Embed Size (px)
Citation preview
2 este locul pe care se situează România lacreşterea lucrărilor de construcţii în mai2013 comparativ cu luna precedentă, încondiţiile în care volumul lucrărilor de con-strucţii a înregistrat o creştere de 3,1 %, insu-ficientă totuşi pentru a opri un declin de 0,2%în Uniunea Europeană.
OPINIE | IoAN NEGRUŞi Băsescu este la capitolul alţii pag. 6
TRANSILVANIA | „ȘcoALA băImăREANă”Închinarea magilor pag. 7
1 € 4,4467 lei
1 $ 3,3809 lei
IMOBILIARE | NAŢIONAL pag. 10
ESENŢIAL | INDUSTRIE
Parcurile industriale dinRomânia trebuie să se
pregătească să primească in-vestitorii pe care GuvernulPonta a anunţat recent că îşipropune să îi atragă. Estevorba de 10 miliarde de euro,astfel încât să se creeze mini-mum 50.000 de noi locuri demuncă în doar cele cinci lunişi jumătate care au mai rămasdin 2013. Dar câte dintreaceste investiţii vor intra în
Regiunea de Nord-Vest şicum se pregătesc autorităţilesă folosească oportunităţileoferite de poziţia vestică a re-giunii? În toată România suntnumai 54 asemenea parcuri,pe hârtie cel puţin, deoarecenumai 39 sunt operaţionale.Regiunea Nord-Vest are nouăasemenea parcuri operaţio-nale publice şi private, dar şipatru în construcţie. Potrivitspecialiştilor, acestea sunt pu-
ţine, amplasate haotic şi fărălegături. Cele mai multe par-curi industriale din Ardealsunt în judeţul Cluj. Tetarom,deţinută de CJ Cluj, are treiparcuri funcţionale şi îl con-struieşte pe al patrulea. Potri-vit directorului, ViorelGăvrea, Tetarom I, II şi III aujucat un rol esenţial în dezvol-tarea economică a regiunii,dar principala provocare esteinfrastructura rutieră. Ar fi ne-
voie de un ter-minal cargo laaeroport şi de o au-tostradă de legătură cu Vestul.Situaţia este chiar mai proastăla Satu Mare, acolo unde unuldintre cele mai mari parcuriindustriale din ţară este pe ju-mătate gol. O analiză a şanse-lor Regiunii de Nord-Veste dea pescui investitori cu undiţa„parc industrial”, citiţi în pa-ginile 8-9.
De vineri, dacă vrem să închiriem sau săvindem un imobil, trebuie să avem un certi-ficat energetic. Cei care nu se conformeazăpot primi amenzi de până la 10.000 de lei.
Auditarea energetică a clădirilor este obligatorie
Altădată un hotel boem al Sătmaruluiinterbelic, azi simbolul decăderii oraşuluişi al impotenţei autorităţilor locale. Un bor-del clandestin în toată regula. În plin Cen-trul Vechi al municipiului Satu Mare, înimobilul nr. 6 de pe strada Horea.
Director: Vasile Dâncu
| COTIDIAN REGIONAL | Joi, 18 iulie 2013 • Nr. 363 • 1 leu • 16 pagini
De ce merită Hermann Oberth un aeroport
ANCHETĂ | SAtU MARE pag. 4
Bordelul clandestin de pe aleea Justiției
CONSTRUCŢII | CIFRA ZILEI
Ionuţ Călăcean este un copil cu totul spe-cial. Este singurul elev din mediul rural dinSălaj care a reuşit, anul acesta, să încheie cumedia 10 gimnaziul şi să promoveze cuaceeaşi medie şi Evaluarea Naţională.
ŞCOALA LA ŢARĂ | SĂLAJ pag. 5
Ambiţia unui copil de 10
Se spune că o ţară ajunge până la limita unde poate ea să-şi închipuie, până unde poate să viseze. Dacă privim peste România, vedem că visul de a zbura al românilor a fost aproape o obsesie, un dor împlinit şi plătit, dar un dor încheiat. Nu putem şti de ce, mai mult decât în alte părţi ale lumii, dorinţa de a zbura s-a înfiripat în minţile celor de aici. Haas, Vlaicu, Vuia, Coandă, Oberth au ieşit dintre dealurile acestei ţări şi au pus România pe harta cerului înstelat.
Scanează codul QR alăturat sau accesează acum www.transilvaniareporter.ro și află cum unul dintre părinții programului spațial american, născut și crescut în Ardeal, și-a legat numele de Cluj-Napoca.
www.transilvaniareporter.ro
Se doarme bine prinparcurile... industriale?
Parcurile industriale ale Ardealului în aşteptarea miliardelor promise, recent, de Ponta şi a câtorva zeci de mii de muncitori
| Cotidian Regional | Cluj | Satu Mare | Maramureş | Bihor | Bistriţa-năsăud | Sălaj
Administraţiile locale şi judeţene şi-au făcut treaba, dar acum discutăm despre cum putem lega aceste parcuri. La nivel naţional nu s-a făcut nimic
în acest sens de 20 de ani aşa că, într-adevăr, cred că dacă se mergea pe ideea de regiune era mai bine şi am fi avut legăturile necesare”, Viorel Găvrea, director Tetarom
ADMINISTRAŢIE | CLUJ pag. 2
Primarul meu este modelPrimăria municipiului Cluj-Napoca va
publica, începând cu 1 august, pe site-ulpropriu, achiziţiile publice directe.
Boc condamnădragostea fără finalizare
Bani pentru elevii de 10 la Bac
Profesorii băimăreni,mulţumiţi de rezultatele elevilor
Primarul meu este model
Joi, 18 iulie 2013 • Nr. 363
Nu e posibil să-i spunem aeroportului „Avram Iancu”!Aviatorii se revoltă:
Bordelul clandestinde pe aleea Justiției
Joi, 18 iulie 2013 • Nr. 363
E nevoie de o regiuneechilibrată etnic
Fenechiu s-a resemnat
Preavizele de concedierea 145 de angajaţi de laMechel au fost anulate
Hotelul Continental şi-a găsit cumpărător
Deținutul căzut prin tavanul Tribunalului,imobilizat la pat
Femeie de 74 de ani,salvată după ce a căzut în fântână
Trei tineri şi un copil au ajuns la spital
Joi, 18 iulie 2013 • Nr. 363
Anchetă după prăbuşirea tavanului Tribunalului
Ambiţia unui copil de 10
Joi, 18 iulie 2013 • Nr. 363
Insuliţe plutitoare pentru păsări pe Crişul Repede
Scopul acestui proiect este acela de a oferi un loc
de refugiu pentru păsări şi, în acelaşi timp, este un instrumentpentru identificarea şi studierea
speciilor de păsări care, în ultimii ani, au fost tot mai
prezente în Oradea,”Anca Mihociu.
Joi, 18 iulie 2013 • Nr. 363
Substantive comune:jurnalist
şi Băsescu este la capitolul alţii
Substantive comune:aritmetică(după un fapt real)
Restauratorii „Școlii băimărene”
Închinarea magilor
Zilele culturale la 101ani de la naşterea lui Nicolae Steinhardt
Cetăţile medievale ale judeţului, prezentateîntr-un volum
Joi, 18 iulie 2013 • Nr. 363
Zilele filmului olandez la Bastionul Măcelarilor
Dacă se lucra la nivel de regiune era mai bine”,
Viorel Găvrea, director parc
Joi, 18 iulie 2013 • Nr. 363 Joi, 18 iulie 2013 • Nr. 363
Câţi investitori poate pescui Regiunea de Nord-Vest cu undiţa „parc industrial”
În România există 54 de parcuri cu titluri,
dar operaţionale doar 39. Dintre acestea, 29 sunt publice,
19 sunt private. Suprafaţa totalăa acestora este de 2.500 de
hectare, iar aici îşi desfăşoară activitatea 800 de firme care au creat 35.000 de locuri de
muncă.
10economie
certificat energetic
De vineri, dacă vrem să închiriemsau să vindem un imobil, trebuiesă avem un neapărat un certificat
energetic. Şi asta pentru că legea care re-glementează performanţa energetică a clă-dirilor a fost modificată, iar cei care nu seconformează pot primi amenzi de până la10.000 de lei.
Auditorii susțin că interesul tot maimare pentru clasificarea clădirilor dinpunct de vedere energetic este direct legatde costurile energetice foarte mari ale ma-jorității clădirilor din România. Mai exactîn clădirile construite între 1970 și 1985, șicare reprezintă majoritatea imobilelor,peste 55% din consumul energetic îl repre-zintă cel cu încălzirea. Iar potrivit studiilorrealizate de specialiști eficiența utilizăriicăldurii este de doar 43%, ceea ce înseamnăcă mai mult de jumătate din ceea ce folosimpentru a ne încălzi locuința de fapt sepierde. Nu este deci de mirare că românii,dar și agenții economici, deja își fac maiatent calculele atunci când vine vorba săcumpere sau să închirieze imobile, orien-tându-se spre cele cu eficiență energetică.Asta cu atât mai mult cu cât prețurile la gazși energie electrică au crescut constant înultimii ani.
EfEcT: Se „încurajează”închirierile neînregistrate
La Cluj, deoarece piața închirierilor estefoarte activă, obligativitatea certificatuluienergetic și pentru imobilele închiriate vaavea efecte serioase, chiar dacă nu chiarcele dorite de legiutor, cred specialiștiiimo biliari. „În primul rând nu cred că oa-menii sunt destul de informați că acest cer-tificat e obligatoriu și la închirieri și se vorduce la Finanțe să își înregistreze contrac-tele și vor afla că le lipsește acest act. Înprimă fază s-ar putea să asistăm la o „în-curajare” a contractelor la negru, pentru căoamenii nu vor fi dispuși să mai plăteascăși acest certificat sau să mai treacă prin totfelul de proceduri. Şi aici rămâne de văzutcum leguitorul va putea verifica acestecontracte neînregistrate. Apoi cred că trep-tat lumea se va obișnui și își va face și acestact. Oricum nu cred că acest lucru va de-termina o creștere a prețurilor la chirii”, adeclarat președinta Uniunii Agențiilor Im-obiliare, Filiala Cluj, Sanda Moldovan.Efectul va fi însă mai serios, în termen deprețuri, pentru agenții economici care în-chiriază spații mai mari și unde costurileunui certificat energetic sunt semnificative.„Pentru spații mai mari, hale de producțiede exemplu, unde se plătește evaluareaenergetică la metru pătrat, cel mai probabilcă proprietarii vor căuta să prindă acestcost în cuantumul chiriei, ceea ce va deter-mina o creștere de preț”, a mai spus SandaMoldovan.
Auditarea energetică a clădirilor nu mai e un moft
Joi, 18 iulie 2013 • Nr. 363
SATU MARE: Doar fermele nu au nevoie de certificat energetic
La nivelul județului Satu Mare existămomentan 14 auditori energeticiautorizați. Potrivit inspectorului în auditenergetic Mircea Drăgan, prețul pentruo evaluare a unui apartament sau a uneicase variază de la 200 de lei, până la 400,la apartamente și case. Certificatele suntobligatorii la orice tranzacție de cumpă-rare, închiriere sau concesionare, înce-pând cu data de 20 iulie. Chiar și când seface notarea pentru cartea funciară esteobligatoriu să se prezinte certificatul deaudit energetic. „În cazul instituțiilor,cele care au preluat lucrări de reabilitaredin bani europeni iarăși e necesar acestcertificat. Singura excepție o fac fermeleagricole pentru care nu există obligativi-tatea unui certificat energetic“, a declaratMircea Drăgan.
Criteriile de evaluare ale imobilelorsunt destul de stricte în acest sens. Cla-sele variază de la A, cea mai favorabilă,și până la G, cea mai puțin eficace. Înfuncție de aceste clase vor varia șiprețurile imobilelor scoase la vânzare/închiriere. „Încă nu s-a stabilit concret,dar eu unul presimt că și calcularea im-pozitelor va fi făcută în funcție de acesteclase. Mai exact, cei care au imobile dinclasele inferioare, respectiv F și G, vor fiobligați să plătească impozite mai mari
pentru a- și crește gradul de eficacitateenergetică“, susține Mircea Drăgan.
SălAj: Auditori puţini,preţuri mari
În Sălaj, certificatele energetice pot fieliberate de șase auditori atestați. Costu-rile sunt ceva mai ridicate și variază între350 și 1.000 de lei. Potrivit auditoruluiCzelle Georgeta, aceste certificate de per-formanță energetică erau obligatorii șipână acum, dar întrucât legea nu preve-dea sancțiuni concrete pentru cei care nudețin astfel de documente, nimeni nu afăcut nimic. În luna mai a acestui an,legea a fost modificată, stabilindu-se in-clusiv aceste sancțiuni, cuprinse între250 și 10.000 de lei. În județul Sălaj, au-ditorii au convenit ca prețul unui astfelde certificat să nu depășească valoareade 2 euro pe metru pătrat plus TVA. „Laun apartament, prețul unui certificat va-riază între 350 și 500 de lei, în timp ce lao clădire cu suprafață mai mare se poateajunge și la 1.000 de lei”, explică CzelleGeorgeta.
Maramureş: Doar optspecialişti pentru cele 200.000 de locuinţe din Maramureş
În acest moment, în Maramureș suntacreditați doar opt specialiști care pot
efectua, elibera și parafa un certificatenergetic. Aceștia spun că numărul decomenzi nu a crescut spectaculos, deșitermenul-limită de 20 iulie, de când acestdocument devine obligatoriu este totmai aproape. „Am avut mai multe cudouă sau trei comezi, dar creșterea nueste spectaculoasă”, a precizat CiprianLazin, auditor energetic.
Cu toate că în acest moment mara-mureșenii nu se înghesuie să obțină unastfel de certificat, după data de 20 iulie,aceștia vor fi nevoiți să apeleze la specia-liști dacă vor avea de efectuat vreo tran-zacție imobiliară. La recensământul dinoctombrie 2011 a fost înregistrat unnumăr de 194.687 de locuințe convențio-nale în 132.537 de clădiri.
„Auditul energetic mi se pare un lucru foarte bun”
Unul dintre băimărenii care au soli-citat în ultima perioadă un astfel de do-cument este Elena Pap, o băimăreancă de31 de ani. „Vrem să ne cumpărăm o casăși de mai mult timp căutăm ceva să neconvină. Am găsit ceva, numai că, dupăce a văzut specialistul pe care l-a chematsă facă auditul energetic despre ce estevorba, ne-a spus că ne-ar costa reabilită-rile aproape la fel de mult ca imobilul.Mai bine cumperi ceva puțin mai scumpdar îți amortizezi cheltuielile prin factu-rile la utilități”, a precizat femeia.
Preţuri şi tarifeTarifele pentru obținerea unui astfel
de certificat diferă de la specialist la spe-cialist. Fiecare și-a făcut o listă de tarife,iar unii dintre ei au deja contracte înche-iate cu agenții imobiliare sau cu bănci.Prețurile încep de la 300 de lei pentru unapartament și pot ajunge la 380 de lei.Pentru o casă, acestea încep de la 500 delei și ajung la 1.000 de lei, în funcție desuprafață. La clădirile de birouri, tarifelese încadrează între 2,5 și 10 lei pe metrupătrat.
Claudia Romitan, Cristina Cîcău,Olimpia Man, Simona Munteanu
Auditul poate scădea preţul chiriilor
Vicepreşedintele Organizaţiei Profesionale a Specialiştilor în Energetica Clădiri-lor, Ovidiu Popa susţine că obligativitatea prezentării certificatului energetic laînchiriere are avantaje directe pentru clienţi. „Certificatul energetic este valabil 10ani de la data eliberării, iar costul lui reprezintă (în general) mai puţin de 0,5% din va-loarea potenţialei chirii. Un certificat energetic ar putea influenţa nivelul chiriilor, darnu doar să le crească, ci să le şi scadă: apartamentele cu consumuri energetice maiscăzute vor fi mai căutate (datorită costurilor la întreţinere mai mici), iar dacă cere-rea pentru acestea este mai ridicată, ar putea duce la o creştere uşoară a chiriiloracestui tip de apartamente sau la scăderea nivelului chiriilor la apartamentele cuconsumuri energetice mai ridicate, care ar trebui să compenseze astfel cheltuielilesuplimentare”, a precizat Popa.
Fo
to D
an
Bo
de
a ©
TransilvaniaReporter
internaţional | 11
huffIngTonpoST.fr.
Papa Francisc a ales un Ford Focuspentru deplasări
Papa Francisc, numit uneori şi „papă alsăracilor”, vrea să impună Vaticanului şi bi-sericii propria sa viziune asupra lumii, aşacă după teorie urmează şi punerea în prac-tică. Pe 7 iulie, suveranul pontif a declaratla o întâlnire cu seminariştii: „Nu mă simtbine când văd un preot sau o călugăriţă cu omaşină ultimul strigăt. Nu puteţi face aşa ceva.O maşină este indispensabilă la lucru, dar vărog să alegeţi una modestă. Dacă vă plac mode-lele de lux, gândiţi-vă la câţi copii mor de foameîn lume”, a spus papa Francisc.
Prin urmare a ales o maşină Ford Focusde 12.000 de euro în locul automobilelorMercedes şi BMW pe care le folosea prede-cesorul său, Benedict al XVI-lea.
EuronEwS.com
Viviane Reding cere dizolvarea troicii„CE - BCE - FMI”
Comisarul european pentru justiţie, Vi-viane Reding, a cerut ca troica formată dinComisia Europeană (CE), Banca CentralăEuropeană (BCE) şi Fondul Monetar Inter-naţional (FMI) să fie dizolvată.
„Vremea troicii a trecut”, a spus Reding,într-un dialog cu cetăţenii la Heidelberg, însud-vestul Germaniei. „Cooptarea FMI în ul-timii ani a fost o soluţie de urgenţă. În viitor,noi, europenii, va trebui să fim capabili să ne re-zolvăm problemele pe cont propriu”, a adăugatViviane Reding, care este şi vicepreşedinteal Comisiei Europene.
Troica negociază cu ţările în criză mă-surile de austeritate şi reformele pe care tre-buie să le aplice în schimbul unor planuride salvare. Troica supervizează, de aseme-nea, implementarea unor astfel de măsuri.
Reding a spus că instituţiile europene s-ar putea descurca şi fără FMI. „Comisia esteguvernul economic al Europei. Împreună cuBanca Centrală Europeană şi cu statele membreputem să ne asigurăm că, în schimbul solidari-tăţii, ţările cel mai puternic lovite de criză im-plementează reformele”, a afirmat ea.
Viviane Reding este de părere că Execu-tivul UE este mai bine plasat decât FMI îna acţiona pentru o economie de piaţă so-cială, în contextul în care Tratatul UE îi ceresă facă acest lucru.
ITAr-TASS
Preşedintele Venezueleis-a căsătorit cuprocurorul general al ţării
Preşedintele venezuelean, Nicolas, Ma-duro, a anunţat căsătoria sa cu Celia Flores,actualul procuror general al Venezuelei, cucare trăieşte de mult timp într-o uniune ci-vilă. Anunţul a fost făcut în cadrul unei în-tâlniri cu guvernatorii desfăşurată lapalatul prezidenţial Miraflores.
„În conformitate cu legea şi Constituţia, amlegalizat relaţia noastră”, a spus şeful statuluivenezuelean, potrivit căruia ceremonia aavut loc într-un cerc restrâns, la care auparticipat doar membrii familiilor lor.„Cred că a fost o decizie înţeleaptă. Chiar dacăcu sufletul suntem demult împreună, în acestfel, am decis să dăm un exemplu de consolidarea legăturii de familie”, a mai spus liderul dela Caracas, a cărui declaraţie a fost difuzatăde televiziunea publică.
La apropierea dintre Nicolas Maduro şiCelia Flores a contribuit, într-un fel, preşe-dintele defunct Hugo Chavez. După ieşireadin închisoare, unde executase o pedeapsăpentru tentativă de lovitură de stat, NicolasMaduro a fost, un timp, şoferul personal şigarda de corp al lui Chavez. În acea pe-rioadă, a făcut cunoştinţă cu Celia Flores,care făcea parte din echipa de avocaţi ce de-punea eforturi pentru eliberarea lui HugoChavez din închisoare.
SUA se grăbeşte să-l cunoascăpe noul preşedinte al Iranului
El EconomISTA
România caută să-şi schimbe poli-tica de afaceri, iar Mexicul devineo destinaţie tot mai atrăgătoare
pentru a căuta investiţii în ţări din Eu-ropa. Guvernul României, ai căruiclienţi şi furnizori sunt Uniunea Euro-peană, Rusia şi Turcia, şi-a redefinitpriorităţile şi printre acestea se numărăMexicul, după cum a declarat ministruleconomiei, Varujan Vosganian.
„În Uniunea Europeană, avem repu-taţia de parteneri de încredere, însă amignorat alte pieţe”, a spus el.
Până în luna septembrie a anului tre-cut, bilanţul comercial între Mexic şi Ro-mânia a fost de 252 de milioane dedolari (sub 0,5% din totalul schimburilordintre Mexic şi Uniunea Europeană, iarinvestiţiile ţării americane, din 1999până în 2012, s-au ridicat la 400.000 dedolari.
Însă, România a trimis o misiune deafaceri în Mexic, cu ministrul VarujanVosganian în frunte, în căutarea de par-teneri, afaceri şi investiţii. „Obiectivulprincipal este să generăm investiţii între
cele două ţări. Pentru aceasta, GuvernulRomâniei se gândeşte la privatizări însectoare ale energiei electrice, extracţieide gaze, cărbune, în industria căilor fe-rate, cea aeronautică, a apărării şi mine-ralelor neferoase”, a declarat ministrulromân.
Iar printre punctele de atracţie pen-tru potenţialii investitori se numără ni-velul impozitelor - cotă unică de 16% - opoziţie geografică strategică pentru in-trarea în Europa de Est şi în special înRusia, una dintre cele mai mari pieţe dinregiune.
„În materie de infrastructură şi logis-tică, lucrăm pentru construcţia de autos-trăzi, iar rutele pe mare şi în aergarantează transportul eficient al mărfu-rilor între porturile româneşti de la intra-
rea din Europa şi alte oraşe”, a mai spusVosganian.
În următorii şase ani, România va in-vesti 33 de miliarde de euro în proiectedin sectorul de producţie, dintre care 20de miliarde de euro vor fi folosite pentruinfrastructură şi extinderea arterei de şo-sele, în special cele dintre capitala ţării şialte oraşe est-europene.
Ministrul român al economiei a expli-cat că acum, cel mai important parteneral României în America Latină este Bra-zilia, însă „Mexicul s-a transformat înprincipalul obiectiv pentru încheierea deafaceri şi pentru investiţii, ca urmare acondiţiilor economice şi pentru că este odestinaţie privilegiată pentru proiecte înAmerica Centrală, o piaţă considerată cupotenţial ridicat pentru România”.
România caută să facă afaceri şi cu ţări din afara Uniunii Europene
IZVESTIA
Administraţia SUA caută posibi-lităţi de a începe negocieri di-recte cu noul preşedinte al
Iranului, Hassan Rouhani. În primulrând, Washingtonul este interesat deprogramul nuclear al Teheranului. As-tăzi, Washingtonul trebuie să înţeleagăcât mai repede la ce să se aştepte de lanoul lider iranian, în condiţiile în caresituaţia este din ce în ce mai tensionată.
Mediator în negocierile iraniano-americane privind o posibilă întreve-dere este şefa diplomaţiei europeneCatherine Ashton. Potrivit părţii ame-ricane, Rouhani ar fi răspuns că dorinţaWashingtonului de a face programulnuclear iranian mai transparent coin-cide şi cu intenţia sa. Nu întâmplătornoul preşedinte al Iranului era supra-numit „şeicul diplomaţiei” încă pe vre-mea când era negociator-şef în
problema nucleară, în perioada 2003-2005.
Washingtonul doreşte să afle câtmai repede la ce să se aştepte de la noulpreşedinte, în condiţiile în care premie-rul israelian Benjamin Netanyahu a de-clarat recent că nu exclude variantaconform căreia Tel Avivul va fi nevoitsă iniţieze atacuri preventive asupraobiectivelor nucleare iraniene, catalo-gându-l pe Hassan Rouhani „lup de-ghizat în miel”, al cărui scop este săzâmbească şi că continue crearea bom-bei nucleare.
Potrivit informaţiilor deţinute de Is-rael, în prezent, Iranul are 190 de kilo-grame de uraniu îmbogăţit la 20%, încondiţiile, în care în urmă cu numai unan el avea doar 110 kilograme. Tel Avi-vul este de părere că aceste rezerve vorfi transformate în încărcătură pentruarme nucleare. Desigur, Iranul afirmăcă este vorba strict de uz medical.
Poziţia noului preşedinte al Iranu-lui, pe care el însuşi a făcut-o publică,este de a deschide programul nucleariranian în faţa comunităţii internaţio-nale şi a Agenţiei Internaţională pentruEnergie Atomică. Mai mult, el nu ex-clude nici stoparea procesului de îmbo-găţire a uraniului, cu condiţia cauraniul pentru scopuri medicinale şi decercetare să fie oferit din străinătate. Înschimb, Rouhani doreşte ca Iranului săi se recunoască dreptul la dezvoltareaenergeticii nucleare paşnice şi ridicareasancţiunilor la adresa ţării sale.
În Iran se consideră că alegerea luiRouhani ca preşedinte al ţării constituieun test pentru SUA şi va arăta, dacă elevor fi deschise unui compromis cu unom a cărui poziţie este considerată unablândă faţă de Occident sau dacă vorcontinua să iniţieze sancţiuni, cerând caTeheranul să renunţe total la toate as-pectele programului nuclear.
Potrivit analiştilor, economiaslăbită a Iranului, puternic
afectată de sancţiunile internaţionale, ar putea
îmblânzi poziţiile Teheranuluiîn negocieri. Din cauza
restricţiilor privind exportul de hidrocarburi,
iranienii pierd anual circa 50 de miliarde de dolari.
Creşte şomajul, iar inflaţia, potrivit datelor neoficiale,
ajunge la 70%, iar potrivitcelor oficiale - la 41%.
Până în luna septembrie a anului trecut, bilanţul comercial între Mexic şi România a fost de 252 de milioane de dolari
(sub 0,5% din totalul schimburilor dintre Mexic şi Uniunea Europeană), iar investiţiile ţării sud-americane,
din 1999 până în 2012, s-au ridicat la 400.000 de dolari.
Joi, 18 iulie 2013 • Nr. 363
Noul preşedinte al Iranului era supranumit „şeicul diplomaţiei”.
12 | sport
FOTBAL
Un patron, decedat în urma unui accident
O nouă veste cumplită pentru Gigi Becali.Unul dintre finii finanţatorului Stelei, NicolaeNae, a decedat ieri, după ce maşina pe care ocunducea a fost izbită de un tren de călători,la ieşirea din capitală spre Pipera. Trupul băr-batului a fost găsit la 100 de metri de locul ac-cidentului, iar autoturismul de lux alafaceristului, un Bentley, a fost purtat pe odistanţă de 300 de metri. Nae era patronulechipei de fotbal FC Ştefăneşti (echipă dinliga a treia) şi naşul de cununie al manelistu-lui Adrian Minune. Fostul om de afaceri areo colectie impresionantă de ceasuri, maşinide lux şi o parte din avere a dobândit-o graţieafacerilor cu terenuri din jurul Capitalei.
AMICAL
Olimpia, victorioasă în faţa Zalăului
Olimpia Satu Mare s-a impus în ami-calul disputat în faţa formaţiei FC Zalău.„Galben-albaştrii” au câştigat cu 7-4, lacapătul unui meci care a avut trei reprizea câte 40 de minute. Pentru sătmăreni aumarcat Gavrilescu (2) Lemac, Dănilă, Dra-goş şi Cosma, iar pentru zălăuani aupunctat Ardelean (3), Cherecheş şi Io-naşcu (autogol). „Am început devreme pre-gătirile tocmai pentru a avea o cât mai bunăprezenţă în Liga a II-a, mai ales că seria încare vom fi repartizaţi va fi una foarte valo-roasă. Dorim să ne axăm, şi în acest sezon pejucătorii autohtoni, de aceea facem cât maimulte trialuri în rândul cadeţilor. Vom aveanevoie şi de jucători experimentaţi, suntem îndiscuţii deja cu câţiva care au mai jucat laOlimpia. Munteanu, Schwarckopf şi Miron,de la Luceafărul Oradea, sunt fotbaliştii pecare i-am adus deja. De asemenea, şi VladBujor şi-a prelungit contractul”, a subliniatTibi Csik, tehnicianul Olimpiei. Cel douăformaţii se vor reîntâlni şi sâmbătă, tot laZalău, de la ora 11.00.
CFR CLUJ
Se întoarce la prima iubire
Pus pe linie moartă de CFR, Vasile Maf-tei se va întoarce la vechea iubire: Rapid.Fotbalistul de 32 de ani va semna un con-tract valabil pe două sezoane cu grupareadin Grant, la care a mai evoluat şi în pe-rioada 2001-2009. Pentru a „scăpa” cât mairepede de fostul căpitan al Unirii Urziceni,şefii CFR-ului au renunţat la orice fel depretenţii financiare din partea clubului giu-leştean. „Am avut două discuţii cu Maftei, esteun simbol al Rapidului, un jucător de valoare,îl vrem aici. Ar fi o achiziţie extraordinară, neştim de ani buni, am auzit şi eu că nu intră înplanurile lui Rednic la CFR”, a declarat finan-ţatorul Rapidului, Nicolae Cristescu, la Fa-natik Show.
TENIS DE MASĂ
Rareş Şipoş are lumea la picioarelesale. La doar 13 ani, tenismanul clu-
jean a cucerit 133 de medalii, o perfor-manţă extraordinară pentru un copil devârsta lui.
Tenisul de masă este unul dintresporturile slab promovate în România,din cauza lipsei infrastructurii şi a anu-mitor factori locali. Cu toate acestea, vii-torul ping-pong-ului începe să prindăcontur, datorită tinerilor sportivi care seîntorc cu tot mai multe trofee din afaragraniţelor ţării.
„M-am apucat de tenisdin întâmplare”
Cel mai elocvent exemplu este clujea-nul Rareş Şipoş, unul dintre cei mai deperspectivă sportivi pe care îi are Româ-nia la ora actuală. Rareş este născut în 11octombrie 2000 şi practică tenisul demasă de la vârsta de şase ani. „M-amapucat de acest sport din întâmplare. Mer-geam să joc tenis doar pentru distracţie, însăam avut norocul să mă observe domnulDorin Giurgiuca. Dânsul mi-a spus că amtalent şi că ar fi păcat să-l irosesc”, şi-a în-ceput discursul Şipoş.
Elev eminentRareş este un copil atipic. Deşi prac-
tică un sport de performanţă, tânărul nuîşi neglijează nici şcoala. Studiază la unuldintre cele mai importante licee din oraş,Liceul Teoretic „Gheorghe Şincai”. Chiardacă lipseşte mult de la ore, sportivuleste înţeles de către profesori şi este aju-
tat să recupereze cursurile pierdute.„Învăţ foarte puţin, doar cu ce rămân dinclasă, dar nu am fost niciodată corigent”, re-cunoaşte băiatul.
Născut pentru tenisTânărul sportiv a obţinut 133 de me-
dalii la turnee naţionale şi internaţionale.Cele mai recente succese al ardeleanuluis-au consemnat la Balcaniada de Tenis deMasă, desfăşurată în Serbia în perioada 4-7 iulie, de unde s-a întors cu o medalie deaur şi două de argint. Rareş a scris istorieşi la Campionatele Europene de cadeţi, dela Ostrova (Cehia). Clujeanul a cuceritbronzul împreună cu echipa României,aducând astfel prima medalie pentru Clujla un campionat european după 20 de ani!Performanţa este însă cu atât mai impor-tantă, cu cât Rareş a participat la o catego-rie de vârstă mult mai mare, 15 ani!
Cel mai bun din EuropaPentru tânărul tenisman, anul 2012 a
fost de departe cel mai bun an din carieră.A reuşit să-şi adjudece şase medalii de aurla Campionatele Naţionale, la diferite ca-tegorii de vârstă, şi a terminat pe locul treila Campionatul European desfăşurat înFranţa. Tot anul trecut, şi-a trecut în pal-mares titlul de campion al Stiga Masters
Minimes, competiţie la care iau parte ceimai buni 16 jucători tineri de tenis de masădin Europa. Pentru Rareş, performanţa dinBelgia e cea mai mare realizare personală.
A semnat cu cea mai mare firmă de echipamente sportive
Rezultatele nu au rămas fără ecou.Tânărul clujean a reuşit să atragă lângăel numeroşi sponsori şi parteneri. A sem-nat un contract cu cea mai mare firmă deechipamente de tenis de masă din lume:Butterfly! Cel mai mare sprijin îl pri-meşte însă de la tatăl său, SeptimiuŞipoş, care, la rândul său, este preşedin-tele Asociaţiei Judeţene de Tenis de MasăCluj. Pe lângă rolul de părinte, Septimiueste managerul fiului său, nu lipseşte dela niciun turneu, îl îndrumă şi îi stabi-leşte programul competiţional.
Radu Bărăian
Decarul naţionalei, repatriat de „U”RUGBY
U” Cluj l-a înregimentat pe interna-ţionalul român, Ionuţ Dimofte. Su-
ceveanul poate evolua pe posturile deuvertura sau centru.
Transferuri pe bandă rulantă la Uni-versitatea Cluj. După ce a obţinut semnă-tura veteranului Cristi Podea, formaţia„studenţească” l-a repatriat şi pe Ionuţ Di-mofte, de la Stade Rouen (Franţa). Suce-veanul are 28 de ani şi un palmares bogat,care ar face invidios pe oricine. Internaţio-nalul român a cucerit trei titluri cu BaiaMare, două de vicecampion cu Steaua şiArad şi două Cupe ale României cu „zim-brii” şi cu trupa roş-albastră. Are trei pre-zenţe la Cupa Mondială şi este principalulmarcator al României.
Dimofte a ajuns ieri la Cluj, urmând caastăzi să fie prezentat oficial în cadrul uneiconferinţe de presă. Centrul a semnat uncontract valabil pe trei ani, cu posibilitatede prelungire. „Este adevărat, am reuşit să-l transferăm pe Dimofte, un jucător care se
pliază perfect pe cerinţele şi nevoile noastre.Avem obiective măreţe, iar Ionuţ este un rugbistcare ne poate ajuta să le îndeplinim. E un jucă-tor cu experienţă, va aduce un plus de încrederela echipă şi, probabil, că îşi va încheia cariera laCluj. Jucători de clasa lui puţini există. Trans-ferul lui e o lovitură de imagine pentru Cluj. A
avut oferte de la mai multe cluburi din ţară şistrăinătate, dar a preferat să vină la noi, fiindatras de proiectul nostru”, a precizat LorinCantor, managerul Universităţii.
Hafia Veciunca
„Wonderkid” al tenisului românesc
Fan Messi
Rareş Şipoş se declară o firecalmă în viaţa de zi cu zi. Stareade relaxare dispare însă în timpulcompetiţiilor. „Am multe supersti-ţii. Înainte de meciuri imi place sămă deconectez, să nu mă gândescla confruntare”, se destăinuie puştiul, al cărui idol îl are pe LionelMessi. Îl simpatizează şi pe bas-chetbalistul LeBron James.
Joi, 18 iulie 2013 • Nr. 363
„
Iubesc tenisul de masă. Vreau să obţin cât mai
multe medalii, să fiu cel mai bun”, Rareş Şipoş
Fo
to D
an
Bo
de
a ©
TransilvaniaReporter
sport |13
autOmOBILIsm
Număr record de participanți la Raliul Sibiului
Aproape 70 de echipaje și-au anunțatprezența la startul ediției din acest an a Ra-liului Sibiului, cea mai importantă compe-tiție automobilistică organizată în România.Conform organizatorului acestui eveniment,Sebastian Itu, 68 de piloți din 18 țări vorporni în cursă. Itu a mai precizat că și traseulde macadam a fost reabilitat, în momentulde față fiind comparabil cu trasee similare deraliu din țările nordice. Raliul Sibiului se des-fășoară în perioada 25-28 iulie și măsoară olungime totală de 561,5 kilometri, dintre care228 km imparțiți in 14 probe speciale.
VOLeI
O nouă secție la CSMSatu Mare: volei feminin
Conducerea Clubului Sportiv MunicipalSatu Mare face demersurile necesare pentruînființarea secției de volei feminin. Echipa vafi formată pe fundamentul elevelor luiAdrian Pricop, cel care a fondat în 2010 CSADEP Satu Mare, un club care a reușit, înspecial la volei, să obțină rezultate foartebune în campionatele interne, dar și la tur-nee internaționale. Deocamdată însă, echipade volei nu are certificatul de identitate spor-tivă (CIS), iar afilierea la Federația Românăde Volei nu a fost făcută. Dacă nu vor primila timp CIS-ul, clubul ar putea face o colabo-rare cu LPS, echipa fiind afiliată la FRV. Peviitor vor fi înființate și secții de judo, popice,lupte, box, ciclism și caiac-canoe.
HaNDBaL
HC Odorhei și-a prezentat achizițiile
Oficialii echipei masculine Handbal ClubOdorhei au prezentat noile achiziții și au datstartul pregătirilor pentru viitorul sezon com-petițional. Cele cinci nume noi ale secuilorsunt Chike Onyejekwe, Damjan Blecic, LazoMajnov, Gheorghe Irimescu și Levente Szabo.Lor li se adaugă preparatorul fizic FrankKuhn, cel care a mai lucrat în România cu Olt-chim Râmnicu-Vâlcea și CSM București. Pedata de 9 august este programat primul ami-cal al verii, împotriva celor de la Minaur BaiaMare, iar în perioada 12-17 august echipa vamerge în Franța, la un turneu amical unde vadisputa două meciuri amicale, cu grupareaSelestat și o echipă din liga secundă.
teNIs
Martina Hingis revine Jucătoarea de tenis Martina Hingis, fost
număr 1 mondial, și-a anunțat revenirea înturneele profesioniste. Conform AFP,elveți anca în vârstă de 32 de ani va parti-cipa la un turneu de dublu, la șase ani dela ultima apariție în circuitul WTA. Turneulde la Carlsbad este programat în perioada27 iulie - 4 august. Hingis a câștigat acestturneu la simplu în 1997 și la dublu în 1997și 1999. Hingis s-a retras prima oară în2003, la 22 de ani, din cauza accidentărilorrepetate și a revenit în 2006. În noiembrie2007, a părăsit din nou competițiile profe-sioniste, după ce a fost depistată pozitiv cucocaină la turneul de la Wimbledon.
HaNDBaL
Alexandru Stamate vasemna cu o grupare din
Franța pentru a fi maiaproape de logodnica sa,care trăiește în Chartres.
Minaur Baia Mare rămânefără unul dintre cei mai im-portanți jucători, chiar înaintede revenirea în Liga Națio-nală. Interul stânga, Alexan-dru Stamate, a decis săpărăsească gruparea din Ma-ramureș pentru o echipă dinFranța. Handbalistului i-a ex-pirat înțelegerea pe care o aveacu trupa de pe Valea Roșie.„Într-adevăr, Stamate va pleca dela noi în această vară. Lui i-a ex-
pirat contractul pe 30 iunie şi,chiar dacă, iniţial, părea că amajuns la o înţelegere, el nu a maivenit în cantonament şi a ales sămeargă în Franţa”, a declarat
directorul sportiv al Minauru-lui, Vasile Viman.
Stamate dorește să setransfere în Franța și pentru călogodnica sa este franțuzoaică,
iar toate încercările de a oaduce pe Anais în România aueșuat. Adevărata carieră a băi-măreanului a început tot în„Ţara Parfumului”, unde aplecat imediat după ce și-a ter-minat junioratul. A evoluat laVillpinte, Tours și Angers. ÎnRomânia, jucătorul de 31 deani a jucat la HCM Constanța,UCM Sport Reșița și MinaurBaia Mare. Alexandru Sta-mate Jr. este născut pe 20 fe-bruarie 1982, la Baia Mare, șimăsoară 2,08 metri. A înce-put să joace handbal la 12 ani,primul său antrenor fiind Ni-colae Voinea.
Tania Purcaru (Baia Mare)
Se ia la „trântă” pentru a salva luptele
satu mare
La fel ca multe alte sporturi din SatuMare nici luptele de la CS Satu
Mare - Cetate Ardud nu o duc preabine, ne referim bineînțeles la partea fi-nanciară. Cel mai mare sprijin pentruacest sport vine de la Primăria Ardud șide la antrenorul Tudor Barbul, care seimplică de cele mai multe ori și finan-ciar pentru binele elevilor săi.
Tocmai de aceea Barbul, a achiziționatun microbus, din bani proprii, pentru de-plasări. Acum antrenamentele se des-fășoară în cea mai mare parte la sala de laMădăraș, pe care Primăria Ardud a reno-vat-o dintr-o veche școală, având toate uti-litățile necesare desfășurării pregătirilor.
Buget insuficient pentru competiții
De la Clubul Sportiv Satu Mare, secțiade lupte primește un buget anual de 6-70.000 de lei, insuficient însă, această sumăacoperind 40% din competițiile calendaru-lui oficial, 24 la număr. Însă, clubul parti-cipă la alte 15 concursuri în țară, dar șipeste hotare (9 turnee). „Dacă nu pui sufletşi pasiune, nu are cum să iasă ceva bun. Cândam achiziţionat maşina m-am gândit, în pri-mul rând la sportivi. Este nevoie de mult vo-luntariat, din partea tuturor celor care iubescluptele. Mulţumim celor care ne sprijină, şco-lile, părinţii, oamenii cu dare de mână, fără decare luptele nu ar mai exista” a spus antreno-rul Barbul.
Banii nu sunt suficienți pentru unsport cu tradiție în Satu Mare, care aducemedalii an de an și, cel mai important,sunt toți sătmăreni, de aceea sprijinul artrebui să fie mult mai mare. Unele depla-sări se fac pe banii părinților, bani puțini,comparativ cu alte sporturi care se ca-zează în locații selecte, iar luptătorii dormîn internate și mănâncă de multe ori lacantină, fără a-și permite luxul unui hotelsau restaurant. În plus, banii veniți de laAgenția Națională de Sport și Tineretsunt foarte puțini și ajung cu întârziere.
Luptătorii renunță la performanță
Deși sportul luptelor este unul ex-trem de solicitant, complex, după efortu-rile făcute într-un an competiționalpentru a obține medalii, cu multe sacri-ficii, sportivii nu sunt răsplătiți deloc saufoarte puțin. Tocmai de aceea, după ter-minarea liceului, mulți renunță la perfor-manță, pentru a se angaja sau pentru a
Au pierdut un „gigant”
Joi, 18 iulie 2013 • Nr. 363
Tudor Barbul aduce bani de acasă pentru supravieţuirea luptelor
merge la facultate. Clubul nu are banipentru a-i putea retribui pe cei mai buni,aici o parte de vină având-o și directorulCS Satu Mare, Marcel Tarța, care nu seimplică mai deloc în acest sport. Ar tre-bui să caute resurse, nu doar să aștepteîn birou banii de la ANST, care oricumsunt puțini.
Din lipsă de fonduri s-a renunțat și laechipa de Ligă Națională seniori, undeSatu Mare era foarte bine cotată. Și așa,la nivel de copii, cadeți și juniori, CS Ce-tate are un cuvânt greu de spus în lumealuptelor. Drept urmare sala de la Mădă-ras este plină de tineri care doresc să seafirme în acest sport.
Chiar dacă dispune de un buget deausteritate, antrenorul Barbul ne-a in-format că și în acest an va merge cusportivii în cantonament la Costineștiprogramat pentru perioada 25 august-2 septembrie. „De câţiva ani mergem laCostineşti cu toţi sportivii clubului, deoa-rece aici dispunem de condiţii excelente, labani puţini, iar anul acesta vom combinapregătirile cu o competiţie de lupte pe plajă.Până atunci vom participa, la sfârşitullunii, la Naţionalele de seniori de la Bucu-reşti unde vom concura doar la indivi-dual”.
Nicu Ghişan
14 | JOCUrI | dIVErtIsmEnt
Soluţia partidei de sudoku de numărul trecut este:
27ºC 14ºC
Soluţia: în numărul următor
CLUJ-NApOCA
Joi
SUDOkU
Berbec (21 mar. - 20 apr.)
S-ar putea să ai discuţii neplăcute cupersoana iubită. Ţi se reproşează
lipsa de sensibilitate şi faptul că nu-i acorzi destultimp. Îţi petreci prea multă vreme la serviciu, motivpentru care ar fi necesar să te mai odihneşti.
Taur (21 apr. - 20 mai)
Nu eşti în apele tale. Ai impresiacă unul dintre partenerii de afaceri
încearcă să te înșele. E timpul să lămureşti lu-crurile, dar încearcă să fii calm, nu te enerva.Spre seară, lucrurile se liniştesc, un prieten teajută.
Gemeni (21 mai - 22 iun.)
Se pare că relaţiile sentimentalescârţâie. Ar fi bine să iei o decizie în
acest sens şi să lămureşti lucrurile. Munca şi se-riozitatea ta din ultima perioadă îşi arată rezulta-tele, a venit timpul să culegi roadele.
Rac (23 iun. - 22 iul.)
E posibil să pleci într-o călătorie. Azieşti optimist, totul merge perfect. Re-
laţiile cu prietenii sunt excelente. Familia insistă să fiide acord cu sprijinul material pentru o rudă apropiată.Lucrurile sunt sensibile, ai grijă cum pui problema.
Leu (23 iul. - 22 aug.)
Ai ocazia să intri într-o afacere, gân-deşte-te bine înainte de a lua o ho-
tărâre. Ai şanse de reuşită dacă dai dovadă derăbdare şi înţelepciune. Gestionează situaţia înmod diplomatic, cu mult calm şi raţiune.
Fecioară(23 aug. - 22 sep.)
Apar probleme financiare, motivpentru care nu eşti în largul tău.
Evită discuţiile în contradictoriu, pentru că sepoate ajunge la certuri. Un pic de optimism nustrică. Te poţi baza pe intuiţie.
Balanţă (23 sep. - 23 oct.)
Azi nu e o zi prea favorabilă. S-arputea să te cerţi cu partenerul de
viaţă. Se pare că lucrurile nu merg foarte bine nicila serviciu, nici în afaceri. În aceste condiții, este depreferat să-ţi păstrezi calmul. Lucrurile se schimbă.
Scorpion (24 oct. - 21 nov.)
La locul de muncă au loc nişteschimbări care te nemulţumesc.
Păstrează-ţi calmul, ca să nu se înrăutățeascălucrurile. O rudă mai în vârstă se amestecă înviaţa personală, dar stă în puterea ta să eviţi unconflict.
Săgetător (22 nov. - 21 dec.)
Problemele sentimentale apărutese pot rezolva cu ajutorul unei rude
mai în vârstă. Pentru aceasta, trebuie să ai încre-dere şi să nu fii încăpăţânat. După-amiaza, aflidespre un prieten că s-a îmbolnăvit.
Capricorn (22 dec. - 20 ian.)
Azi eşti indispus datorită unor lucruricare se încheie prost. În ultima vreme,
ai impresia că nimic nu mai merge şi că toate lucru-rile îţi sunt potrivnice. Eşti prea pesimist, ar fi binesă te relaxezi, urmează zile mai bune.
Vărsător (21 ianuarie - 18 februarie)
Abia termini de făcut o lucrare im-portantă şi te apuci imediat de alta,
spre nemulţumirea întregii familii. Nu exagera cumunca, mai este şi mâine o zi. Acordă mai multăatenție celor dragi. Mai odihneşte-te, e spre bi-nele tău.
Peşti (19 feb. - 20 mar.)
Eşti nervos şi irascibil, datorită fap-tului că ai ratat ocazia de a face un
lucru important. Nu-ţi descărca nervii pe fami-lie. Mai bine caută cauzele reale ale eşecului.Cei dragi te ajută, ţine cont şi de sfaturile lor.
Şanse de ploaie
27ºC 15ºC
Vineri
ComplimentEa: - Iubitule, mă uit în oglindă şi văd o fe-
meie grasă şi ridată, am urgent nevoie de
un compliment...
El: - Ai o vedere excelentă!
Bunicul şi nepoţiiPe când spunea bunicul, cu emfază,
Cum barza îi aduce pe cei mici,
Un nepoţel precoce i-o retează:
„Păi, astea sunt poveşti... pentru bunici!"
epigramă de Alexandru Clenciu din „101 epigramişti retuşaţi şi încondeiaţi”
Cugetări pentru minte şi suflet
Oamenii sunt ca vinurile. Cu timpul, fie
devin din ce în ce mai buni, fie se trans-
formă în oţet. (Papa Ioan al XXIII-lea)
SĂ NE AMUzĂM
Horoscop - 18 iulie Vremea în Transilvania
Abonamentele se pot încheia prin: POŞTA ROMÂNĂ - oficiile poştale din orice localitate, APEX Cluj - tel. 0264.596.213 sau la REDACŢIE – tel. 0733.333.800 (luni – joi între orele 10:00 – 14:00) , [email protected]
Director: Vasile DÂNCURedactor șef: Caius CHIOREANRedactor șef adjunct: Ruxandra HUREZEANEditor coordonator print: Marius AVRAMSecretar general de redacție: Cristian BARACoordonator ediția online: Bogdan STANCIUPublisher: Adrian [email protected] executiv: Mihaela [email protected]
REDACȚIA CLUJ Telefon: 0733.333.800 [email protected]: Diana MESAROȘ, Tia SÎRCĂRedactor administrație & economie: Claudia ROMITANRedactor cultură: Cristina BELIGĂRRedactor sport: Hafia VECIUNCAFotoreporter: Dan BODEA
REDACȚIA SATU MARE, MARAMUREŞ, SĂLAJTelefon: [email protected] șef: Crina DUNCARedactori: Ovidiu MORTAN, Cristina CÎCĂU, Stela TUDOR, Olimpia MAN,Redactori sport: Nicolae GHIȘAN, Marius Morar, Tania PurcaruEditor: Diana CICEUFotoreporter: Vasile Mihovici
Concept grafic: Ciprian BUTNARUDTP: Isabela MUNTEAN, Rareș OLTEANUCorectură: Elena GĂDĂLEANProducţie: Marius STANCIU
Marketing manager: Cristian [email protected]
Editat de SC Transilvania Reporter Media SRL, Cluj Napoca, România, 400495, str. Cometei 5/1www.transilvaniareporter.ro | www.facebook.com/transilvaniareporter
Transilvania REPORTER folosește informații și fotografii ale Agerpres, domnuleprimar.roTIPAR&PrePress: Compania de Producție Tipografică Cluj
Parţial înnorat
28ºC 11ºC
SATU MARE
Joi
senin
29ºC 15ºC
Vineri
Parţial înnorat
28ºC 14ºC
MARAMUREŞ
Joi
senin
28ºC 14ºC
Vineri
Parţial înnorat
29ºC 15ºC
BIHOR
Joi
senin
31ºC 17ºC
Vineri
În mare parte înnorat
27ºC 13ºC
BISTRIŢA-NĂSĂUD
Joi
senin
28ºC 13ºC
Vineri
În mare parte înnorat
28ºC 11ºC
SĂLAJ
Joi
Parţial înnorat
29ºC 15ºC
Vineri
Parţial înnorat
Joi, 18 iulie 2013 • Nr. 363
sănătate |15
„BomBe” dulcI
Câte calorii şi cât zahărconţin băuturile de vară
Băuturile răcoritoare de vară servite încafenele reprezintă adevărate ameninţăripentru siluetă şi sănătate, o investigaţiedescoperind că nivelul de zahăr existentîntr-o singură băutură este echivalent cucel al 31 de biscuiţi digestivi, iar câteva în-ghiţituri asigură doza zilnică de grăsimirecomandată. „Bombele dulci de zahăr”,aşa cum au fost numite băuturile reci devară de tipul frappuccino, pot conţinepână la 20 de linguriţe de zahăr (81,6grame).
Nu numai nivelul ridicat de zahăr esteo problemă, dar o astfel de băutură con-ţine, în doar câteva sorbituri, şi doza zil-nică de grăsime saturată recomandată.
Deşi numele unui frappuccino sau „icecoffee” poate crea iluzia unui produs să-nătos şi cu puţine grăsimi, el poate con-ţine până la 459 sau chiar 653 de calorii,în funcţie de producător.
„Valorile nutriţionale ale acestor bău-turi sunt cutremurătoare”, este de părereIan Campbell, preşedintele Forumuluipentru Obezitate din Marea Britanie.
dSp BIhor
Ce sunt şi cum să prevenim conjunctivitele
Direcţia de Sănătate Publică (DSP) Bihora transmis, ieri, un comunicat prin care in-formează populaţia despre conjunctivite,dată fiind frecvenţa crescută a acestor îmbol-năviri în perioada estivală.
„În perioada ultimului an, din iunie2012, furnizorii de servicii medicale au ra-portat un număr de 405 cazuri de conjuncti-vite la populaţia judeţului Bihor, cu ocreştere a numărului de cazuri în perioadalunilor iunie-august”, se arată în comunicat.
Conjunctivita este o inflamaţie a mucoa-sei pleoapelor, iar cauzele care determinăconjunctivita pot fi: diversele infecţii (cu vi-rusuri, cu bacterii - gonoreea sau chlamydia),factori iritanţi (precum şampoanele, praful,fumul de ţigară, gazele şi alţi poluanţi dinmediu, clorul folosit în tratarea apei din pis-cine) sau alergenii (în special praful, fardu-rile, polenul, lentilele de contact).
Specialiştii avertizează că se poatetransmite de la o persoană la alta conjunc-tivita de cauză infecţioasă, însă nu deter-mină complicaţii serioase, dacă estediagnosticată şi tratată precoce.
De ce unii oameni sunt înţepaţi mai des de ţânţari?
ImprImanta alImentară
Hrana, aşa cum o cunoaştem noi as-tăzi, este pe cale să devină istorie
datorită tehnologiilor de printare 3D. Secunoaşte că hrana este esenţială pentruviaţa biologică şi foarte importantă pen-tru cea socială. Conceptul de gastrono-mie moleculară poate duce la schimbăridrastice în profesiile culinare şi în modulîn care omul se raportează la alimentaţie.
Este nevoie de o inovaţie în felul încare putem controla aportul nutriţionalpersonalizat pentru fiecare individ înparte. Tehnologia printării 3D are o isto-rie de aproximativ 30 de ani, părinteleacestei metode fiind Charles Hull. Pânăîn prezent, tehnologia a evoluat până lastadiul în care există pe piaţă mai multetipuri de printere: S.L.A. sau spray-ereprin stereolitografie; S.L.S. sau metodacu laser selectiv de creere a obiectelordin pudră; P.B.P. sau printare cu pat depudră; F.D.M. sau modelare prin fu-ziune.
O imprimantă este un periferic caretranspune o informaţie pe un substrat
dat. Imprimanta 3D se bazează pe ace-leaşi principii de funcţionare, cu dife-renţa că ea poate modela o mixtură demateriale într-o formă tridimensională.
Materialele care constituie obiectulstudiului de faţă sunt toate acele ali-mente care pot, prin procesare fizică,să fie introduse într-un cartuş carealimentează imprimanta. Pe lângăaceste alimente, un rol foarte impor-tant în printare îl au aditivii naturaliobţinuţi prin distilare şi rafinare,cum ar fi transglutaminaza care dăconsistenţă şi masă; hidrocoloizii(gume şi gelatine) care asigurăaromele şi textură; amidonul,care este un stabilizator na-tural; hidrogelurile carepot asigura un controlcomplet asupra valorilornutritive, gustului şitexturii.
Imprimanta alimen-tară, la ora actuală, estedeja o realitate, ea fiindfolosită în bucătăriile spa-niole exotice, cum ar fi „el
Bulli” condusă de master chef FerranAdria, care, în fiecare an, închide restau-rantul pentru şase luni, timp în care elcaută să extindă arta culinară spre noi li-mite.
Din anul 2008 există o imprimantă3D multifuncţională, numită
Fab@home, care are posibilitateade a printa atât materiale din
silicon, din beton sau me-tale, cât şi o gamă largă deproduse alimentare.
Kyttanen, unul din-tre inovatorii tehnolo-giei 3D, crede că „estedoar o noţiune de timppână când tehnologiava putea printa mole-cule în combinaţii carevor produce o hranămai sănătoasă şi gus-toasă. În prezent, tehno-logia pe care o folosimeste într-un stadiu inci-pient.”
Andreea Makray
Vom mânca la fel ca în filmele SF
În această perioadă a anului, înţepătu-rile de ţânţari reprezintă una dintre
cele mai neplăcute experienţe. Cu toateacestea, unele persoane par neatinse deacest insecte, pe când altele par să fie„atacate” fără încetare de ţânţari. Oame-nii de ştiinţă încearcă să înţeleagă ceanume îi face pe unii oameni mai atrăgă-tori pentru ţânţari. Unul dintre experţi,L.J. Zwiebel, profesor de ştiinţe biologicela Universitatea Vanderbilt, oferă câtevaexplicaţii despre preferinţele acestui„ina mic” cu care ne confruntăm vara.
Ţânţarii identifică mamiferele ce-i ser-vesc drept pradă prin identificarea căldurii
şi a dioxidului de carbon emis de acestea.Femeile însărcinate şi persoanele de di-mensiuni mai mari sunt adesea ţinta maimultor atacuri, deoarece consumă maimultă energie decât persoanele obişnuite.
De asemenea, ţânţarii sunt ghidaţi şide simţul mirosului. „În ciuda a ceeace-mi spunea bunica, nu am sângele«dulce»”, afirmă dr. Zwiebel, expertul su-bliniind că ţânţarii nu pot distinge calita-tea sângelui. „Ţânţarii sunt atraşi demirosul nostru, iar acesta se datorează înmare parte bacteriilor aflate pe pieleanoastră”, explică dr. Zwiebel. „Flora şifauna de pe pielea noastră” miros apeti-sant pentru ţânţari, iar acestea se dezvoltă
Joi, 18 iulie 2013 • Nr. 363
atunci când transpirăm sau când petre-cem o perioadă lungă de timp în aer liber.
Dr. Zwiebel afirmă că nu există niciobază ştiinţifică care să susţină afirmaţiileconform cărora un nivel ridicat al coleste-rolului sau diabetul ajută la ţinerea ţânţa-rilor la distanţă. De asemenea, nicisuplimentele cu vitamina B sau consumulde usturoi nu par să ajute.
După ce a petrecut 20 de ani în labo-rator în preajma ţânţarilor, Dr. Zwiebelafirmă că-şi poate introduce braţulîntr-un container cu ţânţari şi poate să fiemuşcat de sute de ori, „dar nu amnimic”. Copiii, ce au fost muşcaţi de
mult mai puţine ori decât adulţii, potavea reacţii mai puternice la muşcăturilede ţânţari, deoarece sistemul lor imuni-tar nu s-a maturizat pe deplin. Specialis-tul afirmă că persoanele care suntconvinse că sunt muşcate mai des deţânţari nu au, de cele mai multe ori,dreptate. „Sunt unele persoane care aureacţii alergice puternice la muşcăturilede ţânţari, iar asta îi poate face să creadăcă sunt muşcate mai des, însă cel maiprobabil acest lucru nu este adevărat”,afirmă dr. Zwiebel.
Specialistul recomandă persoanelorcare au multe urme de muşcături de ţân-ţari să nu se scarpine. Atunci când un ţân-
ţar ne muşcă, acesta lasă în urmă o partedin saliva sa, o substanţă ce conţine anti-coagulanţi şi un anestezic local, printre al-tele. Corpul recunoaşte aceste substanţedrept un invadator străin şi trimite hista-mine pentru a contraataca. Scărpinareaduce la împrăştierea salivei ţânţarului,ceea ce stimulează eliberarea mai multoranticorpi şi duce la amplificarea senzaţieide mâncărime, pornind un cerc vicios”.
Dr. Zwiebel recomandă persoanelorcare se umflă şi au senzaţii de mâncărimeatunci când sunt muşcate să „vorbeascăcu doctorul lor despre posibilitatea de alua zilnic un medicament antihistaminic
ca o măsură de precauţie”. Ţânţarii vorcontinua să vă muşte, însă nu veţi mai rea-liza acest lucru, deoarece medicamentulva preveni reacţia alergică ce transformăo muşcătură nedureroasă într-o mâncă-rime incomodă.
Femelele de ţânţar sunt nevoite să vămuşte, deoarece au nevoie de o masă desânge pentru a completa ciclul reproduc-tiv prin producerea de ovule fertile, lucruce necesită o cantitate mare de proteine.Pentru a reduce şansele de a fi muşcat deţânari, doctorul Zwiebel recomandă folo-sirea unui săpun antibacterian pentru areduce numărul bacteriilor ce atrag ţânţa-rii pe pielea dumneavoastră.
Sunt unele persoane care au reacţii alergice
puternice la înţepăturile de ţânţari, iar asta îi poate
face să creadă că sunt înţepate mai des, însă cel mai probabil acest lucru
nu este adevărat”, afirmă dr. Zwiebel.
Un ziar adevărat. După două decenii de libertate, un ziar adevărat pentru Transilvania. Nu doar o etichetă, ci o echipă, o mentalitate, o atitudine, un proiect de comunitate!
Băsescu anunţă creşterea număruluiburselor pentru tinerii din Moldova
România, prima în Europa la OlimpiadaInternaţională de Fizică
Copiii Ardealului au cucerit litoralul românesc
Joi, 18 iulie 2013 • Nr. 363
Este foarte important că suntem în secolul internetului, televiziunilor, al emisiunilor care stimulează copiii
să-și descopere talentele. Cred însă, că în România este un plus dinacest punct de vedere. Sunt foarte multe festivaluri de muzică
pentru copii la noi. Clujul a fost în urma orașului Oradea, a Moldovei, a celor din București. Acum începe să se ridice. Din punct de vedere financiar nu este ușor pentru părinți,
dar dorința e mare, se fac eforturi și reușim cu toții”, Șerban Băcilă,profesor de dicție și canto la Liceul de Artă Dramatică „Octavian Stroia”
Veneau oameni la mine, îmi trăgeau cu ochiul,
mă felicitau, dinainte să aflu ce premiu iau, eu nu vroiam săcred, au fost care mi-au spus căam luat trofeul și eu ziceam că
nu-i adevărat. Când sunt pescenă parcă uit de mine, efectiv,
parcă tot ceea ce fac vine, pur și simplu, din interiorul unei
alte persoane. Dacă am superstiții înainte de concursuri? Da, am niște chi-
loței norocoși cu note muzicale”, Ilinca Băcilă
