea unor teme adecvate care sa incurajeze dezvoltarea personala a elevilor

◊ Resurse umane- Preocuparea pentru o buna organizare a activitatii scolare in vederea diminuarii absenteismului

scolar si a asigurarii pazei umane

◊ Resurse materiale- Asigurarea pazei electronice prim monitorizare cu firma specializata

◊ Parteneriate si relatii cu comunitatea- Incheierea de contracte de colaborare si organizarea de masuri specifice cu institutii ca Politia,

Jandarmeria si ISU Cluj

5. Stimularea si valorificarea creativitatii elevilor prin participarea la activitati in cadrul unor proiecte si programe scolare

◊ Management- Proiectarea unor activitati curriculare si extracurriculare menite sa asigure o dimensiune europeana

actului educativ din scoala

◊ Curriculum- Realizarea de activitati menite sa asigure accesul elevilor la problematica integrarii in Uniunea

Europeana- Intrarea in proiecte europene

◊ Resurse umane- Dezvoltarea interesului cadrelor didactice in implicarea in proiecte- Asigurarea accesului a cit mai multe cadre didactice la perfectionarea continua

◊ Resurse materiale- Accesul la documentatia necesara aplicarii proiectelor europene prin conectarea permanenta la

internet - Amenajarea unei sali multimedia

◊ Parteneriate si relatii cu comunitatea

Page 15:  · Web viewau fost organizate "şcolile de normă" de la Năsăud şi Cluj pentru pregătirea învăţătorilor români, iar învăţământul elementar a luat proporţii de masă

- Identificarea de scoli partenere pentru derularea proiectelor europene

6. Dezvoltarea si modernizarea bazei materiale a scolii

◊ Management- Identificarea si atragerea de surse de finantare - Elaborarea de programe de investitii pe termen mediu si lung

◊ Resurse umane- Implicarea intregului colectiv al scolii – elevi, cadre didactice, personal nedidactic si didactic

auxiliar in intretinerea, dezvoltarea si intretinerea bazei materiale

◊ Resurse materiale- Achizitionarea de mijloace fixe si mobile moderne, menite sa contribuie la o buna desfasurare a

activitatii scolare

◊ Parteneriate si relatii cu comunitatea- Colaborarea cu primaria, CL pentru asigurarea bugetului optim de investitii si reparatii- Implicarea parintilor si a agentilor economici in dezvoltarea bazei materiale

OBIECTIVE

OBIECTIV GENERAL

Imbunatatirea accesului elevilor la un invatamint de calitate prin ofertarea unor servicii educative performante, prin cresterea gradului de autonomie si a capacitatii de elaborare si gestionare a proiectelor la nivelul scolii

OBIECTIVE SPECIFICE

1. CURRICULUM▫ Cresterea calitatii procesului de predare-invatare▫ Asigurarea sanselor egale de acces la educatie▫ Centrarea demersurilor didactice pe formarea si dezvoltarea competentelor functionale de baza, necesare continuarii studiilor▫ Abordarea unor strategii didactice centrate pe elev, menite sa faciliteze progresul si dezvoltarea

profesionala a acestuia, precum si obtinerea de rezultate superioare▫ Armonizarea CDS in functie de nevoile si interesele elevilor si ale comunitatii▫ Stimularea si valorificarea creativitatii elevilor prin participare la proiecte scolare, atribuindu-se

o dimensiune europeana actului educativ

2. RESURSE UMANE▫ Recrutarea, selectia si motivarea personalului cu rezultate deosebite▫ Perfectionarea continua a cadrelor didactice▫ Crearea in scoala a unui climat optim desfasurarii activitatilor instructiv-educative

Page 16:  · Web viewau fost organizate "şcolile de normă" de la Năsăud şi Cluj pentru pregătirea învăţătorilor români, iar învăţământul elementar a luat proporţii de masă

▫ Dezvoltarea competentelor pentru activitati interdisciplinare, a deprinderilor de lucru in echipa, atit pentru elevi cit si pentru profesori

3. RESURSE MATERIALE SI FINANCIARE▫ Dezvoltarea si modernizarea bazei materiale▫ Realizarea unor proiecte de atragere a unor resurse financiare extrabugetare▫ Realizarea unor proiecte de investitii prin modificarea unor spatii si construirea unei centrale

termice proprii

4. DEZVOLTARE DE RELATII COMUNITARE▫ Facilitarea comunicarii scoala-familie▫ Dezvoltarea comunicarii interorganizationale, stabilirea de parteneriate, colaborari, lansarea unor

proiecte▫ Implicarea scolii in viata socio-culturala a municipiului, asumarea rolului de diseminator de

cultura in comunitatea locala

STRATEGIA DE REALIZARE A OBIECTIVELOR

1. CURRICULUM▪ Prin elaborarea riguroasa a ofertei educationale a scolii, va fi facilitata dezvoltarea personala a elevilor, cultivindu-le interesele si formindu-le diverse competente▪ Stimularea si valorificarea creativitatii elevilor in cadrul procesului instructiv-educativ si a unor activitati extracurriculare, va determina obtinerea unor performante inalte▪ Axarea pe educatia de calitate, care va contribui la formarea unor absolventi valorosi, deschisi spre autoperfectionare si educatie permanenta

2. RESURSE UMANE▪ Se va investi in resurse umane prin profesionalizarea metodelor de recrutare si selectie a cadrelor didactice si nedidactice, prin asigurarea cadrului de dezvoltare profesionala si prin diversificarea metodelor si sistemului de evaluare▪ Prin actiuni de marketing si de oferta scolii cit mai atractiva, vom aborda o politica de atragere si scolarizare a cit mai multor elevi

3. RESURSE MATERIALE SI FINANCIARE▪ Prin atragere de surse bugetare si extrabugetare se vor asigura fondurile necesare dezvoltarii si modernizarii bazei materiale▪ Se vor elabora proiecte de investitii pentru crearea unei centrale proprii si de redimensionare a unor spatii

Page 17:  · Web viewau fost organizate "şcolile de normă" de la Năsăud şi Cluj pentru pregătirea învăţătorilor români, iar învăţământul elementar a luat proporţii de masă

4. DEZVOLTARE DE RELATII COMUNITARE▪ Actiuni de colaborare cu Asociatia Parintilor din Scoala Gimnaziala ”Ion Creanga”, Politia, Jandarmeria, Biserica si ISU – va creste siguranta elevilor si va fi prevenita delicventa juvenila sau manifestarile antisociale

REZULTATE ASTEPTATE

1. PE TERMEN SCURT (1 AN)○ Promovabilitate de 100%○ Rezultate bune si foarte bune la Evaluarea Nationala (100%)

○ Realizarea Planului de scolarizare

○ Continuarea studiilor in invatamintul liceal si scoli profesionale 100% din

absolventi

○ Numar mare de cadre didactice implicate in cursurile de formare si obtinerea de grade didactice

○ Cistigarea unor proiecte europene si obtinerea finantarii acestora

○ Aplicarea cu consecventa a Regulamentului de Organizare si Functionare a unitătii scolare, a

Regulamentului de ordine interioara pentru intarirea disciplinei in scoala

○ Modernizarea bazei materiale (reparatii, centrala termica proprie, gard imprejmuire)

2. PE TERMEN MEDIU ( 2-3 ANI)○ Formarea unui colectiv de cadre didactice performant, care sa aplice strategii didactice moderne,

centrate pe elev○ Scaderea absenteismului in rindul elevilor○ Amenajarea si dotarea cabinetelor si laboaratoarelor○ Obtinerea certificatului de scoala europeana

3. PE TERMEN LUNG (4 ANI)○ Eficientizarea strategiilor si a actului educational prin buna functionare a Comisiei de evaluare si asigurarea calitatii○ Descentralizarea si cresterea gradului de autonomie a unitatii scolare○ Dobindirea de competente in elaborarea si gestionarea proiectelor○ Crearea unei sali festive ○ Asigurarea de servicii catre comunitate (informatica, limbi moderne)

Page 18:  · Web viewau fost organizate "şcolile de normă" de la Năsăud şi Cluj pentru pregătirea învăţătorilor români, iar învăţământul elementar a luat proporţii de masă

○ Infiintarea unui club al elevilor pentru activitati recreative

EXPECTANTE PE GRUPURI DE INTERESE

I. EXPECTANTELE M.E.N.C.S. si ISJ Cluj◊ Respectarea legislatiei in vigoare◊ Respectarea reglementarilor curriculare◊ Respectarea si parcurgerea integrala a programelor scolare ◊ Utilizarea judicioasa a resurselor financiare alocate◊ Calitate inalta a prestatiei dascalilor si respectarea deontologiei profesionale◊ Management educational eficient

II. EXPECTANTELE ELEVILOR◊ Conditii igienice si microclimat optim in scoala◊ Cadre didactice competente◊ Management al clasei eficient◊ Volum al temelor de clasa redus◊ Utilizarea in procesul instructiv-educativ al tehnologiilor

moderne◊ Relatii armonioase profesor-elev, dascalul ca partener al elevului ◊ Oferta larga de activitati extracurriculare, adecvate virstei si intereselor elevilor◊ Respectarea de catre cadrele didactice a deontologiei profesionale

III. EXPECTANTELE CADRELOR DIDACTICE◊ Climat fizic si psihologic favorabil desfasurarii activitatilor◊ Valorizarea initiativelor si creativitatii personale◊ Aprecieri si evaluari cit mai obiective◊ Sarcini echitabile si adecvate competentelor personale◊ Recompense morale si materiale◊ Oportunitati pentru dezvoltarea personala si manageriala a

carierei

Page 19:  · Web viewau fost organizate "şcolile de normă" de la Năsăud şi Cluj pentru pregătirea învăţătorilor români, iar învăţământul elementar a luat proporţii de masă

IV. EXPECTANTELE PARINTILOR◊ Instruire si educatie da calitate pentru copiii lor◊ Securitate si supraveghere atenta pe durata programului

scolar◊ Sprijinirea copiilor cu situatie materiala precara◊ Monitorizarea riguroasa a absentelor◊ Conditii foarte bune igienice si de microclimat◊ Comunicare eficienta si prompta cu scoala◊ Consiliere pentru rezolvarea unor situatii deosebite: stari

conflictuale, absenteism, acte anti sociale, probleme educationale, stress◊ Consiliere in domeniul orientarii scolare si profesionale

V. EXPECTANTELE COMUNITATII◊ Oferta educationala pertinenta si performanta◊ Disponibilitate pentru diverse actiuni de interes comunitar

(zile festive, comemorari, ecologice)◊ Respectarea contractelor si protocoalelor inchiate cu scoala

Page 20:  · Web viewau fost organizate "şcolile de normă" de la Năsăud şi Cluj pentru pregătirea învăţătorilor români, iar învăţământul elementar a luat proporţii de masă

PROGRAME DE DEZVOLTARE

I. CURRICULUM▪ Program de optimizare a procesului instructiv-educativ care sa conduca la sporirea calitatii in educatie precum si obtinerea de performante scolare▪ Program pentru elevii cu cerinte educationale speciale▪ Program de recuperare pentru elevii cu deficiente in invatare (cadre de sprijin, meditatii)▪ Program de promovare a ofertei educationale▪ Programe de activitati educative (Antifumat, Educatie pentru sanatate, Zilele scolii si cele cuprinse in Planul managerial al coordonatorului de programe educative)▪ Programe de evaluare prin sustinerea de simulari, testari initiale si finale

II. RESURSE UMANE▪ Programe de formare a cadrelor didactice: metodice si de specialitate ▪ Program de pregatire a elevilor participanti la concursuri scolare si Evaluarea Nationala▪ Program pentru dezvoltarea personala a elevilor▪ Program pentru scaderea absenteismului▪ Program destinat consilierii si orientarii in cariera

III. RESURSE MATERIALE SI FINANCIARE▪ Program pentru atragere de resurse financiare ▪ Program pentru desfasurarea unor concursuri de estetizare realizate de elevii scolii ▪ Program de dezvoltare a bazei materiale – sala festiva▪ Program de modernizare a sistemului de informatizare

IV. RELATII CU COMUNITATEA▪ Programe cu tema ecologica in colaborare cu CL si Garda Ecologica▪ Program de colectare si reciclare a deseurilor de hirtie▪ Program de consiliere a parintilor▪ Programe in parteneriat cu scoli din tara si strainatate

Directorprof. Cristian Munteanu

Page 21:  · Web viewau fost organizate "şcolile de normă" de la Năsăud şi Cluj pentru pregătirea învăţătorilor români, iar învăţământul elementar a luat proporţii de masă